Tema 8. Finan area !i creditarea interna ional$ Reparti ia financiar! $i de credit interna ional!. 1.

Opera iunile caracteristice pie ei creditului interna ional. 2. Tipologia creditului interna ional. Riscurile $i garan iile 'n creditul interna ional. 3. Finan area $i creditarea investi iilor interna ionale directe. 4. Plasamentul interna ional de titluri. 1.Reparti ia financiar$ !i de credit interna ional$. Activit! ile economice desf!$urate pe plan intern sau 'n context interna ional cer, 'n anumite situa ii $i 'n anumite propor ii, fonduri formate prin reparti ia interna ional! de credit. Aceast! reparti ie genereaz! un fenomen economic de reparti ie interna ional! av'nd caracteristicile credit!rii. Rela iile de credit, ca parte obiectiv! a fenomenului economic respectiv, formeaz! con inutul economic al categoriei de pia ! interna ional! de credit. Pia a creditului interna ional este constituit! din totalitatea rela iilor de credit formate 'ntre participan ii la schimburile economice interna ionale, a mijloacelor, tehnicilor $i institu iilor financiarbancare, prin intermediul c!rora se deruleaz! aceste rela ii. In cadrul pie ei creditului interna ional creditele sunt contractele 'ntre debitorii $i creditorii externi, 'n scopul finan !rii schimburilor interna ionale. Intre pia a creditului interna ional $i pie ele de credit na ionale exist! o str*ns! interdependen !, generata at*t de gradul de participare a unei economii la diviziunea interna ional! a muncii, c*t $i de existen a sau inexisten a convertibilit! ii monedelor. 2. Opera iunile caracteristice pie ei creditului interna ional. Pia a creditului interna ional nu are o organizare stabilit! de anumite organisme interna ionale. In perioada actual! ea cunoa$te o structur! flexibil! sub aspectul operatorilor care ac ioneaz! 'n calitate de debitori $i creditori externi precum $i 'n ce prive$te diversitatea obiectelor de creditare a naturii creditelor, a tehnicilor de realizare a opera iilor, a costului $i mecanismelor de garantare a creditelor. Creditele clasice interna ionale $i 'mprumuturile se bazeaz! pe principiul locului unic de 'mprumut $i valutei unice (de obicei - valuta creditorului). De exemplu: o firm! francez! prime$te credit 'n Londra 'n lire sterline. De la sf*r$itul anilor 50 treptat s-a format pia a euro, care continuu '$i extinde dimensiunile, demonstr*nd viabilitatea pie ei nereglementate de stat, 'ns! eviden iindu-$i fragilitatea. Particularit #ile pie#ei interna#ionale a creditului: 1. Dimensiuni mari. 2. Lipsa grani elor temporare spa iale. 3. Particularitatea institu ional! 4. Limitarea accesului debitorilor pe pia a capitalului 'mprumutat. 5. Utilizarea valutelor !rilor conduc!toare $i a unor unit! i valutare interna ionale 'n calitatea valutei tranzac ionale. 6. Universalitatea $i globalizarea pie ei interna ionale a creditului. 7. Proceduri standardizate simple utilizate la 'ncheierea tranzac iilor cu utilizarea tehnologiilor computerizate noi 8. Costul creditului pe pia a interna ional! a creditului. 9. Profitabilitatea mai 'nalt! a opera iunilor 'n eurovalut! dec*t 'n valuta na ional!.. 10. Diversificarea sectoarelor pie ei interna ionale a creditului, inclusiv a europie ei. Se disting 3 sectoare mondiale de baz! interconectate a pie ei interna ionale a creditului: 1. Pia a monetar! interna ional! (opera iuni depozitar-creditare pe termen scurt de la 1 zi p*n! la 1 an). Condi iile de baz! ale creditului se discut! prin telefon. De la sf*r$itul anilor '50 a ap!rut pia a eurovalutelor. 2. Pia a interna ional! a creditului, include 2 segmente: a) creditele str!ine pe termen mediu $i lung tradi ionale, caracterizate prin unica valut! 'mprumutat!; b) pia a eurocreditelor ap!rut! 'n 1968, cu termenul de la 1 an p*n! la 15 ani $i mai mult. 3. Pia a interna ional! financiar! (emiterea $i v*nzarea-cump!rarea titlurilor de valoare). Din anii 70 s-a format pia a eurofinanciar!.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Figura 8.1. Structura pie ei interna ionale a creditului Pia a monetar! interna ional! Pia a interna ional! a capitalului Pia a interna ional! financiar!

Opera iuni pe termen scurt (de la 1 zi1 an)

Credite interna ionale pe termen mediu $i scurt

Emisiunea $i opera iunile cu h*rtiile de valoare

Pia a eurovalutelor

Pia a eurovalutelor pe termen mediu $i scurt

EUROPIA-A

Pia a eurofinanciar!: Pia a euroobliga iunilor Pia a euroac iunilor Pia a eurocambiilor Pia a noilor instrumente financiare

Pia a interna ional! a creditului $i mai ales sectorul ei principal - pia a euro se afl! 'n afara sferei controlului na ional $i interna ional. Particularitatea pie ei euro const! 'n lipsa cerin elor de rezerve 'n depozite $i credite (cu excep ia !rilor separate), precum $i a limitelor m!rimii ratelor dob*nzii. Aceasta 'nlesne$te mi$carea necontrolat! a masei capitalului 'mprumutat, evit*nd grani ele de stat, precum $i reglementarea, provoc*nd p!trunderea nea$teptat! a banilor fierbin i" pe pie ele na ionale a capitalului 'mprumutat sau fuga" capitalului, m!rirea opera iunilor speculative. Creditul interna ional se caracterizeaz! prin urm!toarele particularit! i: creditori $i debitori sunt persoane juridice private (b!nci, companii), guverne, institu ii $ i organiza ii de stat, institu ii valutar-creditare regionale $i interna ionale; mijloacele 'mprumutate sunt folosite 'n ara debitorului drept capital care aduce dob*nd!; drept surs! a dob*nzii pentru 'mprumut serve$te munca lucr!torilor salaria i din ara debitoare. Principiile creditului interna ional exprim! leg!tura lui cu legit! ile economice ale pie ei $i sunt utilizate pentru realizarea problemelor curente $i strategice ale participan ilor pie ei $i ale statului. +n principiu, func iile creditului interna ional de asemenea sunt similare celor ale creditului intern, numai c! se realizeaz! la un nivel mai 'nalt. +n procesul 'ndeplinirii func iilor interdependente, creditul interna ional joac! un rol at*t pozitiv c*t $i negativ 'n dezvoltarea economic!. Rolul pozitiv al creditului interna#ional const! 'n accelerarea dezvolt!rii factorilor de produc ie prin asigurarea continu! a procesului de produc ie $i prin extinderea produc iei. Astfel apare raportul de reciprocitate, unde creditul interna ional 'ndepline$te func iile de leg!tur! $i de transmitere, influen *nd rela iile economice externe. El contribuie la accelerarea procesului de produc ie . 3. Tipologia creditului interna ional. Riscurile !i garan iile 'n creditul interna ional. +n cadrul interna ionaliz!rii produc iei $i a schimbului, creditele interna ionale utilizate pentru finan area tranzac iilor economice interna ionale au c!p!tat diferite forme. Diferi i autori propun diferite modalit! i de clasificare. Deaceea, vom 'ncerca s! efectu!m o clasificare a formelor creditului interna ional dup! careva criterii ce caracterizeaz! laturile particulare ale rela iilor creditare: $n func ie de sursa de creditare: Creditarea intern ; Creditarea extern ;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 Creditarea mixt ; Creditarea comer#ului extern; Este clar c!, aceste forme sunt str'ns legate 'ntre ele $i deservesc toate etapele de circula ie a m!rfii de la exportator la importator, inclusiv preg!tirea sau producerea m!rfii, transportarea $ i depozitarea, c't $i utilizarea m!rfii de c!tre importator 'n procesul de produc ie $i consum. $n func ie de natura creditului, creditul interna ional poate fi clasificat: Creditul furnizor de export este acordat de c!tre un furnizor (de regul!, un exportator) cump!r!torului sub forma unor livr!ri de m!rfuri a c!ror contravaloare este ob inut! de exportator prin scontarea la b!nci a crean elor de inute de el sub forma efectelor comerciale: trate, bilete la ordin. Creditul de furnizor se acord!, 'n general, pe termen mediu. In cadrul lui, furnizorul r!m*ne debitor fa ! de b!nci, care pot reesconta efectele comerciale la banca central! sau la un organism specializat. -in*nd seama de riscurile legate de exportul pe credit, este necesar! asigurarea obligatorie a creditului mai ales pentru livr!rile de echipamente industriale, utilaje $i instala ii de valori mari. creditul de cump r tor (de import) are aspectul unui credit bancar, deoarece este acordat de o banc! din ara exportatorului direct importatorului str!in sau b!ncii acestuia pentru ca importatorul s! poat! pl!ti marfa la livrare, 'n condi ii de plat! cash. M!rimea creditului trebuie sa acopere at*t suma cuvenit! exportatorului c*t $i sumele necesare pentru transport, taxe vamale, impozite etc. Prin aceast! opera iune riscul este preluat de banca creditoare.
$n func ie de destina ie se eviden iaz!: Credite comerciale, sunt legate nemijlocit de comer ul extern $i servicii; Credite financiare, sunt utilizate 'n orice alte scopuri, inclusiv investi ii capitale directe, achizi ionarea h'rtiilor de valoare, stingerea datoriilor externe, interven ii valutare; Credite "intermediare", destinate deservirii formelor mixte de export a capitalului, m!rfurilor $i serviciilor, de exemplu sub forma de engineering. $n func ie de durata pentru care se acord!: Credite pe termen scurt - sunt acordate pe o durat! de p'n! la 1 an, 'n unele !ri durata maxim! este de 18-24 luni. Ele se acord!, 'n special, pentru bunurile de consum $i de utilaj industrial de mic! importan ! (at't ca valoare, c!t $i sub raportul duratei de func ionare); Credite pe termen mijlociu - au o durat! de la 1 an p'n! la 5 ani. +n condi iile actuale ale luptei de concuren !, durata acestor credite ajunge 'n numeroase cazuri ('n unele !ri) p'n! la 7-8 ani, uneori chiar la 10 ani; Credite pe termen lung - acordate pentru o perioad! mai lung! de 5 ani. De obicei astfel de credite sunt destinate efectu!rii investi iilor 'n mijloace fixe de produc ie, el deserve$te 85% din exportul de utilaje. $n func ie de valuta 'mprumutului: Credite acordate 'n valuta !rii-debitor; Credite acordate 'n valuta !rii-creditor; Credite acordate 'n valuta unei !ri ter e; Credite acordate 'n unit! i valutare interna ionale bazate pe co$ul valutar (de ex. DST). $n func ie de tehnica (modalitatea) acord!rii: Credite financiare (disponibile), astfel de credite sunt transferate direct 'n contul debitorului. Creditul financiar permite debitorului de a procura marfa de pe orice pia !, respectiv, 'n condi ii maximal avantajoase. Deseori creditul financiar nu este legat de livrarea de m!rfuri $i este destinat, de exemplu, stingerii datoriei externe, men inerii cursului valutar, complet!rii conturilor 'n valut! str!in!. Credite de scont, au o pondere 'nsemnat! 'n totalul volumului creditelor interna ionale; se materializeaz! 'n scontarea efectelor de comer ob inute din tranzac ii comerciale dintre parteneri de pe pia a lor na ional!, c't $i cele care au loc cu participan ii din alte !ri $i care au la baz! schimburile economice interna ionale. Firmele comerciale, industriale $.a., care prezint! b!ncilor spre scontare efecte de comer , sunt creditate de c!tre institu iile bancare respective. Creditul de scont ce se acord! acestor firme are o valoare egal! cu cea a efectelor de comer , din care s-a sc!zut taxa scontului (calculat! asupra valorii tratelor 'n func ie de perioada aferent! intervalului de timp de la scontare p'n! la scaden a lor) $i a comisionului b!ncii. Creditele ob#inute din lansarea pe pia#a a obliga#iunilor, se particularizeaz! prin aceea c! la acestea particip!, de regul!, b!ncile centrale, care 'n numele guvernului lor, pun 'n circula ie-v'nzare asemenea h'rtii de valoare purt!toare de dob'nzi, cu scaden e variabile (termen mediu sau lung). O banc! central! emitent! de obliga iuni interna ionale devine debitoare, beneficiind de sumele pe care le prime$te de la diferi i investitori care cump!r! obliga iunile respective, acestea din urm! devenind creditori interna ionali. Asemena modalitate se practic! mai ales atunci c'nd statul este interesat s! ob in! astfel de credite. Lansarea acestora de c!tre b!ncile centrale dau o mai mare 'ncredere creditorilor 'n ac iunea pe care o 'ntreprind $i deci se asigur! v'nzarea obliga iunilor 'ntr-un termen mai scurt. Creditul $n cont curent - este acordat, 'n general, de b!ncile comerciale clien ilor pe termen scurt, pentru achitarea unor importuri, pentru acoperirea unor cecuri etc. Creditul acordat printr-un cont curent deschis unei

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

firme poate reprezenta avansul necesar pentru a finan a, 'ntr-o anumit! cot!, o tranzac ie de import, 'mbr!c'nd 'n acest fel forma de credit propriu-zis; Credite consor#iale, sunt acordate de un consor iu (sindicat) interna ional bancar, 'n care pot participa de la dou! p'n! la 30-40 de institu ii creditare din diferite !ri. Este vorba de un grup de b!nci, asociate temporar 'n scopul efectu!rii opera iunilor bancare $i repartiz!rii riscurilor 'ntre participan i, conform cotei de participare la tranzac ie. Pentru finan area $i creditarea proiectelor mari, consor iile bancare se specializeaz! dup! regiune sau ramur!. Consor iul este format din o banc! manager (lider), care formeaz! grupul b!ncilor-garan i (co-manageri) $i b!ncilor-agen i, ce nemijlocit particip! la acordarea creditului. Atragerea b!ncilor-co-manageri este legat! de dorin a b!ncii-manager de a primi asisten ! tehnic! 'n procesul negocierii tranzac iei, 'ntocmirii documenta iei $i invit!rii altor b!nci pentru a intra 'n sindicat 'n calitate de participan i. +n procesul acord!rii creditului interna ional, banca-lider $i co-managerii benficiaz! de un comision din partea debitorului, pentru organizarea tranzac iei. Dup! semnarea acordului de c!tre banca-manager, opera iile curente, pentru un comision, sunt 'ndeplinite de c!tre o banc!-agent. Aceast! banc! efectueaz! disbursarea creditului, monitorizeaz! rambursarea, transfer! sumele primite de la debitor 'n conturile membrilor consor iului, verific! calculul $i achitarea la timp a dob'nzilor, efectueaz! colectarea $i transmiterea informa iei partenerilor despre careva schimb!ri. +n calitate de membri ai consor iului pot participa $i institu ii bancare mai mici din diferite !ri oferind, 'n a$a mod, resurse suplimentare. La r'ndul lor, astfel de b!nci beneficiaz!, deasemenea, de un $ir de avantaje. +n particular, ele primesc venituri din comisioane $i dob'nzi, '$i diversific! portofoliul de credite, particip! la 'nt'lniri cu b!ncile de prim! categorie, corpora ii, guverne, implicate 'n tranzac ia respectiv!. Toate b!ncile participante, de obicei, sunt enum!rate 'n anun uri financiare speciale, pres!. +n a$a mod, b!ncile mici-participante sunt identificate ca b!nci interna ionale, ceea ce duce la ridicarea raitingului lor $i bine'n eles, la majorarea num!rului de clien . La momentul actual, cota creditelor acordate de consor ii bancare prezint! o cre$tere continu! pe pia a interna ional!.

$n func ie de modul de garantare a creditului: Credite $n alb (de blanchet ). Astfel de credite sunt acordate clien ilor mari cu o reputa ie bun! $i cu o istorie creditar! impecabil!. Creditul negarantat este acordat cu obliga iunea simpl! a debitorului de al stinge la o dat! anumit !. De obicei, ca document pentru astfel de opera iune serve$te contractul sau o cambie (trat!) semnat! numai de debitor. Un astfel de credit poate fi, de exemplu, overdraftul. Credite garantate. Drept garan ie sau gaj, de obicei, servesc m!rfurile, documente ordonatoare de m!rfuri sau alte documente comerciale, h'rtii de valoare, cambii, imobil, valori $i depozite. Garan iile sunt cerute de creditor (furnizor) sau de banca finan atoare a cump!r!torului $i sunt ob inute pe cheltuiala debitorului. +n calitate de gaj, creditorii prefer! m!rfurile ce pot fi u$or realizate, iar m!rimea gajului este stabilit! lu'nd 'n considera ie conjunctura pie ei de m!rfuri. $n func ie de tipul creditorului: Credite private acordate de c!tre persoane juridice (de companie), b!nci (bancare), uneori de c!tre intermediari - brokeri; Credite mixte, la care particip! creditori priva i $i statul; Credite de stat acordate pe baz! bilateral! (interstatale) $i pe baz! multilateral! (acordate de c!tre institu ii valutar-creditare interna ionale). Pentru a analiza formele de credit men ionate, ne vom opri mai detaliat asupra acestei clasific!ri. Creditele interna#ionale private 'i de companie, sunt o varietate a creditului comercial 'n sfera rela iilor economice interna ionale, reprezint! un 'mprumut acordat de compania (exportatorul) unei !ri unei companii (importatorul) altei !ri sub form! de livr!ri de m!rfuri cu am'narea pl! ii. De regul!, ele se efectueaz! prin trat!. Decont!rile pentru creditele de companie se pot face $i 'n cont deschis. +n baza creditelor pe termen scurt, se crediteaz! exportul de carburan i $i materii prime, loturi nu prea mari de ma$ini $i utilaje, piese de schimb; a creditelor pe termen mediu - loturi mari de ma$ini $ i utilaje, utilaj 'n complet, semifabricate, articoledin metal; a celor pe termen lung - utilaj complex pentru 'ntreprinderile metalurgice grele $i obiective de infrastructur!, nave, tehnic! de avia ie. Dob'nzile pentru creditele de companie 'n mod curent sunt mai mici dec't dob'nzile de pe pia !, fiindc! sistemul de creditare a exportului, 'ntr-o m!sur! sau alta, este subven ionat de stat. Creditul perfectat prin cambie - credit privat ce reprezint! o obliga ie de plat! a cump!r!torului fa ! de furnizor de o form! strict stabilit!. Aceasta prevede, ca exportatorul va emite o cambie (trat!) 'n favoarea importatorului, care la r'ndul s!u primind documentele comerciale, le accept!, astfel d'ndu-$i consim !m'ntul de a achita la data indicat! 'n cambie suma respectiv!.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Dob'nda pentru astfel de credite, inclus! 'n pre ul m!rfii $i 'n suma cambiei, este mai mic! dec't pentru creditul bancar, care are ca scop ob inerea profitului de la 'mprumuturi. Creditele bancare interna#ionale sunt o form! de credit 'n cazul c!reia b!ncile unei !ri acord! mijloace b!ne$ti 'n folosin ! temporar! debitorilor din alt! ar! (statului, persoanelor juridice $i fizice) pe termen scurt, mediu $i lung. Creditele bancare nu au un caracter "legat", adic! mijloacele 'mprumutate pot fi folosite 'n orice scopuri, dup! cum g!se$te de cuviin ! debitorul. Rolul de frunte 'n acordarea lor 'l joac! SUA, Europa Occidental!, Japonia, care concureaz! 'ntre ele. Un segment mare al creditelor bancare interna ionale 'l constituie pia a creditelor europene 'mprumuturi interna ionale acordate de c!tre marile b!nci comerciale din contul resurselor pie ei valutare europene pe un termen de la 2 p'n! la 10 ani cu rate ale dob'nzii flotante. Euroobliga iunile (eurobonduri), adic! titlurile de crean ! emise de debitor la primirea unui 'mprumut pe termen lung pe pia a european!, au ap!rut la 'nceputul anilor '70 ca urmare a cre$terii interesului marilor b!nci interna ionale de a avea surse de capitaluri de 'mprumut pe termen lung pentru clien ii lor - corpora iile transna ionale. Spre deosebire de tradi ionalele obliga iuni str!ine emise de persoane juridice str!ine pe pia a de capital a unei !ri, euroobliga iunile sunt plasate concomitent pe pie ele c'torva !ri. Pentru creditori, valuta 'mprumutului 'n euroobliga iuni este cea str!in!. Plasarea 'mprumutului 'n euroobliga iuni se realizeaz!, obi$nuit, de c!tre un sindicat de emisiune, 'n care sunt reprezentate b!ncile c'torva !ri. Valuta principal! a euroobliga iunilor este dolarul SUA, pe seama c!ruia revine circa 60% din totalul emisiunilor de euroobliga iuni. Creditele de stat interna#ionale - 'mprumuturi $i credite bilaterale (interguvernamentale) care au ap!rut 'n anii primului r!zboi mondial 'n leg!tur! cu livr!rile mijloacelor de c!tre SUA 'n Europa sub form! b!neasc! sau de m!rfuri acordate de c!tre o ar! altei !ri 'n baza unor acorduri interguvernamentale. Mai t 'rziu, 'n condi iile interna ionaliz!rii produc iei $i a capitalului, schimb!rilor structurale 'n economie, accentu!rii dezvolt!rii inegale a !rilor capitaliste volumul 'mprumuturilor interguvernamentale a 'nceput s! creasc! rapid. +mprumuturile interguvernamentale se acord! preponderent de c!tre !rile industrial dezvoltate !rilor 'n curs de dezvoltare. Dup! veniturile ce se ob in de la acestea, ele se 'mpart 'n 'mprumuturi cu dob'nd! $i f!r! dob'nd!, iar dup! termenul acord!rii - 'mprumuturi pe termen scurt, mediu $i lung. +mprumuturile pot fi lansate 'n valuta !rii creditoare, a !rii 'mprumut!toare sau 'n valuta unei ter e !ri. Stingerea 'mprumuturilor interna ionale se face 'n rate egale dup! expirarea perioadei de gra ie (35 ani), 'n cursul c!reia se pl!te$te numai dob'nda. O form! de credit relativ nou!, ap!rut! dup! cel de-al doilea r!zboi mondial, este creditul interna#ional universal (multilateral). Aceste credite sunt acordate de institu iile valutare $i de credit interna ionale, a c!ror func ie de baz! este realizarea reglement!rii valutare $i de credit interstatale. Beneficiari de credite sunt statele care au nevoie de resurse financiare pentru solu ionarea problemelor cu care se confrunt!. Creditele acordate de institu ii valutare $i de credit interna ionale prev!d clauze obligatorii. C'nd se hot!r!$te asupra chestiunii acord!rii creditului, ara care 'l solicit! trebuie s! prezinte o informa ie detaliat! privind situa ia sa economic! $i financiar!, 'n baza c!reia sunt elaborate recomand!ri ce urmeaz! a fi executate 'n mod obligatoriu. +n cazul 'n care ara solicitant! nu accept! recomand!rile respective, creditul, de regul!, nu se acord!.
Modalit $ i ( tehnici) speciale de creditare: Forfetarea exportului (engl. forfaiting) pe credit const! 'n transmiterea crean elor provenite din opera iunile de comer exterior efectuate pe credit unei institu ii financiare specializate care le pl! te$te imediat, urm*nd s! se recupereze contravaloarea acestora, la scaden ! , de la debitorul importator. Spre deosebire de scontare, aceast! modalitate de creditare nu d! institu iei financiare drept de recurs asupra v*nz!torului crean ei 'n cazul unei defec iuni de plat! a debitorului. Specific forfetarii este $i faptul c! se aplic! nu numai crean elor pe termen scurt, de p*n! la un an, ci $i celor provenite din exporturile pe credit cu scaden ! mijlocie, de la 1 an la 7 ani. Utilizarea acestei tehnici permite realizarea unor opera iuni de finan are pe termen mediu, stimul*nd pe aceast! cale exportul de instala ii, ma$ini, utilaje $i alte produse de valoare ridicat!. Costul forfet!rii este mai ridicat dec*t cel al scont!rii $i const! 'ntr-o rat! fix! de dob*nd!, la care se adaug! comisionul institu iei de finan are, stabilit diferen iat 'n func ie de bonitatea debitorului, de m! sura 'n care cambia este sau nu avalizat!, de riscul estimat al opera iunii, de modalitatea de plat! etc. Forfetarea permite recuperarea sumelor 'nainte de scaden ! sau transformarea unei v*nz!ri pe credit 'ntr-o v* nzare la vedere pentru exportator. Factoringul (engl.factoring) este opera iunea desf!$urat! pe baza contractului 'ncheiat 'ntre factor $i aderent (exportatorul), prin care primul, 'n schimbul unui comision, preia 'n proprietatea sa crean ele aderentului prin plata facturilor acestuia (ce poart! semn!tura cump!r!torului) reprezent'nd dovada efectu!rii tranzac iei care are ca obiect bunuri sau servicii livrate pe credit [9,5].

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Institu ia specializat! de factoring asigur!, 'n principal, preluarea 'n proprietate a crean elor aderentului prin plata contravalorii facturilor. + n func ie de momentul 'n care se face aceast! plat!, se distinge: factoringul clasic (engl. old line factoring), c'nd factorul pl!te$te facturile 'n momentul prelu!rii acestora; practic, factorul acord! un credit aderentului p'n! 'n momentul scaden ei creditului furnizor acordat de exportator importatorului, fapt pentru care de ine o dob'nd! (taxa de scont); factoringul la scaden ! (engl. maturity factoring), c'nd factorul pl!te$te crean ele aderentului 'n momentul exigibilit! ii acestora, re in'ndu-$i comisionul pentru intermedierea opera iunilor de decontare. +n practic!, 'n cazul factoringului de export se utilizeaz! plata imediat! a 85% din valoarea facturilor clientului, iar restul de 15%, din care se scade valoarea corespunz!toare comisionului $i dob'nzii, se pl!te$te 'n momentul 'n care importatorul achit! factura. La cerere, factorul pune la dispozi ia aderentului o serie de servicii, respectiv preluarea administra iei registrului contabil, acord! sprijin 'n gestiune, 'ndrum! aderentul 'n privin a alegerii clien ilor, verific! bonitatea acestora, 'i ofer! informa ii despre pia !, expediaz! facturile clien ilor $i urm!re$te 'ncasarea contravalorii lor. Leasingul s-a afirmat 'n ultimele decenii ca metod! de finan are pe termen mediu $i lung $i prin aceasta ca factor de promovare a v*nz!rilor, 'n particular a exporturilor. +n esen !, leasingul este o form! de 'nchiriere realizat! de societ! i financiare specializate (societ! i de leasing) a unor bunuri de echipament c!tre firme (beneficiari) care nu dispun de fonduri proprii ori nu pot sau nu doresc s! recurg! la credite bancare pentru cump!rarea acestora de la produc!tori. Leasingul presupune dou! contracte: unul de v* nzare - cump!rare, 'ncheiat 'ntre produc!tor, ca v* nz!tor, $i societatea de leasing, care crediteaz! opera iunea de leasing 'n calitate de cump!r!tor $i un contract de loca iune 'ncheiat 'ntre societatea de leasing $i un ter beneficiar.

Constituirea de fonduri pe pia a interna ional$ a creditului este rezultatul activit! ii unui complex de rela ii 'ntre un aparat specializat, format din institu ii interna ionale de credit, adic! un cadru interna ional de credit $i economiile na ionale. Acestea alimenteaz! pia a de credit cu fonduri sub form! de crean e ('n bani) sau sub form! de valoare efectiv! (bunuri $i servicii). Aflate pe pia a interna ional! ele, sufer! modific!ri calitativ-cantitative din partea institu iilor pie ei de credit interna ionale. Modific!rile cantitative constau 'n schimbarea valorii fondurilor 'n func ie de conjunctura pie ei, iar cele calitative - 'n faptul c! at*t bunurile $i serviciile, c*t $i capitalurile sunt evaluate 'n bani - etalon mondial $i primesc o destina ie anumit!. Mobilizarea de fonduri pe pia a interna ional! a creditului concentreaz! fonduri interna ionale, fonduri proprii, credite ale unor institu ii interna ionale $i subven ii de stat. Propor iile dintre aceste modalit! i de procurare de fonduri depind de factori economici, politici $i financiari, remarc*ndu-se tendin a statului de a sprijini propriile 'ntreprinderi $i promovarea exporturilor, eliminarea concuren ei etc. Sistema unei structuri eterogene de operatori pe pia a creditului interna ional, precum $i a unor particularit! i 'n ceea ce prive$te organizarea fiec!rei pie e monetare na ionale, determin! at*t unele elemente caracteristice, c*t $i specifice 'n structura creditelor, 'n tehnica acord!rii, utiliz!rii $i ramburs!rii lor. Specificul opera#iunii de creditare este dat de urm!toarele elemente: 1. Existen a condi iilor de natur! economic!, politic!, fiscal!, monetar! pentru accesul la fondurile de credit. 2. Existen a obiectului credit!rii $i valoarea lui. 3. Rambursarea sumei primite la termenul convenit prin contract, acord etc. 4. Perceperea unei dob*nzi, care este rezultatul 'n elegerii p!r ilor, dar se situeaz! 'n jurul procentului stabilit pe pia a de dob*nzi (LIBOR). 5. Posibilitatea existen ei perioadei de garan ie a creditului. Tehnica acord!rii, primirii $i ramburs!rii creditelor interna ionale are at*t elemente de baz! comune pentru majoritatea opera iunilor, c*t $i particularit! i existente de la o ar! la alta. Aceste particularit! i sunt determinate de reglement!rile existente 'n domeniul politicii de credit, de felul creditului ce se acord!, de durata $i costul creditului (dob*nzi plus comisioane bancare), modalitatea de rambursare $i de asigurare a creditului. Tehnica acord!rii, primirii, utiliz!rii $i ramburs!rii creditelor presupune urm!toarele elemente: 1. Determinarea m!rimii (plafonului); 2. Timpul de acordare; 3. Costul creditului; 4. Rambursarea creditului. 1) La determinarea m!rimii plafoanelor creditelor, b!ncile comerciale folosesc o seam! de metode $i au 'n vedere o serie de criterii, 'n func ie de care stabilesc fiecare linie de finan are cu o banc! corespondent!. +n privin a criteriilor urm!rite, acestea pot fi: - Bonitatea b ncii partenere, respectiv capacitatea acesteia de a face fa ! obliga iunilor de plat! la termen a tuturor datoriilor scadente. Pentru a avea convingerea respectiv! trebuie ca fiecare banc! s! analizeze evolu ia b!ncii partenere pe baza datelor proprii, a datelor publicate $i a celor din bilan ul publicat periodic. Dup! bonitatea pe care o pot avea, b!ncile se clasific! 'n

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

trei categorii: b nci de clas interna#ional , care au mari opera iuni pasive, active, o structur! diversificat! de opera iuni, un mare num!r de lucr!tori; b nci mai pu#in cunoscute 'n activitatea interna ional!, deci mai pu in importante, dar care sunt apreciate cu o bun! bonitate. Este de remarcat c! dispozi iile acestor b!nci necesit! acoperirea cu disponibil pentru fiecare opera iune; b nci de mic importan# , c!rora nu le este cunoscut! bonitatea $i a c!ror apari ie 'ntr-un contract sau conven ie comercial! genereaz! multe manifest!ri de ne'ncredere din partea partenerilor, care cer asigur!ri $i supraasigur!ri bancare $i juridice de natura clauzelor contractuale. Bonitatea b!ncii constituie criteriul principal dup! care se determin! limita maxim! a unui credit ce se acord! de c!tre o banc!. Limita minim! depinde de volumul tranzac iilor efectuate cu banca corespondent!. - Natura tranzac#iei, care are o importan ! at*t pentru stabilirea plafonului creditului, c*t $i a felului acestuia, precum $i a duratei sale. - Rentabilitatea opera#iei de credit, aceasta reprezent*nd elementul principal care stimuleaz! interesul b!ncii de a l!rgi rela iile de credit cu partenerul respectiv. 2) Durata creditului se determin! 'n func ie de: - Obiectul creditat, creditele pentru exporturile de echipamente industriale, instala ii complexe au o durat! mai mare, 'ncadr*ndu-se fie 'n categoria creditelor pe termen mediu, fie pe termen lung; - Raportul existent $ntre ofert 'i cerere at*t de pe pia a creditului interna ional c*t $i de pe pia a m!rfurilor care fac obiectul tranzac iilor interna ionale; - Rolul pe care-l joac firma importatoare sau exportatoare pe pia#a interna#ional . +n aceast! privin ! se are 'n vedere at 't conjunctura economic!, c*t $i starea balan ei de pl! i externe a !rii respective. Prin urmare, durata unui credit interna ional depinde, pe de o parte, de obiectul creditat, iar pe de alt! parte, de situa ia politico-economic! a !rii solicitatoare. Aceast! durat! are ca limite intervalul de timp din momentul acord!rii creditului (sau al primei tran$e de credit) $i p*n! la data ramburs!rii lui integrale (eventual ultima scaden ! la care se ramburseaz! creditul). +n cadrul ei se disting perioade de folosire a creditului $i perioade de rambursare. Uneori se distinge $i perioada de gra ie, 'n cadrul c!reia nu se fac ramburs!ri (am*n!ri sau ree$alon!ri de termene de rambursare). Orice credit interna ional poate fi folosit de c!tre debitor 'ntr-o singur! tran$! sau 'n mai multe tran$e, 'n func ie de obiectul creditat, de natura creditului, precum $i de modalitatea de acordare $ i folosire sub aspectul tehnicii bancare. De exemplu, un credit de avans poate fi acordat 'ntr-o singur! tran$!. Beneficiarul unui astfel de credit 'l poate utiliza pentru achizi ii de materii prime, materiale etc., necesare pentru preg!tirea livr!rii m!rfii, sau pentru preg!tirea lucr!rilor de realizare a obiectivului industrial creditat (uzine livrate la cheie etc.). +n general, viramentul interbancar constituie calea prin care se pune la dispozi ie debitorului, prin intermediul b!ncii acestuia, creditul acordat de c!tre o banc! extern!. 3) Costul creditului interna#ional este determinat de: dob*nzi, prime de asigurare a creditului $i diverse speze bancare (comisioane). +n cadrul acestor elemente ponderea principal! o ocup! dob*nda perceput! de creditor. Pe pia a creditului interna ional nivelul dob*nzii depinde de o serie de factori $i anume: m!rimea taxei scontului existent! pe pia a creditorului; obiectul creditat; natura creditului $i durata lui; conjunctura economic! de pe pia a interna ional! a creditului $i de pe pie ele de m!rfuri, inclusiv de raporturile politice existente pe plan interna ional. B!ncile comerciale determin! m!rimea ratelor dob*nzii 'n func ie de taxa scontului. +n general, ratele dob*nzii sunt mai mari dec*t taxa scontului, cu procente care variaz! de la o ar! la alta $i de la un credit la altul. +n !rile unde taxa scontului este folosit! ca instrument de politic! valutar! $i are o mare influen ! 'n ansamblul m!surilor respective, acord*ndu-i-se un rol de prim rang, fa ! de celelalte metode de politic! monetar!, ratele dob*nzii se modific! automat, la orice schimbare a taxei scontului. Rela ia existent! 'ntre taxa scontului $i nivelul ratelor dob*nzii este direct propor ional!. M!rimea ratelor dob*nzii difer! 'n func ie de durata pentru care se acord! creditul. Primele de asigurare a creditelor contribuie la sporirea costului creditului interna ional. Nivelul lor depinde de m!rimea creditului, de durata acestuia, de natura riscurilor, de conjunctura economic! $i politic! 'n care se afl! debitorul, precum $i de rangul institu iei de asigurare.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Al!turi de dob*nd! $i de primele de asigurare, 'n contul creditelor se mai adaug! unele comisioane $i cheltuieli bancare, ocazionate de opera iunile efectuate cu acordarea $i rambursarea lor. 4) Rambursarea creditului reprezint! opera iunea prin care debitorul (beneficiarul creditului) restituie creditul pe care l-a primit. Aceast! opera iune implic! pentru debitor un efort financiar pe care trebuie s!-l realizeze 'n cadrul perioadei de rambursare convenite de parteneri. Perioada de rambursare poate cuprinde perioada de gra ie $i cea efectiv!. Ea se poate calcula ca o perioad! medie de rambursare prin folosirea formulei: P Ir Pm = G + + 2 2 unde: Pm - perioada medie de rambursare; G - perioada de gra ie ('n luni sau ani); P - perioada dintre prima $i ultima rambursare ('n luni sau ani); Ir - perioada dintre dou! rate de rambursare ('n luni sau ani). Cu c*t perioada de gra ie este mai mare cu at*t beneficiarul creditului dispune de condi ii mai bune de rambursare, cresc*nd $i perioada medie de rambursare. Un credit poate fi rambursat 'n rate egale, cresc*nde sau descresc*nde. Modalitatea de rambursare se stabile$te 'ntre creditor $i debitor pe baz! de 'n elegere $i deci se negociaz!. +n privin a ramburs!rii creditului este de re inut faptul c! valoarea ratelor scadente 'n cursul unui an influen eaz! negativ balan a de pl! i externe a !rii debitorului. +n acest context se impune dozarea eforturilor de plat! prin stabilirea unor 'n elegeri 'n cadrul c!rora creditorul s! permit! facilit! i de rambursare a creditului. Printre acestea men ion!m: o perioad! mai mare de rambursare, acordarea unor perioade de gra ie. 4. Finan area !i creditarea investi iilor interna ionale directe. Procesul de atragere a investi iilor, de crearea condi iilor favorabile pentru ele, constituie . preocupare major! a !rilor ce se afl! la etapa de tranzi ie de la . economie centralizat! la o economie de pia !. Investi iile externe au . contribu ie important! la dezvoltarea progresului tehnico-$tiin ific pe plan interna ional, inclusiv $i 'n !rile mai pu in industrializate, a cre$terii economice, ajustarea structural!, amplific!rii comer ului interna ional, de asemenea la ridicarea nivelului de trai, exploatarea mai eficient! a resurselor economice. Activitatea economic! de realizare a investi iilor de ine 'n ultimul timp . preocupare din ce 'n ce mai ampl!. Investi iile str!ine directe sunt plas!rile externe de capitaluri 'n 'ntreprinderile industriale, agricole, comerciale, de explorare a bog! iilor subp!m*ntene, livr!ri de ma$ini $i utilaje, asisten a tehnic! etc. cu scopul ob inerii unui anumit grad de control asupra obiectivului economic din str!in!tate. +n prezent este larg recunoscut faptul c! investi iile str!ine directe de in poten ialitate de 0 aduce beneficii importante economiilor gazd!, sub forma influxului de capital al transferului de tehnologii $i de expertiz! (managerial! $i de gestiune economic!), cre!m de locuri de munc!, 'nt!ririi puterii de cump!rare $i a consolid!rii leg!turilor cu economia mondial!. Recunoa$terea tot mai larg! a acestor avantaje poten iale oferite de fluxurile de investi ii str!ine directe s-a reflectat de-a lungul ultimilor ani 'n tendin a clar conturat! de liberalizare a cadrului juridic $i institu iilor ce reglementeaz! regimul investi iilor str!ine. Obiectivele construite, 'n cazul unei investi ii interna ionale directe, r!m*n definitiv sau pentru o anumit! perioad! 'n proprietatea investitorului str!in. -ara beneficiaz! o investi ie prin agen i economici reziden i, poate participa la realizarea obiectivului finan at 'n context interna ional 'ntr-o propor ie stabilit! prin negociere $i 'n conformitate cu legisla ia din ara respectiv! ($i atunci avem o societate mixt!) sau nu particip!, firma rezult! fiind 'n totalitate 'n proprietatea investitorului str!in. Pentru investitorul str!in realizarea unui obiectiv este motivat!, 'n primul r*nd, de avantajele economice pe care le estimeaz!: cucerirea unui segment de pa ! 'n ara unde se realizeaz! investi ia, evit*nd barierele tarifare $i netarifare; folosirea unor materii prime, a for ei de munc! $i a altor resurse existente 'n ara beneficiar! a investi iei, f!r! a face cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli cu preg!tirea for ei de munc!;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 intrarea cu produse finite pe pia a limitat! a !rii unde se face investi ia, cu cheltuieli reduse de transport $i servicii. Pentru agentul economic local $i ara sa, apelarea la institu iile str!ine se bazeaz! pe o serie de avantaje previzionate. introducerea 'n firma existent! sau 'n firma nou! a unor utilaje, solu ii tehnologice $ i organizatorice de v*rf, cu efecte favorabile 'n 'ntreaga economie na ional!: amplificarea folosirii capacit! ilor de produc ie existente prin l!rgirea pie ei, noile produse put*nd fi exportate sub noua marc!, mai cunoscut! pe pia a interna ional!; valorificarea unor resurse locale (materiale, de for ! de munc!, construc ii 'n domeniul transportului, telecomunica iilor, culturale etc.) Motiva ia financiar! fundamenteaz! decizia de investi ii at*t pentru investitori, c*t $i pentru ara beneficiar!. Pentru investitorul str!in conteaz!: avantajele financiare sub forma dividentelor pe care le poate s! le repartizeze 'n totalitate sau 'n anumite propor ii, conform legisla iei din ara primitoare a investi iei; avantaje fiscale sub forma reducerilor $i scutirilor de impozite, taxe vamale etc.; avantaje monetare 'n privin a schimbului valutar, serviciilor bancare. Pentru ara beneficiar! a investi iilor strategia financiar! are 'n vedere cre$terea profitului la firmele realizate prin investi ia str!in!, posibilitatea 'ncas!rii de impozite imediat (T.V.A., impozit pe salarii, terenuri etc.) sau 'n perspectiv!, dup! trecerea perioadei de scutire (impozit pe profit). Totu$i, fluxurile efective de investi ii str!ine directe spre !rile gazd! depind, 'n ultim! instan !, de deciziile investi ionale luate de corpora iile transna ionale, decizii care sunt influen ate de o multitudine de factori. +n general, factorii care influen eaz! procesul decizional 'n tranzac iile cu investi ii str!ine directe opereaz! pe dou! nivele distincte, 'ns! intim interconectate: nivelul factorilor macroeconomici $i politice, a c!ror influen ! asupra procesului decizional 'n investi iile interna ionale poate fi eviden iat! $i 'n eleas! prin instrumentele specifice ale analizei de risc general de ar$; $i nivelul factorilor microeconomici, a c!ror influen ! este pus! 'n eviden ! de analiza de risc specific de firm$. Drept urmare, 'n elegerea mecanismelor fine $i complexe ale procesului decizional 'n investi iile interna ionale reclam! cunoa$terea, pe c't posibil mal temeinic!, a factorilor de influen ! men iona i. Analiza primului nivel poate fi eviden iat! $i 'n eleas! prin instrumentele specifice ale analizei de risc general de #ar . Aceasta reprezint! posibilitatea ca, chiar dac! proiectul genereaz! fluxuri b!ne$ti 'n moneda local! suficiente pentru a acoperi obliga iile, guvernul s! nu dispun! de fondurile valutare necesare pentru a efectua schimbul valutar 'n vederea ramburs!rii datoriei. +n practic!, acest risc poate fi analizat exact 'n acela$i mod ca $i riscul de suveranitate cu condi ia s! fie prezent un element de risc non-financiar. Analiza riscului de suveranitate este, de aceea, similar! cu analiza riscutui de transfer. +n cazul unei institu ii financiare, uneori obliga iile pot fi onorate chiar dac! guvernul $i-a ree$alonat propriile datorii, dar acest lucru depinde de existen a unor surse independente de fonduri valutare. Influen a nivelului factorilor microeconomici este pus! 'n eviden a de analiza de risc specific de firm . Analiza de risc specific de firm! reprezint! instrumentul analitic prin care se poate pune 'n eviden ! impactul pe care factorii specifici la nivelul firmei receptoare de investi ii str!ine 'l exercit!, direct sau indirect, asupra procesului decizional ce are loc la nivelul firmei (emitente) investitoare. Practic, analiza de risc specific de firm! acoper! factorii de risc care depind de condi#iile interne ale firmei respective ('n care urmeaz! sa fie efectuat! investi ia), de condi#iile de finan#are a investi iei ce urmeaz! a fi f!cut! 'n firma receptoare (sau, altfel spus, de costul procur!rii capitalului investi ional necesar), precum $i factorii de risc care depind de condi#iile de implantare pe pia#a gazd a firmei emitente investitoare (altfel spus, de forma sub care investi ia interna ional! urmeaz! s! fie efectuat!). Gama riscurilor care amenin $ o investi ie str$in$ de fapt este foarte larg$. Ea cuprinde riscuri economice, financiare, monetare, sociale, politice, naturale.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Pentru fiecare categorie de risc, investitorul solicit! garan ii din partea partenerului $i a !rii sale. Aceste garan ii vizeaz!: asigur!ri c! obiectivele construite nu vor fi na ionalizate, expropriate sau rechizi ionate; asigur!ri unor desp!gubiri reale 'n cazurile 'n care, din motive excep ionale, se face un transfer de proprietate; asigurarea posibilit! ii de transfer 'n str!in!tate a dividentelor, a sumelor rezultate din v*nzarea de ac iuni $i din lichidarea investi iilor; asigurarea unui regim care s! prevad! facilit! i 'n primii ani de func ionare $i pe parcurs; existen a unui regim juridic clar $i ferm cu prevederi care sunt 'n concordan ! cu dreptul interna ional etc. La r*ndul s!u, ara primitoare va trebui s! se asigure 'n privin a situa iei financiare a investitorului, a func ion!rii obiectivului pentru o perioad! care s! fie mai mare dec*t perioada de scutire de impozite, a dorin ei investorului de a reinvesti 'n ara respectiv! o parte din profit, a respect!rii angajamentelor care pot s! aduc! avantajele economice, financiare, sociale promise. +n practica interna ional!, sursele de finan are a investi iilor f!cute 'n str!in!tate sunt reprezentate de rezultatele financiare ale firmei investitoare, resursele unor b!nci care pot acorda credite pe termen mediu $i lung, resursele pie ei de capital mobilizate prin plasamentul de ac iuni $i obliga iuni, fonduri guvernamentale, fonduri individuale etc. Deciziile privind procurarea capitalului investi#ional se reflect , pe termen lung, $n eficien#a 'i competitivitatea activit #ii corpora#iei. Datorit! importan ei cruciale pe care o au, ele sunt 'nglobate 'n strategia interna ional! a capitalului, care este influen at!, 'n principal, de urm!torii factori: sursele interna ionale de capital; tipul $i costul capitalului; structura capitalului utilizat de corpora ie; evolu ia dob*nzilor $i a ratelor de schimb valutare. (A) Sursele interna ionale de capital Cele mal importante surse de capital sunt pie ele financiare. Pie ele financiare pot fi: na ionale, adic! reprezentative pentru economia unei !ri; interna ionale, concentr*nd un volum important de tranzac ii interna ionale, reprezentative pentru evolu ia de ansamblu a economiei mondiale sau a unor largi zone din economia mondial! (o asemenea pia ! este pia a euroobliga iunilor sau a eurocreditelor). Datorit! cre$terii interdependen elor economice interna ionale $i a globaliz!rii economiei mondiale, tendin a general! este de atenuare a diferen elor dintre aceste dou! categorii, mai bine zis de transformare a pie elor financiare na ionale 'n pie e regionale $i interna ionale. Modalit! ile pe care corpora ia le folose$te pentru procurarea capitalului investi ional necesar sunt emisiunile de titluri de valoare (ac iuni, obliga iuni etc.) $i negocierea creditelor bancare. (I) Emisiunea de titluri de valoare presupune 'ntotdeauna g!sirea unui intermediar financiar (pia a primar!) care se angajeaz! s! plaseze titlurile la bursele de valori (pia a secundar!). +n cazul investi iilor interna ionale, corpora ia se adreseaz! unui sindicat de intermediari financiari, adic! mai multor institu ii specializate care se unesc pentru a 'mp!r i 'ntre ele riscul tranzac iei. Aranjamentul financiar poate fi: best efforts arrangement (Aranjamentul celor mai bune eforturi), caz 'n care intermediarul nu garanteaz! un pre minim pentru ac iunile corpora iei emitente, dar se angajeaz! s! ob in! un pre c't mai bun; underwritten arrangement (Aranjamentul pe baz! de angajament ferm), caz 'n care intermediarul cump!r! en gros titlurile pentru a le revinde apoi pe pie ele secundare. Un asemenea aranjament transmite 'n exclusivitate riscul asupra intermediarului. (II) Negocierea creditelor tradi ionale se poate face cu o singur! institu ie creditoare sau cu un sindicat bancar na ional sau interna ional (atunci c*nd creditul solicitat este mare $i creditarea comport! un risc substan ial). Cel mai adesea, marile corpora ii recurg, 'n mod simultan, la mai multe surse de procurare a capitalului. De exemplu, firma Wolkswagen poate recurge la negocierea unui credit cu b!ncile

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

germane, la emisiunea de ac iuni pe pia a financiar! german!, 'n timp ce filiala sa din S.U.A. se 'mprumut! printr-o emisiune de obliga iuni de la investitorii americani. +n general, 'ns!, folosirea subven iilor de stat duce la sl!birea competitivit! ii firmelor pe pia a interna ional! (cele mai notabile excep ii sunt firmele japoneze). Corpora iile puternice sunt cele care reu$esc s! stea singure pe propriile picioare. +n acest sens, se pare c! filozofia economica dirijist! are urm!ri nedorite 'n lupta pentru domina ie interna ional!. Este edificator faptul c! performan ele marilor firme cu sediul principal 'n sudul Europei, 'n !ri precum Fran a, Italia, Spania ( !ri care prefer! interven ia activ! a statului 'n sprijinirea economiei $i a firmelor nationale), sunt 'n relativ declin fa ! de concurentele lor cu sediul principal 'n !ri ca Statele Unite, Anglia, Elve ia ( !ri adepte ale liberalismului economic). Finan area unei investi ii interna ionale se poate face cu ajutorul capitalului propriu (denumit, 'n limba englez!, equity) $i/sau a capitalului de $mprumut (debt). Indiferent din ce surs!, procurarea capitalului investi ional presupune 'ns! un cost. Ca atare, obiectivul investitorului interna ional 'l reprezinta realizarea unei structuri eficiente e capitalului, adic! a acelui raport 'ntre capitalul propriu $i capitalul de 'mprumut pentru care: costul de procurare a capitalului este cel mai sc!zut posibil, $i volumul capitalului atinge aceea mas! critic! pentru care costul marginal al procur!rii unei unit! i suplimentare de capital este egal cu profitul marginal al investirii unei unit! i suplimentare de capital. Pentru atingerea unei structuri eficiente a capitalului unei firme investi ionale, procesul decizional reclam! luarea 'n considerare a interac iunilor ce opereaz! 'ntre urm!torii factori: accesul la capital (costul procur!rii capitalului investi ional); repartizarea riscului (cine suport! riscul); comportamentul onest sau, din contr!, oportunist al echipei de manageri; structura organizatoric! a firmei investitoare. Finan area investi iilor interna ionale pe baza capitalului propriu sau a celui de 'mprumut implic! pentru firma investitoare o serie de avantaje $i dezavantaje, ce se constituie 'n factori de risc specific. De aceea, deciziile firmei investitoare trebuie s! alb! 'n vedere realizarea unei structuri eficiente a capitalului pentru tranzac ia investi ional! respectiv!, in*ndu-se cont $i de caracteristicile condi iilor interne ale firmei recipiente. Decizia de investire interna ional$ se fundamenteaz$ !i se realizeaz$ 'n mai multe etape: Etapa preg!titoare Furnizorul de fonduri financiare, direct sau prin intermediul reparti iei financiare interna ionale, este preocupat de cunoa$terea beneficiarului investi iei $i a !rii acestuia. Sunt luate 'n calcul aspectele de natur! economic!, financiar!, fiscal!, monetar!, social!, politic!, mil. etc. Etapa preg!titoare se 'ncheie, 'n cazul 'n care investitorul str!in devine interesat, cu un Acord Interna ional de Investi ii. Etapa de proiectare a obiectivului de investi ie Proiectarea obiectivului din punct de vedere tehnic, economic $i financiar, Proiectarea are la baz! Studiul de fezabilitate, document tehnico-economic solicitat pentru orice investi ie important!. Prin intermediul acestui studiu, investitorul '$i contureaz! efortul financiar, dar $i avantajele economice $i financiare ale viitoarei investi ii. Etapa realiz!rii deciziei de investi ii +n aceast! etap! au loc principalele opera iuni de proiectare $i evaluare a obiectivului conturat 'n studiul de fezabilitate. Solu iile tehnice, tehnologice $i economice sunt definitivate $i se transform!, cu ajutorul unui etalon interna ional, 'n pre ul investi iei. Etapa de exploatare a investi iei interna ionale Func ionarea obiectivului construit solicit! de asemenea, pie ele sistemului financiar $i monetar interna ional. Sunt prezente noi mobiliz!ri de fonduri, au loc opera iuni de decont!ri interna ionale, pl! i 'n valut! $i 'n moned! local! pentru plata salariilor, cump!rarea de materii prime, energie, plata impozitelor. Etapa de lichidare a investi iei interna ionale

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Opera iunile legate de lichidarea propriet! ii str!ine determin! solicitarea instrumentelor $i activelor de pe pie ele sistemului financiar $i monetar interna ional pentru evaluare, transfer interna ional, stingerea litigiilor. Acceptarea unei investi ii str!ine este condi ionat! de 'ndeplinirea unor exigen e financiare $i monetare cuprinse 'n legisla ie sau 'n structura studiilor de fezabilitate. +n primul r*nd se condi ioneaz! acordarea garan iilor $i facilit! ilor de nivelul aportului 'n natur! $i 'n numerar efectiv v!rsat. +n al doilea r*nd, diagnosticul financiar al investi iilor, al firmei primitoare de investi ii $i al obiectivului construit sau dezvoltat trebuie s! prezinte indicatori economici $i financiari cu nivel acceptabil. 5. Plasamentul interna ional de titluri. Intrarea pe pia a financiar! interna ional! se realizeaz! $i sub forma plasamentului de titluri (h*rtii de valoare) 'n cadrul pie ei de capital. Aceasta se realizeaz! prin intermediul institu iilor de pe pia a financiar!, care sunt disponibile s! plaseze capital prin cump!rarea de titluri 'n alt! ar!. Opera iunea poate fi privit !, de asemenea, din punctul de vedere al emitentului ca un plasament extern de titluri. Fondurile astfel ob inute de partea emitent!, primesc, apoi, o destina ie economic! sau financiar! intern!. Emiten ii de titluri (firme, guverne, institu ii financiare na ionale $i interna ionale) '$i motiveaz! plasamentul pe pia a de capital din alt! ar! sau 'n context interna ional prin lipsa de fonduri pe propria pia ! $i sau prin necesitatea de a-$i forma o parte din capital de lucru 'n moned! convertibil!. Ca $i 'n cazul pie ei valutare, pe pia a de capital opereaz! trei categorii de participan i: Investitori (persoane fizice, b!nci, institu ii de asigurare, societ! i de investi ie pentru fonduri mutuale, fonduri de pensii); Intermediari financiari (de tip bancar care atrag active pentru a crea titluri proprii b!nci, fonduri de investi ii, societ! i financiare $i de tip bursier care redistribuie titlurile emise de al i emiten i burs!, b!nci); Emiten i de titluri $i beneficiari ai 'mprumutului contractat prin plasamentul de titluri (agen i economici, b!nci, institu ii financiar-monetare). Plasamentul interna ional de titluri se poate face pe pia a intern! a altei !ri sau pe pia a interna ional!. Plasamentul pe o pia ! na ional! a unei alte !ri are loc atunci c*nd institu ia emitent! vinde titluri 'n alt! ar!, 'n cadrul unei opera iuni financiare. Opera iunea se desf!$oar! 'n mai multe faze, $i anume: prosperarea pie ei financiare a !rii respective vizate de c!tre emitentul de titluri 'n vederea identific!rii posibilit! ilor de plasament; contactarea unei institu ii financiare din acea ar!, pentru prelucrarea de c!tre aceasta a ac iunii de plasare a titlurilor, inform*nd-o asupra situa iei sale economice, asupra statutului emisiunii, precum $i asupra garan iilor oferite; posesorul de capital este informat de c!tre societatea financiar! interna ional! $i se ob ine eventualul s!u acord; angajarea fondurilor se face apoi prin intermediul b!ncilor implicate 'n aceast! opera iune, precum $i a bursei de valori din ara emitentului; prin acelea$i b!nci implicate se face plata dividendelor sau a dob*nzilor c!tre cump!r!tor, precum $i, 'n final, lichidarea prin r!scump!rare a titlurilor de acesta. Plasamentul de titluri poate avea loc $i din ini iativa posesorului de capital, 'n dorin a acestuia de valorificare. +n acest caz posesorul de capital se adreseaz! unei institu ii financiare din ara vizat!, prezent*nd dorin a sa, capacitatea sa financiar! $i condi iile sale. Pia a titlurilor financiare se structureaz! 'n: pia a primar! (se v*nd $i se cump!r! titluri nou emise); pia a secundar!, unde se rev*nd titlurile existente 'n circula ie (burse de valori, firme de brokeraj). Pe pie ele de capital, rela iile dintre de in!tori de fonduri (investitorii) $i emiten ii de titluri au fost concentrate de investi ii financiare specializate. Ele sunt de dou! categorii:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 societ! i financiare (nonbancare), care ac ioneaz! pe pia a primar! $i pe cea secundar!; institu ii cu func ii adiacente (firme de avaluare, firme de marketing financiare, firme de consultan !). Pe pia a interna ional! de capital sunt puse 'n v*nzare spre cump!rare titluri de natura ac iunilor $i obliga iunilor, care se v*nd $i se cump!r! ca atare sau prin intermediul unor contracte viitoare $ i contracte tip op iune. Pia a de capital cunoa$te $i alte forme de opera iuni inclusiv contracte pe indici bursieri, ca o combina ie de contracte viitoare $i de op iuni. Tehnica plasamentului presupune parcurgerea mai multor etape: Etapa preg!titoare Etapa preg!tiitoare are 'n vedere cunoa$terea din multiple puncte de vedere (economic, financiar, monetar, fiscal, politic, social) a pie ei de capital din !ri unde emitentul de titluri dore$te s! fac! plasamentul. Tot 'n aceast! perioad!, se aleg intermediarii financiari de pe pia a secundar! (bursa). Etapa plas!rii efective a titlurilor. +n cazul 'n care plasarea se face prin societ! i financiare $i bancare, la ghi$eu, investitorii 'ntocmesc Buletine de subscriere, preciz*nd suma pe care o investesc $i modalitatea de plat!. Pentru opera iuni 'n volum mare, societ! ile de intermediere 'ntocmesc Ordine de v*nzare respectiv, Ordine de cump!rare. Plasamentul pe pia a primar! este, de regul!, limitat 'n timp. El poate dura c*teva zile dup! care titlurile nev*ndute, plus emisiunile suplimentare viitoare, sunt 'ndreptate spre pia a secundar!. +n linii mari activitatea bursier! urm!re$te, pe de o parte, plasarea titlurilor 'n vederea procur!rii de fonduri pentru capitalul de lucru al eminen ilor $i, pe de alt! parte, burse reprezint! un barometru al economiei, red*nd, prin indicatorii s!i, mersul firmelor $i chiar al economiei. Cotarea la burs! presupune acceptarea ofertan ilor de ordine de v*nzare $i de cump!rare, pe baza unor criterii de performan ! stabili i de regulamentele bursei. Modalit! ile principale de realizare a cota iei sunt: direct!, 'n ring; 'n acest caz, considerat cel mai corect, negocierea se face prin strigare $i, mai nou, prin 'nscrierea ofertei $i cererii pe monitoarele calculatoarelor; 'n afara ringului, 'n birourile bursei, prin opozi ie sau consens. Plasamentul de titluri pe pia#a interna#ional denumit, spre deosebire de investi iile directe, investi#ii de portofoliu se face 'n cadrul pie ei financiare interna ionale. Aceasta, dup! cum s-a ar!tat, a luat o mare dezvoltare datorit! mai multor factori care au influen at $i modificat, 'n special, pia a de capital. Prin plasamentul pe pia a interna ional! se realizeaz! distribuirea acestora pe pia a financiar! interna ional!, 'n mai multe !ri, cu implicarea b!ncilor interna ionale, cu avizul organismelor interna ionale financiare $i prin intermediul unor consor ii bancare sau a unor institu ii financiare de talie mondial! precum $i a burselor de valori de pe pia a financiara mondial!. Partenerii $i intermediarii de pe aceast! pia !, preocupa i mereu de a realiza tranzac ii c*t mai rapide, mai valoroase $i mai sigure, au introdus noi instrumente $i titluri financiare cu rezultate spectaculoase. Printre acestea un rol important 1-a jucat euroemisiuni. +n a$a mod se pun bazele unei pie e 'n context interna ional, pia ! care va prelua plasamentul de titluri f!cut p*n! atunci pe pie ele de capital na ionale. Se contureaz! a$a numita pia ! a euroemisiunii. Organizarea pie ei euroemisiunii revine sistemelor bancare na ionale, prin filialele lor din str!in!tate. Plasamentul de titluri este organizat de consor#ii bancare cu o organizare care cuprinde banca coordonatoare (chef de file), grupul de subscriere (sindicat de plasament) !i grupul de v*nzare. Fiecare grup '$i asum! responsabilit! i legate de preg!tirea plasamentului, de realizare a subscrierii, de str*ngere $i dirijare de fonduri, de garantare a 'mprumutului, de plat! a dividendelor $i dob*nzilor, de amortizare a 'mprumutului. Interesul emitentului de titluri este ca grupurile de b!nci care monteaz! 'mprumutul s! fie c*t mai bine dispus geografic pentru a cuprinde principalele pie e financiare, garan ie pentru realizarea rapid! a plasamentului $i pentru un cost de plasare rezonabil ('n jur de 2,50-2,75%). Pe pia a euroemisiunii sunt puse 'n v*nzare, cu prioritate, obliga iuni. Euroobligu#iunile sunt obliga iuni cu o circula ie sporit! interna ional!, ele fiind exprimate 'n alt! moned! dec*t cea a !rii emitentului. Aceste titluri sunt emise de c!tre b!nci importante sau de sindicate de b!nci 'nfiin ate anume pentru emisiunea respectiv!, iar oferta public! este f!cut! simultan

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

'n mai multe !ri. Sindicatul bancar emitent are o structur! bine organizat!, cuprinz*nd o banc! coordonatoare, grupul de b!nci pentru subscriere $i grupul de v*nzare. Fiecare grup are responsabilitate bine definit! 'n preg!tirea plasamentului, realizarea subscrierii de fonduri, dirijarea fondurilor, garantarea 'mprumutului, plata dob*nzilor $i amortizarea 'mprumutului. Caracteristicile euroobliga iunilor sunt urm!toarele: ele sunt emise 'n afara !rii 'n a c!rei moned! sunt exprimate; pot fi emise de c!tre 'mprumuta i domicilia i 'n orice ar!; pot fi achizi ionate de c!tre investitori din orice ar!; au pu ine restric ii referitoare la emisiune $i tranzac ionare; pot fi emise 'n orice moment $i nu sunt susceptibile de a fi impozitate la surs!. Avantajul euroemisiunilor const! 'n evitarea restric iilor impuse de anumite !ri asupra plas!rii titlurilor sau asupra 'mprumuturilor contractate de str!ini 'n moneda local!. Euroobliga iunile se prezint! sub mai multe variante: euroobliga#iuni directe (cu rata fix! a cuponului); acestea, dup! cum arat! numele, au aceea$ i dob*nd! p*n! la scaden !, ceea ce permite calcularea mai sigur! a venitului; euroobliga#iuni cu op#iune la cump rare (callable), care permit emitentului s! le r!scumpere 'nainte de scaden !; euroobliga#iuni cu op#iune la v*nzare (putable), se utilizeaz! atunci c*nd emitentul dore$te un termen mai lung dec*t este dispus investitorul. Prin acest titlu investitorul are op iunea de v*nzare a titlului la scaden ! sau de a continua investi ia pe 'nc! un termen stabilit. Dac! la scaden ! rata dob*nzii pe pia ! este mai mare dec*t cuponul oferit, investitorul va exercita op iunea de v*nzare c!tre emitent, obtin*nd rambursarea 'mprumutului. +n caz contrar, investitorul va p!stra titlul care va avea scaden ! la termenul stabilit; euroobliga#iuni cu rata dob*nzii variabil acestea au o rata a dob*nzii variabil! 'n func ie de LIBOR (pia a financiar! englez! specializat! 'n negocierea dob*nzilor, unde se fixeaz! un etalon de dob*nd!, valabil pentru un timp). Utilizarea acestui fel de obliga iuni s-a redus 'n ultimul timp datorit! riscului mare, care a dus frecvent la pierderi.
Peste 50% din aceste titluri sunt emise de guverne, institu ii publice. organisme interna ionale. +n jur de 90-95% din emiten i provin din !rile dezvoltate cuprinse 'n O.C.D.E., iar institu iile interna ionale au o pondere de circa 5%. Nivelul unei emisiuni de titluri nu poate fi mai mic de 19-30 milioane de dolari, pia a respectiv! fiind rezervat! unor persoane juridice importante ca activitate economic! $i financiar!. Cump!r!torii de titluri provin din !rile dezvoltate, din !rile exportatoare de petrol; de asemenea, furnizori de fonduri pot fi institu ii bancare, institu ii de asigur!ri etc. Pentru a da pie ei de capital constituit! 'n context interna ional atributele unei pie e veritabile, a fost creat! o pia ! secundar!. Ea d! posibilitatea redistribuirii titlurilor v*ndute pe pia a primar!, precum $i v*nz!rii titlurilor r!mase nev*ndute 'n prima faz!. Marea majoritate a tranzac iilor pe aceast! pia ! se realizeaz! prin institu ii financiare de tip broker $i dealer, pentru un nivel minim de 500000 de $ (nivel stabilit de Association of International Bond Dealers). Tranzac iile se fac telefonic $i prin telex 'ntre operatori $i principalele b! nci interna ionale din principalele pie e financiare din Europa, America, Asia. Pia a secundar!, pe l*ng! posibilit! ile de recirculare a titlurilor, asigur! rolul de supap! de securitate pentru pia a primar!, prin repunerea pe pia ! a titlurilor deja cump!rate. Aceast! pia ! este coordonat! de organismele bancare Euro-Clear (Euro-Clearace System Ltd., instituit! de Morgan Guaranty Trust 'n anul 1968) $i Cedel SA (creat! de Kredietbank $i mai multe institu ii financiare europene, pentru a desfiin a monopolul de inut de Morgan). Anual, la organismele de compensa ie de pe pia a secundar! sunt 'nregistrate 'ntre 15000 $i 25000 de emisiuni; nivelul valoric al mont!rii de depozite efectuare de cele dou! institu ii dep!$e$te 300 mild. $, 'n cazul Cedel, $i 700 miliarde $, pentru Euro-Clear. Prima institu ie este o societate anonim!, de drept luxemburghez, iar a doua este de drept englez, oper*nd pe pia a Londrei, la Zurich $i la Bruxelles.

Ca $i 'n cazul altor opera iuni pe pia a valutar! $i financiar! interna ional!, plasamentul de titluri pe pia a altei !ri este expus riscului valutar. Pentru hedgingul riscului valutar, 'n a$a cazuri, se utilizeaz! contractele forwards, futures $i option.
Exemplul 8.1. Un investitor american investe$te 1 mil. lire sterline 'n obliga iuni de stat pe termen lung ale Marii Britaniei. Evit*nd dezvoltarea lirei, el vinde pe contract futures 'ntreaga sum! de lire sterline. La bursa din Chicago contractele futures se v*nd 'n valoare de 25 mii lire sterline. +n septembrie la cursul 1 1 =1,6306 $. S! se determine rezultatul hedjingului portofoliului de obliga iuni, dac! 'n decembrie pre ul obliga iunii este de 1010 mii lire sterline, iar cursul spot $i cursul futures 'n decembrie constituie: 1,6206 $i 1,5706 $ pentru 1 1. Rezolvare. +n momentul v*nz!rii prin contract futures, valoarea portofoliului de obliga iuni 'n dolari a fost urm!toarea: 1.000.000 2 1,6806 = 1.680.600 $ +n decembrie, valoarea portofoliului a constituit: 1.010.000 2 1,6206 = 1.636.806 $ Valoare portofoliului a sc!zut cu 43.794 $ (1.680.600 1.636.806). C*$tigul de la v*nzarea contractelor futures a constituit 60.000 $ (1,6303 1,5706) 2 1.000.000 Costul hedjingului portofoliului de obliga iuni a constituit: 60.000$ -43.794$ = 16.206 $.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com