Psihologie medicala Curs nr.7 Problema bolilor iatrogene .

n epoca actual contactele medicului cu populaia sunt foarte numeroase,actele medicale sunt multiple i complexe, tehnicile de explorare adesea laborioase.Este deci just s ne ntrebm i de caracterul nociv al acestor acte medicale. Prin prescripii abuzive,ced nd insistenelor bolnavilor,medicul poate promova polipra!mazia, inclusiv atunci c nd utilizeaz substane sau doze inadecvate. Bolile iatrogene sunt boli provocate de medici i de practicarea incorect a medicinii ."#a ajuns ca prin multiplele contacte ale medicinii cu individul, datorit comportamentului personalului medical,a or!anizrii defectuoase a instituiilor medicale s apar o serie de reacii psihopatolo!ice i psihosomatice, fenomene cunoscute sub denumirea de boli iatro!ene. $ctul medical este un act stresant,n ciuda datoriei medicului de a vindeca suferina cu dezinteres i sacrificiu %jurm ntul lui &ipocrate promi nd n schimb medicilor via lun! i imortalitate'.(atro!enia are totdeauna o baz nevrotic,este o reacie psiho!en care apare ca efect al ideolo!iei medicale.)oate sectoarele medicale pot deveni iatro!ene %anamnez,examenfizic,explorri,metode terapeutice'. *oala iatro!en nu se datoreaza unei rele credine din partea personalului sanitar,ci prin !reeli de practic i relaie cu pacientul %un cuv nt sau un act interferat nefericit'.Pacientul realizeaz,de exemplu,din atitudinea medicului c,acesta este incapabil de a ti ce se nt mpl cu el,motiv care duce la declanarea unei stri de anxietate. (nformaii din pres, radio,expresii medicale auzite pot determina la bolnavi reacii psihice. +eceptivitatea mesajului medical,semnificaia atitudinii medicului,a terapiei are importan. ,edicul,n cursul relaiei cu pacientul emite mesaje multiple, complexe,emite mesaje scrise sau verbale,prin diferite expresii,tceri,cuvinte spuse cu jumtate de!ur.*olnavul va ncerca s descifreze aceste mesaje i apoi s le recifreze n sistemul su informaional personal.-ar aa cum am vzut,boala este o situaie re!resiv care se acompaniaz de o stare de alert,n care se modific percepiile,ima!inaia este deformat, ! ndirea nu mai este lo!ic,apar fantasme,fric,nelinite.Pe de alt parte este foarte !reu pentru medic s reduc la o strict obiectivitate mesajele sale i semnificaia atitudinii sale.-up .ernandez aciunile iatro!ene ar lua trei forme/ 0.$titudini a!ravante care costau din partea medicului din atitudini insecurizante,de respin!ere,abandon,nencredere..r a vorbi de erori terapeutice explorrile de laborator,funcionale,biopsii nu sunt bine nelese i acceptate.1ontradiciile dintre medici,criticile antideontolo!ice ce i le fac, au o mare influen ne!ativ.$titudinile alarmiste duc la creterea anxietii i depresiei. 2.$!ravarea iatro!en const dintr#un ansamblu clinic de tip nevrotic,cu inducie medical.$r exista la aceti bolnavi o prenevroz care ar favoriza aciunea ne!ativ a medicului.Pacientul ar fi de fapt un candidat incontient la proliferarea tulburrilor funcionale,care de fapt nu au ateptat dec t ocazia de a se manifesta. 3.(atro!enia ideopatic care apare n faa unei situaii insecurizante ca repercursiune neateptat a unui act medical.-e fapt la orice bolnav ar exista 2 cate!orii de boal/ 0.4 boal auto!en care reprezint pl n!erile bolnavului %dureri,suferine , frici'5 2.4 construcie a medicului,care const n punerea n forme clinice a unei boli,care prin examene,explorri,ntrebri,interpretri,dia!nosticile probabile, creiaz alt6realitate6 i care ntr#o anumit msur reprezint un anumit !rad de boal iatro!en%medicul av nd aici rolul unui re!izor'. *olnavii cronici mai acumuleaz i o anumit6cultur6 medical,la acest lucru contribuind i faptul c medicii au concepii diferite i adesea nu se nele! ntre ei. 0

7orbind de 6puterea medical6 se subliniaz adesea c pe aceast baz medicii pot exercita o adevrat 6dictatur6 a crui rezultat este suferina fizic i moral a pacientului. $ceast dictatur apare prin aceea c medicul este acela care impun dia!nosticul,tratamentul,spitalizarea,interveniile chirur!icale,comport ndu#se adesea ca un i!norant sau ca un productor de an!oas,i mai ru ca un inamic care ar vrea s se debaraseze de anumii pacieni pe care i trimite mereu la ali specialti i adesea chiar la psihiatru. .recvent medicul mai apare i n postura de complice a familiei,medicul apr nd adesea ca fiind avid de putere i uz nd de puterea medical dup plcerea i complexelesale i prin ceasta devenind un a!ent iatro!en )ipuri:* Iatrogenia medicamentoasa #se datoreaza indicarii !resite a medicamentelor #situatii mai frecvente/ 0.8eadaptarea dozelor la particularitatile biolo!ice ale cazului #la copii calcularea dozelor in functie de !reutatea corporala #la varstnici reducerea dozelor #la pacientii cu insuficienta renala#adaptarea dozelor in functie de cleareace#creatinina # la cei dializati adaptarea dozelor in functie de proportia de eliminare prin dializa a medicamentului #la pacientii cu insuficienta hepatica #indicarea unor medicamente care nu sunt metabolizate in ficat #reducerea dozelor la medicamentele cu metabolizare hepatica 2. 8eprecizarea duratei tratamentului #intreruperea prematura a tratamentului #prelun!irea tratamentului cu posibilitatrea inducerii dependentei medicamentoase 3. 8eprecizarea modului de intrerupere a tratamentului #unele medicamente in cazul intreruperii bruste a tratamentului determina un 9efect de rebound:%reinstalarea simptomelor anterioare adesea la o intensitate mai crescuta decat cea initiala' #o serie de medicamente psihotrope #medicamente antihipertensive ;. 8einvesti!area anamnestica si uneori paraclinica a aler!iei medicamentoase anterior initierii unui tratament *Iatrogenia de comunicare -se datoreaza erorilor de comunicare cu pacientul #Erori cantitative#in care volumul informatiilor transmise este inadecvat # variante#cominicarea insuficienta#pacientul are senzatia ca i se ascunde ceva #comunicare excesiva#datorita incapacitatii de selectare a informatiilor esentiale le!ate de mana!ementul bolii pacientul poateu retine o serie de date irelevante in detrimentul altora - Erori calitative# in care modul de transmitere a informatiilor este inadecvat5situatia ce mai frecventa este abundenta de termeni de specialitate *Iatrogenia de investigatie se datoreaza/ 0. (ndicarii nejustificate a examinarilor paraclinice 2

#pacientii, mai ales cei internati, solicita in permanenta sa fie investi!ati # investi!atiile paraclinice sunt #invazive#presupun riscuri sau determina un disconfort pacientului #puncti avenoasa #examinari radio!rafie <1) #!astroscopie, colonoscopie # neinvazive#nu presupun riscuri si nici disconfort #eco!rafia #E=>, +,8 2. Efectuarii propriuzise !resite a examinarilor paraclinice *Iatrognia de spital se datoreaza #ideii !resite ca intotdeauna internarea se recomanda in cazul bolilor !rave # pierderea intimitatii prin efectuarea anamnezei si a examenului obiectiv in salon alaturi de alti bolnavi #nevoii de convietuirii cu persoane in realitate necunoscute cu anumite particularitati #persoane prea vorbarete , care sforaie, care mananca noaptea,care asculta radioul se uita la tv in salon #pro!ramul incomod de spital#orarul de somn, orarul meselor Placebo este un termen utilizat n cercetare pentru a desemna o substan inactiv sau o procedur utilizat ca element de control n experimente. Efectul placebo este mbunttirea msurabil, observabil sau care se resimte asupra sntii, care nu se atribuie unui tratament real n desfurare. Prin extensie, placebo este orice procedura terapeutica sau o componenta a acesteia despre care nu a fost demonstrat ca administrarea sa ar produce o activitate fiziolo!ica sau psiholo!ica specifica, menita sa imbunatateasca starea de sanatate a pacientului in cazul afectiunii tratate. Placebo poate fi/

placebo inert, c nd se refera la o substanta inactiva farmacolo!ic, cu un continut neutru5 placebo activ, c nd se utilizeaz o pastila cu efecte farmacolo!ice, dar care care nu este considerata de medic ca avand un efect specific in cazul respectivei afectiuni.

9Placebo: poate fi considerat si un tratament sau procedura terapeutica %inclusiv chirur!icala' care la momentul administrarii era considerat eficace pentru respectiva situatie medicala, desi ulterior studiile au aratat lipsa sa de eficienta. 1uv ntul placebo reprezint forma ? la viitor ? a verbului latin placeo<placere i poate fi tradus stricto sensu prin/ voi plcea, sau, mai liber, voi fi plcut %a!reabil'. 1uv ntul Placebo are sensul de a!reabil, plcut ? n sens de promisiune ? i deci poate defini ateptarea unui bolnav ? c nd i se d un medicament ? la aciunea util, plcut a acesteia Placebo reactiv este persoana care raporteaz un efect placebo. 1aracterele !enerale ale efectului placebo/

substana administrat este inert farmacodinamic5 efectul este simptomatic5 durata efectului este, de re!ul, scurt5 3

instalarea efectului este mai rapid dec t a unei substane farmacodinamice active5 aciune nespecific.

Efectul placebo poate fi de dou feluri/ 0. activ # c nd apar simptome adverse ce apar i in cazul medicaiei 2. inactiv # c nd nu apar aceste simptome adverse Efectul placebo Efectul placebo este definit de =issel ca o 6msur terapeutic de eficien nul sau slab i fr un raport lo!ic cu boala,ns care acioneaz printr#un mecanism psiholo!ic sau psihofiziolo!ic atunci c nd pacientul crede c primete un tratament activ6.8umeroi medici au observat n practica lor c efectul unui medicament nu depinde numai de aciune propriuzis a dro!ului ci n mare msur i de ncredere pe care bolnavul o are at t n medicament c t i n medic.$ceasta l#a fcut pe -elson s spun c 6dac medicina ima!inaiei este cea mai bun,de ce s nu facem o medicin a ima!inaiei6. Efectul placebo,subliniaz "ivadon depinde,n special de trei factori/ #atitudinea pacientului fa de medicin5 #ncrederea pacientului n medic5 #reputaia tratamentului %marc,pre,ambalaj etc'51ea mai mare parte a acestor mecanisme acioneaz prin mecanisme incontiente.1uv ntul placebo provine din limba italian%placere' i a fost adoptat de ctremedicin la sf ritul secolului al @7(((#lea n limbajul medical prin placebo se nele!e un medicament inofensiv dar cu efect psiholo!ic datorit su!estiei i ima!inaiei bolnavului.Efectul placebo este diferit pentru aceiai substan de la un bolnav la altul i actualul neles al termenului se refer la efectul psiholo!ic al unui dro!. Ana dintre cauzele psihice ale vindecarii este si efectul placebo. Experimentele care se fac, inclusiv de catre autorii romani, pentru stabilirea valorii unui medicament, includ obli!atoriu si aceasta componenta psiholo!ica. )ehnica consta in a#i administra bolnavului asa#numitul preparat placebo care, de fapt, este o capsula frumoasa, cu aspect identic de medicament activ si care inauntru are o pulbere inerta, vitamina 1, calciu carbonic sau o alta substanta neutra. $cest efect placebo uneori apare surprinzator, de exemplu la unii bolnavi cu urticarie, carora dupa ce iau acest 6medicament6 le dispare urticaria... -eci, este buna. -ar, din nefericire, nu toti pacientii reactioneaza in felul acesta. -oar aproximativ 3BC dintre oameni se vindeca fara sa aiba nevoie de un efect farmacolo!ic, prin utilizarea doar a aceastei pilule cu valoare inerta. )otusi, efectul placebo uneori poate sa fie si 3DC si EBC, la un anumit doctor, deoarece daca doctorul respectiv are un presti!iu mare. -e aceea, vindecatorii acestia spectaculosi cu extract de 6corocopercarita6 si cu ener!ie de nu stiu ce fel, au succes pentru ca au intr#adevar calitati de psiholo!i foarte bune, o putere de su!estie foarte buna si este efectul de presti!iu pentru ca au multe cazuri vindecate, pentru ca vindeca in continuare si presti!iul se extinde si asupra metodei. $cesti oameni pot sa ajun!a la efecte placebo foarte mari, in detrimentul unui medicament activ.

7indecarile 0BBC prin placebo nu sunt de durata. An efect placebo poate fi obtinut in prima, a doua zi, a treia zi de tratament, dar cu cat trece mai mult termenul de tratament, se da de !ol bolnavul ca incepe sa nu se mai simta asa de bine. +ecomandarea este, sa#i aditionam un adevarat efect placebo medicamentului , printr#o atitudine optimista fata de oameni, printr#o atitudine mai ales optimista fata de medicament, prin discutarea unor cazuri asemanatoare care au beneficiat cu succes de medicamentul respectiv. )oata aceasta conduita optimista, toata aceasta reclama pe care e bine sa i#o faci medicamentului conteaza foarte mult. $celasi medicament va putea in doze mai mici sa aiba acelasi efect sau sa aiba efect mult mai repede. -e exemplu, daca ii administrez un diazepam unei bolnave care se plan!e de insomnie, ea va adormi in 3B#;B minute de la injectie, pana isi face efectul respectiv. -ar, daca ii dau un diazepam, si vin si cu efect placebo si ii spun ca o va adormi imediat, ea adoarme la 0B#0D minute, deci mult mai devreme si rezultatul medicamentului este mult mai bun. Fa un antibiotic, daca il dai tot timpul sub o ploaie de recomandari favorabile medicamentului, deci intr#o atmosfera de optimism terapeutic, intr#o stare buna a bolnavului, cu emotii pozitive, el va actiona mai rapid si va avea nevoie de doze mai mici, de o durata mai mica. $cestea sunt lucruri care pe medici nu#i costa nimic. -e multe ori medicul, fara sa stie ca adau!a un efect placebo la tratamentul medicamentos, inre!istreaza succese pentru ca este un medic cu calitati relationale, un om cu calitati empatice, un om optimist si lucrurile acestea se vad si in vindecarile pacientilor. Complianta terapeutica Definitie-reprezinta concordanta dintre indicatiile si interdictiile formulate de medic si aplicarea lor efectiva de pacient. (n situatia in care aceasta concordanta este scazuta vorbim de non#complianta. Exemplele cele mai obisnuite de non#complianta sunt/ 0.8erespectarea modului indicat de administrare a tratamentului/ #este o situatie relativ putin frecventa, #cel mai frecvent apare in cazul /#tratamentelor cu antibiotice din E in E ore #tratamentul conjunctivitelor cu picaturi, 2. 8erespectarea interdictiilor formulate de medic/ #este pe departe situatia cea mai frecventa, #exemple5# renuntarea la fumat in timpul unei viroze, #renuntarea la alcool in timpul administrarii de antibiotice, 3. 8eprezentarea la termenul stabilit pentru controlul medical/ #este o situatie intalnita la stomatolo!ie. ;. Externarea la cerere/ #este o situatie rara, #pacientul poate solicita externarea sub semnatura la orice moment al (nternarii,

# o situatie particulara o reprezinta situatia bolnavilor psihici, pentru care asumarea raspunderii le!ata de externare contrar indicatiilor medicale ii revine uneia dintre rudele de !radul (5 Factorii care influentea a complianta terapeutica Caracteristici individuale ale pacientului #varsta ###complianta terapeutica max. se intalneste la copii, ### complianta terapeutica min. se intalneste la adolescenti, # sexul###femeile sunt mai compliante la tratament decat barbatii, #nivelul de educatie###in !eneral nivelul de complianta creste cu instruirea, ###exceptie face personalul sanitar5asistente, medici, farmacisti. Caracteristiic ale schemei terapeutice -complexitatea schemei terapeutice#cu cat schema este mai complexa , cu atat complianta scade5 #efectele adverse ale medicamentelor#pot determina intreruperea din proprie initiativa a tratamentului, #este esentiala informarea pacientului cu privire la aparitia unor efecte adverse si ca acestea sunt de obicei tranzitorii. #efectul placebo#este orice efect terapeutic nejustificat din punct de vedere farmacolo!ic. #situatii in care se valideaza/ #efectul terapeutic dupa administrarea unei substante inactive %ex. apa distilata ', #efectul terapeutic dupa administrarea unei subst. active dar in afara spectrului de actiune al substantei , #efectul terapeutic dupa administrarea unei subst.active in spectrul de actiune al substantei dar nejustificat de repede si de intens, # metode de crestere a efectului placebo/ #modul de prezentare al medicamentului 5ex 9injectii frantuzesti: , ce a mers bine la un alt bolnav cu aceleasi simptome, #modul de conditionare al medicamentului/ #efect placebo maxim la perfuzii, #dintre tablete ?cele viu colorate efect mare, #popularitatea medicamentului in populatie/ #pe primul loc sunt vitaminele, apoi medicamentele antiinflamatorii si antibioticele, #accesibilitatea medicamentului#cu cat este mai scump si mai !reu de !asit. #caracteristicile bolii# !radul de amenintare de boala perceput de bolnav, #caracteristici ale relatiei medic#pacientGincrederea in medic creste complianta la tratament, E

!alpra"isul
,alpraxisul este acea eroare profesional generatoare de pagube in detrimentul (de regula) ambelor pri. $l pacientului pe de o parte si, respectiv personalului medical implicat in liti!iul ce va urma. Erorile subiective #de diagnostic$ constau in reprezentarea greit a realitii medicale determinat de slaba pregtire profesional, implicit punerea defectuoas in practic a tehnicilor si manevrelor de specialitate. Cau e ale erorilor de diagnostic # necunoaterii trecutului medical al pacientului5 # examinrii !reite5 # interpretrii eronate a simptomelor5 # neefecturii unor teste5 # netrimiterii pacientului pentru un consult de specialitate sau neschimbrii dia!nosticului in cazul unui tratament care nu da rezultate. Erorile obiective se datoreaza, cel mai frecvent/ # unei imperfeciuni a tiinei medicale la un moment dat5 # unei reactiviti particulare a bolnavului sau unor particulariti ale bolii. "e afl in eroare cu caracter obiectiv orice cadru medical care, in aceleai condiii, ar fi procedat la fel. (n acest domeniu trebuie fcuta precizarea privind eroarea de fapt, cauza ce nltura rspunderea penala art!"# C!P!$ -in perspectiva juridic erorile profesionale %medicale' !eneratoare de pa!ube mbrac forma culpei. "unt cunoscute in acest domeniu culpa de tehnic medical si culpa de omisiune! Culpa de tehnic% medical% sau culpa profesional medical consta in nerespectarea regulilor privind e%ercitarea profesiunii medicale prin nepricepere sau abateri de la reguli ndeobte recunoscute si recomandate in practicarea acestei profesiuni, provenite din negli&ent, nepsare sau nerespectarea unor metode si procedee specifice . $ceasta mai poarta denumirea de impruden. 1lasificarea culpei de tehnica medicala/ a'culpa profesional prin nepregtire %incompetenta'5 b'culpa profesionala prin neprevedere c'culpa profesional prin negli&ena Comportamentul omisiv +esponsabilitatea in infaptuirea actului medical exista atat in momentul actiunii subiectului, %in timpul desfasurarii activitatii medicale' cat si in cazul inactiunii. 8eactionand atunci cand subiectul %medic, asistent medical' avea aceasta obli!atie este elementul comportamentului omisiv. Culpa de omisiune 1adrul medical este deopotriv responsabil, atunci c nd acioneaz c t si atunci nu acioneaz5 cu alte cuvinte el rspunde de tot ceea ce face si de tot ce refuza s fac. Culpa de omisiune se prezint sub urmtoarele forme/ # refuzul de a rspunde la solicitarea pacientului5 # refuzul interveniei %neasumarea de riscuri'5 # refuzul trimiterii pacientului la un eantion superior %privarea de ans'5 # refuzul de a continua tratamentul unui pacient5 # neacordarea dreptului pacientului la a doua opinie in aceeai cauza medical. (nfraciunile care pot fi comise de ctre personalulan!renat n nfptuirea actului medical vizeaz exact drepturile !arantate prin constituie. 7om analiza pentru nceput infraciunile contra vieii. (n aceasta cate!orie sunt cuprinse urmatoarele infractiuni/ # omorul, # omorul calificat, # omorul deosebit de !rav, # pruncuciderea, # uciderea din culpa, # determinarea sau inlesnirea sinuciderii.

&biectul 'uridic al acestor infraciuni l constituie dreptul la via al fiinei umane, le!ea penal, ca expresie a voinei societii, nu ca un bun individual ci ca un bun social ocrotind viaa persoanei nc din momentul concepiei %de la natere spun unii autori' i pana n momentul morii. 4crotirea vietii are intindere asupra tuturor persoanelor indiferent de stare de sanatate, daca sunt sanatoase, bolnave, muribnde, le!ea nepermitand nimanui sa curme viata cuiva, indiferent de suferintele pe care le indura, indiferent cat mai are de trait chiar cu consimtamantul celui aflat in suferinta. Eutanasia nu este inca o optiune in re!lementarile le!ii penale romane

Cand avem nevoie de psihoterapie( Este de dorit sa incepem o psihoterapie atunci cand/ I suntem in conflict cu noi insine si cu ceilalti5 I esuam in a le!a relatii satisfacatoare in viata personala si profesionala5 I parcur!em crize existentiale %divort, pierderea unei persoane dra!i, maladii !rave'5 I simtim o acuta lipsa de sens in viata noastra5 I ne dorim o schimbare dar nu ne#o putem reprezenta inca5 I asteptarile noastre le!ate de viitor sunt sumbre, pesimiste5 I intampinam dificultati de adaptare la schimbare5 I anumite lucruri se repeta cu re!ularitate in viata noastra %relatiile noastre se termina in acelasi fel, ne indra!ostim de acelasi tip de partener%a', care ne face sa suferim, se intampla sa avem acelasi tip de sef etc'5 I avem !anduri si reactii care ne surprind si in care nu ne mai recunoastem pe noi insine5 I dezvoltam simptome %atacuri de panica, fobii, insomnii, depresii etc'. Psihoterapia suportiv n viata noastr de toate zilele suntem adesea n situa tia de a oferi, primi, cere ori a da suport. 8e nt lnim cu persoane pe care le putem sus tine printr#un cuv nt, o privire, un !est, uneori doar st nd alturi de cineva, fr cuvinte, prin simpla noastr prezent acolo. si noi nsine descoperim c uneori vorbim despre dificulttile noastre, mari sau mici, permanente sau trectoare, iar faptul de a fi ascultati, nsotiti n actul nostru de devoalare a acelei pr ti a sufletului nostru, parc ne mai urureaz viata n ziua aceea. 8e dorim ca ntr#o situatie anume s nu fim sin!uri, s !sim un reper, s putem n tele!e prin ce trecem, s vedem pe unde s o lum, s construim o cale, moment n care sim tim nevoia de suport. 8u este necesar s se fac ceva pentru noi si nici n locul nostru, ci s fim nsotiti, s ni se rspund la un JcumK, s ni se arate pe JundeK. n cursul vietii, nt lnim persoane n le!tur cu care remarcm c ne face bine s stm de vorb sau c, nu stim cum, au mereu ceva bun de zis pentru noi, c au un fel de a ! ndi care ne ajuta, c au un fel de a fi prezen ti pentru noi n acel moment, asa nc t putin timp petrecut mpreun poate schimba multe. )elatii suportive 1 nd devenim suport si c nd cerem suportL n situatii dificile le!ate de viata noastr, dificile pentru c asa sunt sau dificile pentru c asa le percepem/

# -l -. este la spital, are m na fracturat, asteapt mpreun cu sotia lui s intre la medicul de !ard. n tot acest timp, sotia l ncurajeaz si l asi!ur c totul va fi bine5 desi!ur, l doare, este firesc, dar cu rbdare si mobilizare disconfortul va fi nvins. # -na 7. are de urmat chimioterapie si efectele sunt !reu de suportat pentru ea. "e simte ru dup fiecare tedint si e !ata s renunte, ns fiica i este alturi si !seste mereu o cale de a da sens efortului de a continua tratamentul, sustin nd astfel complianta mamei sale la tratament. # -ra +. se confrunt cu dificult ti relationale n prima sa relatie de dra!oste serioas. 1ea mai bun prieten i ofera c teva perspective din care s priveasc situa tia si mprtsesc zilnic amnunte despre evolutia lucrurilor, astfel nc t dra +. s poat !si o cale potrivit de a !estiona dificulttile. # -l ,. tocmai a descoperit ca pasiunea vie tii sale nu se !seste n sfera sa profesional, traverseaz un conflict interior fr a putea lua o decizie despre drumul de urmat de aici nainte. .amilia i este alturi prin aprecierea noii sale directii de dezvoltare si l ncurajeaz s experimenteze acest spatiu foarte personal. -l ,. !seste forta si modul de a se n!riji de pasiunea nou descoperit. # -na *. a divortat anul trecut si resentimentele sale sunt nc at t de mari nc t pare c via ta sa este ntr#un blocaj. Peste toate se confrunt cu ulcer !astric, stie c stresul este de vin. 8u simte nevoia s scormoneasc trecutul, ci simte nevoia s priveasc lucrurile din alt punct, are nevoie de repere noi ca s mear! nainte. 1ut nd pe internet !se ste de cuviint s solicite suport psiholo!ic unui specialist. si situatiile de viat pentru care avem nevoie de sustinere n cele mai diverse feluri sunt nenumrate. Aneori !sim acest suport n imediata noastr apropiere, familie, prieteni, cole!i, alteori s apelm un specialist este cea mai buna decizie. Anii dintre noi chiar ne ale!em o meserie n care suportul uman este fundamental. " fii psiholo!, medic, asistent social, profesor, educator, preot etc. implic, pe l n! aspectul tehnic al profesiei, o calitate personal pe care o numim suportivitate. Psihoterapia suportiv% +ela tia suportiv poate avea efect terapeutic, dar nu presupune un proces terapeutic, adic suportul este oferit spontan si aduce o ameliorare de scurt durat, dar nu presupune evaluri, interventii centrate pe un obiectiv si nici modalitti de urmrire a efectului n timp. -e asemenea, nu toate demersurile terapeutice suportive sunt psihoterapie suportiv, adic suportul poate s fie medical, nu psiholo!ic. -e exemplu, un pacient n urma unei opera tii beneficiaz de terapie de suport, adic acte medicale de sus tinere a unei functii a or!anismului, s zicem. Psihoterapia suportiv sau de sustinere # cum mai este numit, se adreseaz psihicului, av nd n vedere cresterea sau mentinerea capacittii individuale de a face fat n diferite situatii. 7 invit s construim o hart/ ce este psihoterapia suportiv, ce si propune si cum functioneaz aceast psihoterapie, care desi este de departe cea mai utilizat psihoterapie, rm ne totusi at t de putin cunoscut, iar contributiile sale la bunstarea pacientului rm n adesea pe nedrept n umbr. 1e este psihoterapia suportivL Psihoterapia suportiv a aprut la nceputul secolului al @@#lea, av nd ca obiectiv ajutarea pacientului n a se descurca cu simptomele sale sau n a preveni recderile n afectiunile !rave. -e asemenea, pacientul mai poate fi sus tinut atunci c nd N

se confrunt cu probleme de sntate care implic interven tie medical, astfel nc t acesta s poat !estiona perioada respectiv %confruntarea cu situatia de boal, ima!inea de sine, reactia la tratament, probleme de functionare social, familial sau profesional ce decur! din condi tia de sntate etc'. Psihoterapia suportiv propune un corp de tehnici utilizate n baza unei n tele!eri psihodinamice a situatiilor n care intervine. -e exemplu, pentru a asi!ura complian ta pacientului la tratament, psihoterapeutul va trebui nt i s n telea! pozitia pacientului fat de conditia de boal, beneficiile si costurile personale ale pacientului n situatia de confruntare cu boala, intentia de a se vindeca etc. -ac pentru pacient boala aduce si atentia pe care altfel nu o are din partea apropiatilor, este posibil ca procesul de vindecare s fie lent, medica tia s aib efecte paradoxale, secundare, adverse, intense, astfel nc t s par fie c tratamentul nu e bun, fie c nimic nu functioneaz, dar miza este de a se men tine n situatia de bolnav n jurul cruia familia roieste n!rijorat. 4 perspectiv corect asupra acestui tablou va ajuta psihoterapeutul s stie cum s intervin pentru a crea alian ta terapeutic si a ajuta pacientul s se deplaseze spre pozitia existential corect/ a putea solicita si primi atentie pe o cale mai potrivit dec t mentinerea bolii. &biectivele psihoterapiei suportive -e#a lun!ul timpului s#au ncercat diferite defini tii si descrieri ale psihoterapiei suportive n functie de obiectivele sale de interventie. $stfel s#a ajuns la concluzia c exist obiective ale terapeutului %ce are el de fcut' si obiective ale pacientului %ce are el nevoie'. Privind dinspre sarcina terapeutului, obiectivele psihoterapiei suportive sunt/ s men tin sau s creasc stima de sine a pacientului %c nd omul e fa t n fat cu dificultatea si uneori coplesit de ea, se ntreab cum a ajuns acolo, de ce nu !se ste solutia, ce e n nere!ul cu el, de ce tocmai lui, de ce a sa, iar afirmatia ca Oe ceva n nere!ul cu mine: este o autoapreciere devalorizatoare frecvent'. )erapeutul trebuie s previn sau s mic soreze impactul simptomelor si revenirea lor %ce facem cu insomnia, atacurile de panic, diareea nervoas etc.', s maximizeze capacit tile adaptative ale pacientului %n confruntarea cu durerea s nvete tehnici de !estionare a durerii'. )oate acestea prin tehnici care ajut pacientul s dob ndeasc moduri eficiente de a face fat. -in perspectiva pacientului, obiectivele se vd a sa/ s mentin sau s stabileasc cel mai bun nivel posibil de functionare n conditiile limitrilor date de situatia s %personalitate # de exemplu ce facem dac avem o personalitate evitant, dizabiliti native sau dob ndite # o persoan i#a pierdut un ochi ntr#un accident de munc sau o lovitur puternic la cap a produs leziuni cerebrale ireversibile, situaii de via # o doamn se confrunt cu a!resiune casnic, un copil se !sete n oc post#traumatic n urma unui cutremur'. Pentru a atin!e aceste obiective va fi necesar ca mpreun, psihoterapeutul si pacientul, s priveasc zona relaiilor personale, istoria de via, modele de comportament, modele de rspunsuri emoionale, tipuri de reacii, tot ceea ce face din pacient o persoan unic necesit nd un plan de intervenie unic. Cui se adresea % psihoterapia suportiv%( Psihoterapia suportiva fiind un corp de tehnici foarte diverse si cu o aplicabilitate lar! ofer un beneficiu considerabil foarte multor cate!orii de pacieni. 1ercetrile au artat c este de departe cea mai utilizat metod terapeutic si cu un !rad de eficacitate deosebit de ridicat. Pot beneficia de suport psiholo!ic specializat/

0B

# pacienii spitalizai pentru o !am deosebit de lar! de cereri, de la o afeciune somatic n explorare sau n curs de tratament medical, p n la intoleran sau toleran sczut a spitalizrii, a demersurilor de explorare medical, a tratamentului medicamentos sau pre!tirea pentru intervenia chirur!ical sau susinerea dup intervenia chirur!ical %suport pre# si post# operatoriu'5 # pacieni care, dei nu sunt spitalizai, traverseaz explorri medicale, tratamente, se pre!tesc de intervenii chirur!icale sau se refac dup. n cazurile din urm, pacienii beneficiaz de suportul psiholo!ic specializat de cele mai multe ori n cadre extraspitaliceti %clinici, cabinete private' si la distan n timp fa de momentul spitalizrii, actului chirur!ical si ieirii din spital5 # pacienii cu nevroze %nevroza trebuie neleas ca o tulburare care decur!e din ncercri incontiente de a rezolva un conflict psiholo!ic'5 # pacieni cu atacuri de panic si depresii5 # pacieni n situaii de criz si conflict5 # pacieni care se confrunt cu ocul post#traumatic5 # pacieni cu tulburri psihosomatice %un stres psiholo!ic care declaneaz sau determin %este implicat n' o boal somatic %colonul iritabil, astmul bronic, aler!iile, crizele mi!renoase, infarctul miocardic, cancerul etc.' sau o tulburare funcional %aritmii, constipaie<diaree, transpiraii intense etc.'5 # pacieni cu personaliti accentuate, tulburri de personalitate5 # pacieni dependeni de substane5 # pacieni cu tulburri mintale5 P i lista poate continua. Cadrul terapeutic si rela*ia terapeutic% )ratamentul n psihoterapia suportiv are loc fie n cadru individual, respectiv diada terapeut#pacient, fie n cadru de !rup, respectiv !rup de pacieni, fie n cadrul familial, c nd este implicat si familia. +elaia terapeutic de susinere exist numai pentru a putea rspunde nevoilor pacientului. "pre deosebire de o relaie suportiv sau de un comportament suportiv !eneral, relaia terapeutic de susinere exist pentru pacient, este spaiul relaional n care pacientul primete atenie, este ascultat, ncurajat, poate experimeta si exersa moduri noi de soluionare a problemelor sale. n acest spaiu relaional se susine demersul de evaluare, care nu are o finalitate, ci de explorare si autocunoatere pentru pacient, de explorare si nele!ere pentru psihoterapeut. Pe baza evalurii se iau deciziile de intervenie, se stabilete planul terapeutic si modalitile tehnice de lucru, se stabilesc frecvena si durata, necesitatea de a crea sau nu o alian terapeutic cu familia pacientului %c nd si dac este nevoie ca familia s participe la edine sau s i nsueasc modaliti de susinere sau s fie ea nsi susinut etc.'. +vanta'ul psihoterapiei suportive "pre deosebire de alte terapii, numrul de edine de psihoterapie suportiv este mai mic, iar costurile mai reduse, modul de lucru mai direct, obiectivul foarte concret si de cele mai multe 00

ori imediat. "unt aspecte care recomand psihoterapia suportiv ca un prim pas ctre un mai bine personal n confruntarea cu dificulti de via mai mari sau mai mici si pentru care nu ai !sit nc cea mai potrivit cale de rezolvare. -istinctia dintre asistenta psihoterapeutica de specialitate si sprijinul afectiv necalificat Qi, ca o invitaie la suport, acordai#v din interior permisiunea de a solicita suport psiholo!ic specializat, uneori efortul personal de unul sin!ur poate fi necesar, dar nu este si suficient. 4 hart v poate ajuta, un !hid cu at t mai multR n zilele noastre psihoterapia a devenit un domeniu care suscita un viu interes at t pentru tinerii care se ! ndesc la o viitoare profesie, c t si pentru cei care vizeaza o reconversie profesionala. Pe de alta parte, tot mai multe persoane care se simt derutate, nemultumite, n!rijorate, care traverseaza o situatie dramatica, se ! ndesc n zilele noastre sa apeleze la un psihoterapeut. $ceasta profesie atra!atoare si promitatoare at t pentru viitorul practician, c t si pentru beneficiar, este nca putin cunoscuta n societatea noastra si adeseori reprezentarea sa este viciata de prejudecati si idei eronate. Privita uneori cu speranta si ncredere ca un panaceu universal, alteori cu suspiciune si teama ca un mijloc de manipulare, perceputa adeseori distorsionat din cauza noutatii acestui domeniu si a lipsei de informatie, psihoterapia este n fapt una dintre ramurile psiholo!iei aplicative care a aparut ca raspuns la o serie de nevoi psihice specifice omului epocii noastre. -in cauza lipsei de informare si de popularizare a ofertei psihoterapeutice, de multe ori se pune semnul e!alitatii ntre asistenta psihoterapeutica specializata si sprijinul afectiv oferit de un prieten, sfaturile doctorului care acompaniaza asistenta medicala sau ndrumarea reli!ioasa oferita de preot. n toate aceste cazuri este vorba de problemele emotionale ale celui aflat n suferinta, dar carora li se raspunde diferit, n functie de persoana la care apeleaza. Prietenul, medicul de diverse specialitati, preotul sau alte persoane bine intentionate realizeaza un fel de consiliere empirica, de bun simt, care#l poate ajuta realmente, n unele momente, pe cel tulburat emotional. Psihoterapia nsa, ca demers stiintific sistematizat, av nd la baza un sistem conceptual bine pus la punct si presupun nd o pre!atire teoretica si practica structurata, nu poate fi aplicata dec t de catre un psihoterapeut calificat, care a parcurs etapele formarii ntr#o scoala psihoterapeutica si a beneficiat el nsusi de o terapie %analiza' personala. n cazul psihoterapiei este vorba despre o abordare tintita, n cunostinta de cauza, a perturbarilor emotionale si de o tratare deliberata si planificata a acestora. -istinctia dintre psihoterapie si consiliere psiholo!ica Pentru a ntele!e mai clar ce nseamna competenta necesara pentru o interventie psihoterapeutica propriu#zisa, putem utiliza distinctia dintre doi termeni considerati de multi specialisti ca fiind echivalenti/ termenii de consiliere psihologica si de psihoterapie! Consilierea psihologica poate fi definita ca un proces intensiv de acordare a asistentei psiholo!ice pentru persoane normale care doresc sa#si atin!a obiectivele si sa functioneze mai eficient. Problemele abordate prin consiliere sunt mai putin severe %tulburari cu caracter reactiv, probleme familiale, impas existential, crize de dezvoltare etc.' si presupun, de re!ula, un numar mai redus de sedinte. -in acest punct de vedere, uneori consilierea se poate reduce si la o sin!ura nt lnire consilier#client prin care acesta din urma poate realiza, cu ndrumarea specialistului, o clarificare a situatiei sale si a scopurilor pe care si le propune n viitor. n numeroase situatii, consilierea presupune, pe l n!a suportul emotional oferit de psiholo! si furnizarea de informatii concrete, utile pentru solutionarea problematicii prezente a clientului. $ceasta presupune existenta unei baze de date pe care consilierul sa le poata pune la dispozitia clientului %de exemplu, informatii referitoare la locurile si conditiile de admitere n nvatam ntul liceal sau universitar n cazul consilierilor scolari, date privind cererea si oferta pe piata muncii n cazul consilierilor care se ocupa de orientare si consiliere vocationala etc.' (rina &oldevici %0NNE' precizeaza ca 6ceea ce se ntelege n mod frecvent prin consiliere nu este altceva dec't 02

psihoterapie suportiva! !!$ (upa )renc* si +le%ander #,-.$ psihoterapia suportiva este indicata n doua categorii opuse de situatii/ una n care nu este necesara o modificare a personalitatii pacientului, eficienta acestuia fiind doar temporar perturbata de conditii e%terioare neprielnice, iar cea de a doua - n care perturbarea de personalitate este at't de puternica nc't este greu de presupus ca s-ar mai putea produce o schimbare structurala a pacientului!6 -upa cum se vede, consilierea reprezinta un demers util n sprijinirea persoanelor care nu prezinta o problematica foarte !rava si care nu se preteaza la o interventie psihoterapeutica de profunzime. -e re!ula nsa, psiholo!ul sau medicul psihiatru este cel care are competenta de a aprecia !ravitatea unei tulburari si tipul de interventie necesara. Psihoterapia poate fi definita ca un proces complex de tratament psiholo!ic, centrat pe reducerea unor simptome, pe reechilibrarea si reconstructia personalitatii. $cesta necesita n !enere un demers de mai lun!a durata %de la c teva saptam ni la c tiva ani' si o calificare superioara a psihoterapeutului care l conduce. ,edicii psihiatrii si psiholo!ii clinicieni care lucreaza n spitale de specialitate nt lnesc ndeosebi o cazuistica !rava %de la psihoze si nevroze p na la tulburari de personalitate, toxicomanii, tulburari sexuale etc.' pe care le trateaza prin combinarea prescriptiilor medicamentoase si a interventiilor psihoterapeutice. )ratamentul farmacolo!ic poate fi prescris prin excelenta numai de medic si este esential n cazul multor pacienti cu o psihopatolo!ie severa %ndeosebi pacientii psihotici'. $deseori tratamentul medical poate fi completat cu succes de un demers psihoterapeutic de !rup sau individual, realizat n perioadele adecvate din evolutia bolnavului %de exemplu, la pacientii psihotici n fazele de remisiune dintre episoade' de catre un psihoterapeut calificat. n afara psiholo!ilor si psihiatrilor care si desfasoara activitatea n mediul spitalicesc, exista numerosi practicieni care profeseaza n cadrul altor institutii si asociatii %scoli, fundatii, centre de consiliere si de psihoterapie etc.' sau n cabinete particulare si care ofera servicii psihoterapeutice clientilor care nu necesita spitalizare si tratament farmacolo!ic. Prestarea acestor servicii necesita, de asemenea, competenta necesara pentru a pune un dia!nostic corect, pentru a interveni adecvat n functie de problema nt lnita sau pentru a trimite pacientul catre o clinica de specialitate, acolo unde este cazul.

03