Tema 4: Mecanismul cursului valutar 1. Modelul actual al etalonului monetar. 2. Cursul valutar: concept, clasificare, func ii 3.

Tehnici de calculul al cursului valutar real. 4. Modelul cursului valutar !i factorii determinan i. 5. Metode de determinare a cursului valutar. 1. Valoarea monedei i paritatea puterii de cump#rare.
$n lunga istorie a monedei, componentele sale, componenta-etalon !i cea semn, au evoluat, modific'ndu-!i at't forma, c't !i substan a din care au fost confec ionate. La )nceputurile monedei, etalonul era asimilat cu un obiect sau animal; apoi, pe m+sura evolu iei societ+ ii, etalonul a fost confec ionat din metale pre ioase (aur, argint) . $n aceste cazuri, valoarea paritar+ cuprins+ )n etalon era u!or m+surabil+ !i se putea realiza cu aceea!i u!urin + compararea )ntre monede, av'nd )n vedere unit+ ile de m+sur+ folosite (buc+ i, grame) !i uniformitatea )nsu!irilor calitative ale substan ei din care erau formate etaloanele monetare na ionale.

Cre!terea complexit+ ii economiei, dar !i a gradului de cunoa!tere a mecanismelor de ob inere !i dimensionare a valorii a permis trecerea la o nou+ form+ a etalonului monetar, etalonul putere de cump+rare. Acest etalon este mai aproape de situa ia real+ din economie (seam+n+ cu structura PIB), dar este mult mai greu de urm+rit, m+surat !i de comparat. Moneda = etalon + semn Categoria de ban (moned+) trebuie )n eleas+ ca av'nd, )n permanen +, dou+ componente: 1. Componenta etalon (Be), sub forma puterii de cump+rare corespunz+toare unit+ ii monetare; 2. Componenta semn (Bs), sub forma bancnotelor, instrumentelor !i mijloacelor de plat+, banilor electronici etc. Procesele complexe care duc la ob inerea valorii, fie c+ se desf+!oar+ )n mediul natural )nconjuc+tor, )n societate !i )n economie, sunt responsabile pentru nivelul etalonului monetar, al masei monetare din economie !i al cursului valutar al monedei na ionale. A. Influen area etalonului monetar

$n accep iunea actual+, etalonul monetar este reprezentat de puterea de cump#rare a unit+ ii monetare. Etalonul monetar, la nivel na ional, reflect+, ca structur+, totalitatea bunurilor din P.I.B., iar ca valoare, nivelul valorii din puterea de cump+rare corespunz+toare unei unit+ i monetare. Valoarea-etalon a puterii de cump+rare este cuprins+ )n dimensiunile sale cantitativ calitative, dimensiuni date de dimensiunile similare ale masei de m+rfuri !i servicii produse de economia na ional+ .Valoarea - etalon se conserv+ )n cele trei dimensiuni principale ale bunurilor: cantitativ+, calitativ+ !i fiabilitate.
$nc+ din anul 1976, +rile membre ale FMI au acceptat demonetizarea aurului, acesta fiind desprins de mecanismul determin+rii etalonului monetar at't pe plan intern c't !i pe plan interna ional. Moneda )!i va exercita func iile prin raportarea direct+ la valoare paritar+ a puterii de cump+rare. Figura 1.1 Formarea i utilizarea PIB Pe plan na ional, puterea de cump+rare etalon este realizat+ prin contribu ia tuturor

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

ramurilor economiei na ionale, precum !i a activit+ ilor de export/import )n propor ia contribu iei lor la P.I.B.1(vezi fig. 1.1) De fapt puterea de cump+rare ca ban marf+ etalon ca !i toate produsele din economie concentreaz+ valoarea etalon )n toate cele trei dimensiuni: dimensiunea cantitativ+ q, dimensiunea calitativ+ k !i dimensiunea timp t, conform figurii 3.

INDUSTRIE AGRICULTURTRANSPORTUR

t SERVICII Figura 1.2. Dimensiunile etalonului putere-cump#rare q B. Influen area emisiunii de bani - semn Componenta semn a monedei este pus+ )n circula ie de sistemul bancar. Baza acestei emisiuni depinde )ns+ de modul )n care lucreaz+ )ntreprinderile, at't )n privin a cantit+ ii ! i valorii produc iei, c't !i a modului cum gestioneaz+ fiecare firm+ disponibilit+ ile b+ne!ti sau trezoreria sa. Masa de bani (Mb), numerar !i de cont, este dependent+ de: Mb = SQp / Vc unde: SQP = suma pre urilor m+rfurilor din economie; VC =viteza de circula ie a semnelor b+ne!ti. Este clar c+ exager+rile )n evaluarea produselor introduce !i )n circula ia banilor - semn efectul de amplificare al infla iei, efect cuprins )n factorul (&Qp). Un efect de mare importan + pentru evolu ia masei monetare )l reprezint+ modul )n care firmele respect+ termenele de rambursare a creditelor. Procedeul de creditare se bazeaz+ pe emisiunea de bani - semn, av'nd la baz+ formarea de disponibilit+ i )n economie. Se produce fenomenul de multiplicare care amplific+ masa monetar+. Aceast+ form+ de prezentare permite s+ sesiz+m factorii care influen eaz+ puterea de cump+rare, mi!carea )n timp a valorii etalon !i direc iile de ac iune pentru stabilizarea sau cre!terea banului marf+ etalon. 2.Cursul valutar: concept, ,clasificare, func'ii. Def. Cursul valutar sau rata de schimb reprezint+ rezultatul raportului dintre valoarea etalon a unei monede, na ionale sau interna ionale, !i valoarea etalon al altei monede, cu care se compar+ )n cadrul mecanismului cursului valutar. C v = (En1 sauEni ) En 2 = nE n 2 pentru 1 E n1 sau 1 Ei (1.1) unde: C v - cursul valutar sau rata de schimb; En1 - etalonul na ional al unei ter e +ri; E I - etalon interna ional; En 2 - etalon na ional al +rii care face compara ia. Cursul valutar influen eaz+ extrem de mult asupra economiei mondiale !i )n special
1

P. Bran, Rela'ii financiare i monetare interna'ionale, Editura Economica, Bucure!ti, 1995, pag. 66.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

asupra comer ului extern !i a investi iilor. Totodat+ cursul valutar ocup+ un rol important !i )n politica monetar+ a +rii. Func iile cursului valutar deriv+ din urm+toarele: Cursul valutar (n calitate de indicator economic. Cursul valutar permite de a calcula pre ul exportului sau importului !i volumului investi iilor interna ionale )n moneda na ional+. La nivelul macroeconomic cursul valutar este legat de infla ie !i de al i indicatori, care sunt necesari de evaluat pentru realizarea contrapunerii interna ionale. Astfel cursul valutar poate servi drept indicator al competitivit+ ii externe !i poate s+ indice direc ia )n care trebuie de corectat balan a de pl+ i a +rii. Dar mai )nt'i de toate cursul valutar este un indicator monetar !i d+ indiciu pie ei )n ceea ce prive!te m+surile de politic+ monetar+ realizate )n ar+. Cursul valutar (n calitate de scop sau instrument. Cursul valutar poate fi privit !i din punctul de vedere al scopului politicii economice a statului. Statul poate gestiona cu cursul valutar )n acela!i mod ca !i cu alte componente ale politicii monetare pentru ob inerea rezultatelor dorite )n domeniul infla iei, sectorului real sau al balan ei de pl+ i. C't prive!te clasificarea cursurilor valutare, potrivit FMI (1982) toate valutele )n dependen + de nivelul lor de liberalizare se )mpart )n trei grupe: Valute cu cursuri fixe: o fixate de o valut+; o fixate de un co! valutar. Valute cu cursuri flexibile limitate: o curs flexibil limitat fa + de o valut+; o curs flexibil limitat conform unei politici comune Valute cu cursuri flotante2: o cursuri valutare corectate; o flotare corectat+; o curs valutar flotant independent. Complexitatea etalonului monetar sub forma sa actual+, de putere de cump+rare, face ca modelele practice de determinare a cursului valutar s+ fie mult mai cuprinz+toare, fiind nevoie de modele care s+ cuprind+ influen a unui num+r mare de factori pentru o perioad+ mare de timp. $n acest sens, modelul general al cursului valutar cuprinde: - modelul cursului real, ; - modelul cursului economic. $ntre cele dou+ niveluri ale cursului valutar (cel real !i cel nominal) se poate stabili urm+toarea rela ie: e= E P* P (1.2) unde:

e cursul valutar real; E cursul valutar nominal (economic); P * - indicele pre urilor pe pia a valutei; P - indicele pre urilor pe pia a monedei na ionale. Informa ia privind cursul valutar poate fi utilizat+ )n opera iuni care in de procesul de comunicare economic+ prin bani. Astfel, cursul valutar poate fi utilizat pentru: - evaluarea bunurilor; - schimbul valutar; - evaluarea fondurilor; - reglarea comunic+rii prin bani. BNM declar+ un regim al cursului de schimb de tip managed float (cu flotare dirijat+), )ns+ deseori se observ+ opunerea ei contra presiunilor de apreciere a leului, fiind totodat+ mai permisiv+ in cazul tendin elor de depreciere a lui.
2

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Aceste utiliz+ri ale informa iei privind cursul valutar dovedesc utilitatea cunoa!terii corecte a semnifica iei sale privind valoarea aflat+ )n circuit interna ional. 3. Tehnici de calculul al cursului valutar real. Exist+ c'teva tehnici de stabilire a cursului valutar: 1. Stabilirea cursului valutar !n baza parit$ ii puterii de cump$rare. Paritatea puterii de cump+rare reflect+ bunurile !i serviciile ce se pot achizi iona cu unit+ ile monetare din dou+ +ri. Metoda dat+ se aplic+ la determinarea cursului valutar real. Pentru determinarea cursului valutar real, pia a monetar+ interna ional+ a sintetizat mai multe procedee de calcul, dintre care: Determinarea cursului de revenire Aplica ie: $n baza informa iilor cuprinse )n tabelul de mai jos, care arat+ pre urile unei unit+ i cantitative de m+sur+ (ton+) )n dou+ +ri la un co! de m+rfuri reprezentative pentru economiile ce se compar+, determina i cursul valutar real al euro fa + de dolarul american prin metoda calculului cursului de revenire: Pre ul Ponderea, Produsul Pi, % Pia a UE Pia a SUA Produsul A 40 110 &/t 100 $/t Produsul B 30 215 &/t 200 $/t Produsul C 30 321 &/t 300 $/t Total 100 X X Produse !i servicii A Produsul A Produsul B Produsul C Total Pi, % 1 40 30 30 100 Pre ul Curs de Curs de revenire Pia a UE Pia a revenire ponderat SUA 2 3 4 = 2/3 5 = 4 x 1 110 //t 100 $/t 1,10 0,44 216 //t 200 $/t 1,08 0,324 321 //t 300 $/t 1,07 0,321 X X X 1,085

Concluzii: Cursul real al perioadei c+reia )i apar in informa iile privind pre urile la produse !i ponderea lor )n rela iile bilaterale !i P.I.B. fiec+rei +ri este de 1,085 EUR/USD. 2. Metoda co'ului valutar se aplic+ la determinarea cursului valutar al DST !i altor monede prin calcularea mediei ponderate a unui num+r de monede. Stabili i sumele cu care fiecare valut+ particip+ la co! pe baza urm+toarelor informa ii: ponderea valutelor )n co!: 40,56% USD; 35,40% EURO; 11,51% GBP; 12,52% JPY; cursul de schimb curent: 1,42273 USD/DST 1,1824 USD/EURO 1,6650 USD/GBP 117,85 JPY/USD. Rezolvare: Si= cursul USD/DST x Pi x cursul i/USD SUSD= 1,42273 x 40,56 % = 0,5770 SEUR= 1,42273 x 35,40 %: 1,1824 USD/EURO = 0,4260 SGBP= 1,42273 x 11,51 %: 1,6650 USD/GBP = 0,0984 SJPY= 1,42273 x 12,52 % x 117,85 JPY/USD = 21,0000 Concluzii: Sumele cu care fiecare valut+ particip+ la co!ul DST sunt: 0,4260 EURO, 21,00 JPY, 0,0984 GBP !i 0,5770 USD. 4. Modelul cursului valutar i factorii determinan'i. $n accep iunea actual+ moneda )! i exercit + func iile prin raportarea ei direct+ la valoarea paritar+ a puterii de cump+rare. Multitudinea de factori care influen eaz+ etalonul putere de cump+rare se clasific+ )n

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

factori interni care dau dimensiunea na ional+ a etalonului !i factori externi care condi ioneaz+ dimensiuni le externe ale etalonului respectiv, al+ turi de interpretarea interna ionala a factorilor interni. Factori interni Grupa 1. Factori economici !i de evaluare reda i prin P.I.B. !i pre uri. Grupa 2. Factori de ordin monetar (dob'nd+, credit, mas+ monetar+). Grupa 3. Factori macroeconomici (situa ia finan elor publice), psihologici din fiecare ar+. Factori externi Grupa 4. Pozi ia economic+ a +rii respective pe pia a interna ional+ redat+ de situa ia balan ei de pl+ i. Grupa 5. Evolu ia raportului cerere/ofert+ al monedei )n cauz+ fa + de alte monede pe pia a interna ional+. Grupa 6. Factori economici, politici, militari, psihologici de pe pia a interna ional+ precum !i ac iunile institu iilor financiar monetare interna ionale !i regionale.

sociali,

politici,

Plan na ional Grupa 2

+/

Plan interna ional Grupa 5

+/

Grupa 1

+/ +/

Etalon PC

+/ +/

Grupa 4

Grupa 3

Grupa 6

Figura 1.3. Modelul factorilor de influen'are a etalonului putere cump#rare Fiecare din aceste grupe de factori ac ioneaz+ )n sens de formare !i modificare (+/) a etalonului monetar na ional care este acceptat )n opera iuni pe pia a monetar+ interna ional+3. Av'nd informa ia privind evolu ia cursului leului moldovenesc fa + de dolar !i a principalilor factori economici, financiari, monetari ai economiei moldovene!ti, factori care influen eaz+ cursul valutar putem stabili )n ce m+sur+ ei au avut un rol determinant asupra evolu iei cursului leului moldovenesc. Grupa 1. P.I.B. 'i pre urile Problema ce se pune )n continuare este aceea de a afla )n ce mod se va schimba puterea de cump+rare )n urma apari iei unor modific+ri )n leg+tur+ cu evolu ia P.I.B. !i a
3

P. Bran, Rela'ii financiare i monetare interna'ionale, Editura Economica, Bucure!ti, 1995, p. 67.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

pre urilor. Cre!terea PIB-ului va influen a pozitiv asupra etalonului monetar, iar sc+derea lui negativ. Pentru aflarea gradului schimb+rii cursului valutar economic )n func ie de varia ia pre urilor )n momentul t n se folose!te expresia: 100 Pc = [100 ( 100)] (1.3) p )n care: Pc modificare a etalonului putere de cump+rare ca urmare a modific+rii indicelui pre urilor p indicele pre urilor (100 plus cre!terea fa + de perioada anterioar+). $n a!a mod cre!terea indicelui pre urilor va influen a negativ asupra etalonului monetar, iar sc+derea lui negativ. Grupa 2. Dob*nd$, credit, mas$ monetar$ Monitoringul dob'nzii, creditului !i a masei monetare )n corelare cu evolu ia P.I.B. are un efect favorabil asupra cursului valutar. O cre!tere a dob'nzii, descurajeaz+ cererea de credite !i )n continuare se reduce cre!terea masei monetare ca rezultat se redreseaz+ cursul valutar economic. Pe c'nd o relaxare a dob'nzii are efecte nefavorabile asupra cursului valutar economic. Grupa 3. Factori financiari, politici, sociali, psihologici Efectul acestor factori asupra cursului valutar economic este greu de cuantificat, mai u!or fiind de apreciat evolu ia deficitului bugetar. Efectul s+u ajunge )n cursul valutar prin deregl+rile pe care deficitul le creeaz+ emisiunii de moned+ na ional+, prin atragerea masiv+ de capital intern !i extern, prin cre!terea fiscalit+ ii. Grupa 4. Situa ia balan ei de pl$ i Cursul valutar economic este deosebit de sensibil la modul )n care balan a unei +ri se echilibreaz+. Deficitul balan ei de pl+ i determin+ o reducere a )ncrederii posesorilor semnelor b+ne!ti ale +rii. Excedentul balan ei de pl+ i determin+ o sporire a )ncrederii pentru moneda +rii respective. Grupa 5. Raportul dintre cererea 'i oferta de bani semni pe pia a extern$ Raportul cerere-ofert+ poate ac iona prin intermediu exportului !i importului pe pia +, intervenind direct asupra monedei +rii. Modificarea )n favoarea ofertei unei monede fa + de cerere duce la influen area cursului valutar economic, diminu'ndu-l. Grupa 6. Factori economici, politici, sociali, militari, psihologici de pe plan interna ional. Evenimentele interna ionale pot direct sau indirect s+ aduc+ prejudicii sau avantaje pentru etalonul monetar na ional. Ace!ti factori sunt subiectivi, relativi, imprevizibili ! i greu de apreciat ca influen + asupra cursului valutar, de aceea modelele de decodificare sunt foarte complicate, experien a activit+ ii pe pia a monetar+ av'nd un rol esen ial. 5. Metode de determinare a cursului valutar. Cursul valutar este pre ul unei unit+ i monetare exprimat )ntr-o alt+ moned+, cu care se compar+ valoric. $n practica bancar+, este acceptat+ o marcare a cursului valutar. La o astfel de marcare sunt stabilite locul unde se )nscrie cursul valutar, valuta cot$rii (valuta cotat#) 'i baza cot$rii (valuta de baz#): MDL VALUTA COTATA 12,20 USD VALUTA DE BAZA CURS VALUTAR sau VALUTA DE BAZA USD = 12,20 VALUTA COTATA MDL CURS VALUTAR

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Ultimele dou+ cifre din )nscrierea cursului valutar se numesc puncte procentuale (points) sau pipsuri (pips). De exemplu, modificarea cursului valutar al leului moldovenesc fa + de dolarul S.U.A. de la 14,20 la 14,30 lei pentru un dolar se apreciaz+ ca o cre!tere a cursului dolarului cu 10 puncte, iar dac+ cursul francului elve ian s-a modificat de la 1,3896 la 1,3884 franci elve ieni pentru un dolar o sc+dere a cursului dolarului cu 12 puncte. O sut+ de puncte formeaz+ un num+r de baz+, care )n jargonul dealerilor se nume!te figura mare (big figure). Metode de cotare valutar$ Cotarea reprezint+ opera iunea, prin care se stabile!te cursul unei monede )n raport cu alta. Prin metod+ de cotare se sub)n elege modalitatea specific+ a fiec+rei +ri de exprimare a raportului de schimb al monedei na ionale cu monede str+ine. $n practica interna ional+ sunt cunoscute dou+ metode de cotare: cotare direct# (incert#, nesigur#) (practicat+ de majoritatea +rilor), unde cursul valutar se exprim+ prin num+rul de unit+ i monetare na ionale ce revin la o unitate (10, 100 sau 1000 unit+ i) de moned+ str+in+, de exemplu: 1 dolar S.U.A. = 14,3025 MDL (lei moldovene!ti) 10 ISK (coroane suedeze) = 1,8408 MDL 100 JPY (yeni japonezi) = 12,1254 MDL 1000 TRL (lire turce!ti) = 0,0087 MDL cotarea indirect# (cert#) (practicat+ pe pie ele valutare din Anglia, Uniunea European+, Canada, Australia !i, din septembrie 1978, )n S.U.A., par ial, a fost introdus+ cotarea indirect+ a dolarului fa + de marc+, francul francez, belgian, lira italian+, guldenul olandez (azi euro), francul elve ian, coroanele +rilor scandinave, yenul japonez, peso-ul mexican, )ns+ pentru celelalte monede se utilizeaz+ cotarea direct+), unde cursul valutar se exprim+ prin num+rul de unit+ i de moned+ str+in+ ce revine la o unitate de moned+ na ional+, de exemplu: 1 0 = 1,5940 $ S.U.A 1 0 = 2,2440 CHF (franci elve ieni) 1 0 = 198,20 JPY (yeni japonezi) Cotarea monedelor pe pie ele interna ionale este un proces continuu. $n cadrul regimului flot+rii libere, cursul se modific+ )n fiecare moment, sub influen a cererii !i ofertei de moned+ str+in+. Cota'ia monetar# se exprim# prin doi termeni: cursul de cump#rare i cursul de v(nzare: - cursul de cump+rare, exemplu: 1,3892 CHF/USD - cursul de v'nzare, exemplu: 1,3896 CHF/USD Cursul de cump+rare este pre ul pe care b+ncile !i ceilal i operatori de pe pia a de schimb )l ofer+ pentru o unitate de moned+ str+in+. Cursul de v'nzare este pre ul la care operatorii v'nd moneda str+in+. $n nota ia curent+ a b+ncilor aceste cursuri se noteaz+ sub forma: 1,3892 1,3896 CHF/USD sau 1,3892/96 CHF/USD. Diferen a dintre cursul de v'nzare !i cursul de cump+rare se nume!te spread sau marj# !i reprezint+ c'!tigul operatorului respectiv. Spread-ul trebuie s+ acopere cheltuielile dealerului legate de organizarea schimbului monetar !i s+ asigure profit. Exemplu: Bern: 1$ = 1,3880 1,3885 CHF +n cazul cot#rii directe, cursul de cump#rare (bid) este (ntotdeauna mai mic dec-t cursul de v-nzare (offer). Londra: 10 = 1,5686 1,5620 $
curs de cump+rare curs de v)nzare curs de cump+rare curs de v)nzare

+n cazul cot#rii indirecte cursul de cump#rare (bid) este (ntotdeauna mai mare dec-t cursul de v-nzare (offer). Spread-ul se poate exprima !i )n form+ procentual+ astfel:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Spread =

curs de v(nzare curs de cumparare curs de v(nzare

100

+n practica interna'ional#, (n vederea respect#rii principiului prima cifr# a cot#rii duble mai mic# dec-t a doua, s-a convenit ca la cotarea indirect# s# fie inversat cursul de v-nzare cu cursul de cump#rare. Se scrie: 1 0 = 1.5710 1.5790 $ Determinarea cursului valutar prin metoda cross-rate. Aceast+ metod+ se bazeaz+ pe principiul c# dou# m#rimi egale cu a treia sunt egale (ntre ele. Astfel, cursul a dou+ valute se calculeaz+ prin intermediul unei a treia valut+ care, de regul+, este de larg+ circula ie (de ex. USD). Mai departe, vom vedea 3 tipuri de calcul al cross-cursului in)nd cont de tipul cot+rii valutelor la dolar: direct+ sau indirect+. 1) Calculul cross-cursului pentru valutele care se coteaz$ direct c$tre dolarul SUA, adic$ dolarul este baza cot$rii pentru ambele valute. S+ se stabileasc+ prin metoda cross-rate cursul leului moldovenesc fa + de rubla ruseasc+ lu)nd )n calcul urm+toarele date: 1 $ = 14,5432 14,5440 MDL 1 $ = 31,3615 31,3845 RUR Rezolvare: 1 $ = 14,5432 14,5440 MDL (cotare direct+) 1 $ = 31,3615 31,3845RUR (cotare direct+) 14,5432 14,5440 RUR = 31,3845 31,3615 Concluzii: Cotarea dubl+ a leului moldovenesc c+tre rubla ruseasc+ va fi: MDL = 0,4634 0,4637 MDL . 6. Anticiparea a cursului valutar. $n practica financiar+ s-au conturat dou+ metode de prognozare a cursului valutar: Prognozarea )n baza analizei fundamentale, Prognozarea )n baza analizei tehnice. Analiza fundamental# reprezint+ studiul factorilor de influen a asupra unei ivariabile, cu scopul prognoz+rii dinamicii si valorii ei. In cazul dat variabila reprezint+ cursul valutar, iar factorii de influen a sunt indicatorii care caracterizeaz+ dezvoltarea economiei nationale. Cunoa!terea valorii viitoare a cursului valutar este importanta pentru mai multi participan i a rela iilor economico-financiare. Pentru unii cunoa!terea acestor valori este factorul care influen eaz+ volumul si structura produc iei, iar pentru al ii este un instrument speculativ. Din acest punct de vedere, cu toate ca analiza fundamentala este utilizata si de speculan i, consideram ca ea este mai utila pentru investitori si pentru agentii economici ce activeaz+ sectorul economiei reale. Aceasta afirma ie o argumentam in felul urator: analiza fundamentala presupune studiul situa iei economiei na ionale pe un interval relativ mare de timp si rezultatui prognozelor capatate, de obicei, se adevere!te pe termen mediu si lung, fiindca procesele care au loc in economie, pentru a se adapta necesita timp. $n cazul speculan ilor, se poate spune ca, necesita un instrumentoriu mai flexibil care ar permite studierea oricarui interval si prognozarea, deasemenea pe diferite intervale. Anume din aceste motive analiza fundamentala ne ofera posibilitatea prognozarii cursurilor valutare pe perioade medii si lungi. Cu alte cuvinte analiza
curs de cump+rare curs de v)nzare curs de cump+rare curs de v)nzare curs de cump+rare curs de v)nzare curs de v)nzare curs de cump+rare

1 RUR

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

fundamentala puncteaz+ trendul cursului valutar, iar oscila iile relativ mici si scurte nu pot fi prev+zute. Tocmai din aceasta cauza investitorii apeleaz+ la prognozele realizate pe baza analizei fundamentale. Nici un investitor nu poate fi indiferent fata de evenimentele care au loc in tara unde sunt plasate investi iile sale, ba mai mult fiecare din ei incearca sa prevada evenimentele importante. Anume dinamica cursului valutar este unul din evenimentele care foarte mult influenteaza strategia investitionala. Dupa cum sa men ionat analiza fundamentala se bazeaz+ pe studiul general al economiei nationale. Pentru ca acest studiu sa fie efectuat ca un proces continuu sunt utilizati un sir de indicatori macroeconomici, ramurali care reflecta dinamica variabilelor caracteristice. In continuare vom descrie indicatorii care sunt utilizati )n +rile cu economie de pia + dezvoltat+, pentru ca apoi sa )ncerc+m realizarea analizei economiei moldovene!ti. Produsul national brut. - Reprezint+ valoarea b+neasca a tuturor bunurilor si serviciilor realizate de catre rezidentii unei tari intr-un anumit interval de timp, cre!terea acestui indicator este un semnal pozitiv pentru aprecierea valutei nationale. Produsul intern brut - Reprezint+ valoarea b+neasca a tuturor bunurilor si serviciilor realizate pe teritoriul unei tari intr-un anumit interval de timp. Cre!terea acestui indicator in general este un semnal pozitiv pentru aprecierea valutei na ionale. Compararea primelor doi indicatori ofer+ informa ii pentru un studiu mai detaliat referitor la investitiile interne si externe. Indicele preturilor de consum - Este o m+rime care reflecta nivelul preturilor de consum, reprezentat de un cos de bunuri si servicii. Importanta este dinamica acestui indicator. In general, cre!terea acestui indicator este un semnal pozitiv pentru deprecierea valutei na ionale. Indicele volumului investitiilor - Reprezint+ o valoare care reflecta nivelul investi iilor in economie, cre!terea acestui indicator este un semnal pozitiv pentru aprecierea valutei nationale. Indicele cheltuielilor guvemamentale - Reprezint+ volumul cheltuielilor guvernamentale pe o perioada de timp anumita. Cre!terea acestui indicator este un semnal pozitiv de depreciere a valutei na ionale. Indicele volumului comerciabil net. - Indicele care reflecta volumul produse si realizate din totalul celor produse. Cre!terea lui este semnal pozitiv de apreciere a valutei nationale. Indicele produc'iei industriale - Acest indicator ofera informa ii privitor la dinamica volumului produc iei industriale. Cre!terea acestui indicator este semnal pozitiv de apreciere a valutei nationale. Indicele utilizarii potentialului de productie - Reprezinta dinamica utilizarii potentialului de productie. Cre!terea acestui indicator este semnal pozitiv. Indicele comenzilor industriale - Indicele dat reflecta nivelul comenzilor industriale, cre!terea lui este semnal de apreciere a valutei nationale. Indicele stocurilor de productie - Reprezinta volumul stocurilor de productie. Cre!terea acestui indicator este semnal pozitiv de depreciere a valutei nationale. Indicele de constructii - Reflecta volumul constructiilor realizate. Cre!terea lui inseamna posibila crestere a cursului valutar. Indicele infla'iei - Reprezinta modificarea nivelului preturilor pe economie. Cre!terea lui duce la deprecierea valutei nationale. Indicele preturilor producatorilor - Reflecta nivelul preturilor producatorilor. Cre!terea lui contribuie la deprecierea valutei nationale. Indicele de ocupare a fortei de munc# - Reflecta ponderea persoanelor ocupate din totalul persoanelor apte de munca. Cre!terea acestui indicator este un semnal pozitiv de apreciere a valutei nationale. Indicele cheltuielilor pentru salarizare - Reprezinta volumul salariilor platite intr-o perioada pe economie. Cre!terea acestui indicator poate semnala intr-un caz aprecierea, iar in alt caz deprecierea valutei nationale, in dependenta de structura cheltuielilor populatiei. Indicele vinzarii de automobile - Reprezinta volumul automobilelor vindute. Cre!terea acestui

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

indicator poate semnala aprecierea valutei nationale, in cazul c)nd automobilele sunt de productie autohtona. Indicele veniturilor personale - Reflecta volumul veniturilor populatiei. In acest caz, deasemenea, semnalul va depinde de structura cheltuielilor populatiei. Balanta de pla'i - Nu este un indicator, )ns+ ofera informatii referitor la comertul exterior al tarii, care are o influien a nemijiocit+ asupra dinamicii cursului valutar. Existenta acestor indicatori ne permite analiza generala a situa iei economiei tarii respective. $ns+, dup+ cum se observa, to i ace!ti indicatori isi realizeaz+ influen a sa asupra dinamicii cursului valutar si depinde de analitician ce ponderi va oferi fiecarui din indicatorii enumera i. Deci, posibilitatea prognozarii eficiente depinde de experien a si cuno!tintele analiticianului. Cu toate ca majoritatea prognozelor nu se indeplinesc, vom )ncerca s+ apreciem situa ia economiei na ionale pentru a prevedea posibilele oscila ii ale cursului leului moldovenesc. Pentru aceasta vom utiliza un sir de indicatori macroeconomici si vom )ncerca depistarea leg+turii care exist+ )ntre ei si cursul MDL. Graficul 6.1. reflecta dinamica indicelui produc iei industriale (IPI) comparativ cu dinamica indicelui v'nz+rilor cu am+nuntul (IVA).

5 7

9 11 13 15 17 19 21 23 25

Graficul 6.1. Aprecierea ciclitatii. Putem observa ca acesti indicatori )nregistreaz+ o anumita ciclitate pe intervalul de un an. Ciclul este compus din trei valuri, primul si al doilea mai mici, iar al treilea cel mai mare, adica cu oscilatie sporita. Punctele culminante ale valurilor corespund lunilor martie, mai si octombrie respectiv. Aceasta este valabil pentru IPI, deoarece IVA )nregistreaz+ o anumita abatere de la dinamica lui. La )nceputui anului dinamica indicatorilor este sincron+, )nsa )n decursul anului apar intervale de diferen +. IVA reprezint+ modificarea dinamicii v)nz+rilor cu am+nuntul )n interiorul +rii, adica este compus din vinzarile m+rfurilor autohtone si a m+rfurilor importate. Din acest motiv exist+ diferen a )ntre dinamica vinz+rilor si dinamica produc iei. Volumul v)nzarilor depind de veniturile personale, care )n cazul Republicii Moldova sunt dificil de apreciat. Ins+ exist+ un instrument a politicii fiscale studierea c+ruia ne va da posibilitate de a aprecia at )t dinamica veniturilor personale c)t !i a v)nz+rilor, este vorba de cheltuielile guvernamentale. IPI este indicatorul care reflecta volumul produc iei industriale, mai bine spus dinamica modific+rii acestei variabile fata de perioada precedenta. In general produc ia depinde de v)nz+ri, vinz+rile pot fi realizate in interiorul tarii si in exteriorul ei sub forma de export. $ns+ exist+ cazuri c)nd produc ia creste f+r+ cre!terea vinzarilor, )n acest caz cresc stocurile de produc ie. Astfel cre!terea stocurilor de produc ie si cre!terea exportului este reflectat de indicatorul IPI, dar nu poate fi reflectat de IVA, la r)ndul sau cre!terea vinz+rii importurilor nu

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

depinde nicidecum de IPI. Daca vom continua g)ndul ajungem la urm+toarea idee: cre!terea stocurilor, in unele momente, provocata de cre!terea produc iei, posibil va duce la cre!terea cererii de credite pentru finan area stocurilor men ionate. Aceasta ar trebui sa duca la majorarea ratei dob)nzii, care la r)ndul sau va duce la aprecierea cursului valutei na ionale. $ns+ trebuie de avut in vedere ca stocurile de obicei cresc nu din cauza cre!terii produc iei, dar din cauza sc+derii cererii fata de bunurile respective de aceea se considera ca aceasta este un proces negativ care va influen a cursul valutei na ionale spre depreciere. Oricum aceasta varianta de desf+!urare a evenimentelor, teoretic este posibila. Am ajuns la a doua parte a ideei, anume, produc ia care este destinata exportului. In acest caz cre!terea produc iei stimulata de cre!terea cererii din exterior va duce la majorarea ofertei de valuta str+ina pe pia + na ionala, care va implica aprecierea cursului valutar. 1in)nd cont de cele men ionate putem trage concluzia ca cre!terea produc iei influen eaz+ aprecierea valutei na ionale, iar sc+derea ei la deprecierea valutei na ionale. In cazul v)nzarilor situa ia nu este atit de unilateral+, adic+ cre!terea vinzarilor nu )ntotdeauna va duce la aprecierea valutei nationale, deoarece cum a mai fost men ionat vinzarile sunt compuse din v)nzarea bunurilor de produc ie autohtona si de cele importate. Astfel daca ponderea bunurilor importate este mare, atunci cre!terea vinzarilor va fi )nso ita de deprecierea valutei na ionale. Apel)nd la graficul 4.1. vom accentua momentele de maxima diferen a intre IPI si IVA. Atunci c)nd IPI este deasupra IVA, adica tempul de cre!tere a produc iei industriale este mai mare dec)t a vinz+rilor cu amanuntul, cursul MDL/USD va fi de depreciere, leul se va aprecia, iar c)nd IVA va fi deasupra IPI, leul se va deprecia. Aceasta este argumentat mai sus. 1in)nd cont de aceasta putem determina ciclitatea dinamicii MDL rei!ind din acesti doi factori. Lunile mai-iunie, septembrie-octombrie sunt momente de apreciere, iar lunile decembrieianuarie, martie-aprilie, iulie-august sunt momente de depreciere. Inc+ o data men ionam ca aceasta este influen a acestor doi factori. Graficul 4.2. reflecta dinamica indicelor ratei dob'nzii de baza pe termen lung, pe termen mediu si scurt, si a indicelui MDL nominal.

Graficul 6.2. Dinamica comparativ+. Acest grafic este destinat pentru depistarea corela iei care exist+ )ntre rata dob'nzii si cursul valutar. Se observa ca exist+ o leg+tur+ specifica contradictorie. Clar se vede ca rata dob'nzii nu are nici o influen a direct+ asupra cursului valutar. Mat mult seam+n+ ca modificarea cursului valutar duce la modificarea ratei dob'nzii. In condi iile unei economii de pia + dezvoltat+ rata dob'nzii este un instrument important de gestiune a cursului valutar. Rata dob'nzii )!i reflect+ influen a prin intermediul mi!c+rii fluxurilor de capital, )ns+ in R. Moldova nu poate fi vorba despre un astfel de mecanism, deoarece capitalul care intr+ in tara este stimulat de al i parametri. Rata dob'nzii nu este un instrument de gestiune a cursului valutar important pentru BNM, fiindc+ prin intermediul lui nu pot fi atrase investi ii din str+in+tate. Corela ia care exist+ )ntre cursul MDL si rata dob'nzii se datoreaz+ exclusiv prin mi!c+rile interne de fonduri,

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

atunci c)nd rata dob'nzii pentru lei creste mijloacele disponibile sunt convertite din valuta in lei moldovene!ti si plasate ca depozite sau credite. 1in)nd cont ca aceste opera iuni sunt efectuate de c+tre b+ncile comerciale, fiindc+ popula ia nu dispune de un nivel de cuno!tin e necesar pentru efectuarea unor tranzac ii relativ riscante, cursul valutar )nregistreaz+ o modificare relativ determinat+ . Cu toate acestea rata dob'nzii r+m)ne un factor indirect si foarte important pentru sectorul real al economiei. Exist+ corela ie !i )ntre dinamica indicelui preturilor de consum, a bazei monetare si a indicelui MDL nominal. Corelarea acestor indicatori nu este foarte precisa, )ns+ se observa o urmare a IPC dup+ indicele MDL nominal. Aceasta este firesc in)nd cont ca economia na ionala depinde foarte mult de import. Aceasta fiind clar punem alta )ntrebare: exist+ careva ciclitate in momentele c)nd deprecierea leului este )nso it+ de o infla ie mai mica? Putem afirma ca o forma nu prea pura de ciclitate exist+. Ciclul are durata de un an. Luna iulie fiind moment de )nregistrare a tempului maximal de apreciere a MDL si de reducere a infla iei . Nu trebuie de uitat ca inflatia este un fenomen monetar, )n practic+ se observ+ c+ modificarea bazei monetare duce la modificarea IPC in aceea!i direc ie. Determinarea tipului infla iei este destul de complicat. Economia nationala se )nt )lne!te atit cu o balan + de pla i pasiva, care preseaz+ cursul MDL, c)t si cu o oscilatie sporita a bazei monetare. Concluzii. Studiul realizat sugereaz+ ideea ca cursul MDL, intr-o m+sura anumita poate fi prognozat. Acesta se datoreaz+ ciclitatii pe care o )nregistreaz+ economia na ionala. Prognozarea valorii concrete a cursului valutar necesita un studiu cu mult mai aprofundat, destinat determin+rii influentei fiec+rui factor, plus prognozarea valorilor factorilor respective. Scopul capitolului dat este de a determina care factori real influen eaz+ cursul MDL si care instrumente au putere pentru gestiunea cursului valutar. Am ajuns la concluzia ca BNM nu dispune de instrumente clasice in )ntregime, ele sunt )nlocuite cu unele metode de reglementare valutar+ care au efectele sale at )t pozitive, c)t si negative. Analiza tehnic# sau chart-ista reprezint+ studiul dinamicii careva variabile, utiliz)nd instrumente specifice. De obicei, c)nd este vorba de analiza tehnic+ se formeaz+ asocieri cu specularea pe pia + valutar+ sau cea financiara. Intr-adev+r analiza tehnic+ este unul din principalele instrumente ale speculan ilor valutari. Cu toate ca esen a analizei tehnice consta )n extrapolarea dinamicii precedente, pe viitor, exist+ si alte mijloace ce permit depistare c+rorva legit+ i si reguli in dinamica variabilei studiate. In afara de acesta analiza tehnic+ permite aprecierea situa iei pe intervale foarte mici de timp (10-30 secunde), ceea ce nu poate fi ob inut prin alte instrumente analitice. Dup+ cum a fost men ionat analiza tehnic+, include un !ir de instrumente specifice, care permit studiul diverselor aspecte si pe intervale de timp diferite. $ns+ pentru a le putea utiliza in )ntregime este necesara o dinamica necontrolata sau foarte slab controlata, fiindc+ in caz contrar aceste instrumente vor fi )nlocuite cu alte mijloace mai adecvate. Pentru a presupune posibilitatea sau imposibilitatea utiliz+rii analizei chart-iste pe pia + na ionala, trebuie sa caracterizam instrumentele de baza care o compun. Cu toate ca exist+ o mul ime de instrumente, le vom caracteriza intr-o forma relativ integrala, dar in acela!i timp restr)ns+. Modelul trendului. Trend este numita direc ia de dezvoltare a dinamicii cursului, astfel trendul poate fi ,,de cre!tere", de sc+dere" si lateral". Anume modelul trendului )!i pune scopul depistarea felului trendului, in afara de aceasta unele momente care caracterizeaz+ trendul, cum ar fi durata de viata a trendului, etapa de dezvoltare si volatilitatea lui. Pentru determinarea acestor parametri modelul trendului include instrumente ca: liniile de rezistenta si sus inere. Aceste linii pot avea diferite combina ii numite figuri. Figurile ob inute ofer+ informa ii referitor la caracteristicile trendului. La prima vedere ar p+rea ca nu este real ca o figura sa prevad+ dinamica cursului, )ns+ situa ia este inversa, dinamica cursului formeaz+ figurile si cercet+rile istorice au demonstrat existenta unui set de semnale referitoare la figuri si la dinamica cursului. O problema delicata reprezint+ depistarea si cunoa!terea figuri lor pe graficul cursului valutar. Mediile simple ca instrument al analizei tehnice sunt utilizate pe larg. Nec+t )nd la faptul

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

c+ acest procedeu presupune extrapolarea m+rimilor precedente pe viitor, ele au o )nsemn+tate anumita. Mediile sunt instrumente statistice de analiza care numaidec)t in cont de dinamica precedenta. In analiza tehnic+ exist+ c)teva tipuri de medii simple. Ele sunt comune in ceea ce tine reprezentativitatea lor. Un element important al oric+rei medii este gradul ei, adic+ c)t e valori precedente au fost folosite la calcularea mediei. Este clar ca cu c)t gradul mediei este mai mare cu at)t valoarea ei depinde de datele mai )ndep+rtate. In afara de valorile pe care le genereaz+ media, este importanta si dinamica ei individuala. in calitate de semnal apar intersec iile )ntre medie si grafic, punctele de maxima diferen a si )ns+!i direc ia mediei. Mediile compuse. Nu se deosebesc de mediile simple in calcul, )ns+ prev+d utilizarea simultana a c)t or-va medii. Aceasta da posibilitatea depist+rii intersec iilor )ntre doua medii cu grad diferit. Astfel de puncte de intersec ie reprezint+ semnale pentru trader. Tot pe baza mediilor se construiesc canalele de modificare a preturilor, care sunt de mai multe tipuri. Specificul acestor canale este ca ele )nv+luie graficul cursului si orice r+zbatere a cursului din aceasta )nv+luire reprezint+ semnal de necorespundere a cursului dinamicii sale precedente. Oscilatorii reprezint+ indicatorii care reflecta dinamica cursului fata de media dorita. Ei deasemenea se bazeaz+ pe analiza statistica. In prezent sunt mul i indicatori care sunt inclu!i in componenta oscilatorilor. Ca semnale ale oscilatorilor sunt considerate: intersec iile lor cu mediile, punctele ce urmeaz+ dup+ max sau min ale oscilatorului s.a. Analiza indicatorilor de volum. Volumul in cazul dat reprezint+ cantitatea de valuta tranzac ionat+ intr-un interval de timp. Indicatorii de volum sunt utiliza i pentru aprecierea lichidit+ ii pie ei. Corelarea lor cu liniile de rezistenta sau suport ale graficului ofera semnale ce caracterizeaz+ trendul. Analiza specifica. In cadrul acestei analize sunt incluse candelstics, numerele Fibonacci si graficul cruce-zero. Candelstics reprezint+ segmente care reflecta dinamica cursului pe o anumita perioada. Aceste segmente au mai multe componente. De exemplu, aceste segmente pot avea ,,corp" si ,,umbra". ,,Corpul" reprezint+ intervalul )ntre pre ul de deschidere si pre ul de )nchidere a activului. ,,Umbra" este oscila ia )ntre max si min pe aceasta perioada. Candelstics pot avea diferite combina ii clasice, )n elegerea c+rora genereaz+ informa ii referitor la posibila dinamica a cursului. Numerele Fibonacci reprezint+ un !ir numeric inventate de matematicianul Fibonacci, care )mp+r ite la precedentul sau dau valoare 0,618 sau in termenii analizei tehnice 61,8%. $n baza acestor numere sunt trasate ni!te linii din punctul max in min si aceste linii vor reprezenta linii de rezistenta sau suport. Graficul cruce-zero (points & figures). La crearea acestui grafic se ia in considera ie numai modificarea absoluta a pre ului. Nivelul pre ului ce dep+!e!te cel anterior se marcheaz+ cu cruce, iar cel ce este mai jos cu zero. Astfel, crucea este semnal de v)nzare, iar zero de cump+rare. Teoria ciclurilor. Baza teoriei ciclurilor consta in ideea ca totui in natura este supus ciclurilor de evolu ie - na!tere, viata si moarte. C)nd este vorba de cicluri trebuie de clarificat unele notiuni: perioada - este intervalul )ntre maximile sau minimele trendului, amplituda reprezint+ m+rimea oscila iei de la min la max, faza - este valoarea abaterii ciclului precedent de cel actual, in afara de aceasta orice ciclu trece prin urm+toarele etape de dezvoltare: introductiva, cre!tere, maturitate, abunden +, diminuare. In componenta teorii ciclurilor este inclusa si teoria valurilor lui Elliot, care a ar+tat ca in perioada de 80 ani exist+ 8 valuri, 5 dintre care reprezint+ trendul de cre!tere, iar 3 trendul de depreciere. Aceasta teorii a fost elaborate pentru cursurile pe pia + valorilor mobiliare si nu )ntotdeauna este util pentru practicarea ei pe pia + valutar+. Analiza tehnic$ dinamica. In baza acestei analize se aria ideea, pe care G. Soros a numit-o ,,legitatea reflexitatii". Ea presupune ca orice modificare a pre ului influen eaz+ comportamentul participan ilor, care provoac+ in continuare modificarea pre ului. Fiecare participant analiz)nd situa ia pie ei i! i formeaz+ careva convingeri referitor la dinamica pre ului. Aceste convingeri il implica in ac iune. Ac iunea sa intr-o careva m+sura influen eaz+ dinamica

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

cursului. Care la r)ndul sau devine un semnal pentru un alt participant. Acest tip de analiza este destui de complex, dar este foarte util. Unica problema este posibilitatea aprecierii ,,dorin ei pie ei". In continuare vom )ncerca utilizarea unor instrumente din cadrul analizei tehnice pentru prognozarea dinamicii cursului leului moldovenesc (MDL). Pentru aceasta vom folosi dinamica cursului MDL pe perioada ianuarie 1999-aprilie 2003. In baza rezultatelor ob inute vom trage concluzii referitor la posibilitatea utiliz+rii analizei chart-iste pe pia + na ionala. In aceasta perioada se observa prezenta a mai multe trenduri scurte. Aceste trende sunt c)t de cre!tere, at)t si de descre!tere, exist+ si perioade caracterizate de trendul lateral. Cu toate acestea, )ncep)nd cu ianuarie 1999, dinamica cursului MDL este caracterizata, in decursul )ntregii perioade, pina in aprilie 2003, de c+tre un trend de depreciere fata de dolarul american (USD). In R. Moldova regimul cursului MDL poate fi considerat de tipul ,,leg+rii mobile", )n care ca valut+ principal+ de referin + este dolarul american. Dup+ cum se observa sunt trei trenduri generale. Aceste trenduri se deosebesc prin durata lor si )nclina ie. Primul trend, )ncep)nd cu anul 1999 a avut cea mai mare )nclina ie, aceasta reflecta o depreciere nominala sporita a MDL, care dup+ cum se vede a fost continuarea crizei din 1998, in plus la aceasta pe intervalul dat graficul a fost cel mai volantibil, ceea ce se motiveaz+ prin neputin a B+ncii Centrale de a stabiliza situa ia. Al doilea trend care a )nceput in anul 2000 si a durat p)n+ in prima jum+tate a anului 2002, este caracterizat de o depreciere lenta si relativ stabila. In cazul dat Banca Centrala a putut utiliza instrumentele politicilor sale adecvat. Al treilea trend s-a caracterizat printr-o depreciere brusca a MDL fata de USD la sf)r!itul 2002 )nceputul 2003 si aceasta depreciere a pus )nceputul unui nou trend cu o )nclina ie mai mare de c)t cel precedent. Aceasta depreciere a avut loc, posibil, din cauza influentei factorilor sezonieri si par ial, din cauza evenimentelor ce sau petrecut pe pie ele financiare interna ionale. Accentuam asupra factorilor sezonieri, deoarece, conform graficului 4.4, se observa o anumita asem+nare a dinamicii cursului MDL/USD in c)teva momente.

Graficul 4.4 Analiza comparativa. In cazul dat analiza trendului nu poate da r+spuns la )ntrebarea, care va fi dinamica cursului MDL, f+r+ a lua in considerate careva aspecte ale analizei fundamentale. Astfel, in)nd cont de problema debloc+rii finan +rii externe s-ar putea presupune ca MDL v-a )nregistra o depreciere sporita si va continua trendul nou, cu o )nclina ie mai mare, cel pu in pe perioada p)n+ in lunile mai-iunie 2003. Aceasta afirma ie se bazeaz+ par ial pe studiul graficului 4.4 in care este reprezentata analiza comparativa a dinamicii MDL /USD.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Suprapun)nd dinamicele anuale observam ca exist+ patru perioade in care dinamica cursului este asem+n+toare. Asem+narea nu este foarte precisa si stabila, uneori faza este destui de sim itoare, totu!i in linii generale o putem considera suficienta. Aceste grafice sunt intersectate de patru drepte. Fiecare din aceste drepte semnaleaz+ momentul de asem+nare )ntre grafice si marcheaz+ luna c)nd are loc aceasta repetare. Astfel, dreapta A corespunde lunii ianuarie, aici se observa clar ca in acest moment, in decursul perioadelor studiate, are loc o depreciere scurta si brusca a MDL, care este urmata de o reapreciere necomplet+ sau de un ,,flat", adic+ de un trend lateral. Cum putem motiva aceasta modificare? Noi consideram cel mai probabil r+spunsul care accentueaz+ procesul de convertire a veniturilor din v)nz+rile de s+rb+tori ale comercian ilor, in valuta forte. Linia B corespunde lunii martie, deprecierea leului in aceasta perioada este legata de cre!terea volumului importurilor, in special datorita cre!terii cererii de combustibil )nso it+ de lucr+rile agricole de prim+vara. Linia ce corespunde lunii iunie, )ncep'nd cu aceasta perioada MDL )nregistreaz+ o apreciere destui de stabila care se men ine p)n+ in luna septembrie. Cea mai simpla, pare ar fi l+murirea ca aceasta perioada corespunde cre!terii exporturilor na ionale, bazate pe produc ia agricola. Linia D corespunde lunii noiembrie, aprecierea relativa a MDL, care are loc dup+ aceasta perioada poate fi cauzata de cre!terea indicelui produc iei industriale complectat de convertirea economiilor din valuta str+ina in valuta na ionala, pentru cheltuielile de s+rb+tori. Concluzii Analiz)nd datele prezentate concluzia ar fi c+ analiza chart-ista compusa dintr-un !ir de instrumente specifice poate fi util+ pentru determinarea dinamicii cursului MDL, )ns+ nu putem spune ca toate instrumentele valabile pe pie ele interna ionale sunt adecvate pe pia + na ionala. Aceasta se petrece din cauza m+rimii mici a pie ei leului, a volumului relativ redus a tranzac iilor si a elementelor de reglementare care apar a momente de soc pia +. Pe de alta parte majoritatea instrumentelor analizei tehnice nu necesita alta informa ie de c)t dinamica precedenta a cursului, )ns+ aceasta nu a putut ajuta pentru prognozarea deprecierii de ultimul timp al MDL. Av)nd in vedere aspectele analizei tehnice dinamice, putem men iona c+ participan ii pie ei valutare, in special b+ncile comerciale, nu utilizeaz+ pe larg analiza tehnic+, uneori aceasta se datoreaz+ lipsei mijloacelor informa ionale, )ns+ au un hibrid compus din careva aspecte ale analizei dinamice plus instrumentele analizei fundamentale. Aceasta ne poate permite )n elegerea modului de g)ndire !i de ac iune a participan ilor pie ei, care dup+ c)t e !tim pot influen a foarte mult dinamica cursului valutar. Astfel analiza tehnic+ dinamica este unul din instrumentele analizei tehnice, care are un rol deosebit si care pare a fi cel mai adecvat pentru utilizare pe pia a na ionala. Aceasta putem argumenta prin num+rul relativ mic al participan ilor pe pia +. Num+rul mic de participan i ofer+ mai multe !anse pentru aprecierea corecta a ,,dorin ei pie ei", adic+ a puterii cump+r+torilor si v)nzatorilor la un anumit moment. Apreciere corecta a acestui parametru face ca ac iunile bazate pe o astfel de analiza sa capete rezultate pozitive.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com