TEMA 5. PIA A VALUTAR! INTERNA IONAL!

1. Pia a valutar! interna ional!: con inut, func ii, segmente, participan i. Rolul PVI $n economia mondial!. 2. Func ionarea pie ei valutare la vedere: opera iunile caracteristice, scopul realiz!rii lor. Func ionarea pie ei FOREX. 3. Particularit! ile pie ei valutare la termen. 4. Pia a derivatelor valutare (contractele forward, futures, options, swap).
1. Pia a valutar! interna ional!: con inut, func ii, segmente, participan i, rolul $n economia mondial!.

Pia a valutar! interna ional! implic! mecanisme (acorduri, procedee) conform c!rora se realizeaz! tranzac ii $ntre v'nz!torii (i cump!r!torii de valute. Pe pie ele valutare se realizeaz! convertirea unei monede $n alte. Necesitatea unor astfel de opera iuni este determinat! de lipsa unui mijloc unic de plat!, care ar putea servi drept mijloc interna ional de schimb la opera iunile economice interna ionale. +n dependen ! de volumul, caracterul opera iunilor valutare (i cantitatea valutelor utilizate, pie ele valutare se divizeaz! $n : globale; regionale; interne. Pie ele valutare globale sunt concentrate $n centrele financiare mari ale lumii (Londra, New-York, Tokyo, Frankfurt pe Main, Paris). Pe pie ele valutare regionale se realizeaz! opera iuni cu un num!r anumit de valute convertibile, iar pia a valutar! intern! nu este altceva dec't pia a unui stat. Pia a valutar! interna ional! cunoa(te o dezvoltare considerabil! de la instaurarea cursurilor de schimb flotante, tranzac iile ating'nd sume colosale. S-a determinat c! valoarea tranzac iilor pe aceast! pia ! $ntr-o singur! s!pt!m'n! este echivalent! cu valoarea comer ului interna ional dintr-un an $ntreg. Pe pia a valutar! interna ional! cursurile valutare scap! din ce $n ce mai mult de sub st!p'nirea autorit! ilor monetare, deoarece rezervele b!ncilor centrale sunt insuficiente pentru a influen a $n mod durabil evolu ia cursului valutar. Autorit! ile monetare sunt capabile s! fr'neze mi(c!rile acestor cursuri, dar nu le pot opri (i, cu at't mai mult, nu le pot inversa. Dezvoltarea PVI este determinat! de influen a a doi factori: $n primul r'nd, de liberalizarea opera iunilor valutare (i de cre(terea nivelului de transparen ! a pie elor na ionale, $n al doilea r'nd, de $ncadrarea tehnologiilor moderne $n opera iunile pe pia a valutar!. Sistemele informa ionale ale principalelor b!nci, care sunt legate $ntre ele prin sisteme electronice, efectiv au format pia a valutar! interbancar! global!, unde opera iunile se realizeaz! 24 de ore din 24. Drept urmare a crescut transparen a pie ei, ce a permis diminuarea considerabil! a spread-ului $ntre cursul de cump!rare (i de v'nzare a valutei. Primele exemple de utilizare a tehnologiei de internet pe PV au ap!rut la mijlocul anilor 90, iar utilizarea lor activ! s-a $nceput $n anul 2000. Tr!s!turile caracteristice ale PVI sunt urm!toarele: nu este caracterizat! printr-un loc concret de realizare a tranzac iilor ele sunt desf! urate peste tot; nu are un timp concret de lucru tranzac iile se desf!(oar! 24 ore din 24 nu dispune de un organ de reglementare cursurile se determin! exclusiv de cerere (i ofert!; este caracterizat! de un num!r considerabil de participan i (i un volum mare de opera iuni; este cea mai rapid! (i lichid! pia ! tranzac iile se realizeaz! $n c'teva secunde. Datorit! acestor caracteristici, pia a valutar! se consider! cea mai obiectiv! pia !, deoarece participan ii trebuie s! opereze cu sume considerabile pentru a putea direc iona c't de c't cursurile pe aceast! pia ! $n scopurile sale. Printre tendin ele pie ei valutare interna ionale pot fi men ionate urm!toarele: 1. Majorarea volumului opera iunilor valutare este legat de transferurile financiare determinate de tranzac iile speculative (i nu de transferurile legate de deservirea comer ului interna ional; 2. Dezvoltarea tehnologiilor informa ionale moderne, care permit zi de zi timp de c!teva minute transferarea mijloacelor $ntre centrele financiare ale lumii. SWIFT-ul $n afar! de transferurile interbancare confirm! tranzac iile valutare. 3. Liberalizarea pie ei valutare a mai multor !ri (i $n special $n condi iile decont!rilor on-line. Aceasta determin! majorarea fluxurilor valutare, dar totodat! majoreaz! posibilit! ile unor specula ii. PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Modific!rile ce au loc pe PVI determin! faptul c! hotarele $ntre pia a interbancar! (i pia a clien ilor devin din ce $n ce mai pu in delimitate astfel $nc't serviciile oferite pe pia a valutar! $nceteaz! a mai fi un privilegiu al b!ncilor care la r'ndul s!u se transform! $n organizatori ai tranzac iilor. Pentru o percepere mai clar! vom analiza pia a valutar! din trei direc ii1: obiectul tranzac iilor, participan ii, organizarea. A. Obiectul tranzac iilor. Pe pia a valutar! se v'nd (i se cump!r! monedele !rilor lumii. Aceast! necesitate a ap!rut odat! cu dezvoltarea rela iilor economice externe. Comer ul exterior, investi iile str!ine, turismul sunt principalele motive care duc la desf!(urarea opera iunilor valutare.. B. Participan ii pe PVI. Totalitatea participan ilor pie ei valutare interna ionale pot fi $mp!r i i $n dou! grupe mari: Participan i activi sau a(a numi ii market makers. Ei sunt foarte importan i pentru pia ! deoarece datorit! lor zilnic se coteaz! valutele $n lipsa cump!r!torilor reali. La market makers se refer! b!ncile mari din toate centrele financiare. Volumul zilnic al opera iilor a celor mai dezvoltate b!nci interna ionale (Deutsche Bank, Barcalays Bank, Union Bank of Switzerland, CitiBank, Chase Manhattan Bank, Standard Chartered Bank) ating miliarde dollari. Market makers realizeaz! c'(tig nu din contul modific!rii pre ului ci $n baza spread-ului. Participan i pasivi care din c'nd $n c'nd realizeaz! tranzac ii valutare (sau din cont propriu sau $n numele clien ilor s!i) (i $n acest scop se adreseaz! pentru pre uri la market makers ; C. Organizarea. -in'nd cont de participan ii pie ei valutare ne putem imagina ce nivel de organizare $i este propriu. Cea mai mare pondere din tranzac iile valutare sunt desf!(urate de b!ncile comerciale. Din acest motiv anume b!ncile sunt principalii organizatori a pie ei valutare. Pie ele valutare de obicei nu au local, $ns! aceasta nu se refer! la bursele valutare, care nu sunt numeroase, dar totu(i exist!. Pentru a reda modul de organizare a pie ei valutare este necesar! concretizarea tipului ei. Aceasta o vom face $n continuare. +n terminologia valutar! interna ional! se disting: Pia a valutar! pe care se desf!(oar! schimbul de monede na ionale. V'nzarea sau procurarea de valut! se face $n ara de provenien !. Pia a eurovalutelor pe care se comercializeaz! depozite (i credite $n orice valut! indiferent de ara de origine. Termenul de comercializare a valutei aici $nseamn! totalitatea opera iunilor de conversie (schimb) (i depozitar-creditare $n valute str!ine, efectuate de participan ii piei valutare conform cursului de pia ! sau a ratei dob'nzii. Astfel c'nd spunem pia a valutar!, sub$n elegem c$t pie ele monedelor na ionale (FOREX) at't (i pie ele eurovalutelor (deposits/loans). Mai sus deja am men ionat c! tranzac iile pe pia a valutar! se realizeaz! $n dou! direc ii: Opera iuni de conversie sunt tranzac ii de schimb a unei valute contra altei la un curs ( i la o dat! stabilit! de p!r i. Opera iunile de conversie se realizeaz! pe pia a valutar! FOREX (Foreign Exchange Operation). Opera iuni depozitar-creditare totalitatea opera iunilor de plasare a resurselor financiare libere (deposits) sau de atragere a celor necesare (loans) $n monede str!ine pe un termen stabilit (1 zi 1 an) (i la un pre fixat. Aceste opera iuni se realizeaz! pe pie ele monetare (Money Market Operation). C't prive(te, motiva ia realiz!rii opera iunilor valutare pot fi distinse urm!toarele scopuri: 1. Scop economic ce este determinat de necesitatea procur!rii semnelor b!ne(ti $n vederea asigur!rii mi(c!rii interna ionale de valoare. 2. Scop de asigurare contra riscului valutar. Aceste opera iuni se mai numesc (i opera iuni de hedjare (i sunt realizate pentru asigurarea contra modific!rii nefavorabile a cursurilor valutare. 3. Scop de ob inere a profiturilor. +n urma modific!rii cursurilor valutare $n timp sau spa iu este posibil de ob inut profituri prin intermediul opera iunilor de arbitraj (i specula iilor. 4. Scop tehnic. +n cazul c'nd exist! o cerere neacoperit! sau ofert! excedentar! chiar intermediarii de pe pia a valutar! pot s! procedeze la v'nzarea sau cump!rarea de moned! prin intermediul opera iunilor tehnice.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Pia a valutar!, $n principiu, ca (i alte pie e financiare se caracterizeaz! prin specificul (i structura sa. $n dependen'( de condi'iile temporare a desf!(ur!rii tranzac iilor pe pia a valutar! interbancar! se eviden iaz! trei segmente de baz!: 1. Pia'a spot pia a tranzac iilor cu livrarea imediat! a valutei; 2. Pia'a forward pia ! la vedere cost! $n $n elegeride v'nzare sau cump!rare de valute la o dat! viitoare (distan at! la peste 48 ore de momentul $n elegere) la un curs de schimb stabilit $n momentul perfect!rii $n elegerii pentru o sum! specificat!; 3. Pia'a swap pia a care combin! opera iunile de v'nzare-cump!rare a valutei $n condi iile spot (i forward. O tranzac ie de schimb adic! swap implic! o dubl! opera iume de preschimbare pentru aceea(i valut!, dac! una dintre opera iuni este la vedere, iar cealalt! este la termen (sau invers). 2.Func ionarea pie ei valutare la vedere: opera iunile caracteristice, scopul realiz!rii lor. Func ionarea pie ei FOREX. Pe pia a valutar! la vedere se efectueaz! cump!r!ri (i v'nz!ri de valute a c!ror decontare trebuie s! se realizeze, cel t'rziu la 2 zile lucr!toare din data $ncheierii tranzac iei , astfel $nc't momentul tranzac iei s! coincid! cu momentul form!rii cursului valutar al zilei. Opera iunile la vedere (spot) presupun realizarea tranzac iei de v$nzare/cump!rare $n condi iile de curs valutar economic curent, cu mi(carea efectiv! a monedei tranzac ionate imediat sau $n maximum 48 ore din momentul schimbului de monede. +n scopul realiz!rii acestor opera iuni, pia a valutar! utilizeaz! cursul valutar economic al pie ei $n dou! variante: curs valutar de cump!rare a valutei de la de in!tor de c!tre intermediar; curs valutar de v'nzare a valutei de c!tre intermediar c!tre solicitant. +n practic!, cursul la vedere (spot) se stabile(te $n func ie de cursul spot precedent (i de raportul dintre ordinele de cump!rare spot a valutei respective (cererea) (i ordinele de v$nzare spot a acesteia (oferta). Dac! ordinele de v'nzare cresc se va diminua cursul precedent, iar dac! ordinele de cump!rare cresc cursul precedent va fi majorat. Deoarece pe pia a Forex se realizeaz! prioritar opera iunile spot care mai au denumirea de overnight, momentul dat determin! c!, ea (pia a FOREX) va $ngloba anume pia a spot pia a livr!rilor imediate a valutei. Pia a spot deserve(te (i cereri individuale (i opera iunile speculative ale b!ncilor (i a companiilor. Regulile pie ei spot nu sunt fixate $n conven ii interna ionale speciale, $ns! to i participan ii pie ei se conduc nemijlocit de ele. La regulile pie ei spot se refer!: Realizarea pl! ilor $n termen de dou! zile bancare lucr!toare f!r! calcularea dob'nzii la suma valutei cump!rate; Opera iunile se realizeaz! de obicei $n baza acordurilor efectuate la calculator confirmate cu avize electronice; Existen a obligatorie a cursurilor. Instrumentul de baz! al pie ei spot se consider! transferul electronic prin re eaua sistemului SWIFT (Society for World Wide Interbank Financial Telecomunication) Societatea financiar! interbancar! de telecomunica ii ce asigur! tuturor participan ilor lui acces la re eaua de transfer a informa iei bancare $ntr-o form! standard! la un nivel $nalt de control (i ap!rare de la acces nesanc ionat. Caracteristici importante a pie ei Forex se consider! stabilitatea (i lichiditatea ei. Iar trader-ul competent va putea ob ine c'(tig at't de la majorarea cursului c't (i de la diminuarea lui. Tranzactionarea FOREX consta in cumpararea unei valute si vanzarea alteia $n mod simultan. Valutele sunt cotate $n perechi, ca de exemplu Euro vs. USD. In momentul $n care una dintre aceste dou! valute creste $n valoare, $nseamna c! se aprecieaz! $n fa a celeilalte valute a carei valoare descre(te. Tranzactionarea pe FOREX este o modalitate popular! de a efectua tranzac ie pe pietele financiare, fiind o piata activa 24/24 h. FOREX este o pia ! "over-the-counter" ceea ce $nseamn! c! tranzac iile nu se efectueaz! prin intermediul unei burse centralizate. Astfel, efectuarea tranzac iilor cu contracte FOREX are loc 24/24 h. Sesiunea de tranzactionare $ncepe $n Noua Zeland!, continua $n Sydney, ac ion$nd p$n! la Tokyo, Londra (i New York. Spre deosebire de alte pie e financiare, investitorii pot reac iona $n cazul unor fluctu tii valutare cauzate de evenimente economice, politice (i sociale, $n momentul $n care acestea au loc, fara a fi nevoi i s! a(tepte deschiderea pie elor. Pia a FOREX este mai lichid! decat orice alt! pia ! financiar!, a(adar, clien ii au acces 24/24h la tranzac ii cu volume mari, spread-uri de tranzac ionare (i marje reduse, comparativ cu alte pie e PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

financiare. Pietele FOREX sunt mai putin predispuse la "gapping" $n comparatie cu pie e mai pu in lichide cum ar fi cea a ac iunilor. FOREX se tranzac ioneaza $n marj!, de obicei la un leverage de 100:1. Trazac ionarea $n marj! este o modalitate eficienta de utilizare a capitalului dumneavoastr! intruc$t va trebui sa depune i doar un mic procent din valoarea pozi iei dumneavoastr! pentru a asigura efectuarea tranzac iei $n timp ce men ine i expunere total! $n pia !. Cu toate acestea, este important sa lua i $n considerare faptul ca dac! pie ele fluctueaza $n favoarea dumneavoastr!, profitul va fi amplificat, $ns! $n cazul $n care pozi ia evolueaz! $n defavoarea dumneavoastr! pierderile vor fi de asemenea amplificate. De ce pia a Forex este atr!g!toare pentru investitor? Lichiditatea aceast! pia ! opereaz! cu un volum mare de mijloace b!ne(ti. Aceast! caracteristic! atrage respectiv orice investitor, deoarece d! posibilitatea de a $nchide sau deschide momentan orice pozi ie. Accesibilitatea se caracterizeaz! prin puterea de atrac ie mare ce determin! posibilitatea de a efectua tranzac ii 24 ore 24. Participantul pie ei nu sesizeaz! necesitatea de a a(tepta (i deaceea au posibilitatea s! reac ioneze la timp la orice eveniment dezavantajos. Sistem flexibil de organizare a tranzac iilor mul i manageri investi ionali, deschid careva pozi ii, planific'nd anticipat dup! timp viitoarea sa activitate. Calitatea execut!rii tranzac iilor deoarece pia a este $n permanent! mi(care, practic fiecare tranzac ie se realizeaz! doar la pre ul care $i corespunde. Direc ionarea sau tendin a pie ei modificarea valutelor are o direc ie bine identificat! ( i destul de determinat!, care poate fi urm!rit! pentru un timp destul de $ndelungat. Neajunsul de baz( a pie'ei Forex const! $n faptul c! monopolul b!ncilor stabilit! istoric $n cadrul afacerilor cotate, nu d! posibilitatea institu iilor investi ionale sau firmelor transna ionale care nu fac parte din sectorul bancar (i cu at't mai mult investitorii particulari, de a $nainta pe pia a Forex cot!rile sale. C't prive(te, motiva iile realiz!rii opera iunilor pe pia a valutar! la vedere la vedere putem distinge urm!toarele: 1.Opera iuni valutare la vedere cu scop economic. Acest tip de opera iuni sunt considerate cele mai simple (i presupun v'nzarea/cump!rarea de valute $n vederea realiz!rii unor pl! i pentru export/import de m!rfuri sau a unor pl! i externe de natur! financiar! sau particular!. +n cazul unor opera iuni de natur! particular!, persoana fizic! se adreseaz! la casele de schimb unde pe baza sumelor propuse la v'nzare/cump!rare, are loc schimbul valutar. C't prive(te sumele necesare pentru opera iunile de comer exterior , agen ii economici se adreseaz! b!ncilor comerciale pe baza unor ordine de v'nzare/cump!rare. 2. Opera iuni valutare la vedere cu scop asiguratoriu. Modificarea rapid! a etaloanelor monetare impune $n fa a posesorilor de valute necesitatea de a se asigura contra evolu iei nefavorabile a cursurilor valutare. Astfel, posesorii unor valute aflate $n sc!dere vor proceda la v'nzarea ei pe pia a valutar! $n schimbul uneia aflate $n cre(tere. De fapt, aceasta este o opera iune de asigurare cu elemente de arbitraj. Practica modific!rii permanente a portofoliului valutar $n vederea asigur!rii contra riscului valutar este utilizat! permanent nu numai de b!ncile comerciale (i banca central! $n cazul gestiunii rezervei valutare a !rii, dar (i $n ultima perioad! (i de c!tre agen ii economici. 3.Opera iuni valutare la vedere cu scop de ob inere a profiturilor. C't prive(te posibilit! ile de ob inere de profituri se poate de spus c! exist! mai multe oportunit! i, (i anume: arbitrajul, specula iile valutare (i spreadul. Arbitrajul valutar este opera iunea cu valutele care const! $n deschiderea concomitent!, pe acela(i sau diferite termene, a pozi iilor opuse pe una sau c'teva pie e cu scopul ob inerii profitului garantat din contul diferen ei la cot!ri. Premiz! a acestor opera iuni serve(te necoinciden a cot!rilor $n timp (i spa iu. Arbitrajul *n spa'iu este cel care se realizeaz! pe diferite pie e na ionale (i interna ionale. El se realizeaz! dup! urm!toarea schem!: participantul cump!r! valut! la cursul spot $n unul din centrele valutare, dup! care se face transferul valutei cump!rate pe alt! pia ! valutar! (i o vinde la cursul spot al acesteia (i din contul acestei opera iuni bazat! pe existen a diferen ei de curs valutar se ob ine profit. +n dependen ! de scopul urm!rit deosebim arbitraj valutar speculativ (i de conversiune. Arbitrajul speculativ urm!re(te scopul de a ob ine profit din diferen a de curs valutar $n leg!tur! cu PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

oscila iile lor, asfel $nc't arbitrajistul trebuie s! realizeze tranzac ii $n aceea(i valut! cu care el a ini iat arbitrajul valutar. Valuta ini ial! (i final! coincid (i dep!(irea m!rimii finale asupra celei ini iale ( i constituie scopul de baz! a tranzac iei care nu este altceva dec't arbitrajul speculativ. Arbitrajul de conversiune - urm!re(te scopul de a cump!ra cea mai eficient! (i necesar! valut!. Diversitatea de situa ii pe pia a valutar! (cursuri de schimb diferite, dob'nzi sau genuri de opera iuni diferite) se manifest! (i prin existen a mai multor tipuri de arbitraje: 1.Arbitraj simplu (bilateral, *n spa'iu) varianta cea mai simpl! de arbitraj se bazeaz! pe faptul c!, pentru aceaea(i valut!, pot exista dou! pre uri (cursuri de schimb) diferite pe dou! pie e diferite. 2.Arbitrajul dublu. Caracteristic arbitrajului dublu este faptul c! apeleaz! la cursul de schimb $ncruci(at $n opera iunile de v'nzare/cump!rare de valute. Scopul, de cele mai multe ori, este de a se realiza transformarea diverselor valute de inute de o banc! $ntr-o singur! valut! care-i este necesar! pentru o tranzac ie care presupune plata imediat!. 3.Arbitrajul multiplu. O situa ie mai complex! datorit! existen ei simultane de cursuri diferite pentru mai multe valute, pe mai multe pie e, face necesar! c'utarea transform!rii unei valute prin ac iuni de v'nzare/cump!rare, $n succesiune, pe diverse pie e. Elementul care poate genera c'(tiguri $l reprezint! op iunea pentru cel mai avantajos pre la care urmeaz! s! vindem valuta de inut! $n urma fiec!reia dintre combina iile rezolvate. Spreadul este diferen a dintre cursul valutar solicitat de ofertant (i nivelul pre ului acceptat de cump!r!tor. Utilizarea spread-ului este o metod! clasic! de a c'(tiga $n urma vinderii sau cump!r!rii unui instrument financiar de c!tre orice institu ie financiar!. +n prezent b!ncile-operator, prin intermediul c!rora se realizeaz! opera iuni de diling/dealing de c!tre traderii individuali, nu primesc comision $n mod direct. B!ncile utilizeaz! c'teva modalit! i de ob inere a profitului pe baza traderilor. Prima modalitate. Majorarea spreadului en-detail contra nivelului en-gross. Presupunem traderul cere cotarea la banca-operator la un oarecare volum a valutei (i centrul financiar acord! acestei b!nci un spread de 5 puncte; aceia din urm! acord! traderului un spread de 10 puncte, iar $n final banca c'(tig! p'n! la realizarea opera iunii de diling. +n prezent este determinat un spread de p'n! la 10 puncte pentru un lot de 100000 $ (i 3 8 puncte pentru un lot mai mult de 500000 $ (dac! situa ia de pia ! curent! nu va include corect!rile sale corespunz!toare). A doua modalitate. Modificarea spreadului $ntr-o direc ie sau alta $n dependen ! de faptul dac! pia a cre(te sau scade. Dac! pia a cre(te se a(teapt! c! traderul va cump!ra, iar reie(ind din aceasta banca majoreaz! pre ul cu care vinde valuta ($nr!ut! ind pre ul de cump!rare la traderul care nu inten ioneaz! s! v'nd! dup! cum crede banca). C'nd pia a se afl! $n sc!dere se $nt'mpl! invers. Astfel m!rimea spreadului r!m'ne aproximativ constant. Aceast! modalitate nu func ioneaz! c'nd traderul joac! $mpotriva pie ei, iar operatorul b!ncii n-a putut s! presupun!. Dar este foarte bun! modalitatea c'nd traderul are pozi iile deschise (i el este nevoit s!-(! $nchid! pozi iile sale. +n aceste condi ii banca c'(tig! mult. A treia (i cea mai inteligent! modalitate prin care banca c'(tig! $n baza clientului, se reduce la urm!toarea: dac! juc!torul s-a gr!bit s! $nchid! pozi ia, care poate fi eficient inut! deschis! atunci banca o face. Astfel banca $l las! pe trader cu un nivel fixat de profit, iar ea ine deschis! pozi ia asfel c'(tig'nd profitul care l-a sc!pat traderul. Opera'iunile speculative urm!resc ob inerea de c'(tig din diferen a de curs valutar ap!rut! $n timp sau $ntre diferite pie e. La aceste opera iuni spre deosebire de arbitraj speculatorul $(i asum! obliga ia pentru pre ul integral al valutei. Scopul specula iei valutare este sus inerea pozi iei lungi $n valuta cursul c!reia are tendin a de majorare, sau pozi ie scurt! c'nd valuta are tendin a s! se devalorizeze. Operatorii de pe pia a valutar! procedeaz! la opera iuni la vedere pentru a specula: diferen a de curs valutar $n timp; diferen a de curs valutar $ntre dou! pie e, $n acela i timp. Primul tip de opera iuni se realizeaz! $n dou! variante: 1) Opera iuni a la hausse are la baz! anticiparea conform c!reia valuta pe care o cump!r!m se va aprecia. Astfel, speculatorul a la hausse anticipeaz! c! valuta pe care o cump!r! $n momentul t, la un curs de schimb la vedere, se va aprecia $n momentul t+1, a(a $nc't, $n urma v'nz!rii ei $n momentul t+1 va rezulta un profit. 2) Opera iunea a la baisse pe anticip!ri, privind deprecierea monedei pe care o inem (i, ca urmare, pe interesul de a vinde o astfel de moned!. PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Exemplul 5.1 Se cunoa(te urm!toarea informa ie referitoare la cursurile valutare $ntr-un anumit moment: BRUXELL (Belgia): SPOT 1 $ = 93,1578 93,1583 . BERN (Elve ia): SPOT 1 $ = 93,1589 93,1594 . Ce posibilit! i de arbitraj exist!, dac! un arbitru are la dispozi ia sa liber! temporar o sum! de 3.000.000 $ ? Rezolvare: a) Vinde $n Elve ia 3.000.000 $ la cursul 1 $ = 93,1589 . (i cump!r! 279.476.700 . b) Cump!r! $n acela(i moment $n Belgia 3.000.000 $ la cursul 1 $ = 93,1583 . (i vinde 279.474.900 . c$(tig 279.476.700 279.474.900 1.800 . Concluzii: Arbitrul va c'(tiga 1800., dac! va vinde dolarii Elve ia (i $n acela(i timp va cump!ra dolari $n Belgia. Opera iunile speculative $n spa iu valorific! diferen ele de curs valutar curent care pot s! apar! la o valut! pe diferite pie e; operatorii utilizeaz! un sistem informa ional complex (i operativ pentru a acumula informa ii din diferite puncte ale globului unde pia a valutar! func ioneaz! $ncontinuu. Exemplul 5.2 Cursul spot CHF/$ $n Elve ia este urm!torul: 1 $ = 1,3310 1,3320 CHF forwards 27 24 (1 luna) Ce trebuie s! $ntreprind! arbitrul pentru a ob ine un c'(tig dac! are liber! pe timp de o lun! o sum! de 2.800.000 $. Rezolvare: a) Determin!m cursul forward : curs spot 1,331010 1,3320 punctele forward 1 lun! 27 24 curs forward 1 lun! 1,3283 1,3296 a) Vinde 2.800.000 $ la cursul SPOT 1 $ = 1,3310 CHF (i cump!r! 3.726.800 CHF b) Cump!r! 2.800.000 $ la cursul forward 1 $ = 1.3296 CHF (i vinde 3.722.880 CHF c'(tig

3726800 3722880 3920 CHF

Concluzii: Arbitrul va c'(tiga 3920 CHF, dac! va vinde dolarii $n condi ii Spot (i $i va cump!ra $n condi ii forward. Principiul de baz! a opera iunilor speculative este ob inerea profitului, ceea ce $nseamn! s! cumperi mai ieftin (i s! vinzi mai scump. Orice opera iune speculativ! se consider! realizat! numai $n una din condi iile obligatorii dac! dup! realizarea tranzac iei directe (cump!rare sau v'nzare) se realizeaz! opera iunea invers!. O prim! problem! specific! domeniului speculativ o reprezint! stabilirea probabilit! ii ca un nivel oarecare al cursului s! fie realizat ($n sens de a fi confirmat $n viitor pe pia !) sau dep!(it la o perioad! dat!; o a doua problem! o reprezint! stabilirea probabilit! ii ca un curs oarecare s! fie dep!(it $nainte de o perioad! dat!. Aceast! din urm! probabilitate se modific! f!r! $ncetare, ca urmare a varia iei cursurlui de schimb (i implicit a coeficientului de instabilitate. Deosebirea arbitrajului valutar de specula ia valutar! const! $n faptul c! dealerul este orientat spre opera iuni cu caracter scurt (i $ncearc! s! prognozeze oscila iile cursului $ntr-un interval scut de timp dintre tranzac ii. Uneori pe parcursul unei zile el de nenum!rate ori $(i schimb! tactica. 4.Opera iuni valutare la vedere cu scop tehnic De(i Banca Central! prin interven ii directe pe pia a valutar! influen eaz! cursul valutar $n unele cazuri chiar b!ncile comerciale pot realiza opera iuni ce au drept scop echilibrarea pie ei. PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Interven ia implic! cump!rarea sau v'nzarea depozitelor la cerere exprimate $n moned! na ional! $mpotriva monedelor str!ine mai ales a dolarului S.U.A Interven iile se aplic! pe un termen scurt (i prev!d v'nzarea sau cump!rarea unor cantit! i mari de moned! str!in!. 3. Particularit('ile pie'ei valutare la termen. Paralel cu pia a spot func ioneaz! pia a valutar! la termen. Necesitatea acestei pie e const! $n faptul c! livrarea valutei pe pia a spot $n termen de 1-2 zile este foarte scurt! pentru multe tranzac ii interna ionale. Pe aceast! pia ! se realizeaz! diverse tranzac ii, care asociaz! termene mai $ndelungate de livrare a valutei de la trei zile p'n! la c' iva ani. Cursul pie ei valutare la termen, de obicei nu coincide cu cursul spot. Opera'iunile la termen sunt acelea, $n care tranzac ia a fost $ncheiat! imediat, iar livrarea valutelor se face dup! un termen anumit, stabilit prin contract. De aici rezult! 2 caracteristici de baz! ale opera iunilor la termen: 1. Exist! un interval $ntre momentul $ncheierii contractului (i momentul livr!rii valutei. +n prezent, acest termen poate fi de 1,2 s!pt!m'ni, 1,2,3,6,12 luni (1M, 2M, 3M, 6M, 1Y) (i p$n! la 5 ani. 2. Cursul valutelor la tranzac iile la termen se fixeaz! $n momentul $ncheierii contractului cu toate c! va fi utilizat peste un termen stabilit. Cursul valutar forward este un curs complex $n acel plan c! el $ntotdeauna con ine dou! elemente: cursul spot (i marja forward (i este determinat de cre(terea (reportul) $n cazul c'nd cursul la termen este mai mare dec't cel la vedere sau sc!derea (deportul) atunci c'nd cursul la termen este mai mic dec't cursul curent spot. Cursul forwards =cursul SPOT punctele forwards (forwards outright rate= spot rate + (-) forwards points) Exemplul 5.3. Determina i cursurile forward dac!: I. cursul spot SEK/USD la Stokholm este urm!torul: 1 USD=8,4820-8,4825 SEK a) forwards 1 lun! 10-20 puncte b) forwards 1 lun! 20-10 puncte II. cursul spot USD/EUR la Paris constituie: 1 EUR =1,2134-1,2139 USD a) forwards 1 lun! 10-20 puncte b) forwards 1 lun! 20-10 puncte Rezolvare: I. Cotare direct!: a) report c.cump c.v'nz cursul spot: 1USD 8.4820 - 8.4825 SEK report + 10 20 ---------------------------------------------------------------------cursul forward (1 lun! ) 1USD 8.4830 8.4845 SEK b) deport c.cump c.v'nz cursul spot: 1USD 8.4820 - 8.4825 SEK deport 20 10 ----------------------------------------------------------------------cursul forward (1 lun! ) 1USD 8.4800 8.4815 SEK II.Cotare indirect! a) report c.v'nz c.cump cursul spot: 1EUR 1.2134 1.2139 USD report 20 10 -----------------------------------------------------------------------cursul forward (1 lun! ) 1EUR 1.2114 1.2129 USD b) deport c.v'nz c.cump PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

cursul spot: 1EUR 1.2134 1.2139 USD deport + 10 20 -----------------------------------------------------------------------cursul forward (1 lun! ) 1EUR 1.2144 1.2159 USD Din exemplul de mai sus reiese o regul! practic! care este utilizat! $n determinarea cursului forwards $n cazul cot!rii directe (i indirecte: dac! prima cifr! a diferen elor dintre cursul spot (i forwards este mai mare dec't a doua, atunci aceste diferen e se scad din cursul spot (i se adun! atunci c'nd prima cifr! a diferen elor este mai mic! dec't a doua. Indicatorii report ,i deport depind de prognozarea tendin ei cursului valutar $n perioada de la incheierea p'n! la executarea contractului forward, de raportul cerere/ofert! pe pia a valutar! $n momentul $ncheierii tranzac iei (i de diferen ele de dob'nd! la termen a acestor monede. +n ultimul caz punctele forwards rezult! din urm!toarea rela ie : Punctele forwards = Curs t1/ Dif. De dob0nd(/ Nr.Zile/360/ 100 +n baza formulei de mai sus, pot fi calculate punctele forward medii pentru cursul forward mediu. +ns!, $n opera iunile forward, ca (i $n cele spot cursurile se coteaz! dublu: bid (i offer. +n acest caz, formulele de calcul vor fi urm!toarele: Puncte spotbid(%valutei cotate bid%val.debaz(offer )Nr.zile = Frw.bid 360100+ (%val.debaz(offer Nr.Zile ) Puncte spotoffer (%valutei cotate offer %val.debaz( bid ) Nr.zile = Frw. offer 360 100+ (%val.debaz( bid Nr.Zile ) Exemplul 5.4 Determina i punctele forward (i cursul forward $n baza datelor urm!toare: Bid Offer CHF / USD 1,7060 1,7070 Ratele dob$nzilor pe termen de 3 luni $n CHF (i USD sunt: (%, % ) Bid Offer CHF 5,875 6,125 (rata medie 6% ) USD 3,875 4,125 (rata medie 4%) Rezolvare: Punctele 1,7060 (5,875 4,125) 90 = = 0,0069 Frw. Bid 360 100 + (4,125 90) Punctele 1.7070 (6,125 3,875) 90 = = 0,0095 Frw. Offer 360 100 + (3,875 90 ) Deci, cursul forward va fi: Bid Offer CHF/USD curs spot 1.7060 1.7070 + punctele. frw. 3 luni 69 95 curs forward 3 luni 1.7129 1.7165 Concluzie: Punctele forwards 3 luni sunt 69-95 (i cursul forward 3 luni: 1,7129-1,7165 CHF/USD. 4. Pia'a derivatelor valutare (contractele forward, futures, options, swap). Pia a valutar! la termen este format! din mai multe segmente. Printre aceste segmente pot fi men ionate segmentul opera iunilor forwards, futures, swap (i option. Contractele forwards. Opera iunile forward presupun o tranzac ie de valut! al c!rei contract (i curs se stabile(te la momentul t1, iar mi(carea efectiv! a sumelor tranzac ionale are loc la momentul tn la cursul valutar convenit $n contract. Contractul forward pe cursul de schimb ofer! gestionarea (i acoperirea riscului unei mi(c!ri viitoare adverse a cursului de schimb, sau ob inerea unui profit de pe urma previziunilor cursului de schimb, prin stabilirea unei rate fixe de schimb valutar.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Avantajele contractului FORWARD pe curs de schimb2 Cump!r!tor V$nz!tor protejarea $mpotriva reducerii ratei de protejarea $mpotriva cre(terii ratei de schimb pentru valuta de referin !, $n situa ia $n care schimb pentru valuta de referin !, $n situa ia $n acesta trebuie s! efectueze $n viitor o plat! $n valuta care acesta trebuie s! primeasc! $n viitor o plat! $n respectiv! (import, rat! de credit), iar clientul valuta respectiv! (import, rat! de credit), iar respectiv prevede o posibil! cre(tere a clientul respectiv prevede o posibil! reducere a cursului valutar $n perioada viitoare; cursului valutar $n perioada viitoare; fructificarea marjei pozitive prognozate a fructificarea marjei pozitive prognozate a exista $ntre rata de schimb a valutei de referin ! ( i exista $ntre rata de schimb a valutei de referin ! ( i rata contractului forward (clientul poate cump!ra rata contractului forward (clientul poate cump!ra suma $n valut! la rata forward, mai mic!, (i o suma $n valut! la rata spot, mai mic!, (i o poate poate revinde pe pia ! la rata spot, mai mare) revinde pe pia ! la rata forward, mai mare) Dezavantajele opera iunilor forward sunt legate de riscurile pe care le suport! agen ii economici, efectu'nd acest tip de opera iuni. Aceste riscuri sunt condi ionate de durata contractului forward (cu c't e mai mare termenul contractului cu at't e mai mare riscul legat de mic(orarea capacit! ii de plat! a contragentului(riscul de contrapartid!)) (i de num!rul concuren ilor pe pia ! (dac! num!rul concuren ilor pe pia a forward scade, participan ii pie ei au posibilitate s! $nr!ut! easc! pre ul pe calea m!ririi marjei). Swap-ul valutar. Pe pia a valutar! swap-ul valutar prezint! o cump!rare (i v'nzare similar! a aceleia(i sume $n valut! cu decontarea la dou! date diferite (de regul! spot (i forward) la cursuri stabilite (spot (i forward) la data tranzac iei. +n dependen ! de succesivitatea acestor opera iuni se deosebesc tranzac ii swap de report (i de deport. Reportul este combinarea dintre dou! opera iuni interdependente: v'nzarea monedei pe condi iile spot (i cump!rarea ei pe condi iile forward. Deportul este combinarea acestor opera iuni $n ordine invers!. +n acest caz swap-ul se aseam!n! foarte mult cu un contract valutar forward pe termen lung. Pe pia a de capital swap-ul valutar, de regul!, include fluxul pl! ilor procentuale $n combinare cu tranzac ia valutar!. Swap-ul valutar pe pia a de capital se refer! la tipul rat! fix! $mpotriva ratei oscilante, pe c'nd pe pia a valutar! la tipul rat! fix! $mpotriva ratei fixe. Opera iunile swap se folosesc pentru: efectuarea afacerilor comerciale: banca vinde valuta str!in! $n condi iile livr!rii imediate (i, $n acela(i timp, o cump!r! la termen. De exemplu, banca comercial!, av$nd o sum! $n plus de dolari pe un termen de 3 luni, $i vinde $n condi iile SPOT. +n acela(i timp, in$nd cont de necesitatea $n USD peste 3 luni, $i cump!r! la cursul forward; cump!rarea de c!tre banc! a valutei necesare f!r! risc valutar ($n baza acoperirii cu contraopera iune) pentru asigurarea decont!rilor interna ionale; creditarea interbancar! reciproc! $n dou! valute. Avantajele pe care le presupune opera iunea swap (i anume: se $nscrie $n afara bilan ului; riscul erori este de regul! mic; nu $ncarc! riscul creditar; nu las! $n urm! dob'nzi reziduale; Opera iunile SWAP sunt comode pentru b!nci: ele nu formeaz! pozi ie valutar! deschis! (cump!rarea se acoper! cu v$nzarea), temporar asigur! valuta necesar!, asigur$nd $n a(a mod riscul valutar. La cotarea direct! la cursul spot Cs suma de valut! B (Pb), convertit! $n valuta A (Pa) se calculeaz! conform formulei:

Exist! diverse tipuri de contracte forward $n func ie de tipul elemnetelor suprort (cursul de schimb, rata dob$nzii, valori mobiliare, m!rfuri (.a.). Ca ex. contractul forward rate afreements (FRA) este un contract pe rata dob'nzii utilizat $n scopul fix!rii ratei dob'nzii pentru o anumit! perioad! de timp. P!r ile contactuale $ncears! s! se protejeze asupra fluctua iilor adverse ale ratei dob'nzii prin stabilirea $n prezent a acestora.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Pb (1) Cs La convertirea sumei Pa $n valut! B peste t zile la cursul forward Cf suma primit! poate fi calculat! conform formulei: Sb= Pa x Cf (2) Dac! valuta A se coteaz! cu prim!, swap-ul va aduce profit: FM E = Sb Pb = Pb (3) Cs unde FM -marja cursurilor frw. Profitabilitatea swap-ului se calculeaz! $n % conform formulei: FM 360 I FM = (4) Cs t Dac! valuta A se coteaz! cu discont, swap-ul va aduce pierderi: FM (5) E = Pb Sb = Pb Cs Exemplul 5.5 Cursul CHF/USD la Bern este: SPOT 1,4652 1,4658 CHF/USD Punctele frw. 1 lun! 114 108 S! se calculeze care va fi rezultatul SWAP-ului cu USD (i eficien a opera iunii. Pa = Rezolvare: +n cazul dat, francul elve ian se coteaz! fa ! de dolar cu discont, deci $n urma swap-ului cu USD (CHF USD CHF), vor fi $nregistrate pierderi. Marja forward: FM = 1,4658 1,4538= 0,0120 (120 puncte). 0,0120 360 I FM = = 9,8% anual 1,4658 30 Concluzii: Ca rezultat al SWAP-ului cu USD, au fost $nregistrate pierderi de 120 puncte, eficien a opera iunii 9,8 % anual. Opera'iunile futures Opera iunile futures cu valute const! $n asumarea prin contract de c!tre p!r i, a obliga iei de a cump!ra sau vinde o sum! $n valut! la o anumit! dat! viitoare pre ul fiind stabilit $n momentul $ncheierii contractului, obiectivul operatorilor nefiind primirea sau livrarea efectiv! a valorii tranzac ionate, ci ob inerea unei diferen e favorabile la cursul valutar, $ntre ziua $ncheierii contractului (i cea a lichid!rii pozi iei. Tabelul 5.1. Deosebirile dintre contractele la termen futures (i forward
Criteriul de compara'ie Pia'a futures Pia'a forward

B!nci, corpora ii, investitori B!nci, corpora ii mari. Accesul 1. Participan ii individuali, speculan i. altor agen i e limitat. Activeaz! prin intermediari. De regul! contractele se $ncheie 2.Metode de comunicare f!r! intermediari. Se $ncheie $n burs!, printr-un Se $ncheie $n afara bursei, prin 3. Locul (i metoda mecanism tranzac ional negociere direct! $ntre p!r i. tranzac iei specific. 4. Tipul de contract Este $ntotdeauna standardizat. Nu este standardizat. Are o valoare variabil!, fiind Are o valoare fix!, iar rezultatul zilnic marcat la pia ! pe baza virtual la scaden ! este dat de diferen ei dintre pre ul curent diferen a dintre pre ul 5. Valoarea contractului (al zilei respective) (i pre ul contractului (forward) (i pre ul zilei precedente. Are pia ! curent (spot) al monedei care secundar! cot'nd la burs! ca face obiectul contractului. Nu un titlu financiar derivat. are pia ! secundar!. PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Pentru acoperirea riscului Nu e nevoie de depozit pentru valutar participan ii sunt garantare, dac! tranzac ia se obliga i s! introduc! un $ncheie f!r! intermediari $ntre 6. Garan ia contractului depozit de garan ie $n plata de b!nci. cliring. Poate fi executat! cash sau Este lichidat la scaden ! $n lichidat! $n burs! (v'nzare de natur! prin predarea activului 7. Executarea contractului c!tre cel care are o pozi ie respectiv, plata contravalorii lung!, cump!rarea pentru cel acestuia la pre ul forward din contract. ce pozi ie scurt!). Contractele futures pe valute se caracterizeaz! prin c'teva elemente: 1. Contracte le futures sunt contracte standardizate, $ntre p!r i, negociindu-se numai pre ul contractului, respectiv cursul valutar care face obiectul acestuia, pre ul este exprimat, de regul!, $n moneda arii de sediu a bursei. Contractele futures pe valute sunt contracte standardizate (i cuprind sume de valut! standard ( i patru scaden e pe an: a treia miercure a lunilor martie, iunie, septembrie (i decembrie. Pentru aceste contracte sunt stabilite (i varia iile minime de pre tick size. Exist! contracte futures pe urm!toarele valute:
Valuta Dolarul australian Dolarul american Lira sterlin! Dolarul canadian Euro Yenul japonez Francul elve ian Codul AVD USD GBP CAD EUR JPY CHF Cantitatea 100 000 100 000 62 500 100 000 125 000 12 500 000 125 000
Varia ia minim! de pre (bazat! pe sistemul zecimal)

Pre ul, $ 10,00 10,00 12,50 10,00 12,50 12,50 12,50

0,000100 0,000100 0,000200 0,000100 0,000100 0,000001 0,000100

2. Contracte le futures, beneficiaz! de o pia ! secundar!, unde pot fi lichidate $nainte de scaden a la o valoare de pia !. Opera iunile futures se realizeaz! $n marja, respectiv la $ncheierea contractului se depune o acoperire, iar valoarea acesteia este marcata zilnic pe pia !, $n func ie de oscila iile cursului valutar. Marja se calcul! dup! formula M = pk(C Cm) (5.3.6) unde M marja (pozitiv! $n cazul unui c'(tig, negativ! $n cazul unei pierderi) k num!rul de contracte; C pre ul tranzac iei; Cm pre ul mediu al tuturor tranzac iilor sesiunilor curente. p = 1 (la v'nzare) (i p = 1 (la cump!rare) C'nd contractul cre(te $n valoare, cump!r!torul prime(te suma corespunz!toare $n contul s!u pentru opera iuni $n marja, $n timp ce $n cazul sc!derii contractului el trebuie s! pl!teasc! din acest cont. Exemplul 5.6 Un cump!r!tor procur! un contract futures $n valoare de 100000 $ pe termen de 1 lun! la cursul 1 / = 1,67 $ cu marja de transfer 1500 $. Consider!m c!: Cazul a) +ntr-o zi anumit! cursul $nregistrat a fost 1 / = 1,63 $ Cazul b) +ntr-o zi anumit! cursul $nregistrat a fost 1 / = 1,70 $ Cazul c) +ntr-o zi anumit! cursul $nregistrat a fost 1 / = 1,68 $ Determina i suma din contul cump!r!torului $n casa de clearing. Rezolvare: Conform contractului, peste 1 lun! cump!r!torul pentru 100.000 $ va trebui s! pl!teasc! urm!toarea sum! $n lire sterline: 100 000 $: 1,67$/ / = 59.880,239 / Cazul a) +n ziua evalu!rii pentru aceea(i sum! de dolari, s-ar fi putut da urm!toarea sum! de lire sterline: 100 000 $: 1,63$/ / = 61.349,693 / De aici reiese c! cump!r!torul este $n c$(tig. 61.349,693/ 59.880,239 /= 1.469,454 / 1.469,454/ 0 1,63$/ / = 2.395,21 $ PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Suma de 2.395,21 $ va fi transferat! $n contul cump!r!torului din casa de clearing. Cazul b) +n cazul $n care cursul organizat este de 1 / = 1,70 $. 100 000$: 1,70 $/ / = 58.823,529 / Deci cump!r!torul va $nregistra o pierdere $n valoare de: 58.823,529/ 59.880,239 /= ()1.056,71 / 1.056,71 / 0 1,70 $/ / = 1.796,407 $ +n acest caz, cump!r!torul va trebui s! transfere $n contul s!u din casa de clearing suma care dep!(e(te marja de transfer. 1796,407$ 1500$ = 296,407 $ Cazul c) +n cazul $n care cursul organizat este de 1 / = 1,68 $. 100 000$: 1,68 $/ / = 59.523,81 / Deci cump!r!torul va $nregistra o pierdere $n valoare de: 59.523,81/ 59.880,239/ = ()356,43 / 356,43 / 0 1,68 $/ / = 598,80 $ +n acest caz, pierderea nu dep!(e(te marja de transfer (598,80$ < 1500 $) (i deci cump!r!torul nu va transfera nimic $n contul s!u din casa de clearing. 3. Opera iunile futures se realizeaz! $n principal $n dou! mari scopuri: cel speculativ (i cel de acoperire a riscurilor. Tranzac'iile cu op'iuni Ultimul segment al pie ei valutare la termen este prezentat de op iunile valutare. Ele reprezint! contracte, $ncheiate $ntre v'nz!torul (el se nume(te writer) (i cump!r!torul op iunii. +n corespundere cu contractul v'nz!torul este obligat s! cumpere sau s! v'nd! o sum! determinat! de valut! la un pre stabilit $n orice moment de timp p'n! la expirarea termenului contractului. Cump!r!torul op iunii ob ine dreptul a cump!ra sau a vinde valuta la pre ul stabilit $n contract numai $n cazul dac! dore(te (are avantaj). +n aceasta const! deosebirea esen ial! $ntre op iuni (i contractele forward, futures. Deoarece contractele forward, futures trebuie executate $n orice caz, ambele p!r i trebuie s! se achite $n ziua livr!rii valutei. Alt! situa ie se creeaz! $n cazul op iunii valutare, care ofer! de in!torului ei dreptul, dar nu obliga ia $n ceea ce prive(te realizarea tranzac iei valutare $n conformitate cu condi iile contractului. Exemplul 5.7 Un exportator elve ian va $ncasa peste 3 luni suma de $100000. El dore(te s! o v$nd! la termen, la un pre avantajos. +n acest scop, el decide s! fac! un option put (i are de ales $ntre urm!toarele condi ii: Termenul Pre ul de op iune Prima de op iune
1 lun! 1$= 1,3580 CHF 0,0020 2 luni 1$= 1,3600 CHF 0,0030 3 luni 1$= 1,3700 CHF 0,0050 exportatorul a ales condi'ia III.

Ce va $ntreprinde exportatorul $n cazul $n care la termen cursul va fi: Cazul a) 1$= 1,3600 CHF, Cazul b) 1$= 1,3800 CHF. Rezolvare: Aleg$nd termenul (3 luni) (i pre ul, el trebuie s! achite imediat prima: 100000$ x 0,0050 CHF/$= 500 CHF La data scaden ei, firma poate s! refuze afacerea sau s! o execute. Exist! dou! condi ii posibile: Cazul a) $n cazul c$nd cursul valutei pe pia ! este mai mic dec't cursul din contract: Firma va onora contractul, v$nz$nd la pre ul stabilit 1$=1,3700 CHF (i va ob ine c$(tig: 100000$ x (1,3700 1,3600)CHF/USD = 1000 CHF acoper! prima. C$(tigul (1000 CHF) acoper! prima. Cazul b) $n cazul c$nd cursul valutei valutei pe pia ! este mai mare ca cursul din contract: Firma renun ! la contract (i vinde valuta respectiv! la cursul curent de pe pia !: 100000 $ x (1,3800 1,3700) CHF/USD= 1000 CHF ob in$nd un venit care acoper! prima. Concluzii: +n cazul c$nd cursul Spot pe pia ! peste 3 luni va fi 1$=1,36 CHF exportatorul va decide utilizarea op ionului, iar c$nd cursul Spot pe pia ! peste 3 luni va fi 1$=1,38 CHF exportatorul va renun a la contractul de op ion pierz$nd prima. Exemplul 5.8 Un agent economic din Japonia realizeaz! $n contract de op ion tip call pentru suma de 10 mil. $, $n cazul $n care pre ul de exerci iu (i prima de option sunt: PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Pre de exerci iu posibil de ales Prima de option, JPY/$; 1 $ = 118 JPY 1,50 1 $ = 120 JPY 1,40 1 $ = 122 JPY 1,30. Firma opteaz! pentru pre ul de 118 JPY/$, pl!tind cea mai mare prim!. Cum va proceda firma $n cazul $n care cursul curent la termen (3 luni) va fi: Cazul a) 1$= 115 JPY; Cazul b) 1$=120 JPY; Rezolvare: Aleg$nd pre ul, firma trebuie s! achite imediat prima: 1000000$ x 1,50 JPY/$= 1500000 JPY La data scaden ei, firma poate s! refuze afacerea sau s! o execute. Exist! dou! condi ii posibile: Cazul a) $n cazul c$nd cursul valutei pe pia ! este mai mic dec't cursul din contract: Firma renun ! la contract (i cump!r! valuta respectiv! la cursul curent de pe pia !: 1 mil. $ x 115 JPY/$ = 115 mil. JPY Conform contractului firma poate cump!ra suma respectiv! cu: 1 mil. $ x 118 JPY/$ = 118 mil. JPY. Renun $nd la contract firma economise(te 1,5 mil. yeni japonezi (3 mil. JPY prima). Cazul b) $n cazul c$nd cursul valutei valutei pe pia ! este mai mare dec't cursul din contract: Firma va onora contractul: 1000000 $ x (120 -118 ) JPY/USD= 2 000 000 JPY- ob in$nd un venit care acoper! prima. Concluzii: +n cazul c$nd cursul curent pe pia ! va fi 1$=115 JPY/$, firma va va renun a la contractul de option, iar c$nd cursul curent pe pia ! peste 3 luni va fi 1$=120 JPY firma va decide utilizarea op ion-ului.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com