TEMA6: MANAGEMENTUL RISCULUI VALUTAR

1. 2. 3. 4. Natura riscului valutar. Gestiunea riscului valutar la nivel macroeconomic. Gestiunea riscului valutar la nivel mezoeconomic. Gestiunea riscului valutar la nivel microeconomic.

1. Natura riscului valutar. n activitatea financiar-monetar# interna&ional# problema pronostic#rii, determin#rii, gestiunii precum 'i asigur#rii riscurilor este cauzat# de natura 'i consecin&ele sistemului ratelor fluctuante, adic# de riscul valutar. Def: Prin risc valutar se sub*n&elege probabilitatea unui c,'tig sau unei pierderi *n urma modific#rii dimensiunilor valorice ale etaloanelor monetare sub influen&a factorilor economici, monetari, financiari, sociali 'i politici. Complexitatea studierii conceptului de risc valutar a pus *n fa&a speciali'tilor necesitatea diviz#rii lui *n trei categorii independente. riscul valutar de tranzac ie; riscul valutar de translare; riscul valutar economic. Primul tip de risc e legat de incertitudinea valorii tranzac&iei *n moned# na&ional# *n viitor 'i apare ori de c,te ori o companie se angajeaz# *ntr-o tranzac&ie de v,nzare sau de cump#rare operat# *n valut#. Riscul valutar de translare e legat de probabilitatea de c,'tig sau pierdere atunci c,nd activele, pasivele 'i profitul unei filiale sunt translate din valuta *n care se &in eviden&ele filialei, *n moneda na&ional# a companiei mam#. Asemenea pierderi sunt reale *n m#sur# *n care ele influen&eaz# profitul 'i pierderile generale ale companiei mam# 'i impozitul pe venit. Dintr-un alt punct de vedere aceste pierderi nu sunt reale deoarece provin dintr-o anumit# conven&ie contabil#. Pentru o analiz# pertinent# trebuie s# se cunoasc# regulile curente ale autorit#&ilor fiscale, precum 'i gradul de libertate pe care-l permite legisla&iile din &ara filialei 'i &ara companiei-mam#. Riscul valutar economic este riscul legat de modificarea valorii activelor 'i pasivelor agen&ilor economici din cauza incertitudinii modific#rii dimensiunii valorice a etalonului monetar. Ca urmare a modific#rii permanente a valorii, fenomen datorat schimb#rilor *n mecanismul de ob&inere 'i dimensionare a valorii sub influen&a factorilor interni 'i externi, precum 'i a muta&iilor tehnice, tehnologice dar 'i a redimension#rilor *n raporturile de for&# ale participan&ilor la ob&inerea 'i repartizarea valorii, utilizarea *n practic# a unui etalon dinamic determin# greut#&i 'i dificult#&i ce se cer administrate. Gestionarea factorilor care influen&eaz# riscul valutar se realizeaz# cu ajutorul mai multor procedee 'i metode la nivelul economiilor na&ionale (macro), la nivelul institu&iilor bancare comerciale (mezo) 'i la nivelul firmelor (micro) (vezi tabelul 1.) Factorii de baz! ce determin! riscul valutar Tabelul 1. Nivelul Macro Mezo Micro 1. Ritmul cre'terii economice 1. Fluctua&iile ratei dob,nzii 1. Situa&ia economic# a 2. Nivelul infla&iei 2. Nivelul dezvolt#rii pie&ei contragentului 3. Situa&ia finan&elor publice valutare la vedere 'i la termen 2. Nivelul dezvolt#rii pie&ei 4. Situa&ia balan&ei 3. Nivelul moderniz#rii valutare la vedere 'i la termen comerciale 'i de pl#&i decont#rilor externe 3. Nivelul inform#rii 5. Migrarea capitalului 4. Situa&ia economic# a operative a evolu&iei cursului 6. Situa&ia rezervei valutare clien&ilor valutar 7. Datoria de stat (intern# 'i 5. Nivelul inform#rii operati4. Factori subiectivi extern#) ve a evolu&iei cursului valutar 8. Schimb#ri *n legisla&ie 6. Factori subiectivi 9. Evenimente politice n fa&# cu riscul valutar dou# atitudini sunt concepute. Fie agentul economic se protejeaz# administr,nd riscul, fie suport# consecin&ele lui financiare. n contextul actual al economiei caracterizate prin flotarea monedelor 'i oscilarea *n amploare mare a cursurilor valutare, gestiunea riscului valutar devine o necesitate. Sensibilitatea economiei la modificarea dimensiunilor valorice ale etaloanelor monetare pune *n fa&# problema gestiunii riscului valutar la nivelul economiilor na&ionale, institu&iilor bancare comerciale 'i la nivelul firmelor. Aceasta este o problem# de mare complexitate, *ndeosebi pentru economiile *n tranzi&ie, *ns# care poate 'i trebuie rezolvat#.

1
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

2. Gestiunea riscului valutar la nivel macroeconomic. Riscul valutar la nivelul macroeconomic e cauzat de incertitudinea modific#rii cursurilor valutare 'i poate duce pe de o parte la accentuarea nedetermin#rii *n rela&iile economice externe, iar pe de alt# parte la dezechilibre *n economia na&ional#. Caracterul fluctuant al etaloanelor monetare impune o motiva&ie de gestiune a riscului valutar de autorit#&ile centrale a statelor. La nivel na&ional riscul valutar poate fi administrat prin intermediul unui 'ir de metode directe i indirecte. La utilizarea metodelor directe se folosesc mai multe procedee (v,nzarea/cump#rarea de valut# din 'i pentru rezerva valutar#; recurgerea la *mprumuturi externe; introducerea de restric&ii administrative, *n calea solicit#rii de valut# sau *n privin&a circula&iei interna&ionale etc.) care au ca scop *n principal influen&area raportului cerere/ofert#. Influen&area raportului cerere/ofert# are *n vedere reac&ia imediat# a pie&ei monetare la schimbarea raportului cantitativ dintre masele de semne monetare ce se negociaz# *n context interna&ional.

CV A / B

-i fiindc# cursul valutar *n general, 'i al monedei na&ionale, *n special, sunt puse pe o baz# economic#, care rezult# din cererea 'i oferta de pe pia&a valutar#, principiul de lucru prevede urm#rirea cererii de dolari (valut#) *n special pentru pia&a importurilor 'i ofertei de dolari pentru pia&a exporturilor. Managementul direct al riscului valutar la nivel macroeconomic impune *n fa&a autorit#&ilor monetare centrale problema (1) administr#rii rezervei valutare. Realizarea unei politici active de supraveghere a cursurilor valutare 'i *n acest context de gestiune a riscului valutar, intervenindu-se pe pia&# de c,te ori este cazul pentru fr,narea mi'c#rilor aberante care duc la distan&area cursurilor de paritatea puterilor de cump#rare este unul dintre obiectivele principale a autorit#&ilor monetare centrale. Aceasta presupune formarea unei rezerve valutare de interven&ie 'i asigurarea unor credite externe speciale destinate interven&iilor stabilizatoare pe pia&a valutar#. ntr-o economie *n tranzi&ie, cum este economia Republicii Moldova, unde, de regul#, nu exist# un echilibru relativ *ntre cererea 'i oferta de valut# *n urma unui 'ir de cauze caracteristice crizei economice, cursurile valutare *nregistreaz# fluctua&ii cu at,t mai mari cu c,t dezechilibrele sunt mai pronun&ate. De aceea *n aceast# perioad# sunt utilizate interven&iile autorit#&ilor monetare pe pia&a valutar#, ele contribuind la realizarea unei stabilit#&i relative a cursurilor valutare. -i fiindc# interven&iile din rezerva valutar# nu sunt de ajuns trebuie de (2)recurs la credite externe speciale. ns# posibilitatea de acces la creditarea interna&ional# depinde pe de o parte de num#rul de surse de capital existent 'i de volumul capitalului disponibil pe pia&a interna&ional#. Pe de alt# parte, pentru a avea un acces u'or la finan&area interna&ional#, &ara respectiv# trebuie s# prezinte o imagine favorabil#, bazat# pe un 'ir de condi&ii (rela&ii financiare bune cu organismele 'i institu&iile financiare interna&ionale precum 'i cu &#rile posesoare de capital disponibil; o situa&ie economic# favorabil#; o stare politic# interna care s# promoveze *ncrederea investitorilor at,t pentru prezent c,t 'i pentru viitor; o situa&ie social# ce prezint# garan&ii de stabilitate) care sunt foarte greu de atins *n perioada prin care trece *n prezent &ara noastr#. n ceea ce prive'te utilizarea *mprumuturilor externe speciale pentru gestiunea riscului valutar macroeconomic, prin intermediul interven&iilor pe pia&a valutar#, la etapa actual# nu este indicat#. Aceasta se explic# prin faptul c# *n momentul de fa&# e cu mult mai util de administrat cursul ei valutar cu ajutorul metodelor indirecte, iar *n cazuri extreme de folosit rezerva valutar#. n practica interna&ional# gestiunea riscului valutar la nivel macroeconomic se realizeaz# 'i prin (3)metode administrative. Ele prev#d introducerea de restric&ii *n calea solicit#rii de valut# sau *n privin&a circula&iei interna&ionale a monedei na&ionale, influen&,nd *n a'a mod raportul cerere/ofert# de valut#. Restric&iile valutare se *nt#resc prin legisla&ia valutar# 'i presupun: reglamentarea pl! ilor interna ionale $i transferurilor de capital, repatrierea profiturilor, circula ia semnelor monetare $i h'rtiilor de valoare; interzicerea cump!r!rii/v'nz!rii libere a valutei; concentrarea resurselor valutare )n m'inile statului. n leg#tur# cu aceasta se diferen&iaz# urm#toarele principii de restric&ii valutare care determin# con&inutul lor: centralizarea opera iunilor valutare )n B!ncile Centrale $i )n cele )mputernicite de ele; licen ierea opera iunilor valutare cererea permisiunii preventive de la organele de control valutar pentru procurarea valutei de c!tre importatori sau debitori;

( ( oferta pe moned a A pentru moneda B ) = ( (oferta pe moneda B pentru moneda A)

(1)

2
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

 blocarea total! sau par ial! a conturilor valutare; limitarea circula iei valutare prin introducerea corespunz!toare a diferitor categorii de conturi valutare: liber convertibille, de kliring, blocate $. a. De'i Banca Central# prin interven&ii directe pe pia&a valutar# poate influen&a cursul valutar 'i prin urmare poate gestiona riscul valutar posibilit#&ile sale sunt inevitabil limitate. n primul r,nd exist# restric&ii legate de rezervele de mijloace de plat# interna&ional#, *n al doilea r,nd capacitatea &#rii de a ob&ine finan&are extern# este limitat# iar restric&iile valutare nu *ntotdeauna duc la rezultatul dorit. Ca urmare a acestui fapt autorit#&ile monetare recurg la metode indirecte de administrare a riscului valutar care pot fi &mp#r)ite &n trei procedee de baz#: politica monetar#, politica fiscal# i factorul psihologic. *n plus gestiunea riscului valutar la nivelul macroeconomic prin intermediul metodelor indirecte r#spunde mai bine cerin&elor economiei de pia&# pe care at,t de mult dorim s-o construim. Banca Central#, prin intermediul politicii monetare pe care o promoveaz# are posibilitate s# gestioneze riscul valutar macroeconomic prin capacitatea pe care o are de a influen&a lichiditatea din economie (sau oferta de bani). Mai exact, pe termen lung, Banca Central# *ncearc# s# dimensioneze *n a'a fel cre'terea masei b#ne'ti, evit,nd at,t excesul c,t 'i insuficien&a, *nc,t s# faciliteze desf#'urarea *n bune condi&ii a tranzac&iilor economice 'i financiare, *n vederea unei cre'teri economice sus&inute. Pe termen scurt, Banca Central# *'i adopteaz# politica monetar# *n func&ie de presiunile infla&ioniste sau defla&ioniste *n economie 'i de amploarea dezechilibrului balan&ei de pl#&i externe, reac&ion, nd prin influen&area corespunz#toare a ofertei de bani. C,t prive'te adoptarea unui sau altui tip de politic# monetar#, *n contextul gestiunii riscului valutar macroeconomic, depinde de efectul pe care Banca Central# inten&ioneaz# s#-l ob&in# revalorizarea sau devalorizarea monedei na&ionale. n a'a mod politica de restr,ngere a masei monetare *n moned# na&ional# duce la stabilitatea relativ# a monedei na&ionale. -i invers politica monetar# expansiv# va duce la devalorizarea monedei na&ionale. n economia de pia&# politica fiscal#, *n sens larg, cuprinde formarea prin impozite 'i taxe a veniturilor bugetare 'i alocarea cheltuielilor de c#tre guvern *n func&ie de aproprierea de echilibru, urm#rindu-se subordonarea deficitului 'i eventual a excedentului bugetar obiectivelor politicii economice. Politica fiscal# este independent# de politica monetar# dar urm#re'te *mpreun# cu ea un ansamblu de obiective economico-sociale referitoare la cre'terea economic#, stabilitatea pre&urilor, limitarea ratei infla&iei, reducerea 'omajului, stabilizarea cursului valutar la o rat# adecvat#. Valoarea etalonului monetar na&ional poate s# creasc# la realizarea unei politici fiscale austere 'i invers politica fiscal# expansiv# duce la mic'orarea dimensiunii valorice a etalonului monetar. Politica fiscal# auster# se realizeaz# prin mic'orarea cheltuielilor guvernamentale sau prin m#rirea volumului impozitelor. Aceste m#suri pot fi efectuate 'i concomitent. n rezultatul acestui tip de politic# fiscal# scade cererea total# de m#rfuri 'i servicii. Reducerea cererii se reflect# *n mic'orarea importului care provoac# corespunz#tor sc#derea ofertei monedei na&ionale pe pia&a valutar# 'i cre'terea valorii ei. Politica fiscal# expansiv# duce la rezultate opuse. Cererea m#rfurilor 'i serviciilor cre'te, iar oferta creditelor na&ionale accesibile scade. Importul cre'te ca rezultat se m#re'te oferta monedei na&ionale care provoac# diminuarea cursului valutar. ns# efectele unei politici fiscale austere nu poate fi dec,t pe un termen foarte scurt. Aceasta, din cauz# c# politica fiscal# auster#, ca urmare a condi&iilor existente *n economia &#rii duce 'i la reducerea cheltuielilor guvernamentale. -i fiindc# conform teoriei 'i practicii, recesiunea (starea *n care se afl# *n prezent Republica Moldova) poate fi eliminat# numai prin m#rirea cheltuielilor guvernamentale 'i mic'orarea impozitelor 'i taxelor e nevoie de reexaminat principiile politicii fiscale moldovene'ti. n caz contrar, diminuarea cheltuielilor guvernamentale va duce la cre'terea economiilor 'i corespunz#tor la m#rirea diferen&ei dintre economii 'i investi&ii, ca urmare va cre'te soldul balan&ei comerciale 'i se va mic'ora dimensiunea valoric# a etalonului monetar. Gestiunea riscului valutar macroeconomic prin intermediul politicii monetare 'i politicii fiscale duce *n multe cazuri la rezultate negative. Rezultatul favorabil al politicii monetare 'i fiscale austere este de scurt# durat# 'i poate conduce la efecte negative cum ar fi reducerea produc&iei, cre'terea pre&ului 'i apari&ia 'omajului. De aceea guvernele deseori recurg la efectul asupra anticip#rilor publicului. n corespundere cu teoria a'tept#rilor ra&ionale schimbarea direc&iei politicii monetare sau politicii fiscale schimb# 'i a'tept#rile *n ceea ce prive'te cursul valutar. Efectele asupra anticip#rilor publicului cere existen&a a dou# condi&ii. n primul r,nd, planul *n ceea ce prive'te politica cursului valutar trebuie s# fie anun&at p,n# la formarea anticip#rilor publicului.

3
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

n al doilea r,nd, participan&ii pie&ei valutare trebuie s# aib# *ncredere *n posibilitatea realiz#rilor anun&ate. De'i, atitudinea de pe pozi&ia a'tept#rilor ra&ionale r# m,ne din multe puncte de vedere contradictorie, aproape to&i economi'tii sunt de acord cu faptul c# a'tept#rile dimensiunii valorice a etalonului monetar influen&eaz# asupra valorii lui pe termen scurt. n a'a mod, *ncrederea acordat# programului de sus&inere a dimensiunii valorice a etalonului monetar, devine unul din factorii ce determin# pe c,t de scump# va fi realizarea acestui program. Din p#cate e foarte greu de presupus dac# societatea va avea *ncredere *n programul anun&at. n economia *n tranzi&ie lucrurile sunt 'i mai incerte. 3. Gestiunea riscului valutar la nivel mezoeconomic. Specificul economiei interna&ionale implic# sistemul bancar *n mod deosebit *n sistemul riscurilor economice externe. Analiza riscurilor economice externe presupune metode de lucru care nu se rezum# la simpla analiz# financiar# 'i de bilan& deoarece procedeele tradi&ionale ar conduce la respingerea tuturor opera&iunilor. Pentru banc# e important# elaborarea unei strategii de gestiune a riscurilor. Aceasta include un 'ir de probleme de la monitoringul riscului p,n# la evaluarea dimensiunii lui. Important e de 'tiut c# b#ncile activeaz# *n domenii care dup# determinare se refer# la riscante 'i pentru ele nu exist# *ntrebarea de a evita riscul sau nu. Pentru sistemul bancar riscul valutar reprezint# o preocupare inevitabil# 'i permanent#. Principiile gestiunii lui includ c,teva blocuri de probleme: Determinarea 'i evaluarea. prognozarea riscului valutar; determinarea riscului valutar. Controlul. coordonarea controlului riscului )n toate serviciile bancare ce au leg!tur! cu tranzac iile valutare; stimularea economic! la diminuarea riscului valutar; monitoringul eficacit! ii procedeelor de gestiune a riscului valutar. Finan&area. utilizarea resurselor disponibile; folosirea strategiei situa iilor imprevizibile. Managementul. r!spunderile $i obliga iile conducerii; claritatea politicii $i structurii gestiunii riscului valutar; scopurile $i sarcinile managementului. Apari&ia riscului valutar *n sistemul bancar e legat# de situa&ia pozi&iilor valutare ale b# ncii. Riscul valutar apare numai *n cazul pozi&iilor valutare deschise, atunci c,nd datoriile 'i crean&ele pe o valut# nu coincid. Dac# suma crean&elor e mai mare dec,t suma datoriilor pe o moned# str#in#, pozi&ia valutar# va fi lung# (long), *n caz invers scurt# (short). Tabelul 1. Natura efectelor induse de evolu&ia cursului de schimb Trendul cursului Apreciere depreciere de schimb Pozi&ia valutar# deschis#: -lung# nefavorabil favorabil - scurt# favorabil nefavorabil Pentru a evita riscul valutar institu&iile bancare trebuie s# tind# s#-'i *nchid# permanent pozi&iile valutare. ns# aceast# situa&ie nu este posibil# 'i nici convenabil#. De aceea se poate de considerat c# gestiunea riscului valutar pentru o banc# este mai *nt,i de toate administrarea veniturilor 'i cheltuielilor *n urma tranzac&iilor valutare. Exemplul 6.1. Presupunem c# banca *ncepe ziua de lucru cu pozi&ia valutar# *nchis# pe toate valutele. Pe parcursul zilei banca efectueaz# un 'ir de opera&iuni (mii un. mon.): 1. cump#r# 5000 / la cursul 1 /= 1,48 CHF 2. cump#r# 3800 $ la cursul 1 $ = 83,45 0

4
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

3. cump#r# 2300 1 la cursul 1 1 = 1,50 $ 4. cump#r# 100 000 0 la cursul 1 1 = 125,25 0 5. cump#r# 1500 CHF la cursul 1 $ = 1,38 CHF. Determina&i pozi&iile valutare deschise ale b#ncii. Rezolvare:
Opera)iunea Cump rat / 5000 $ 3800 1 2300 0 100.000 Curs 1,48 CHF// 83,450/$ 1,50$/1 125,25 0 /1 V#ndut CHF 7400 0 317110 $ 3450 1798,40 Pozi)ia valutar# deschis# Lung Scurt / 5000 CHF 7400 / 5000 CHF 7400 $ 3800 0317110 / 5000 CHF 7400 12300 0 317110 $350 / 5000 CHF 7400 11501,60 0 217110 $ 350 / 5000 CHF 5900 11501,60 0 217110 $ 737

CHF 1500

1,38 CHF/$

$ 1087

Concluzii. La sf*r'itul zilei de munc# banca are pozi&iile valutare deschise la urm#toarele valute: pozi&ie valutar# deschis# lung# la: euro 5000, lire sterline 1501,60; pozi&ie valutar# deschis# scurt# la: franci elve&ieni 5900, yeni japonezi 217110 'i dolari americani 737. -i fiindc# pozi&iile valutare nu pot fi permanent *nchise gestiunea riscului valutar pentru o banc# se rezum# mai *nt,i de toate administrarea veniturilor 'i cheltuielilor *n urma tranzac&iilor valutare. Totodat# 'i autorit#&ile monetare ale &#rilor controleaz# pozi&iile valutare deschise ale b#ncilor comerciale prin intermediul unor restric&ii. n Republica Moldova B.N.M. le permite institu&iilor bancare s#-'i gestioneze pozi&iile valutare deschise *n corespundere cu Hot#r,rea Consiliului de Administra&ie a B.N.M. prin intermediul limitelor zilnice stabilite care periodic sunt rev#zute. n cazul *n care limita pozi&iei valutare deschise este dep#'it# sistematic, B.N.M. poate priva banca autorizat# de dreptul de a avea pozi&ie valutar# deschis#. ntruc,t b#ncile utilizeaz# *n tranzac&iile sale valutare diferite monede str#ine, nu toate activele sau pasivele sunt expuse *n aceea'i m#sur# la risc. Iat# de ce e necesar de vorbit nu numai de gestiunea pozi&iei valutare a fiec#rei monede aparte, dar 'i de administrarea ansamblului de active ce compun portofoliul valutar. Deoarece reducerea tuturor riscurilor prin asigurarea riscurilor individuale nu reprezint# singurul element luat *n considera&ie, trebuie determinat nivelul riscului acceptabil, adic# momentul c, nd balan&a dintre obiectivele maximaliz#rii profitului 'i ale minimaliz#rii riscului este echilibrat#. O posibilitate ar fi p#strarea valutelor cu diferite grade de risc a valutelor bine asigurate, asigur,nd *n final un anumit venit minim 'i accept,nd riscuri mari numai pentru o propor &ie redus# dintre active. n acest fel se realizeaz# o *mbinare *ntre sentimentul de siguran&# cu nelini'tea particip#rii la joc. n cazul evalu#rii riscului portofoliului valutar se urm#re'te indicatorul de rentabilitate ale c#rui valori sunt incerte datorit# naturii problemei. Cel mai des riscul portofoliului valutar se asimileaz# cu dispersia *n jurul valorii medii sau *n jurul valorii anticipate a rentabilit#&ii. Portofoliul care nu este ap#rat de riscul valutar, se caracterizeaz# printr-o abatere p#tratic# medie mai mic# dec,t abaterile p#tratice medii pe fiecare tip de activ *n parte. n cazurile c,nd e posibil# asigurarea riscului valutar, riscul total ce caracterizeaz# investi&iile *n portofoliu se diminueaz# 'i mai mult. De aici reiese necesitatea hedjingului riscului valutar. ns# aceasta *nc# nu demonstreaz#, c# hedjingul *ntotdeauna prezint# prin sine decizia optim# sau c# *n orice situa&ie trebuie de acoperit riscul valutar. Dup# calculele speciali'tilor cota optim#, care are sens de a fi asigurat# constituie 75% din investi&iile *n activele str#ine. De fapt dac# portofoliul valutar include mai multe active str#ine se recomand#, mai *nt,i de toate de calculat dependen&a corelativ# *ntre modific#rile cursurilor valutare a fiec#rei din perechi 'i apoi de utilizat aceste date *n procesul prelucr#rii strategiei optime de hedging. n general riscul valutar al portofoliului e cu at,t mai mare, cu c,t e mai mare rentabilitatea a'teptat# de la modificarea etaloanelor monetare. Totodat# acest risc se g#se'te *ntr-o dependen&# invers# cu riscul fiec#rei valute ce compune portofoliul 'i cu intensitatea tendin&elor noastre de a evita riscul. 4. Gestiunea riscului valutar la nivel microeconomic.

5
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Incertitudinea modific#rii *n timp a etaloanelor monetare pe care le utilizeaz# *n rela&iile sale interna&ionale agen&ii economici determin# existen&a riscului valutar la nivel microeconomic. De la bun *nceput *n fa&a serviciului financiar al firmei apar dou# atitudini *n ceea ce prive'te managementul riscului valutar. Fie *ntreprinderea se protejeaz# gestion,ndu-'i riscul valutar, fie suport# ansamblul de consecin&e financiare. Dac# riscul este gestionat, *ntreprinderea va fi nevoit# s# suporte un cost relativ modest *n fiecare an. n caz contrar exist# *ntotdeauna o posibilitate c# se va produce mai devreme sau mai t,rziu o pierdere important# *n urma c#reia vor urma grave dificult#&i financiare. n contextul actual al unei economii interna&ionale caracterizate prin instabilitatea 'i incertitudinea dimensiunii valorice a etalonului monetar administrarea riscului valutar la nivel microeconomic devine o necesitate at,t pentru *ns#'i *ntreprinderea c,t 'i pentru *ntreaga economie na&ional#. n cazul sc#derii cursului valutar informa&ia b#neasc# privind valoarea pe plan extern *nregistreaz# o cre'tere de valoare care se transform# *n: pierdere pentru creditor; c'$tig pentru debitor. n cazul cre'terii cursului valutar informa&ia b#neasc# privind valoarea pe plan extern *nregistreaz# o cre'tere de valoare care se transform# *n: pierdere pentru debitor; c'$tig pentru creditor. Schimbarea posturii *n care se afl# o persoan# fizic# sau juridic# (creditor sau debitor) la intervale de timp relativ redus fac ca varia&ia cursului valutar s# nu fie tratat# ca o surs# de c,'tig ci, mai cu seam# ca o surs# de perturba&ii care trebuie limitat# sau eliminat# prin gestionarea atent# a riscului valutar1. Administrarea riscului valutar poate fi realizat# prin mai multe metode care pot fi grupate *n dou# categorii mari: metode contractuale; metode extracontractuale. Metodele contractuale de gestiune a riscului valutar presupun ap#rarea contra modific#rilor rapide ale dimensiunii valorice a etalonului monetar *nc# din faza *ntocmirii contractelor de v,nzare/cump#rare, introduc,nd pentru clauzele contractuale o serie de prevederi privind fie moneda etalon (moned# de evaluare 'i moned# de plat#), fie informa&ia de pre&. n aceast# categorie se cuprind procedee ca: introducerea clauzei (valutar#, index#rii pre&ului '. a.); alegerea monedei de plat#; alegerea metodei de plat#; utilizarea pre&urilor interna&ionale. Clauza valutar# este o condi&ie *nscris# *n contractul comercial interna&ional ce presupune dreptul exportatorului de a solicita corectarea pre&ului contractului stabilit la data *ncheierii lui *n func&ie de modificarea cursului valutar al monedei de evaluare/plat# fa&# de o alt# moned#-etalon, fa&# de un co' de valute sau fa&# de o moned# interna&ional# *n momentul pl#&ii. Elementele de baz# a mecanismului clauzei valutare sunt: )nceputul ac iunii ei, care depinde de limitele fluctua iilor cursului, stabilit )n contract (de ex, 2%) ziua )n care se stabile$te valoarea de baz! a monedei etalon sau a co$ului valutar, care de regul! este ziua )ncheierii contractului sau ziua urm!toare; limitarea ac iunii clauzei valutare la cre$terea $i la mic$orarea cursului valutar al monedei de evaluare/plat! fa ! de moneda etalon prin stabilirea nivelului superior $i inferior a ac iunii clauzei valutare. Scopul utiliz#rii clauzei este de a recupera par&ial sau total pierderea de valoare ce poate interveni *n urma modific#rii cursului valutar pentru cei doi parteneri, exportatorul 'i importatorul bunurilor contractate. V = V'(Nrt0Et0) V''(Nrt0Et1) (1) unde V diferen&a de valoare ce trebuie evaluat#; V(Nrt0Et0)- informa&ia despre valoarea stabilit# cu etalonul monetar din t0; V(Nrt0Et1) informa&ia despre valoarea decodificat# de primitorul semnelor b#ne'ti *n t1(Nr de semne stabilit *n t0 dar cuplat cu etalonul din t1).
1

P. Bran, Rela%ii monetare &i financiare interna%ionale, Editura Economica, Bucure'ti, 1995,

pag. 101.

6
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Diferen&a de valoare (V) poate fi anulat# prin corectarea mesajului vehiculat de semnele b#ne'ti, spre modificarea p#r&ii neutre a mesajului, *n raportul *n care se schimb# con&inutul valoric al etalonului *ntre momentul evalu#rii (t0) 'i momentul pl#&ii (t1) Nrt1Et1 = V/ Et1 (2) unde Nrt1Et1 informa&ia corectat#, av,nd *n vedere modificarea *n timp a etalonului; V / Et1 valoarea recalculat# cu etalonul din t1. Clauza valutar# se calcul# prin metode ce au *n vedere modificarea etalonului de evaluare/plat# fa&# de o valoare etalon luat# ca baz# (alt# valut#, co' de valute, moned# interna&ional#) Pet1 = Pet0k (3) unde: Pet1 pre&ul extern corectat, practicat *n momentul t1; Pet0 pre&ul extern din contract, determinat *n t0; k coeficientul de corectare n practica monetar# interna&ional# se deosebesc mai multe tipuri de clauze valutare. Clauza valutar# indirect# se folose'te atunci c,nd pre&ul m#rfii se fixeaz# *ntr-o moned# pe larg utilizat# *n decont#rile interna&ionale (U.S.D., Euro '. a.), iar plata se presupune a fi efectuat# *n alt# unitate monetar#, de regul# *n moneda na&ional#. Clauza valutar# direct# presupune coinciderea monedei de evaluare cu moneda pl#&ii, iar valoarea sumei pl#&ii se pune *n dependen&# de modificarea cursului monedei pl#&ii fa&# de o moned# mai stabil#. n cazul determin#rii mai exacte a efectului modific#rii cursului valutar al monedei de evaluare se apeleaz# la metoda co'ului valutar, valuta de evaluare fiind legat# de un num#r de alte valute. Num#rul de monede din care se compune co'ul valutar variaz# de la dou# 'i mai multe. Clauzele multivalutare au c,teva avantaje fa&# de cele valutare. n primul r,nd, co'ul valutar ca moned# de m#sur# a cursului mediu al monedei pl#&ii fa&# de un num#r determinat de valute diminueaz# probabilitatea modific#rii bru'te a sumei pl#&ii.
Exemplul 6.2 n cazul unui contract de export/import de 10 mil. $ se introduce clauza valutar#, etalonul de evaluare, dolarul fiind asociat cu francul elve&ian, considerat ca un etalon de referin&#. n momentul *ncheierii contractului (t0) cursul valutar

Cv0

era de 1,30 CHF/$.

Rezolvare: La data pl#&ii (t1), cursul valutar

Cv1

a ajuns la 1,25 CHF/$. Partenerii trec la punerea *n practic# a clauzei,

parcurg,nd mai multe etape; marja-prag fiind 2%. 1. Determinarea m#rimii modific#rii:

Clauza index#rii (recalcul#rii) pre&ului de contract care mai este cunoscut# 'i sub denumirea de clauza de escaladare a pre&urilor. Se folose'te *n cazul contractelor de lung# durat# 'i are drept scop atenuarea riscului datorat cre'terii pre&urilor *n perioada dintre momentul *ncheierii contractului 'i momentul pl#&ii. Alegerea valutei de evaluare/plat# este o alt# metod# contractual# de gestionare a riscului valutar la nivel microeconomic. Utilizarea ei este posibil# numai *n cazul c,nd exportatorul este puternic pe pia&# 'i poate impune o anumit# moned# considerat# de el mai pu&in fluctuant#. Pentru exportator aceast# metod# va avea efecte favorabile numai *n cazul dac# va realiza o prognozare corect# a evolu&iei monedei. acceptate ca etalon 'i mijloc de plat# interna&ional. Introduc,nd anumite clauze *n contractele economice serviciile financiare ale firmelor trebuie s# &in# cont de riscurile ce pot ap#rea *n urma lor, av,nd *n vedere efectele contradictorii ale cre'terii sau descre'terii cursului valutar pentru un exportator, respectiv un importator.

2. Compararea cu marja-prag de la care se aplic# corectarea: 3,8% > 2%; deci modificarea este superioar# marjei 2%, coeficientul k fiind egal cu 1+ modificarea = 1,038; 3. Aplicarea clauzei Pet1 = 10 mil. $ 2 k = 10 mil. $ 2 1,038 =10,38 mil. $ Concluzii. Modificarea sumei *ncasate fa&# de pre&ul ini&ial de contract are menire de a aduce informa&ia b#neasc# din t1 la nivelul valorii contractuale din t0: 10 mil. $ 2 Et0 = 10,38 mil. $ 2 Et1

Cv 1,25 Cv = 100 1 100 = 100 100 = 100 96,2 = 3,8% Cv 1 , 30 0

7
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

n primul r,nd, *n cazul *n care la data pl#&ii (*ncas#rii) cursul valutar are o evolu&ie contra celei prognozate, c,'tigul se transform# *n pierdere, iar pierderea *n c,'tig. n al doilea r,nd, introducerea clauzelor presupune o pozi&ie consolidat# celui care solicit# introducerea clauzei. n al treilea r,nd, introducerea clauzei poate duce la pierderea clientului. n situa&ia *n care unul din parteneri nu poate apela la metode contractuale (pozi&ia de pe pia&# fiind modest#) se poate recurge la metode neprev#zute *n contract pentru gestiunea riscului valutar la nivel microeconomic. Tehnicile de gestiune a riscului valutar sunt multiple, de aceea *n continuare vor fi prezentate cele mai frecvent utilizate *n economiile de pia&# 'i posibile *n practicarea *n economiile *n tranzi&ie. Gestiunea riscului valutar al firmei e legat# de pozi&ia valutar# economic# global# 'i componentele ei. Luat# *ntr-un sens general pozi&ia valutar# economic# corespunde pentru o *ntreprindere (sau o grup# de *ntreprinderi) elementelor expuse la modificarea dimensiunii valorice a etalonului monetar. Expunerea global# se subdivizeaz# *n expunerea contabil# 'i expunerea economic# Pentru a evita expunerea *ntreprinderii la riscul valutar serviciile financiare recurg la metode de diverse dificult#&i. Echilibrarea structural# este o metod# relativ simpl# de administrare a riscului valutar la nivel microeconomic. Ea const# *n tendin&a de a *ntre&ine o structur# a activelor 'i pasivelor care s# permit# de a mic'ora pierderile de la modificarea cursului valutar prin profitul ob&inut de la aceia'i modificare pe altel articole a bilan&ului. Altfel spus, o astfel de tactic# se rezum# la tendin&a de a avea o cantitate maximal posibil# de pozi&ii "*nchise", minimaliz,nd *n a'a mod riscul valutar. -i fiindc# toate pozi&iile valutare nu pot fi *nchise 'i aceast# situa&ie nici nu este *ntotdeauna rezonabil# e nevoie de o echilibrare structural#. Aceasta poate fi realizat prin supravegherea pozi&iei valutare economice globale. Pentru supravegherea permanent# a pozi&iei valutare este esen&ial de elaborat un tablou a pozi&iei valutare economice a *ntreprinderii. Sincronizarea &n timp i spa)iu. Pentru a evita riscul valutar exportatorul va trebui s# utilizeze moneda str#in# c,t mai repede 'i dac# e posibil, *n &ara de origine a monedei pentru a nu suporta pierderi din modificarea cursului valutar. n limitele permise de regulile metodelor de plat# interna&ional#, pl#titorul poate am,na sau devansa plata datoriei *n func&ie de evolu&ia cursului monedei de plat# (metoda se mai nume'te leads and legs). Opera)iunea de leasing presupune plata de c#tre beneficiarul bunurilor procurate prin contractul de leasing, societ#&ii financiare o sum# care dep#'e'te pre&ul de catalog al produselor, dar *n schimb, beneficiaz# de serviciile integrale ale bunurilor imediat dup# *ncheiere. Plata se efectueaz# printr-un sistem de cote de chirie lunar# sau trimestrial# pe parcursul a c,&iva ani. De fapt prin intermediul contractului de leasing utilizatorul bunului exportat nu numai c# beneficiaz# de un credit dar 'i *'i gestioneaz# riscul valutar prin transmiterea lui companiei de leasing. Netting-ul se folose'te pe larg la nivelul grupurilor interna&ionale. Aceast# opera&iune const# *n limitarea la maximum a pozi&iei valutare stabilind o compensare (netting) ce permite de a reduce volumul monedelor transferate *ntre societ#&ile ce sunt legate *ntre ele. Frecvent, aceast# politic# s-a prelungit prin formarea societ#&ilor de refacturare (factoring), stabilite *n general *n &ara favorizat# din punct de vedere al reglement#rilor valutare 'i fiscale. Gestiunea riscului valutar prin intermediul netting-ului sau pooling-ului convine, *n particular, *ntreprinderilor ce dispun de o re&ea de informa&ie dezvoltat# 'i e posibil# previziunea fluxurilor valutare. Factoring-ul reprezint# o tehnic# de finan&are utilizat# ini&ial pe plan intern. Mecanismul acestei opera&iuni este relativ simplu. Exportatorul cedeaz# societ#&ii de factoring (banc# sau institu&ie financiar# specializat#) totalitatea crean&elor sale asupra partenerilor str#ini. Factorul efectueaz# plata imediat# a acestora, prelu,nd at,t riscul de neplat# c,t 'i. n acest context activitatea financiar#, prin metodele, instrumentele 'i valoarea ridicat# a informa&iilor sale specifice devine un factor activ at,t *n procesul de fundamentare a deciziilor economice, c,t 'i *n conducerea curent# a *ntreprinderii. Iar adoptarea de decizii *n ceea ce prive'te gestiunea riscului valutar trebuie s# &in# cont de utilitatea unei decizii sau altei, deoarece metodele calcului utilit#&ii introduce *n procesul decizional o not# de obiectivitate *n alegerea solu&iei optime, l#s,nd totu'i loc 'i pentru motiva&iile de scop 'i psihologice curente de o ac&iune uman#.

8
PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com