Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE MEDICINA VICTOR PAPILLIAN SPECIALIZAREA A. M.G.

DISCIPLINA: CHIRURGIE GENERALA

SUFERINTELE BILIARILOR OPERATI

JECAN (CHERECHES ) ANGELA ANA ANUL II SERIA I 2010-2011

O proporie de 10-20% dintre bolnavii colecistectomatizati prezint toate suferinele acestor bolnavi sunt c irurgicala. Etiopatogeneza
1

in

continuare diverse acuze , cunoscute ca sindrom postcolecistectomie . Nu insa generate de intervenia

Diagnosticul preoperator incomplet poate trece cu vederea o afeciune cronica pancreatica sau epatica asociata litiazei, ale carei simptome vor continua si dup colecistectomie. !iagnosticul preoperator poate fi incorect,atunci cnd se atribuie litiazei veziculare asimptomatice simptome dispeptice date de alte boli digestive "ulcer gastro-duodenal, ernie iatala pancreatita cronica etc.# si se decide e$tirparea colecistului, care desigur nu este urmata de remiterea simptomelor. %n sf&r'it simptomele unei afeciuni abdominale instalate postoperator pot fi eronat atribuite operaiei, pe baza succesiunii cronologice si a topografiei disconfortului. (devratele suferine condiionate de actul c irurgical pot fi clasificate in patru categorii# ) a# suferine date de o operaie incompeta : litiaza reziduala , oddita reziduala si mai rar un neoplasm "de cale biliara principala, pancreatic sau periampular#, trecute cu vederea in momentul colecistectomiei. %ntre acestea, litiaza reziduala in calea biliara principala este cea mai frecventa. *a se manifesta prin dureri sau icter+subicter. ,olangiografia endoscopica retrograda permite stabilirea diagnosticului si efectuarea in aceea'i 'edina a e$traciei endoscopiceb#consecinele ale erorilor tehnice chirurgicale:acestea pot fi imediate " emoragii, colecii sub epatice, fistula biliara, ligatura coledocului# sau tardive "stenoze ale caii biliare principale#. .tenozele iatrogene pot sa apra dup lezarea intraoperatorie a coledocului, ele survin la /- 10% din cazuri, c iar si dup colecistectomiile efectuate laparoscopic. Nerecunoscute la timp, acestea determina instalarea icterului obstructiv, a angiocolitelor si cirozei biliare secundare. 0ersistenta unui canal cistic lung, peste 6 mm, determina 1sindromul de bont cistic1. ,alculii se pot forma in neovezicula creata, si pot produce colici biliare. .e asociaz relativ frecvent neurinomul bontului cisticc# aderentele postoperatorii sunt dependente mai ales de momentul operator. .urvin mai frecvent c&nd se opereaz in urgenta 1imediata1, in plin puseu inflamator2

d# perturbrile fiziologice "disc ineziile biliare# sunt cele mai frecvente manitestari postoperatorii, reprezent&nd adevaratul 1sindrom post- colecistectomie1, cu reaciile sale adaptative, care se desfasoara dinamic. *le apar mai frecvent la bolnavii cu colecist funcional preoperator. 2eflu$ul biliar duodeno-gastro-esofagian survine postoperator la unii pacieni. (li pacieni pot prezenta diaree postcolecistectomie, indusa de accelerarea tranzitului intestinal sub influenta acizilor biliari secundari. !isfunctia sfincterului Oddi poate fi de tip 3perton sau,mai rar, ipoton. !is4inezia oddiana ipertona se poate prezenta cu manifestri biliare c&nd intereseaz predominant sfincterul coledocian "colici biliare, icter, cre'terea in ser a enzimelor de colestaza, dilatarea coledocului# sau cu manifestri pancreatice, atunci c&nd predomina afectarea sfincterului pancreatic "dureri, vrsturi, cre'terea amilazelor serice, dilatarea ductului 5irsung#. (des sunt interesate ambele sfinctere. %n funcie de severitatea semnelor clinice si modificrilor biologice si imagistice, disfuncia este certa "%#, probabila "%%# sau posibila "%%%, doar durerile sunt prezente#. %n aceasta din urma situaie, manometria endoscopica este eseniala pentru diagnostic. Diagnostic .e stabile'te pe baza simptomelor si semnelor clinice, lu&nd in considerare in raionamentul diagnostic colecistectomia efectuata anterior. %nvestigaiile cele mai utile sunt ecografia abdominala si ,02*. .cintigrafia secveniala epatobiliara se utilizeaz mai rar, la fel manometria endoscopica "metoda semiinvaziva, grevata de riscul de pancreatita#. Tratament *ste individualizat in funcie de afeciune 0oate fi suficient regimul dietetic si tratamentul medicamentos "drena6 biliar, antispastice#sau , este necesar tratamentul invaziv) endoscopic "sfincterotomie endoscopica, e$tracie de calculi, dilatare biliodigestive etc.#. cu balonas# sau c irurgical "sfincteroplastie, postcolecistectomie cu colestiramina. anastomoze

2eflu$ul biliar duodeno-gastric se trateaz cu pro4inetice, diareea

Profilaxie 0rofila$ia suferinelor biliarilor operai realizeaz prin) e$amenul complet al tractului biliar preoperator indicaie "diagnostic preoperator corect si complet#preferabila intervenia electiva,8la %n c irurgicala 6ustificata ",,a opera ce trebuie1#- moment operator

optim ",,a opera c&nd trebuie8# *ste

rece1. 9e nica c irurgicala trebuie sa fie corecta ",,a opera cum trebuie1, inclusiv e$plorare colangiografica si+sau ecografica intraoperatorie#. sf&r'it, este necesara recunoa'terea si tratarea afeciunilor digestive e$trabiliare

si dispensarizarea bolnavilor dup colecistectomie, cu diagnosticarea cit mai timpurie a eventualelor suferine. BIBLIO RAFIE! "ircea Be#ran$ "ircea rigoresc#! Act#alitati me%ico&c'ir#rgicale in patologia %igesti(a, *ditura :edicala ;niversitara 1%uliu 3atieganu1, ,lu6-Napoca, 2010 M !"#$ A#$% &'#(") L"*"$+$ ,"%"$-$ # %.'*.- % *"#$/ 0. %$ .1"0.2" % 3". %$ 3.!.*"#$/ Ed. Clusium, Cluj 2008 O%"&"4 P$'#4/ M"-#.$ G-"3 -.'#4/ M !"#$ A#$% &'#("/ V$'"%. A!0-."#$) G$'*- .!*.- % 3".. H.1$* % 3".. B$+.%. 1-$#*"#"" #%"!"#.. Ed Medicala U i!e"si#a"a $Iuliu Ha#ie%a u$, Cluj&Na'(ca, 2008

<