TEMA 9. Lichiditatea interna ional!. Datoria extern!. 1.Lichiditatea interna ional!: concept, structur!, optimizare. 2.

Rezervele valutare interna ionale: structur!, scop, utilizare. Rolul pie ei interna ionale a aurului. 3.Datoria extern!. Concept, indicatori, managementul datoriei externe. 1.Lichiditatea interna ional!: concept, structur!, optimizare. Lichiditatea interna ional! are accep iuni diferite $n rela iile economice interna ionale.'n sens restr)ns, lichiditatea interna ional! reflect! capacitatea de finan are a deficitului balan ei de pl! i externe pe seama disponibilit! ilor $n valut! *i a altor active pe care le de ine autoritatea monetar! (banca central!) a unei !ri. 'n sens larg, lichiditatea interna ional! este posibilitatea !rii (sau unui grup de !ri) de a asigura achitarea oportun! a obliga iilor ei externe prin mijloace acceptabile pentru creditor. Din punctul de vedere a economiei mondiale lichiditatea valutar! interna ional! $nseamn! totalitatea surselor de finan are *i creditare a circula iei pl! ilor interna ionale *i depinde de asigurarea sistemului valutar interna ional cu active de rezerve interna ionale, necesare pentru func ionarea lui normal!. Lichiditatea interna ional! caracterizeaz! starea solvabilit! ii externe a anumitor !ri sau regiuni. Baza lichidit! ii externe sunt rezervele valutare *i de aur a statului. Structura lichidit! ii interna ionale include $n sine urm!toarele componente: Rezervele valutare oficiale a !rii; Rezervele oficiale de aur; Pozi ia de rezerv! $n FMI ( ara-membru prime'te un drept automat de a fi creditat! $n valut! str!in! cu nu mai pu in de 25% de la cota ei $n FMI); Conturile $n DST. Lichiditatea interna ional! reflect! nivelul de dezvoltare al economiei na ionale, gradul de participare al !rii la schimburile interna ionale, eficien a *i competitivitatea produselor pe pie ele externe. Lichiditatea interna ional! se exprim! prin anumi i indicatori: - lichiditatea interna ional! (Li) se apreciaz! prin intermediul raportului dintre rezervele interna ionale (Rvi) *i masa monetar! $n circula ie (Mn); Li= Rvi / Mn - lichiditatea interna ional! se exprim! pe baza raportului dintre rezervele interna ionale *i angajamentele la vedere *i la termen ale b!ncii centrale (Ab); Li= Rvi / Ab - lichiditatea interna ional! a unei !ri se reflect! prin raportul dintre rezervele interna ionale *i deficitul balan ei de pl! i externe (De); Li= Rvi / De - raportul cel mai sugestiv de exprimare a lichidit! ii interna ionale a unei !ri, $l reprezint! cel dintre rezervele interna ionale *i valoarea importurilor (l); Li= Rvi / Im Lichiditatea interna ional! se apreciaz! *i prin prisma perioadei de timp $n care se pot acoperi importurile pe seama rezervelor interna ionale de inute de banca central!, $n m!sura $n care o ar! $*i acoper! importurile pe o perioad! de peste 6 luni din rezervele interna ionale, dispune de lichiditate interna ional!, iar !rile la care rezervele interna ionale acoper! valoarea importurilor pentru perioade mai scurte, $nt$mpin! greut! i $n asigurarea lichidit! ii interna ionale. Lichiditatea interna ional! poate s! se asigure prin acces pe pie ele interna ionale, iar rezervele s! reprezinte factorul de garan ie. Lichiditatea interna ional! $ndepline*te c$teva func ii de baz!: ca mijloc de formare a rezervelor lichide, mijloc de pl! i interna ionale ($n general pentru finan area deficitului balan ei de pl! i) *i mijloc al interven iei valutare (de protejare a cursului de schimb al monedei). Partea de baz! a lichidit! ii interna ionale sunt rezervele oficiale valutare 'i de aur, adic! rezervele de aur *i valut! str!in! a b!ncii centrale *i organele financiare a !rii. C!tre rezervele oficiale valutare *i de aur se refer! rezerva de aur $n lingouri standarde, *i de asemenea activele str!ine cu o lichiditate $nalt! $n valut! liber convertibil! (rezerve valutare). 'n afar! de aceasta, $n rezervele de aur pot fi incluse metalele pre ioase (platin! *i argint). 1
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Mijloacele cu lichiditate $nalt! trebuie s! fie plasate $n institu ii sigure cu un risc minimal, adic! institu ii care se clasific! conform clasific!rii interna ionale ca institu ii de categorie $nalt! de siguran !. Anume de aceea mijloacele Ministerului de Finan e a Republicii Moldova nu se refer! la mijloace de rezerv! *i Moldova $*i plaseaz! mijloacele $n conturile b!ncilor centrale a altor !ri, cum ar fi b!ncile centrale a !rilor Grupului G7. Un loc important $n lichiditatea interna ional! $l ocup! aurul. El se utilizeaz! ca mijloc extraordinar pentru acoperirea obliga iilor externe prin intermediul v$nz!rii pe pia ! pentru o anumit! valut! str!in! sau transmiterii creditorului $n calitate de gaj la primirea creditelor externe. 'n prezent se observ! o tendin ! constant! de majorare a componentului valut! $n structura general! a activelor lichide interna ionale, $n acela*i timp aurul $n continuare este calculat la un pre fixat de 35 DST pentru o uncie, ceea ce este cu mult mai ieftin dec$t pe pia !. Pozi iile lichide a !rilor-debitoare s$nt caracterizate de urm!torul indicator: Rezervele valutare $i de aur / Datoria extern! Rezervele proprii formeaz! lichiditatea necondi ionat!. B!ncile centrale pot s! o dirijeze f!r! restric ii. Resursele $mprumutate formeaz! lichiditatea condi ionat!. La ele se refer! creditele b!ncilor centrale *i private str!ine, *i de asemenea FMI. Utilizarea resurselor $mprumutate este legat! de $ndeplinirea anumitor cerin e a creditorilor. 2.Rezervele valutare interna ionale: structur!, scop, utilizare. Rolul pie ei interna ionale a aurului. Rolul de baz! $n lichiditatea interna ional! $l ocup! rezervele valutare interna ionale (eng. International reserves). Rezervele interna ionale reflect! disponibilit! ile $n valut! *i $n alte active ce se p!streaz! *i administreaz! de c!tre autoritatea monetar! a unei !ri *i se folosesc pentru echilibrarea balan ei de pl! i externe, precum *i pentru sus inerea cursului de schimb al monedei. Rezervele interna ionale ale unei !ri se delimiteaz! de alte mijloace de plat! interna ionale, prin urm!toarele: - rezervele interna ionale se p!streaz! *i administreaz! de c!tre autoritatea monetar! (banca central!) a unei !ri; - rezervele interna ionale sunt destinate echilibr!rii balan ei de pl! i; - rezervele interna ionale contribuie la sus inerea cursului de schimb $n anumite limite *i la protejarea monedei na ionale; - rezervele interna ionale asigur! garantarea solvabilit! ii !rii care solicit! finan area extern! $n vederea acoperirii deficitului balan ei de pl! i; - excedentele din balan ele de pl! i se pot plasa temporar pentru a ob ine resurse din valorificarea lor pe o perioad! de timp. 'n sfera rezervelor interna ionale se $ncadreaz!: rezervele de valut! *i $n alte active, drepturile speciale de tragere, Euro, rezerva de aur *i pozi ia !rii la Fondul Monetar Interna ional. Rezervele interna ionale se deosebesc de acoperirea monetar!" prin care erau garantate bancnotele emise de banc!, deoarece m!rimea lor nu mai depinde de masa banilor $n circula ie. Fiecare component al rezervei valutare se formeaz! prin opera iuni specifice. Devizele convertibile rezult! $n urma opera iunilor din balan a de pl! i, primiri de fonduri financiare, credite precum *i din opera iunile de cump!rare de pe pia a valutar!. Disponibilul D.S.T. are ca provenien ! emisiunile F.M.I. *i distribuirile sale gratuite c!tre !rile membre, precum *i $ncas!rile ulterioare pentru opera iuni de creditare $n cadrul mecanismului D.S.T. D.S.T.-urile pot fi obiectul unor tranzac ii cu schimbare de valut!, dar acestea se fac $n anumite condi ii stabilite de F.M.I. Pozi ia de creditare fa ! de F.M.I. este, de asemenea, supus! controlului F.M.I. *i nu poate face obiectul unei tranzac ii. Aurul monetar provine din achizi ion!rile B!ncii Centrale, din produc ia intern! a !rii sau de pe pia a interna ional! a aurului. Rezerva valutar! poate fi utilizat! pentru urm!toarele destina ii: echilibrarea balan ei de pl! i, dac! deficitul balan ei nu poate fi acoperit $n alt mod;
2 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

garantarea interna ional!;

solvabilit! ii

economiei

na ionale

pe

pia a

financiar-valutar!

interven ii pe pia a valutar! pentru a sprijini cursul monedei na ionale $n raport cu celelalte monede. Rezerva interna ional! oficial! reprezint! activele de rezerv! de inute de autorit! ile monetare centrale, constituite din mijloace de plat! interna ionale: valute, devize, EURO, DST, aur, pozi ia creditoare fa ! de FMI *i s$nt utilizate pentru echilibrarea balan ei de pl! i externe, sus inerea monedei na ionale, garantarea solvabilit! ii externe a !rii, stingerea obliga iilor externe $n anumite situa ii deosebite *i nu pentru efectuarea pl! ilor curente c!tre str!in!tate. Paralel cu rezervele oficiale exist! surse externe cale le $nlocuiesc, astfel se pot utiliza creditele furnizate de FMI, disponibilit! ile din acordurile SWAP dintre b!ncile centrale, $mprumuturile interguvernamentale *i cele acordate de consor iile sau sindicatele bancare sau de pe europie e. Acordurile de credit interna ionale care permit achizi ii se rezerve valutare din surse oficiale *i particulare contribuie esen ial la $mbun!t! irea *i asigurarea statului cu lichidit! i interna ionale. $n func ie de gradul de lichiditate, rezerva interna ional! oficial! poate fi clasificat! $n: a) rezerve cu o lichiditate primar!, compuse din valute, b) rezerve cu o lichiditate secundar!, cele u*or transformabile, compuse din active de titluri de credit exprimate $n valute liber convertibile *i care pot fi transformate oric$nd *i f!r! dificult! i $n valut! cash, c) rezerve ter iare, compuse din active monetare ce necesit! un anumit timp pentru a fi transformate $n miljoace de plat! lichide, cum sunt investi iile $n titluri de valoare nenegociabile, adic! care nu se tranyac ionaeaz! continuu la bursa de valori. 'n componen a rezervei interna ionale oficiale s$nt active de rezerv! reale, constituite din active de aur *i active financiare de rezerv! constituite din valute, titluri de credit u*or transformabile $n valut!. 'n func ie de gradul de utilizare, rezerva interna ional! oficial! poate fi clasificat! $n: a) active de rezerv! considerate constante, ce s$nt plasate $n str!in!tate pentru fructificare sub form! de h$rtii de valoare (obliga iuni, ac iuni, certificate de depozit etc.); b) active de rezerv! considerate variabile, ce s$nt men inute lichide pentru interven iile pe pia a valutar! cu scopul sus inerii monedei na ionale *i pentru pl! i urgente. S$nt constituite din depuneri $n cont: a) la vedere, b) pe termen foarte scurt, c) pe termen scurt *i s$nt p!strate $n banca central! sau $n marile b!nci comerciale din str!in!tate. Rezervele valutare au o destina ie special! *i bine definit! $n economie, ele $ndeplinesc func ia de asigurare a unei stabilit! i $n rela iile economice interna ionale ale statului *i a inspir!rii unei $ncrederi, pe plan interna ional, $n capacitatea efectu!rii tranzac iilor de c!tre stat. Rezervele valutare finan eaz! dezechilibrul creat $n rela iile comerciale *i financiare interna ionale doar $n condi iile c$nd au fost epuizate toate celelalte resurse *i posibilit! i de finan are. Scopul principal pentru care o ar! $*i constituie rezervele valutare este reprezentat de dorin a sa de a dispune, la un moment dat, de capacitate rapid! de stingere a unor obliga iuni valutare $n context interna ional. Exist! trei motive distincte pentru a men ine rezervele valutare: motive de tranzac ii, motive de precau ie *i motive de portofoliu. Administrarea rezervelor valutare se efectueaz! $n dependen ! de politica economic! a unei !ri, $n special, $n dependen ! de politica comercial!, valutar-monetar! *i financiar!. Sursele de formare *i direc iile de utilizare ale rezervelor valutare s$nt direct condi ionate de rezultatul promov!rii acestor politici, reflectat $n balan a de pl! i externe(vezi figura 1). Formarea rezervei interna ionale oficiale este direct condi ionat! de rela iile economice interna ionale ale unui stat, m!rimea ei depinde de politica comercial! promovat!, de rela iile acestei !ri cu organismele financiar-monetare interna ionale.
3

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Deci, sursele principale de formare a rezervelor valutare s$nt ob inerea unei balan e de pl! i externe excedentar! *i deasemenea accesul pe pia a interna ional! de credit. 'n etapa actual! ponderea principal! a form!rii activelor de rezerv! o constituie contribu ia pie elor financiare interna ionale, astfel $nc$t pe plan mondial procesul de creare direct! a rezervelor valutare *i-a redus considerabil sfera. Constituirea rezervelor valutare depinde $n mare m!sur! de $ns!*i solvabilitatea statului, deoarece ea este un instrument de prim ordin al analizei efectuate la acordarea creditelor, care se stabile*te pe baza informa iilor cu privire la situa ia economic! *i financiar! a statului. 'n acest context, acordarea creditelor pentru echilibrarea balan ei de pl! i externe *i a sus inerii monedei na ionale este determinat! de politica !rilor dezvoltate *i a institu iilor financiar-monetare interna ionale, emitente ale valorilor de rezerv!, care creeaz! anumite condi ii pe pie ele financiare interna ionale. Figura 1. Corela ia Rezervei Interna ionale Oficiale cu activitatea comercial!, valutarmonetar!, financiar! 'i a finan elor publice
ACTIVITATEA COMER-ULUI INTERNA-IONAL POLITICA COMERCIAL. FINAN-ELE PUBLICE REZERVA INTERNA-IONAL. OFICIAL. PIA-A FINANCIAR. INTERNA-IONAL.

PIA-A MONETAR., PIA-A VALUTAR. POLITICA MONETAR., POLITICA VALUTAR.

'n aceast! confruntare financiar-valutar! a unui stat pentru formarea *i consolidarea rezervei interna ionale oficiale fiecare agregat valutar se formeaz! $n mod diferit. 'n prezent aurul $ndepline*te o singur! func ie monetar! *i anume func ia de instrument de rezerv!. Rezerva de aur se formeaz! prin extragerea *i produc ia intern! sau prin cump!rare pe pia !. Opera iunile cu aurul de rezerv! se pot efectua doar $ntre institu ii de reglare monetarcreditar! ale diferitor !ri, sau $ntre aceste institu ii *i organismele financiar-monetare interna ionale. 'n leg!tur! cu folosirea aurului ca activ de rezerv! s$nt diverse pozi ii, de*i $n practic! nu s$nt tentative de reducere a aurului din structura rezervelor interna ionale. 'n anumite momente *i circumstan e aurul nu poate fi $nlocuit de alte instrumente de rezerv!, deoarece el este singurul component de rezerv! ce posed! valoare proprie real! *i poate servi ca etalon monetar, acceptat ca mijloc final de echilibrare a balan ei de pl! i externe. FMI prevede ridicarea DST la rangul de principal activ de rezerv! *i restr$ngerea rolului aurului $n viitor pentru utilizarea lui $n aceast! func ie. Ad$ncirea instabilit! ii *i a caracterului infla ionist al sistemului monetar interna ional face s! creasc! *i mai mult rolul aurului ca moned! universal! real!, $nt!re*te func ia sa de instrument de rezerv!, de garant al obliga iilor interna ionale. Activele valutare sunt partea cea mai important! a rezervei interna ionale oficiale *i s$nt constituite din crean e de inute de institu iile financiare centrale ale unui stat *i anume: valute, bonuri de tezaur, depuneri la b!nci, obliga iuni guvernamentale etc. O parte major! a rezervei oficiale este p!strat! sub form! de titluri de credit exprimate $n valute liber convertibile, ele reprezent$nd cel mai important instrument de plat! interna ional!. Rezervele valutare s$nt plasate $n titluri de credit pentru valorificare, partea rezervei interna ionale oficiale ce este prognozat! constant! se plaseaz! $n titluri de credit pe termen lung, considerate sigure *i aduc!toare de venit. Deoarece ele s$nt negociabile, pot fi transformate repede $n valute $n cont datorit! gir!rii acestora. Partea rezervei interna ionale oficiale ce este 4
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

men inut! lichid! este plasat! $n titluri de credit pe termen scurt *i foarte scurt la b!ncile centrale sau la marile b!nci comerciale $n str!in!tate. Rezerva de valute *i devize se formeaz! ca urmare a balan ei de pl! i excedentare, de asemenea rezervele valutare pot fi formate prin acordurile SWAP, prin $mprumuturile interguvernamentale *i cele acordate de consor iile sau sindicatele bancare sau de pe europie e. Acordul de tipul SWAP dintre b!ncile centrale a dou! state prevede schimbul de monede na ionale pentru cre*terea rezervelor valutare, echilibrarea temporar! a balan ei de pl! i sau pentru finan area interven iilor pe pia a valutar!. Tabelul 1. Activele oficiale de rezerv! ale BNM.

3. Datoria extern!. Concept, indicatori, managementul datoriei externe. Datoria extern! ca concept este o no iune larg! ce ofer! multiple posibilit! i de interpretare. 'n concep ia B!ncii Mondiale *i a structurilor sale componente: Datoria extern! include sumele datorate unor creditori publici *i priva i, $n valut! str!in!, bunuri *i servicii cu o perioad! de rambursare mai mare de un an; sumele datorate de persoanele private, dar garantate de o autoritate public!, datoria format! ca rezultat al tranzac iilor cu FMI etc. Unii autori trateaz! Datoria extern! ca - totalitatea $mprumuturilor sau creditele primite de o ar! sau de agen ii economici particulari $n cadrul rela iilor interna ionale, precum *i alte obliga ii financiare, rezultate din contextul integr!rii economiei mondiale. 0i $n sf)r*it, conform Legii RM Privind datoria de stat *i garan iile de stat Datoria de stat extern! parte integrant! a datoriei de stat, reprezent)nd totalul sumelor principale ale tuturor obliga iilor directe neonorate, contractate de Ministerul Finan elor $n numele RM $n valut! str!in!. Evaluarea rela iilor valutare *i financiare interna ionale ale unui stat, ca *i pe ansamblul economiei mondiale nu poate fi redus! la durata unui an, ci trebuie efectuat! $n dinamic!, $n perspectiv!, pe o perioad! mai lung!, p$n! la scaden ele finale ale crean elor *i obliga iilor externe ale unui stat sau altul. Crean ele externe ale unui stat sunt finan ate din excedentul contului curent al balan ei de pl! i externe, iar angajamentele, din deficitul contului curent. Ambele situa ii apar $n urma apel!rii la pia a financiar! interna ional! sub form! de credite sau investi ii de portofoliu (obliga iuni). Nu genereaz! datorie extern!: atragerea de investi ii externe directe, ajutoarele financiare, creditele nerambursabile. Creditele externe sunt de mare ajutor pentru !rile debitoare cu condi ia ca termenii $n care se acord! s! nu fie $mpov!r!tori (dob)nd!, termen de gra ie, termen de rambursare etc.), astfel $nc)t, utiliz)ndu-se creditele $n produc ie, acestea s! genereze surse financiare de rambursare, c)*tig)nd astfel at)t debitorul, c)t *i creditorul. De asemenea, pentru a fi folositoare, creditele trebuie s! fie utilizate $n ramuri productive sau $n infrastructura material! generatoare de venituri *i nu pentru consum privat

5 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

sau public, care nu genereaz! venituri; $n caz contrar, datoria extern! cre*te, iar sursele de rambursare lipsesc. Gestionarea ra ional! a crean elor *i datoriilor externe este una dintre condi iile de baz! pentru ca fluxurile de capital sub forma creditelor s! fie avantajoase pentru to i partenerii. Intr!rile totale de capital $n !rile $n curs de dezvoltare $ntr-un an sunt, la prima vedere, destul de mari (circa 300 mld. dolari), $ns! dac! deducem, din aceste intr!ri, ie*irile de capital sub form! de rambursare *i dob)nzi pl!tite, observ!m c!, $n unii ani, nu numai c! nu a intrat nici un dolar, dar a avut loc *i un transfer invers de resurse financiare $n favoarea creditorilor (vezi tabelul nr. 10.5). Serviciul datoriei externe (ramburs!ri plus dob)nzi pl!tite) aproape egaleaz!, iar $n unii anii chiar dep!*e*te intr!rile totale de capital. Criza datoriilor externe este o expresie a crizei ordinii monetare interna ionale. Sumele raportate drept credite se caracterizeaz! prin urm!toarele tr!s!turi: sunt condi ionate de adoptarea pe plan intern a anumitor politici, includ $n valoarea creditului" o marj! de risc peste dob)nd!, iar legisla ia majorit! ii !rilor dezvoltate permite b!ncilor creditoare crearea de provizioane, adic! alocarea unei p!r i din profit la capitolul risc de credite, care sunt sustrase de la calculul impozitelor pe profit ce trebuie pl!tite. Formele de manifestare a crizei datoriilor externe sunt variate: - apari ia fenomenului transferului invers de resurse financiare (capitalul transferat de !rile $n curs de dezvoltare este mai mare dec)t cel pe care $l primesc aceste !ri); - $ncetarea de ramburs!ri ale datoriei externe din partea unor !ri; - apari ia *i cre*terea volumului arieratelor prin incapacitate de plat!; - apelul la alte surse de rambursare, cum ar fi v)nzarea unor $ntreprinderi autohtone $n contul datoriei externe (conversia datoriei externe $n active interne) *.a. Calcul)nd toate formele de resurse externe nete primite *i rambursate, observ!m c!, pe ansamblu, aportul real de capital $n !rile $n curs de dezvoltare este mult redus. Indicatorii datoriei externe Datoria extern! se m!soar! nu numai $n cifre absolute, care uneori nu spun nimic, ci acestea trebuie corelate cu al i indicatori, ob in)nd, astfel, date relative relevante. Dintre ace*ti indicatori re inem pe cei mai importan i1: 1. Datoria extern! total! raportat! la $ncas!rile din exportul de m!rfuri *i servicii (EDT/XGS). 2. Gradul de *ndatorare, care reprezint! raportul dintre totalul datoriei externe *i produsul na ional brut (EDT/GNP). 3. Rata serviciului datoriei externe, ca raport dintre serviciul datoriei externe *i $ncas!rile anuale din exportul de bunuri *i servicii (TDS/XGS). 4. Rata serviciului dob,nzilor pl!tite raportat la exportul de bunuri *i servicii (INT/XGS). 5. Rata serviciului dob,nzilor pl!tite, raportate la produsul na ional brut (INT/GNP). 6. Valoarea rezervelor valutare raportate Ia valoarea importurilor de bunuri *i servicii (REZ/MGS) $n luni. 7. Raportul *ntre datoria pe termen scurt 'i datoria extern! total! (Short-term/EDT). 8. Ponderea datoriei concesionate *n totalul datoriei externe (CD/EDT). 9. Corela ia *ntre datoria multilateral! (credite ale organismelor interna ionale) *i totalul datoriei externe (multilateral/EDT). Ace*ti indicatori sunt folosi i de Banca Mondial!, UNCTAD, FMI *i alte organisme din sistemul ONU *i scot $n relief diferite aspecte ale datoriilor externe ale unei !ri sau unui grup de !ri. Prin ace*ti indicatori se poate trage semnalul de alarm! $n cazul !rilor supra$ndatorate, care impun m!suri de u*urare a situa iei. Gradul de $ndatorare (EDT/XGS) a crescut, pentru ansamblul !rilor $n curs de dezvoltare, $n anii 1980-1990, la cea 155%, dep!*ind limita critic! de 100%. Serviciul datoriei lor externe raportat la PNB a dep!*it, de asemenea, limita admis! de 25% - 30%, ajung)nd chiar la
1

Constantin Moisiuc, Rela ii valutar-financiare interna ionale, Editura Funda iei Rom)nia de m$ine, 2003

6 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

37% pe ansamblul !rilor $n curs de dezvoltare, $n ceea ce prive*te asigurarea rezervelor pentru importul de bunuri *i servicii, acestea se $ncadreaz! $n limitele accesibile de 3-4 luni de import; $n schimb, ponderea creditelor concesionale (CD) *i multilaterale este deosebit de redus!, de aici rezult)nd c! organismele financiare interna ionale, care, de regul!, acord! credite concesionale, au re ineri $n acordarea de credite. De asemenea, creditele pe termen scurt sunt $ngrijor!tor de mari. Totu*i, rata serviciului datoriei externe, respectiv serviciul datoriei externe a !rilor $n curs de dezvoltare, raportat la $ncas!rile valutare, se situeaz! sub limita critic! de 25%-30%. Criza datoriilor externe nu avantajeaz ! nici pe debitori * i nici pe creditori. Solu ionarea ei impune c)teva direc ii de ac iune principale: a) Direc ia de baz! ce se impune $n solu ionarea crizei datoriilor externe a !rilor $n curs de dezvoltare const! $n reducerea deficitului contului de pl!ti curente, cu deosebire prin facilitarea intensific!rii exportului de m!rfuri; deficitul contului curent al acestor !ri $n ultimii zece ani a variat anual $ntre 28 *i 93 mld. dolari. M!surile adoptate la Runda, Uruguay *i de OMC sunt insuficiente pentru promovarea exportului de m!rfuri industriale pe care au $nceput s! le produc! aceste !ri. b) Anularea datoriilor externe ale statelor celor mai pu in dezvoltate (sub 500 dolari/locuitor) pare a fi o cale ce nu ar dezavantaja creditorii, care *i-au recuperat deja o mare parte din crean e prin crearea de provizioane (rezerve) din profituri *i prin includerea $n datorii a unei marje de risc recuperat!. c) Trebuie oprit transferul invers de resurse financiare de la debitori la creditori prin reducerea datoriei externe *i preluarea unei p!r i a ei la finan area bugetar! a statelor creditoare. d) Reducerea dob,nzilor - fixe sau mobile -, care sunt destul de mari *i constituie o grea povar! pentru !rile debitoare. e) Ajustarea economic! 'i reducerea subdezvolt!rii economice cu sprijinul !rilor dezvoltate *i sub egida ONU, FMI *i B!ncii Mondiale constituie o condi ie de baz! pentru ajutorarea !rilor $n curs de dezvoltare mdatorate. f) Cele dou! organisme neformale care func ioneaz! $n gestionarea datoriilor externe Clubul de la Paris, la care particip! reprezentan i guvernamentali ai celor 10 !ri cele mai dezvoltate, *i Clubul de la Londra, la care particip! cele mai mari b!nci creditoare ar trebui s! manifeste mai mult! elasticitate $n negocierile de redresare a datoriilor pentru termene mai lungi *i $n condi ii de dob)nd! mai avantajoas!, de anulare a unor dob)nzi *i a unor datorii care oricum au fost recuperate pe parcurs prin marjele de risc *i provizioane. g) Crearea pie elor secundare ale crean elor prin v)nzarea acestora la cote reduse pe pia !, chiar !rile debitoare put$nd s! le cumpere. h) Conversia unei p!r i a datoriei externe *n active economice autohtone, transform$nduse astfel crean ele din credite $n investi ii directe, care nu greveaz! datoria extern!. Datoriile externe ale !rilor $n curs de dezvoltare, a c!ror m!rime dep!*e*te deja 2.500 mld. Dolari, reprezint! o povar! nu numai pentru debitori, dar *i pentru toate !rile, inclusiv pentru !rile dezvoltate, deoarece afecteaz! at$t fluxurile de capital c$t *i fluxurile comerciale. -!rile dezvoltate sunt, de regul!, creditoare, dar exist! o excep ie: SUA, care are o datorie extern! de peste 1,5 mld. dolari, superioar! crean elor. Aceast! anomalie rezult! din statutul special al monedei na ionale dolarul, pe care $l de in toate !rile $n active de rezerv!.

7 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

8 PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com