Parlamentul European

I. Introducere. Uniunea Europeana noul cadru al politicii europene

In literatura de specialitate precum si in mass-media se opereaza in mod frecvent cu anumite concepte care vin sa evidentieze structura complexa si dinamica a procesului constructiei europene: institutii comunitare si organe comunitare. Conceptul de institutii comunitare se caracterizeaza prin urmatoarele elemente specifice: au rolul de a pune in aplicare, in temeiul competentelor lor, regulile juridice fundamentale de constituire si de functionare a Comunitatilor si a U.E. sunt create prin tratatele de infiintare a Comunitatilor Europene in domeniile in care actioneaza sunt dotate cu puterea de a lua decizii si de a le impune statelor membre; din aceasta perspectiva ele reprezinta o desprindere de sc emele traditionale ale cooperarii internationale, in care executarea tratatelor este supusa disponibilitatii semnatarilor, suveranitatea nationala fiind cauza principala a asa-numitei !paralizii a tratatelor! prin natura lor, ele reprezinta interesele statelor "Consiliul#, interesele Comunitatilor "Comisia#, interesele popoarelor "$arlamentul# si interesele dreptului "Curtea de %ustitie# beneficiaza de anumita autonomie juridica, administrativa si financiara, corolar al specificitatii lor functionale Organele comunitare se diferentiaza prin faptul ca: indeplinesc functii consultative, cu caracter te nic ori financiar, auxiliar; sunt prevazute prin tratate, altele sunt create de catre institutii in vederea exercitarii atributiilor lor; cele infiintate prin tratate pot avea personalitate juridica sau o simpla autonomie financiara; cele create de institutii trebuie sa aiba fundamentul in tratate, sa nu fie dotate cu puteri proprii de decizie, ci numai cu functii de executie strict controlate, sa nu modifice ec ilibrul institutional. Institutiile comunitare sunt acele organe create prin tratatele de infiintare a Comunitatilor Europene, care neav&nd personalitate juridica, reprezinta interesele statelor, ale comunitatilor si popoarelor, asigura respectarea dreptului si actioneaza in domenii strict limitate, fiind dotate cu puterea de a lua decizii la nivel comunitar, pe care le impune statelor membre. 'rganele comunitare sunt acele elemente structurale, create prin tratate sau de catre institutiile comunitare, in vederea indeplinirii unor functii consultative

auxiliare cu caracter te nic, financiar si de alta natura "Comitetul (egiunilor, Comitetul Economic si )ocial#. Institutiile Uniunii Europene se pot imparti in doua categorii: cele care au orientare supranationala, cum ar fi: Comisia, Parlamentul European si Curtea de Justie si cele cu orientare interguvernamentala: Consiliul de Ministrii si Consiliul European "Anexa nr. 1#. Comisia este alcatuita din reprezentanti numiti de statele membre pentru o perioada de * ani. Ei nu reprezinta interesele propriilor guverne ci, intruc ipeaza ideea de unitate europeana. Comisia simbolizeaza si asigura functionarea ideii de integrare supranationala mai mult decat orice organism. Comisarii nu mai au dupa denumire nici un fel de legatura cu interesele guvernelor care i-au propus. +vand sediul la ,ruxelles, Comisia identifica agenda de probleme si propune solutii pe care le inainteaza Consiliului de -inistri. )ub conducerea lui %ac.ues /elors Comisia si-a sporit personalul, ajungand la circa 01 222 de functionari care asigura din punct de vedere administrativ functionarea Uniunii Europene $arlamentul European functioneaza la )trasbourg si este dupa cum spunea Con3a4 5enderson !primul si singurul experiment in democratia transnationala!. + fost infiintat in 0678 ca parte a Comunitatii Europene a Carbunelui si 'telului. El nu poate adopta legi dar are prerogative in ceea ce priveste supraveg erea bugetului Uniunii, fiind in masura sa bloc eze o serie de propuneri executive. $arlamentul are c iar dreptul de a dizolva Comisia, daca o asemenea otarare intruneste doua treimi din voturi. /in 0696 membrii $arlamentului European sunt alesi direct de catre cetatenii din statele din care provin. In momentul in care Uniunea avea 08 membrii, numarul parlamentarilor se ridica la 70:, dupa marirea ei la 07 membrii, numarul parlamentarilor a crescut la ;8;. Este de mentionat, pentru aceasta succinta introducere, si faptul ca parlamentarii sunt alesi proportional cu numarul polulatiei din tara membra din care provin, iar in forul european nu mai sunt grupati pe blocuri nationale ci pe grupuri ideologice. In acest fel $arlamentul European ofera o imagine a spectrului politic al Uniunii Europene.

II. Parlamentul European

1. Prezentare generala Parlamentul European reprezint<, =n formularea >ratatului de la (oma din 0679, !popoarele statelor unite =n Comunitatea European<!. +proximativ 197 de milioane de cet<?eni europeni din 07 ?<ri sunt =n prezent implica?i =n procesul de integrare, prin cei ;8; de reprezentan?i pe care =i au =n $arlamentul European. $rimele alegeri directe =n $arlamentul European s-au ?inut =n iunie 0696, c&nd, la numai 1* de ani de la terminarea celui de al doilea r<zboi mondial, popoarele na?iunilor Europei, o dat< destr<mate de r<zboi, au mers la urne pentru a

alege membrii unui parlament unic. Europenii nu ar fi putut g<si un simbol mai puternic al reconcilierii. $arlamentul European, a c<rui legitimitate deriv< din sufragiul universal direct, este ales la fiecare cinci ani; de-a lungul timpului, el a acumulat constant putere @i influen?<, printr-o serie de tratate. +ceste tratate, =n special >ratatul de la -aastric t din 0668 @i >ratatul de la +msterdam din 0669, au transformat $arlamentul European dintr-un organism pur consultativ =ntr-un parlament legislativ, cu puteri similare cu cele ale parlamentelor na?ionale. $arlamentul European este singura institu?ie comunitar< care se =nt&lne@te @i =@i ?ine dezbaterile =n public. /ezbaterile, opiniile @i rezolu?iile $arlamentului se public< =n Monitorul Oficial al Uniunii Europene. 2. Presedintia, Biroul i on!erinta Presedintilor Presedintele reprezint< $arlamentul =n situa?ii oficiale @i =n rela?iile interna?ionale, prezideaz< @edin?ele plenare @i =nt&lnirile ,iroului @i Conferin?ei $re@edin?ilor. Biroul este organul regulator care este responsabil cu bugetul $arlamentului @i r<spunde de c estiuni administrative, de organizare @i de personal. $e l&ng< $re@edinte @i cei paisprezece vicepre@edin?i, acesta mai include cinci c estori care ocup< o pozi?ie consultativ< =n c estiunile administrative @i financiare legate de -embri @i de )tatutul acestora. -embrii ,iroului sunt ale@i cu un mandat de doi ani @i jum<tate. on!erinta Presedintilor cuprinde $re@edintele $arlamentului @i pre@edin?ii grupurilor politice; ea este organismul politic conduc<tor al $arlamentului. Conferin?a elaboreaz< agenda pentru sesiunile plenare, stabile@te orarul activit<?ii organismelor parlamentare @i termenii de referin?< @i dimensiunea comisiilor @i delega?iilor parlamentare. ". omisiiile si secretariatul $entru a preg<ti activitatea sesiunilor plenare ale $arlamentului, -embrii lucreaz< =n 09 comisii permanente. $e l&ng< aceste comisii permanente, $arlamentul mai poate =nfiin?a @i su#comisii, comisii temporare care se ocup< de probleme specifice, precum @i comisii de anc$et%. omisiile parlamentare unite =ntre?in rela?iile cu parlamentele )tatelor cu care Uniunea European< are acorduri de asociere. /e asemeni, d elega&iile interparlamentare fac acela@i lucru pentru parlamentele multor altor ?<ri @i pentru organiza?iile interna?ionale. >rebuie mentionat ca activitatea $arlamentului este organizat< de un secretariat, condus de un Secretar General, @i care are un personal de aproximativ 1722 de persoane, pe l&ng< care mai func?ioneaz< @i personalul grupurilor politice @i asisten?ii membrilor.

Cele unsprezece limbi de lucru ale $arlamentului presupun ca o treime din personalul secretariatului s< lucreze =n domeniul lingvistic "traducere @i interpretare#. Cu toate acestea, =n ciuda constr&ngerilor impuse de multilingvism @i de cele trei puncte de lucru, bugetul opera?ional al $arlamentului este doar unu la sut< din bugetul Comunit<?ii, adic< un euro @i jum<tate pe an de la fiecare persoan< care tr<ie@te =n Uniunea European<. '. Puterile Parlamentului European Ca toate parlamentele, $arlamentul European are trei puteri fundamentale: puterea legislativ< puterea administrativ< financiar< puterea de a supraveg ea executivul a. Puterea legislati(% $rocedura legislativ< normal< este codecizia. +stfel, $arlamentul European @i Consiliul se afl< la egalitate, actele fiind adoptate =mpreun< de Consiliu @i de $arlamentul European. $rin procedura de codecizie, mult mai multe amendamente ale $arlamentului sunt introduse =n legile comunitare; de asemenea, nici un text nu poate fi adoptat f<r< acordul oficial al $arlamentului European @i al Consiliului European. Codecizia este la ora actual< una dintre puterile cele mai importante ale $arlamentului. $rocedura de codecizie se aplic< asupra problemelor legate de mi@carea liber< a for?ei de munc<, de crearea unei pie?e interne, de cercetarea @i dezvoltarea te nologic<, mediul =nconjur<tor, protec?ia consumatorului, educa?ie, cultur< @i s<n<tate. +ceast< procedur< s-a folosit, spre exemplu, atunci c&nd $arlamentul European a adoptat directiva !televiziunii f<r< grani?e!, care interzicea transmiterea evenimentelor sportive numai =n form< codificat<. $rocedura a permis de asemenea $arlamentului European s< asigure reguli mult mai stricte cu privire la calitatea combustibililor @i a uleiurilor de motor =ncep&nd din anul 8222, ca un mijloc de a mic@ora considerabil poluarea atmosferic<. /e@i codecizia este procedura standard, exist< domenii importante, cum ar fi problemele fiscale, sau revizuirea anual< a pre?urilor agricole, =n care parlamentul pur @i simplu =@i exprim< p<rerea. #. Puterea administrati(% !inanciar% +ceasta este o putere important<, care permite $arlamentului European s< =@i stabileasc< priorit<?ile politice. $arlamentul European adopt< =n fiecare lun< decembrie #ugetul Uniunii pe anul urm<tor. ,ugetul nu intr< =n vigoare p&n< ce nu este semnat de $re@edintele $arlamentului European, pun&nd astfel la dispozi?ia Uniunii resursele financiare necesare pentru anul urm<tor. /in 0692, bugetul este finan?at din resurse proprii, acceptate de )tatele -embre dup< consultarea $arlamentului European. +ceste resurse sunt limitate la

ora actual< la 0.89A din produsul intern brut. Bn acest moment, resursele proprii cuprind: >axele vamale percepute la grani?ele externe ale Uniunii; >axele pe produsele agricole importate de la ?<rile care nu sunt membre ale Uniunii; 0A din taxa pe valoare ad<ugat< ">C+# pe produse @i servicii =n cadrul Uniunii; o !a patra resurs<!, calculat< pe baza prosperit<?ii relative a fiec<rui )tat -embru "produsul intern brut al acestor state#. /e la >ratatele de la Duxemburg din 0692 @i 0697, care au creat resursele proprii ale Comunit<?ii, $arlamentul European @i Consiliul European au devenit cele dou< bra?e ale autorit<?ii bugetare - cu alte cuvinte, ele =mpart puterea administrativ< financiar<. $arlamentul are ultimul cuv&nt =n c estiuni care privesc c eltuielile pe regiuni "Eondul European pentru /ezvoltare (egional<#, lupta =mpotriva @omajului, mai ales =n r&ndurile tinerilor @i femeilor "Eondul )ocial European#, =n c estiuni legate de programe culturale @i educa?ionale, cum ar fi programele Erasmus @i )ocrates; $arlamentul poate m<ri bugetul de c eltuieli =n limitele unui plafon acceptat de Consiliul European @i de Comisia European<. /e asemenea, trebuie mentionat ca $arlamentul =@i folose@te puterile pentru a m<ri fondurile pentru ajutor umanitar @i programelor pentru refugia?i. Bn ceea ce prive@te c eltuielile cu agricultura, $arlamentul poate propune modific<ri, dar Consiliul European are ultimul cuv&nt =n acest sens. Bn cazul =n care $arlamentul European @i Consiliul European nu reu@esc s< ajung< la un consens asupra fondurilor de c eltuieli, dup< dou< lectur<ri ale proiectului de buget, =ntre mai @i decembrie, $arlamentul are dreptul s< resping< bugetul, @i =ntreaga procedur< se reia. )emn<tura $re@edintelui $arlamentului este cea care face posibil< punerea =n aplicare a bugetului. /up< adoptarea bugetului, $arlamentul monitorizeaz< utilizarea corespunz<toare a fondurilor publice, prin omisia de ontrol Bugetar. -ai precis, aceasta =nseamn< controlul asupra administr<rii fondurilor @i ac?iuni permanente pentru =mbun<t<?irea procedurilor de =mpiedicare, detectare @i pedepsire a fraudelor, stabilind dac< c eltuielile comunitare au dat cele mai bune rezultate posibile. $arlamentul elaboreaz< o evaluare anual< asupra folosirii fondurilor de c<tre Comisia European<, =nainte de a acorda o apreciere de !=ndeplinire! a implement<rii bugetului. Bn 0666, $arlamentul a refuzat s< acorde Comisiei o apreciere de =ndeplinire pentru 066;, din motive de administrare improprie a fondurilor @i lips< de transparen?<. /e asemeni, in cadrul procesului de luare a deciziilor in Uniunii Europene -onetare, $arlamentul European are responsabilitatea de a asigura supraveg erea democratica a ,ancii Centrale Europene ",CE#, a carei independenta este garantata prin >ratat. $arlamentul este consultat in problema nominalizarilor

pentru presedintie si pentru Comitetul executiv al ,ancii. In plus, in afara dezbaterilor periodice asupra situatiei economice si financiare, $arlamentul intervine si in adoptarea legislatiei referitoare la UE-, si este consultat de catre Consiliu atunci cand se pune problema acceptarii unei cereri de adeziune la euro c. Puterea de supra(eg$ere democratica $arlamentul exercit< o supraveg ere democratic< asupra tuturor activit<?ilor comunitare. +ceast< putere, care ini?ial se aplica numai asupra activit<?ilor Comisiei Europene, a fost extins< @i asupra Consiliului de -ini@tri, asupra Consiliului European @i a organismelor de cooperare politic< r<spunz<toare =n fa?a $arlamentului. $arlamentul European poate, de asemenea, constitui comisii de anc et<. +cest lucru a fost f<cut de c&teva ori - spre exemplu, =n c estiunea !bolii vacii nebune!, care a dus la constituirea unei +gen?ii Ceterinare Europene la /ublin. >ot $arlamentul a asigurat @i crearea 'ficiului European =mpotriva Eraudei "'D+E# =n c estiuni bugetare. ). Parlamentul si omisia Europeana $arlamentul European joac< un rol important =n procesul numirii Comisiei Europene. /up< ce aprob< nominalizarea pentru $re@edintele Comisiei, $arlamentul audiaz< membrii nominaliza?i pentru Comisiei, numind apoi Comisia printr-un vot de =ncredere. +ceast< putere vine s< completeze dreptul $arlamentului de a cenzura Comisia - o arm< politic< puternic<, de vreme ce adoptarea unei mo?iuni de cenzur< ar obliga Comisia s< demisioneze. $&n< acum, $arlamentul European nu a adoptat nici o mo?iune de cenzur<. +doptarea unei mo?iuni de cenzur< ar necesita susinerea unei majoriti absolute a membrilor, precum i !otul a dou treimi dintre ei . Bn martie 0666, ca urmare a unui raport asupra managementului Comisiei, elaborat de o comisie de exper?i independen?i =mputernici?i de $arlament, Comisia a ales s< demisioneze, mai degrab< dec&t s< se supun< unei cenzuri oficiale a $arlamentului. $arlamentul =@i exercit< puterile de supraveg ere zilnic, examin&nd un mare num<r de rapoarte lunare sau anuale pe care Comisia European< este obligat< s< le prezinte "spre exemplu, raportul anual general @i rapoartele lunare cu privire la implementarea bugetului#. Bn plus, -embrii $arlamentului European pot adresa =ntreb<ri Comisiei Europene, oral sau =n scris. Bn timpul @edin?elor =n plen, !)ec?iunea de =ntreb<ri! devine un forum pe c estiuni specifice =ntre membrii $arlamentului @i membrii Comisiei. -embrii independen?i ai $arlamentului @i grupurile politice adreseaz< anual peste 7222 de =ntreb<ri Comisiei. *. Parlamentul si onsiliul European

$uterile bugetare @i legislative extinse ale $arlamentului au m<rit influen?a acestuia asupra Consiliului European. Bn special procedura de codecizie a ajutat la crearea unui ec ilibru al puterii legislative =ntre Consiliul European @i $arlamentul European. +. Parlamentul si politica comuna externa de securitate , -.P/ Felul cooper<rii politice europene, care a demarat la =nceputul anilor G92, era s< dep<@easc< un cadru economic @i social stabilit de >ratatele comunitare, @i s< ajung< la o strategie comun< original< a )tatelor -embre =n domeniul politicii externe. /upa cum este cunoscut, >ratatul Uniunii Europene recunoa@te nevoia de a =ncorpora =n politica extern< o dimensiune de securitate comun<. +ceast< cooperare se extinde =n principiu =n toate domeniile de politic< interna?ional< care implic< interesele Uniunii Europene, ea reprezent&nd o prelungire fireasc< a activit<?ii Comunit<?ii. Importan?a extraordinar< pe care $arlamentul o acord< CE)$ este reflectat< =n dezbaterile sale, =n special =n cele care au loc =n Comisia pentru $olitic< Extern<, /repturile 'mului, )ecuritate Comun< @i $olitici de +p<rare. $re@edin?ia Consiliului European consult< $arlamentul European asupra principalelor aspecte de politic< extern< @i de securitate, @i asigur< luarea =n considerare a punctelor de vedere ale $arlamentului. In plus, $arlamentul este informat =n mod regulat de $re@edin?ie @i de Comisia European< despre dezvoltarea strategiilor de politic< extern< @i de securitate. >ratatul de la +msterdam a creat biroul (eprezentantului pentru politic< extern< @i de securitate comun<. $rimul de?in<tor al acestei func?ii este Havier )olana, care a fost numit de Consiliul European de la Cologne =n iunie 0666. $arlamentul European poate adresa =ntreb<ri sau face recomand<ri Consiliului European. +nual, $arlamentul ?ine dezbateri asupra progresului =n implementarea CE)$. 0. Parlamentul si cooperarea in domeniul 1ustitiei si politicii interne $arlamentul acord< o aten?ie special< implement<rii politicilor =n domenii de interes comun, cum ar fi politicile de azil @i emigrare, lupta =mpotriva dependen?ei de droguri, fraudei @i criminalit<?ii interna?ionale. $arlamentul este consultat @i informat cu regularitate asupra cooper<rii =ntre autorit<?ile juridice @i de politic< intern< ale )tatelor -embre ale Uniunii. +cesta poate pune =ntreb<ri sau poate face recomand<ri Consiliului =n acest sens. /e asemenea, $arlamentul ?ine dezbateri anuale asupra progresului =nregistrat =n aceste domenii. 2. Parlamentul si supra(eg$erea democratica a Uniunii Economice si 3onetare

$arlamentul a primit un rol important =n rela?ia cu ,anca Central< European< ",CE#, ca parte a E-U "Uniunii -onetare @i Economice#. ,anca se bucur< de independen?< total< =n deciziile de politic< monetar<. Ea are autoritate unic< =n stabilirea ratei dob&nzilor pe termen scurt @i =n folosirea instrumentelor monetare necesare pentru men?inerea stabilit<?ii monedei euro. Cu toate acestea, independen?a opera?ional< a ,<ncii Centrale Europene este contrabalansat< de r<spunderea pe care aceasta o are =n fa?a $arlamentului European. (egulile procedurale ale $arlamentului definesc clar rolul pe care acesta =l are =n numirea $re@edintelui, Cicepre@edintelui @i a altor membri ai ,iroul Executiv al ,<ncii. /up< audierile comisiei, nominaliza?ii trebuie s< fie aproba?i de $arlament =nainte de a putea fi numi?i de Consiliu. $re@edintele ,<ncii Centrale Europene trebuie s< prezinte un raport anual =n @edin?a plenar< a $arlamentului. Bn plus, $re@edintele ,<ncii Centrale @i al?i membri ai ,iroului Executiv se prezint< =n fa?a comisiei pe probleme monetare a $arlamentului la intervale regulate; aceste =nt&lniri pot avea loc la cererea oric<reia din p<r?i. Cel pu?in patru asemenea =nt&lniri trebuie ?inute =n fiecare an. 14. 3em#rii Parlamentului European -embrii $arlamentului European sunt ale@i prin su!ragiu uni(ersal direct, =ntr-un sistem de reprezentare propor?ional< - fie pe baz< regional<, cum este cazul =n Italia, =n -area ,ritanie @i =n ,elgia, fie pe baz< na?ional<, cum se =nt&mpl< =n Eran?a, )pania, +ustria, /anemarca, Duxemburg @i =n alte ?<ri, sau =ntr-un sistem mixt, ca =n Iermania. $este tot se aplic< acelea@i reguli democratice, iar dintre acestea =n special dreptul de !ot la !"rsta de #$ ani, e%alitatea &ntre femei i brbai, i !otul secret . Bn unele state membre, cum ar fi ,elgia, Duxemburg @i Irecia, participarea la !ot este obli%atoriu. -embrii $arlamentului European nu au voie s< desf<@oare anumite activit<?i profesionale sau s< de?in< anumite func?ii "spre exemplu, func?ia de judec<tor, ministru sau director al unei companii de stat#. /e asemenea, ei trebuie s< se supun< legilor na?ionale care restric?ioneaz< sau interzic mandatele duble. /e la intrarea =n vigoare a >ratatului de la -aastric t, =n 0661, orice cet<?ean al unui )tat -embru al Uniunii Europene care tr<ie@te =n alt< ?ar< a Uniunii poate vota sau candida la alegeri =n ?ara sa de reziden?<. /e aseemenea, membrii $arlamentului European primesc acelea@i aloca?ii ca parlamentari, ca @i membrii parlamentelor lor na?ionale. +ceast< aloca?ie este pl<tit< de fiecare )tat -embru @i completat< de $arlamentul European cu o sum< care s< acopere c eltuielile -embrilor $arlamentului European, ap<rute ca urmare a =ndeplinirii =ndatoririlor lor @i recrut<rii de asisten?i. +ceste aloca?ii pot fi blocate dac< -embrii nu particip< regulat la @edin?ele plenare. Da cererea $arlamentului, =n >ratatul de la +msterdam s-a inclus o prevedere referitoare la un statut comun pentru to?i -embrii $arlamentului European. +cest statut va fi adoptat =n cur&nd @i va elimina discrepan?ele =ntre

salariile -embrilor de diferite na?ionalit<?i, asigur&nd =n acela@i timp o transparen?< mai mare. 12. omponenta Parlamentului European Jum<rul de -embri pentru fiecare stat este specificat =n >ratate. Bn Camer<, -embrii se adun< =n grupuri politice, nu =n delega?ii na?ionale. Bn prezent, $arlamentul are opt grupuri politice, plus c&?iva membri !independen?i!. +ceste grupuri politice cuprind membri din peste o sut< de partide politice na?ionale. "Anexa nr 2# 1". Acti(itatea 3em#rilor Parlamentului European -embrii $arlamentului European se =nt&lnesc =n @edin?< plenar<, timp de o s<pt<m&n<, la )trasbourg, unde este sediul $arlamentului European. Comisiile parlamentare se =nt&lnesc =n general dou< s<pt<m&ni pe lun< la ,ruxelles, pentru a u@ura contactul cu Comisia @i Consiliul European. Cea de a treia s<pt<m&n< este rezervat< =nt&lnirilor grupurilor politice, iar cea de a patra, pentru @edin?a plenar< de la )trasbourg. $arlamentul mai are @i =nt&lniri plenare suplimentare la ,ruxelles. )ecretariatul se afl< la Duxemburg. /e@i =@i are sediul la )trasbourg, $arlamentul European are trei puncte de lucru, din motive istorice. Cele trei Comunit<?i nu au fost constituite =n acela@i moment. Comunitatea European< pentru C<rbune @i '?el "EC)C# a fost constituit< la Duxemburg =n 0678, iar Comunitatea European< pentru Energie +tomic<, adesea numit< EU(+>'-, @i Comunitatea Economic< European< "EEC# au fost constituite =n principal =n ,ruxelles, =n 067:. )trasbourg a devenit mai =nt&i sediul Consiliului European, iar apoi, =n 0678, sediul $arlamentului European, pentru a simboliza reconcilierea francogerman<. Bnt&lnirea Consiliului European de la Edinburg "0668# @i >ratatul de la +msterdam "0669# au oficializat amplasarea Institu?iilor =n cele trei locuri. >raducerea simultan< a tuturor dezbaterilor parlamentare @i discu?iilor comisiilor este asigurat< =n cele unsprezece limbi oficiale ale Uniunii: danez<, olandez<, englez<, finlandez<, francez<, german<, greac<, italian<, portug ez<, spaniol< @i suedez<. /e asemenea, toate documentele parlamentare sunt traduse @i publicate =n toate aceste unsprezece limbi. +ctivitatea $arlamentului este organizat< =n general pe urm<toarele principii: comisia parlamentar< corespunz<toare "spre exemplu, Comisia pentru -ediul Bnconjur<tor pe probleme de legisla?ie a polu<rii# nume@te un membru ca !raportor!, pentru a redacta un raport asupra propunerii, ce va fi supus Comisiei Europene spre analiz<; raportorul supune raportul redactat comisiei respective, pentru dezbatere; dup< ce raportul a fost analizat, el este supus la vot @i, dac< este cazul, amendat;

 raportul se discuta apoi in sedinta plenara, amendat si supus la (ot. $arlamentul adopt< apoi o pozi?ie asupra c estiunii respective. +ceasta este procedura pentru adoptarea legisla?iei, care necesit< dou< lectur<ri, ca =n cazul procedurii de codecizie. $e l&ng< adoptarea propunerilor legislative @i a bugetului, -embrii $arlamentului European mai analizeaz< @i activitatea Comisiei Europene @i a Consiliului European, pun&nd =ntreb<ri orale asupra unor c estiuni specifice -embrilor Comisiei @i Consiliului, =n cadrul @edin?elor =n plen. 1'. 5elatiile cu tarile in curs de dez(oltare $arlamentul European poate =ndruma @i promova programele de dezvoltare @i cooperare ale Uniunii Europene cu practic toate ?<rile =n curs de dezvoltare din lume, prin Comisia pentru dezvoltare @i cooperare din cadrul $arlamentului, @i prin activitatea +dun<rii Comune +C-EU. $rin procedura bugetar<, $arlamentul influen?eaz< direct c eltuielile pentru priorit<?ile majore de dezvoltare, cum ar fi ajutoare cu ran< pentru zone rurale, c estiuni referitoare la mediul =nconjur<tor, asisten?< pentru refugia?i @i persoane str<mutate @i sus?inerea activit<?ii organiza?iilor neguvernamentale. $arlamentul acord< de asemenea o mare importan?< furniz<rii de ajutoare umanitare. Bn special prin +dunarea Comun<, institu?ia democratic< a conven?iei +CEU care une@te Uniunea European< cu 90 de ?<ri ale regiunilor african<, a Insulelor Caraibe @i a $acificului "+C$#, $arlamentul European a lucrat pentru crearea unui parteneriat bazat pe comer? @i dezvoltare economic<, pentru lupta =mpotriva s<r<ciei @i respectarea drepturilor omului @i a principiilor democratice. -ul?umit< $arlamentului European, Conven?ia +C$KEU include acum o !clauz< de democra?ie! - op?iunea de a suspenda ajutorul c<tre ?<rile +C$ care se fac vinovate de =nc<lc<ri grave ale drepturilor omului. 1). Apararea drepturilor omului Bn prezent este nevoie de asentimentul $arlamentului pentru decizii referitoare la acceptarea de noi )tate -embre, la acorduri de asociere cu ?<rile care nu sunt membre ale Uniunii @i la =nc eierea de acorduri interna?ionale. +ceasta =nseamn< c< =n prezent $arlamentul are dreptul s< ratifice @i puterea s< resping< acorduri interna?ionale. /in preocuparea sa pentru ap<rarea drepturilor omului, $arlamentul =@i folose@te puterea pentru a cere ?<rilor care nu sunt membre ale Uniunii s< =@i imbun<t<?easc< practicile =n domeniul respect<rii drepturilor omului. In acest sens, se poate mentiona faptul ca $arlamentul nu a ezitat s< resping< o serie de protocoale financiare cu unele state care nu sunt membre ale Uniunii, pe baza unor c estiuni legate de drepturile omului, oblig&nd aceste ?<ri s< elibereze de?inu?ii politici sau s< accepte angajamente interna?ionale pentru respectarea drepturilor omului.

Bn 066: $arlamentul a decis s< creeze $(E-IUD )+5+('C, oferit anual unor persoane care s-au distins =n lupta pentru ap<rarea drepturilor omului. Ju este un lucru neobi@nuit ca de?in<torii $remiului )a arov s< primeasc< ulterior $remiul Jobel pentru $ace. In Anexa nr " este prezentata lista detinatorilor premiului )a arov, incepand cu anul infiintarii acestui premiu, si pana in prezent. $uterile considerabile ale $arlamentului =n domeniul rela?iilor externe fac din acesta un adev<rat forum interna?ional. Bn timpul sesiunilor plenare, @efii statelor care nu sunt membre ale Uniunii sunt adesea invita?i s< se adreseze $arlamentului =n @edin?e oficiale. /e asemenea, $re@edintele $arlamentului European este adesea invitat s< fac< vizite oficiale =n diferite p<r?i ale lumii, reflect&nd astfel pozi?ia interna?ional< a $arlamentului.

III. onsideratii !inale

Uniunea Europeana este construita =ntr-un sistem institutional unic =n lume. )tatele membre delega anumite atribute de suveranitate unor institutii independente, care reprezinta interesele Uniunii =n ansamblul ei, ale statelor ei membre si ale cetatenilor sai. Bn mod traditional, Comisia apara interesele uniunii =n ansamblul sau, =n timp ce fiecare guvern national este reprezentat =n Consiliu, iar $arlamentul European este ales =n mod direct de catre cetatenii statelor membre. /emocratia si suprematia legilor sunt asadar pilonii structurii. +cest !triung i institutional! este flancat de alte doua institutii: Curtea de %ustitie si Curtea de Conturi. +lte cinci institutii completeaza sistemul, si printre ele se numara si $arlamentul European. /upa cum am aratat pe parcursul acestui referat, $arlamentul European are un rol activ in procesul legislativ, privind multe domenii: piata interna, protectia consumatorului, transporturi, educatie, sanatate. Da fiecare 7 ani prin sufragiu universal, $arlamentul European reprezinta expresia vointei democratice a celor 19* milioane de cetateni ai Uniunii Europene. $rincipalele partide politice din statele membre sunt reprezentate =n $arlament, unde activeaza =n grupuri politice pan-europene. Bn 06;7, la ,ruxelles, s-a f<cut un pas important =n aplicarea proiectului comunitar: s-a realizat unificarea institu?iilor celor trei Comunit<?i europene "Comunitatea Economic< a C<rbunelui @i '?elului, Euro+tom, Comunitatea Economic< European<#. /emocra?ia, insa, ca form< de guvern<m&nt bazat< pe sufragiu universal @i drepturi politice fundamentale "libertatea cuv&ntului, a adun<rii, a asocierii etc.#, are ca re%ul c'eie alegerile competitive @i regulate, completat< de r<spunsul institu?iilor alese, transparen?a lu<rii deciziilor, ac?iunea grupurilor de interes fa?< de putere, responsabilitatea liderilor politici. Ceea ce =nseamn< c< legitimitatea

unei democraii ine &n mare msur de componenta participare, ca form a susinerii pe care indi!i(ii, aparin"nd unui %rup, o acord instituiilor) +stfel, se poate spune ca democra?ia reala, =nregistrat un c&@tig, in privinta $arlamentului European abia =n 0696, =n momentul =n care au avut loc primele alegeri parlamentare europene prin su!ragiu uni(ersal . )-a mers totodat< @i c<tre o extindere a atribu?iilor $arlamentului, care, =n noul context, urma s< reprezinte pilonul democra?iei =n Uniune @i fundamentul legitim<rii acesteia. )e pare =ns< c< nici alegerile directe @i nici cre@terea gradual<, dar considerabil<, a puterilor $arlamentului "=ncep&nd cu 0696# nu au rezolvat problema legitimit<?ii =n Uniune. $articiparea la alegeri este un indicator ce ne atrage aten?ia asupra acestui fapt. +stfel, cele patru alegeri pentru $arlamentul european, care au avut loc =ntre 0696 @i 066*, par s< confirme =ndoielile @i =ngrijorarea cu privire la democra?ie @i legitimitate =n Uniunea european<: participarea a fost =ntotdeauna sc<zut< @i c iar s-a mic@orat =ntre 0696 @i 066*, de la ;;A la 76A. Bn multe dintre ?<rile membre exist< o diferen?< de 82 p&n< la *2 de procente =ntre participarea la scrutinul na?ional @i cel european. +ceast< rat< crescut< a absenteismului la alegerile pentru $arlamentul european pare s< indice c< mul?i europeni sunt destul de confuzi cu privire la Uniunea european<. ' posibil< solu?ie a acestei probleme ar putea fi studierea atent< a cauzelor absenteismului la alegerile pentru $arlamentul european, c&t @i m<sura =n care ele sunt legate de ceea ce =nseamn< participare la jocul democratic =n general. ' alta ar putea avea =n vedere procesul de socializare politic< - =n?eles ca rezervor al legitim<rii, prin popularizarea ideii de LUniune european<! - str&ns legat de cel de Ldemocra?ie!. In plus sistemul de partide r<m&ne tributar condi?iilor de la nivel na?ional, nefiind adaptat cerin?elor europene. +r trebui s< existe o leg<tur< direct< =ntre alegerile na?ionale @i cele europene, iar acestea din urm< s< reprezinte un apendice al primelor =n situa?ia =n care partidele ar avea aceea@i reprezentare la ambele niveluri; de asemenea, ar trebui s< existe o distinc?ie clar< =ntre partidele guvernamentale, cele tradi?ionale @i cele de opozi?ieKprotestatare, astfel =nc&t aleg<torii s< poat< face distinc?ie =ntre opozi?ie @i putere, d&nd na@tere unui sistem competi?ional. $rocesul de socializare, prin rezervele de legitimitate pe care le pune la dispozi?ie @i prin atitudinile prefabricate, =nv<?ate @i preluate ca atare, ar putea constitui o solu?ie pentru absenteismul aleg<torilor europeni. C&t prive@te explicarea beneficiilor procesului democratic, =n Uniune sau oriunde, ea face parte din Lproiectul educ<rii maselor!, de care vorbea 'rtega M Iasset, proces ce presupune at&t timp c&t @i elite dispuse s< @i-l asume.

Anexa nr. 1
6e&in%torii premiului .a$aro( 1200 1202 1224 1221 Jelson -andela @i +natoli -arc enNo +lexander /ubceN +ung )an )uu O4i +dem /emaPi

1222 122" 122' 122) 122* 122+ 1220 1222 2444 2441

-amele din $laza de -a4o Qiarul 'slobodjenje >aslima Jasreen De4la Qana Rei %ings eng )alima I ezali Ibra im (ugova %osS +lexandre !Hanana! IusmTo ,asta Ma Izzat I azza3i, Jurit $eled-El anan, /om Qacarias Oam3en o

Anexa nr. 2
7rupuri politice "situatie prezenta in septembrie 0666# EPP8 E6 Irupul $artidului $oporului European @i al /emocra?ilor Europeni PE. Irupul $artidului )ociali@tilor Europeni E965 Irupul $artidului European Diberal, /emocrat @i (eformist 7reens:E-A Irupul CerzilorK+lian?a Diber< European< EU9:;79 Irupul Confederal al )t&ngii Europene UniteK)t&nga Cerde Jordic< UE; Irupul Uniunii pentru o Europ< a Ja?iunilor E66 Irupul Europa /emocra?iilor @i /iversit<?ii <6I Irupul >e nic al -embrilor Independen?i U Irupul -ixt

Parlamentul European

===.5egie9i(e.ro

>ome

Bi#liogra!ie
0. Cosma -ircea, Ispas >eofil, V Inte%rarea *omaniei in structurile europene si euro+atlanticeW, reteaua Internet 8. +lexandru /utu, VIdeea de Europa si e!olutia constiintei europene,, Editura +ll, 0666 1. +lfred Irosser, VOccidentalii,, Editura /u )t4le, 0666 *. (oxana -unteanu, V-rept European. e!olutie, institutii, ordine juridica W, 066; 7. V/elcome to t'e European Parliament,, site-ul oficial al $arlamentului European: ttp:KK333.europarl.euKint ;. Ioana +ndreea Cozianu, VParlamentul European si dilemele democratieiW, revista Contrast, nr.0K8220 9. VInte%rarea EuropeanaW, ttp:KKeuropa.4am.ro :. VMembers of t'e European ParliamentW, ttp:KK333.europarl.euKmembers 6. 'ctavian -anolac e, V/rept comunitarW, 066: 02. V*olul institutiilor europeneW, ttp:KKeuroinfo.ccir.ro 00. V$remisele integrarii europeneW, ttp:KK333.abmbm.roK$roiecteX$rograme 08. VCe este Uniunea EuropeanaW, ttp:KK333.cier.roKue.p p U site oficial al Centrului de Informare, Educare si (esurse pentru -area Jeagra