OBIECTIVUL PSIHIATRIEI I RELAIILE SALE INTERDISCIPLINARE

UNIVERSITATEA APOLLONIA Sef Lucr. Dr. IRINA SCUIU

NORMALITATEA PSIHIC I BOALA

MINTAL

sntatea reprezint o stare a celui care se simte puternic i asigurat (Dictionarul de Psihologie Larousse) sntatea este deplina posesiune a bunstrii sociale, mentale i fizice i nu numai absena bolilor i afectiunilor. (Organizatia Mondial a Snttii) Boala: absen a strii de sntate Delimitarea manifestrilor psihice morbide de starea "normal" nu este uoar, ntruct fiecare boal psihic are un aspect individual i social, determinat de personalitatea i de experienele de via subiective ale fiecrui pacient n parte

PSIHIATRIA
ETIMOLOGIA: psych () = spirit, suflet i iatrea () = vindecare
-

Ramura a medicinei care se ocup cu: prevenirea, diagnosticarea, tratamentul reabilitarea persoanelor cu boli mintale

Noiunea Psihiatrie a fost introdus n terminologia medical n 1808 de medicul german Johann Christian Reil din Halle (iniial Psychiaterie, devenit mai trziu Psychiatrie).

SARCINILE PSIHIATRIEI

prevenirea tulburrilor psihice promovarea sntii mintale (individ/grup) depistarea, tratamentul precoce i dispensarizarea bolnavilor (diminuarea morbiditii) recuperarea, reintegrarea i resocializarea bolnavilor formarea noilor generaii de medici cercetarea tiinific

PSIHISMUL UMAN
Psyche: via (iniial), suflare /suflet, spirit, minte, personalitate
Ansamblul contient sau incontient de nevoi vitale, procese afective, cognitive i spirituale, alctuind viaa psihic a unui individ

Psihiatria relatii interdisciplinare

Psihiatria = disciplin de sintez Scop principal - urmrirea i meninerea sntii mintale obtinute prin factori: - psihologici, - socio-culturali, - politici, - juridici, - medico-farmacologici
Domeniul psihiatriei se extinde n multe alte specialiti medicale.

Psihiatria relatii interdisciplinare

Tulburrile psihice i bolile mintale influeneaz aproape toate aspectele vieii unui pacient, funciile fizice, comportamentul, afectivitatea, perceperea realitii, relaiile interumane, sexualitatea, munca i timpul liber Asemenea tulburri sunt cauzate de interaciunea unor factori complexi, biologici, sociali i spirituali, care nu pot fi totdeauna pui n eviden cu siguran. Sarcina psihiatriei este s clarifice rolul acestor diveri factori i influena lor asupra manifestrilor din cursul bolilor mintale.

INTERVIUL PSIHIATRIC

SCOP :

Diagnostic
Plan terapeutic Gestionarea cazului pe termen lung

Comunicarea cu pacientul cu tulburari psihice

Comunicare directa, fata in fata, nemediata si neformalizata Nucleul central in procesul de diagnosticare Calitatile esentiale in relatia medic-pacient sunt: empatia, rabdarea si respectul

Medicul psihiatru trebuie sa stie :

Sa stabileasca o comunicare cu pacientul Sa realizeze interviul cu pacientul Sa efectueze examinarea psihiatrica Cum sa recunoasca boala Cum sa deosebeasca semnele si starile clinice semnificative de cele nesemnificative Ce teste de diagnostic sa ceara si cum sa le interpreteze Cum sa trateze boala la primul nivel de ingrijire Cum sa deosebeasca o boala generala de efectele secundare ale medicatiei psihotrope Cand si cum sa indrume pacientul catre o alta specialitate Sa cunoasca principiile generale ale tratamentului in psihiatrie Cum sa isi determine pacientul sa primeasca tratamentul adecvat

INTERVIUL PSIHIATRIC tehnica diagnostica de baza in psihiatrie

doua etape:

I - anamneza (antecedente personale si familiale, date despre contextul social, familial si profesional, identificarea acuzelor principale si evolutia acestora in timp) II - examenul starii psihice prezente (imagine de ansamblu, expresie emotionala, functii cognitive etc.)

1.Istoricul personal al pacientului

Familia de origine Istoricul formarii profesionale Familia proprie Personalitatea premorbida Circumstante sociale prezente Istoric medico-legal Istoric medical anterior, antecedente heredocolaterale Obiceiuri: consum de alcool, medicamente, droguri, jocuri de noroc

2.Istoricul tulburarii psihice actuale

Debutul afectiunii psihice (primul episod ) Episoade anterioare: context, tablou clinic, internari anterioare Tratament Complianta la tratament Episodul actual: debut, evolutie pana in momentul examinarii

Examenul psihic obiectiv

ASPECTUL PACIENTULUI Tinuta vestimentara : ingrijita sau dezordonata bizara schizofrenia dezorganizata, personalitatea schizoida sobra, culori inchise depresie extravaganta, culori vii, fardare excesiva - manie Igiena corporala : neglijata in schizofrenie, demente, toxicomanii, depresia severa

Psihodiagnosticul expresiei

Facies : necaracteristic, omegamelancolic (depresiv) , vesel, anxios, incruntat, dismorfic, ebrios, inexpresiv

Privirea : normala, trista, hipomobila, fixa, in gol, absenta, investigatorie, vioaie, ostila etc

Postura adoptata

Postura depresiva

Postura anxioasa

Posturi impuse - Cataplexia

Comportament, atitudine
Atitudinea: - evaziva, ostila, agresiva, revendicativa
Expresivitatea mimico-gestuala - neliniste psihomotorie < agitatie psihomotorie (anxietate, delirium, manie, schizofrenie) - inhibitie psihomotorie < stupor (depresia severa, schizofrenia catatona) - stereotipii, perseverari, echomimie, echopraxie, manierisme, etc

Examenul psihic pe nivele functionale

1. Nivelul instinctual

Instinctul alimentar: inapetenta, anorexie, hiperfagie, bulimie Instinctul vital: tentativa de suicid Instinct sexual: disfunctii sexuale, parafilii Instinct gregar: Izolare sociala/ hipersociabilitate Instinct matern: abandon, pruncucidere

2. Nivelul afectiv
Dispozitia afectiva de fond: - depresie, - manie, - anxietate, - anhedonie, - iritabilitate, - fobii
Reactiile afective: hiper/hipoexpresivitate afectiva, labilitate afectiva, incongruenta afectiva, ambivalenta afectiva, inversiune afectiva

3. Nivelul cognitiv-intelectiv

Atentia: Hipo/Hiperprosexie Perceptia: Iluzii, halucinatii, cenestopatii, pseudohalucinatii, halucinoze Memoria: hipo/hipermnezie de fixare si evocare, amnezie, paramnezii Gandirea: coerenta, fluenta, volum, viteza, grad de abstractizare, continut (delir, obsesii) Inteligenta: vocabular, nivel de instruire

Perceptiile
Definitie: Procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate i integritate, ele rednd realitatea obiectual n imagini de ansamblu Modificri: Cantitative: hipo-, hiperestezia. Calitative: iluzii, halucinaii. HIPERESTEZIE: cresterea intensitii senzaiilor i percepiilor (Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afeciuni psihice, b. Basedow). Cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fr o modificare organic evideniabil. HIPOESTEZIA: Stri reactive acute, isterie, oligofrenii, schizofrenie

ILUZIA: percepie cu obiect dar fr izomorfism ( i se atribuie obiectului perceput o semnificaie diferit de cea real, fals)
HALUCINATIA: percepie fr obiect, clar, proiectat n exteriorul individului i necriticat de acesta PSEUDOHALUCINATIA: percepie fr obiect, clar, proiectat n interiorul individului i necriticat de acesta HALUCINOZA: percepie fr obiect, clar, criticat de individ (individul nu pierde contactul cu realitatea)

ILUZIILE
Fenomen normal

Iluziile optice n condiii de fric: identificarea ntr-o umbr a unui animal n strile hipnagogic i hipnopompic

Fenomen patologic: Iluzia de schem corporal, dismorfofobie, depersonalizare (schizofrenie) Iluzia sosiilor (schizofrenie) Iluzia Fregoli Iluzia de greutate corporal (depresie: corp greu)

HALUCINAIILE

Percepie fr obiect, clar, proiectat n exteriorul individului i necriticat de acesta

Normal: doar n strile hipnagogic i hipnopompic i dureaz cteva secunde Halucinaiile hipnagogice: la adormire Halucinaiile hipnopompice: la trezire

CLASIFICAREA HALUCINAIILOR:

VIZUALE (scenice = onirism, zoomorfe)

AUDITIVE (zgomote,voci, apelative, comentative, imperative, injurioase)

TACTILE
OLFACTIVE (se asociaz cu delirul de otrvire) GUSTATIVE (se asociaz cu delirul de otrvire)

4. Nivelul volitional
= Deliberare, decizie, trecere la act si persistenta in act
Patologic : Dificultati in luarea deciziilor, impulsivitate (lipsa deliberarii), abulie

5. Nivelul spiritual-valoric
Normele morale, de conduita sociala, creativitate

Patologic: absenta constiintei morale

CONCLUZII
Interviul psihiatric este un examen medical , o procedura ordonata si sistematica
Examenul psihiatric presupune Recunoasterea existentei unei tulburari Diagnosticarea Stabilirea etiologiei Intelegerea personalitatii pacientului