Amortizarea imprumuturilor indivizibile

Notatii. Relatii de baza

Consideram ca rambursarea are loc prin anuitati intregi posticipate. Pentru a amortiza un imprumut (s, p, t) avem nevoie sa cunoastem pentru fiecare an k , k = 1, n:

Rk - suma nerambursata la inceputul fiecarui an k , k = 1, n; Dk - dobanda pentru datoria nerambursata la inceputul anului k , k = 1, n;

 Qk - amortismentul aferent anului k (cota din imprumut care urmeaza a se rambursa la sfarsitul anului k , k = 1, n); rk - rata corespunzatoare anului k , k = 1, n;
Pentru fiecare amortizare se va intocmi un tablou (plan de amortizare) care va contine cel putin urmatoarele coloane:

k Rk D k Qk rk
si care va avea un numar de linii egal cu numarul de rate. Avem urmatoarele relatii: 1. In primul an, datoria debitorului catre creditor este egala cu suma s:

R1 = s.

2. Suma nerambursata la inceputul anului k + 1 se calculeaza ca diferenta dintre suma nerambursata la inceputul anului k si partea din imprumut rambursata la sfarsitul anului k :

Rk+1 = Rk Qk ,
de unde rezulta ca

Rn+1 = 0
adica dupa ce a trecut perioada imprumutului datoria debitorului este 0 si in plus

Rn = Qn
(in ultimul an se ramburseaza toata datoria ramasa). 3. Dobanda Dk aferenta anului k se calculeaza dupa formula operatiunii de dobanda simpla pentru 1 an Dk = i Rk 1 de unde:

Dk = Rk i.

4. Rata rk contine in general dobanda si cota

rk = Qk + Dk
dar pentru anumite tipuri de rambursari se pot folosi si alte formule. Pentru determinarea tuturor elementelor ce intervin intr-un plan de amortizare, uneori este nevoie sa apelam la principiul echilibrului financiar care exprima egalitatea dintre datoriile celor doua parti la un acelasi moment de timp t. Amortizarea imprumuturilor indivizibile poate avea loc in doua moduri:

Amortizari directe - debitorul ramburseaza direct datoria

creditorului;

Amortizari indirecte - debitorul constituie la o terta parte fie

toata datoria pe care o are la creditor, fie o parte din ea, urmand ca la scadenta sa ridice de la terta parte suma constituita si sa i-o dea creditorului. Poate fi in avantajul debitorului.

Amortizari directe
Modele de amortizare directa:

Modelul 1D - prin plata unica la scadenta Modelul 2D - prin achitarea sumei la scadenta si plata periodica a
dobanzilor

Modelul 3D - prin cote constante Modelul 4D - prin rate constante

Modelul 1D - prin plata unica la scadenta

Se restituie intreaga datorie acumulata S = sun la scadenta. In acest caz relatia rk = Dk + Qk nu mai e valida decat pentru ultimul an. In plus, Rk+1 = Rk + Dk deoarece dobanda Dk nu s-a platit, deci trebuie cumulata.

k
1 2

Rk Dk s s i s u s u i
...

Qk
0 0

rk
0 0

0 0 n 1 sun2 sun2i n sun1 sun1i sun1 sun

Exemplu Modelul 1D

Sa se intocmeasca tabloul de amortizare a unui imprumut de 1000 RON cu durata de 4 ani, cu procentuld dobanzii de 25% daca intreaga suma se plateste la scadenta.

Rk

Dk = Rk i
250 312.5 390.625 488.28125

Qk

rk

1 1000 2 1250=1000+250 3 1562.5=1250+312.5 4 1953.125

0 0 0 0 0 0 1953.125 2441.40625

Modelul 2D - prin achitarea sumei la scadenta si plata periodica a dobanzilor

k
1 2

Rk D k Qk r k s s i 0 s i s s i 0 s i
...

n 1 s s i 0 s i n s s i s s u
(liniile anilor 1 (n 1) sunt identice, indiferent de numarul de ani) Se poate folosi principiul echilibrului financiar pentru a arata ca tabloul e bine intocmit.

Modelul 3D - amortizarea prin cote constante

In fiecare an se ramburseaza cote egale din imprumut, insotite de dobandanzile aferente datoriei nerambursate. Avem urmatoarele relatii:

Q1 = Q2 = ... = Qn = Q s Q= n s = nQ. k
1 2

Rk Dk Qk rk s = nQ nQi Q (ni + 1)Q (n 1)Q (n 1)Qi Q [(n 1)i + 1]Q

...

k + 1 (n k)Q (n k)Qi Q [(n k)i + 1]Q

...

Qi

(i + 1)Q

Observatii: 1. Dobanzile Dk , k = 1, n si ratele rk , k = 1, n sunt termenii unei progresii aritmetice cu primul termen

D1 = nQi r1 = (ni + 1)Q

cu ratia Qi:

Dk+1 = Dk Qi, k = 1, n
si

rk+1 = rk Qi, k = 1, n.

Modelul 4D - amortizarea prin rate constante

Ratele r formeaza o anuitate constanta intreaga posticipata. Principiul echilibrului financiar:

1 vn s = IN = r i
de unde avem

si r= . 1 vn

Rk Dk Qk rk n 1 si = r(1 v n) r D1 = rv n r s = r 1iv n1 n 1 n1 2 s rv n = r 1v r r(1 v ) rv i

...
v r 1 i

r(1 v)

rv

Observatii: Cotele sunt termenii unei progresii geometrice cu primul termen

Q1 = rv n
si ratia
1 v

= u, deci Qk = Q1uk1, k = 2, n.

Amortizari indirecte
Debitorul isi constituie suma de rambursat la o terta parte (TP), urmand ca la scadenta sa ridice suma de la acesta si sa i-o dea Creditorului. Intre DE si CRE procentul dobanzii este p iar intre DE si TP procentul este p0 . Caz ideal: p0 > p.

Modelul 1I - plata periodica a dobanzilor catre creditor si

constituirea sumei imprumutate la terta parte prin plati periodice constante

Modelul 2I - plata intregii sume la scadenta si constituirea sumei

imprumutate la terta parte prin plati periodice constante De retinut: Debitorul doreste ca la scadenta sa aiba acumulata la Terta Parte exact suma pe care i-o va datora Creditorului!

Modelul 1I - plata periodica a dobanzilor catre creditor si constituirea sumei imprumutate la terta parte prin plati periodice constante Combinatie de doua modele de amortizare directa (se intocmesc doua tablouri de amortizare):

DE CRE - Modelul 2D DE plateste CRE dobanzile (calculate cu procentul p) la sfarsitul fiecarui an, urmand ca la scadenta sa-i returneze suma imprumutata s. DE TP - Modelul 4D DE doreste ca la scadenta sa aiba acumulata la TP suma s: in prezent aceasta valoreaza s0 = sv 0n ;
rata pe care o plateste DE catre TP va fi

s 0 i0 r = . 0n 1v
0

In tabloul de amortizare dintre DE si TP avem

R1 = s0.

Modelul 2I - plata unica catre creditor si constituirea sumei imprumutate la terta parte prin plati periodice constante

Combinatie de doua modele de amortizare directa (se intocmesc doua tablouri de amortizare):

DE CRE - Modelul 1D DE plateste CRE intreaga suma sun la

scadenta.

DE TP - Modelul 4D DE doreste ca la scadenta sa aiba acumulata la TP suma sun : in prezent aceasta valoreaza s0 = sunv 0n; rata pe care o plateste DE catre TP va fi
0 0 s i 0 r = . 1 v 0n

In tabloul de amortizare dintre DE si TP avem

R1 = s0.