Lucian Baia

PENTRU 0 ISTORIE
A IMAGINARULUI
Traduccrc din francez:1 de
TATIANA MOCI--{1
Bihliot@ca Centrali
Oniversitara
Timi"oara
IllIIfl IIIIIIIII! 11111 rflfllfflilml/IIIIIIIIIIII
02116129
II
11 U ;\1 A0J I 'fA S
lllle UI,ESTI
12 1'1 NI RL 0 ISTORIE .\ 1l\II\GI\I.\RL'LL'j
mile. in oriel' caz, lin imaginal' care sc lasa mai binc 1l1lcks Si
thaf in casctclc nllmerotale ale wlei stnlcturi fenne durabile.
Antropologli, filozofii sociologll au SCriS poate mal [1utll1
dcspre lmagmar decil ISlorieil, dar. rara lndoiala, au tcorctlZat
mai mult. Sprc dcoscbirc de majontatca istoricilor. ci au con-
ceput imaginand ca pe un domcl1Iu distlQcl. ZCCI de centre de
ccrcetarc a imagmarulu1
4
s-au constituit sub cgida lui Gllberl
Durand (nasclit In 1921), discipol al marclLII filozof
al imagmarullil Gaston Bachelard (1884-1962). Coloevil Si
publlcatii rcuncsc lilozofi, psihologi lttera!l,
soclologi. anlropologi .. Pn.:zcn\a fortuita a W1UI istoric da din
cind In clnd acestor intrurun 0 anllmila nota eXOllca. Chiar in
planu]lllstltll\lonal. 111laginarul cstc rupt in dOUll. pc de 0 parle,
lmagmarul celor ce cred in structuri regularita\l, chiar in per-
mancn\c, pc de alla parte, lmaglnarul celor care privilegiaza
dlversitatca schlmbarca.
in l:iiutarea unei definitLi
Prima dificulLalc a imaginarului este pur simplu chiar
definlrca sa. Cum sa \alorilici <.lrepturile unci discipline care
I1U dispune nki macar de 0 dcfinitic convingatoare'J
Dupa Evclyne Pallagcan. "domcniuJ imagmaruilli eSle con-
sliluil din ansal1lhllll reprezcntarilor care limlta lIn.-
pusa de con,tatanlc cxpcricn\ei de inlantuirile deductivc
ulltorizHte de acestea" 5 Deci, 1I113ginarulUlli apartine tot ceea
cc sc ::-illle:J7a In afara realita\ii concrete. incontcstabik. a unci
rcalil[\\1 percepule fie direct, fie prin dcduetic loglca sm.1 cx-
perimentarc ::.lllntitica Tmagmarul ar ti astfel domcniul faisulul
$i alnc\'erificatului (sau a) nc\crifieabilului).
Aceasta dcfinilie preslIpline un panu rationalist; nu cste cel
mai rau dintre parnllilc posibilc ar trebui sa nc fcrim lot
atil de Ratiunc. c:i't SI de absen\<l ei: Ratlunca a lost capabtla sa
naSC(1 IlU mal j1ut1l1 dccit cel implItabiLi 11'a-
\ionalismlliul sau ... IInaginarl.llui). Dill ncfcncire.
STRUCIlH( $1 1I1CTODI 13
acestui ra\ionamel1t ne sare in ochi. Unde e<;te [ronliera intre
rea/awe imaginar? Dc la un indivld la altul. Cll atll mai
mull de la 0 cpoca la alta sau de la 0 cultura la alta, aprecieri-
Ie vor fi intotdcauna diCerite. Fiecare cultura propunc propria
sa tnlerprctare a imagmarulul a raporturilor dltllre acesta $1
rcalilatea tangibila. AI' ti arogant sa opunem C/I-
1I01J.>lerea noastra simplclor credin/e alc altora. Sa
mai curind ca modul nostru de cunoastcre a Ilimii, rapunea
noastra stiinta noastra se hrancsc din imaginal' la fel ca orice
<;upersti\ie "primiti"a". 0 data ce CSCll\a ultima si finalitate
Umversului ne n1mlll ascunse, orice proieel omencsc orice
'lllloastere se inscriu. la limitn, in sfcra imagll1arului. astfel,
acesta se gasestc prclutindeni sau nidiicri.
In ceca cc-l pnveste pc Jacques Le Goff, accsta CVila
dcfini\ie in Pre/afa culegerii sale consacrate [l/lagillal1l!lIi medie-
I'a/ (L 'fmaginail'e mechem/, 1985). Mtlrdc mcdic\ist pare rna'
preoclipal sa preclzeze ceca ce nu este imaginarul dcclt ceea
cc esle Astfcl, dincolo de incvitabilc1e suprapunen. imaginarul
n-ar trcbui asimilat nki repre::ellicirii rcalita\il cxterioare, nici
"/mho/iell/tii, nici ideolugiC'i. 0 astfc1 de limitare ni sc pare
cam draslica. In pnmul rind. nll c:-;ista rcpraentarc ldcntica
eu obiectul rcprczcntat; orice chiar eea mal ..rcalis-
la". prcsupune 0 imcf\ Cl1tic - cit de minimfl - a imaginamilli.
Pc de alta parte, ni sc pare. cn \Inl\'ersul simbolurilor apanine
complet imaginaruJul: constJllllnd chiar expresia sa cea mai
conccntrat5. mai scnmificalivii Si, In ldcologlilc pot
1 intcrprctatc legitim ca rnitologii secularizutc.
Lc GatT propunc 0 distinqie lIltercsanta subtila inlrc catc-
goriik ,J11iraculos", ,.magic" (n doua
facind referintii In Dumnczeu, a trcla In Satana. in timp ce pnma
ar fi oarecum nculra); el se ocupa de transtigurarea spatiullil
a limpului. de \ ise. de \ ia\a de apoi ... Toall; aceste iiglln
Imaginarului. dar, inca 0 data. cc estc unagll1aml?
Pcntru a ne apropla de 0 SOlll(lC. tn:buic dlhotomra
rea/-imaginal' de ascmenea, lrcbllic sa sc rcnlln\C la lit lIi7.3rea
14 () i\ 11\I/\(,IN\RULUI
Ra\iul1Il ea ll1asura penlru mice. Jmagillarul este un produs a1
splritului. Concordan\u sau ncconcordanta sa cu cc sc ga-
ill este ceva secundnr, duar daca nu cste IIP51t de
impol1anta penln.1 IstOriC. Sacred apanme eVldenl lmagmurului,
ar faptul de a crede in Dumnezeu nu cste un argUlnent impo-
lriva lui DUl1mczC'u! Nu cstc, de altfel. nici un argu-
ment in favoarea cxistentei sale. Unii cred in una
H1lrC cxprcsiilc cdc mai ak 1l11aginarulw conlcl11-
poran. Accasta crc'dll1\a ou arc nic( 0 legatul'i:j eu CXlstcnta sau
inexlstenta Chiar \'izita unci dckga\ii cosmlce
n-<lr eu nimil: caractcrul sau pur imaginar. Imaginarul
sc amesteca in realitatea exterioani se confntnta eu ea;
acoIn punclc. dl:. sprijm sau, dimpotriv3, un mcdiu ostil;
poate fi l:onfirmat sau rcpudiat. 1 aqioneaza asupra lumii
lumea aqioneaza asupra lui. Dar, to cscnla sa, el constituic 0
Jispunind de propriilc sale structUri
de propria <;a dinamica.
Raportul imagll1i?-;maginalle-lIl1aginar prezinta, de aseme-
nca, dificulta\i, Dupa Jean-Jacques Wunenburger, "cuvintul
ImaginGlion (imaginatic) dcsemncaza, in limba franceza
produqie mentalil a reprezenta\lilor scnsibile, dlstineta de per-
cep\ia senzoriala a rcalita\ilor concrete de conccptualiLarea
idcilor abstractc". 7 POl11ll1d de la accasta triada: perceplie, IIl1a-
gina/ie. cOJlceptuali::are. problema cstc de a daca se lasa sau
nu imagmarul cantonat in zona cxcluSI\"ii a Imaginaticl imagl-
natia in zona exclusiv3 a imaginilor.
Jean-Paul Smire (1905-1980) a intdes coreet difcIcl1ta esen-
tlala dll1lrc pacep/l'(;' imagIne. caractcrul intentional al celci
din unna Jiind proieet13 uncI (lmagino/ia, 1936:
Imaginarul. 1940). Dar, pe de alta partC'. lilozof a dcprc-
ciat imaginca. eonsidetilld-o mda saraca a adevaratei
o degradata, un fel de "umbra" sal! de
Aceasta dueea In UD impas. c\"ltat Illultumita mai ales C011-
tnbl1!lilor lUI Gaston Bac.hclard ale dlscipolulul sau Gilbert
Dill'and, care au in cVl(kn\i.'i dnncllsiunea silllholica a ima-
ginii dlf1C1l11isl/llll orl!:Clni:::ulur al imagina\ici.
S fRUCTURI SI MI::TODE 15
maginca este deci mai mult dedt 0 "umbra" lii imagu1atia
mai mult dedt un depozil de il11agini. In ceca ce imagi-
narul. produsele sale sc dovedesc a fi dc 0 mare complcxitat
chiar de 0 incontestabila rigoare teoretica. Ce cstc mal com-
plex mai riguros decit 0 ulopic sau 0 religic? Pcnl11J a ajunge
la inwginar la expresiilc sale cel mai bine stnlcturate),
imaginatia trebuic sa fie fecundata de rationament. Imaginarul
depasqte astfcl clmpu) exclusiv al rcprezentflrilor sensibik. 1
cuprinde, totodata, imagini ($i incvitabil "adaptate",
entru ea nu exista imagine identlca Cli obiccrul), imagllli ela-
borate idci abstracte structurind aceste imagini.
Pcnlru moment, chiar daca nu percepem inca substan\a ima-
ginanllui, In\clcgcm deja mai bmc cchivocul condi\iei sale. impar-
lita intre interpretari foarte (sau prea) restrictive sau, dimpotrivil,
exlJem de gcncroase, pennl\indll-i sa incorporczc orice (cine
ar putca jura ci'i existen\a noastra nu \tne de llnagmar')).
Pentnl a taia nodul gordian. propunem reeurgcrea In arhe-
tipllri, ca elemente constitutIve ale imagmarului fstoria imagi-
nanllui poate fi ddlnita ca 0 istorie a arhetipllrilor. Stim bin"
ft acest tcnnen -Imaginat de Platon reluat de Carl G. .Tung
- cstc pri\'it adesea ell ncincredere si cbiar contestat. Dar nu
cstc treaba noastra sa-I invcstim ell un scns transcendent. nic'
sa-l aplicam. ca Jung, lInUI vag COlectlV printr-o
justificarc psihanalitidi. Ni se pare, pur simplu, Cel omul este
..programal" sa gindeasci'l, sa simtii sa VISCZC intr-o manierii
blDc ddlnita. Chiar acestc permanente menlale sint celc care
sc cristalizeaza in ccca cc se poate numi ,.arhctJpuri".
Sa ddinim ca 0 COJlstanLLi sau 0 tendinlii esen-
JaM a spiritului uman. Este 0 schema de OIgani:::are, 0 matri/d.
in care materia sc scbimba., dar eoolururilc ramin.
lstoncul estc Intotdcaulla in cautarea dlfercntc)or, dar este,
obligat sa constatc ca de-a lungul epocilor si al eulturilor
fiLO\U umana comulllli'lII]C rcaqloneaza il1lr-o maniera mal
cllrinc.l simi lara fata de via\a. rata de lumc, fat.a de istoric. Di fC-
16 PI.N IRU 0 IS IORll A 11\IAGII\:\RI:LUI
rcn\dc sint ccle care atrag privirile, dar de sc dovcdesc a fi
mtnln1C in raport CLI UnItatea fundamcntala a spiritului. strllc-
lurala de arhetlpun.
lstona imaglllarului cste 0 istorie stJucturalfl rentm ca, pina la
lIm1a. chiar cdc mai sofisticate dintre conslmqiilc spiritului pot
Ii slmplltlcate, dcscompusc reduse la arhetlp. Dar. de asemenca,
Sl a Istone foarte dinall1lca, tacmai pentru ca arbctipurile sinl
stmcturi deschisc. cure cvolucaza. sc comb.inii intre ele a1 caror
se adapteaza contmuu unUl mediu social schimbator.
storie a arltetipurilOl; structurala si dinomicci: nicl 0 contra-
diqic intre accsti tenneni. Orice dezechilibru in favoarea sau in
dcfavoarca unuIU sau a ccllliialt ar falsi fica gra\ perspcctiva.
Asupra acestei probleme, ostil ttati Ie ramin Jescbise intre
stmcturaliSlii puri duri partizani] Istoriclta11i. Lupta eslc
simbolizata prin cei doi mari putroni ai lmaginanJiui care sint,
in Franta. Gilbert Durand $1 Jacques Le Goff. Pnmul alirma
rara in lucrarea sa clasica, SlTllctllrile lIntropologice
ale IlI1agl11arullli (1960), ca ,.orice exp1icatie evo1uiionistii sau
istorica a mitunlor 111 se pare ca ar lrcbui rcspinsa [... ]. Isto-
ria nu explica coniinutul mental arhetipa1, istona insasi \ll1in
de domcniul imagmalU1ui. Si mai alcs, in fazii istorica,
imagina\ia cstc prczenta in intregime lntr-o dubla ant ago-
nisHi. motlvallc: pcdagogia illlita\lci. imperiallsmul Imagmilor
a1 arhclipurilor tolerate de ambianta dar $i fantczii
adverse de revoltii datoratc rcfu1arii lInui sau almi rcgilll aluna-
gll1li pnn mcdlu $J momcntul istonc'. in orice caz, nu s-ar pute
une la indoiala "universalitatea [... ] atit psihica. cit sociala,
a marilor arhetipuri". Nu poate fi vorba de 0 .. pro-
gresista a (magmaticl umanc"Y
Un astfcl de rccbiziloriu anuleaza pur simplu istoria sau
o lasa doar sa se ocupe dc detahile anecdolice. Eslc in primul rind
perspccfl\'a antropologlei structurale $i a psihanalJzci. Carl G.
G Durand. S/I"Ilclllrile C1l1lmpologice ale imagi/1(/ntiUl. 1'1', M, Adcrcu.
Ed Ul1lvcrs, Buellr':'li. 1977. [1[1 332 337 In,I),
SIRUC ILRI SI l\lFfODL 17
Jung, Claude LeVI-Strauss (AJltropologia stmclIIralli. 1958, Gli1-
direa sdlbaticd. 1962) sau Gilbert Durand, in ciuda Jikrcnldor
care separa analizclc lor. pnvilcgiaza ciaI' tOI1l1e!C ale
ltuaginanillll, produse uc constantele splritului uman. Cum sa-i
ccn unlli istoric sa aiba incredere intr-o metoda SlIsccptlbiln
a-i <.kvalonza viziunca asupra lumn a-I desfiin\Cl profcslunca?
intre limp. Gilbert Durand nuantatJudecatJle ,.antilslo
rice" dm 1960 El $coala sa au incercat sa umple in parte
prapaslia care-) separa de IstOriC.
CJ
Tn;buie spus ca. in general.
ntropologia a devenit mal sensibiHi la metoda Istoncii. Pe de
alta parte. istorici i, tentati de "dllraLa lunga". s-au ocupat cu
mal multa insistenta de stmctunle durabile. Dar intilnJrea eclor
dOlla orientari nti va avea loc miinc. Prima I1lI inlclcgc sa
renun\e la tendin\clc arhclipale, pc care a dOlla tinde sa Ie
anihileze in favoarea ..modelelor' lstonc detenninatc. "Durata
lunga" se inscric tot in limp. cu l1-are l1ici a legatura eu ,.alcm-
poralitatea". Le Goff dcnun\a. fum eea mai mica concesie, "Ideo-
logla suspecta a arhetipurilor" (referindu-se la Gilbert Durand).
prcclLind ca "modelele imagmarulul tin de arhctlpunlc
de c1ucubratlu mistiiicatoarc" .to
Modele contra arhetipulT un astfcl dc model ar fl. dupa Lc
Goff. Pllrgatnrilll, stuuwt intr-una dll1Lre caqlle sale (Na$lereC,
PlIIgOlOrtll/lll. 1981). Geneza acestci anticamc.rc a Paradlsullli
eslc dalata istoric (cristailzarea dcfini li va III sccolde [II Xll- lea
SI a1 Xlll-Ica) Si putemic legat[l de un complex de CVOIU\ll
socia Ie, politice $i mcntaJc (dcclinul puterii temporale a Bise-
ricll. care incearca sa rccupcrcze in spatiul-timp de dupa moarte
ceca ce a influenlii. va10nficarea coneeptului d
n
etc.). Estol1lparea de astazi a In-
fC.ffiului din spa\iuJ CrC$tinata\ii OCCIdentale 31 putea fi abor-
data cu 0 mctodologie similara. Structurilc din lumca de apoi
se schlmba dupa modelul structunlor dill lumca noastrii. (Sa
ea u intcrpretarc a imaginumlul centrata doar
pe l1lodefele iSloric delimitate I-ar pIasa Intr-o dcpcndcn\a scm-
19
18 PE1'TRLi () IS IOltrIc A \t\JAGINARL:LUJ
nificali\ a111la de -;llUcltJrik sociale condiliilc materia\c, ceca
cc CSlc.: cbiar in spirilul Scolti .-inalelor Si Il1ctodci lui Jacques
Goll' in particular)
SI mill marcal de limp este modelul propus de Alain Corbin
'in lucrarc(l sa dm conStlcrata "imaginalUlui ll1at;tim" (Ten'-
urilll I'idllllli. Dcc'idellllll ,yi nos(algia (armrtllli. ]750-/840).
Aulorul tlmorscazn 0 dezbatere metodologica, pronun\lndu-se
catcgonc Ill1potriva tcndin\el de ada eu tina oricarei inscnii tem-
pamle in analiza stmclurilor mentale. "NlI poate ti vorba de a
adera la credln\a In structurilc antropologicc ale imaginarulul,
indiferclll de durata"II: ataculi'mpottiva scow lUl Gilbelt Durand
este explicit. Nici chiar cOllccptul dc "dural3 lunga", introdus,
lotUSI, de lstoricrtl Fcrnand Braudcl, nu 1 se pare suficlenl de
fin pentm a cxplica turnantele decisive in ciiularea .. mecanis-
mGloI databile" ell lin maximum de prccizie cronologica, Alain
Corbin sllueaza sprc J660-1675Inccputul unel care avea
sa pfln a disipa vcchea rcpulsic provocata de sptl\iul
marillm In favoarca unci mai noi "nostalgii a \iirmului".
Mctoda istorica (In istoric. en io antropologle) atragc, de
semcnea, atenlla asupra capcanei intinsc de asemanarik super-
liciak. Figuri aparenl invariabile pot mdcplimjilllc{ii difcrite.
u aVCl11 drcptul de a eSlompa diversitatile iSlorice culturale.
eea ce i lUI .lames George Frazer (185-1-1941 ),
marele claslc a1 gcnulUl, autorul faimoasel Crellgi de allr (The
Goldell BOl/gh, 18()1-1918); "primitivii" sai sint toti In tel, nici-
urn marca!1 de tlmp sau de spa\iu: ei actioncaza
absolut idcntic, Dar l'eac\iajustifitaUi la acest gen de umfonni-
zarc conducc uncori la un univcrs tarlmi\at, In care omul 'ii
de\ lI1e strain omului.
Refll':: sau valon/irare a 11l11pului? Refuz sau valorificarc a
comparlil1len(elor spaliale'? Dural{i lunga sau .laze de tllplIIrd
illlr-un cadm temporal mai mull sau mai pU1in n:strins?
De [apt, toata lumea arc drcplate, Tczelc. contradlctorii pOl
ti sus\inutc Cll argumcnte la 1(;1 de convingaloarc. Toata lumea
STRUCTLiRI l>lETODE
arc cite ccva de c1$tigat, Cll cxceptia Il1terpret5rii imngmaru-
lui, care ramine saracitii $i defoffi1ala Cael, 111 rcalilalc, nu ar
trebui sa se puna problema in tcnncnii unei akgeri Intre imua-
bll1tale $i lnlre urufonnjtatc Si specificitate. jn ciuda
unci aparcmc, plna la Ullna va lrcbui sa se acorde
credit princIpii lor opuse. ASlfd, l1lode/rtl pwgatorill-
/Ili coneorda perfect cu spa{iu/-limp arl1elipal allulI1ii de apoi.
Arltefipllri, lIIodele Si lI1amj'es((Iri speq/ice nu sinl dccit trei ni-
"de ale unei singurc construqii.
Daua cxcmplc scoase din imaginaml contemporan ne vor
ajuta sa Intelegem mal bine problema. Penlrll aceasta scurta
dcmonstratie, vom face apclla sfir$ilulltlll1ii Si la jC!IIumenul
towlirar.
Nimic nou, totul cstc nou:
imaginarul de-a lungul istoriei
Timpul nostm beneticiaza de 0 gama larga de mijloacc sus-
ccptibi1c. sa distruga lumea Sint tot fcllll de perico1e (reale sau
preslIpllse, nu conteaza) care Joaca Ull rol prcponderent In psi-
hodrama contemponma. Apari\ia lor poate .fi dalata, uneori eu
o prceizic extrema. Razboiul nuclear cu numcroasclc sale see-
narii irnaginare 111 cepe CUlm evenimenl real: bombardamentul
atomic american asupra pc 6 augusl 1945. lmincn\a
UI1CI eatastroic ecologicc Incepe sa sc impuna constiintclor il1-
ccpind din 1960. jn aceeasi epoca se lI1staJeaz3 nelimstea demo-
grafic5, provocata de accclerato a populatiei lumii
(mai exact, populatia lumii a [reia, tcnomen conjugat Cll stag-
narea sau at OccidCnlullli). in 1972, Cillblli
de la Roma identitica. intr-un faimos raport. ingredlcnteJc llnui
'oetell cxploziv; cel cinci facton idcntificati crall ahmenta\ia.
popula!ia. produc(ia. rcsurscle $1 poluarca. Poplliatia crC$tca
repcde, hrana si materiiJc prime devcncall insu1icientc.
poluarea - Impulabila llllUi angI'enaJ producliv prost conceput
- agrcsZl din cc in ce mai vioknt mcdillJ natural. Se plln in
24 Pl:>lTRL 0 ISIORIf. ,\ JI\L\GJ'!.\Rt ,LU
Imaginar 5i
La inceputul sceolului. e\cnistul france7 Victor Berard
(I X64-1931) propus urmeze dmmul lui Ulise i\ rcpe-
rat pc \11nlurile insulele !v1editcranci IN'urile dcscnse
de flomer )1 a strins intr-un album frumos 0 bogaf5 cokqie
de fotogrntli atcstind 0 corcspondenifl [rapanta intrc descric-
rile din pocm $i pcisaju\ actual (\'czi. in Icgatur5 eu aceasta. cele
patm \ olume din C'6ltitoriile pc mare ale lui Uhse,J 927-1933.
suplimel1tul sall Icollograftc Pc urll7e/c lui Ulise, 1(33), An-
cheta scnuc5to:1re, dar fundamental t:11sa, model perfect pcntru
cc nu rreollle fflCtlt Ctl imagillaml.
Imaginarul poscda propnile sale structuri $i proprille prin-
cipii dc c\'olutic Ar1i absurd. c\'ident. sa I1cgam raporturilc
sale Cll "realitarea extcrioara". Nu se VOl' invcnta mciodata
culori noi. ci doar comhlnatll ale culonlor eXlstcntc () figura
necunoscuta Vtt fl, foal1c probabil. dcsenata plccind de la trnsa-
turik bmc cunoscutC' ale figUlll umanc. 0 utople nu va face
alLce\'a decit sa dispun:'i altfel anW11ite eomponente ale rapor-
tunlor rcale dintrc oameni. Un mit istoric \'a pune 'in scena
persona.l(:, dccarun Si1U3\il CC VOl' trcblli sa sc Ilpcascfl
lumea concreta Materia/III sensibil manipulat de Imaginal' l1U
difcra esential de materialul realiUi\ii tangibl1c. dar cste reto-
pi! Sl tuma! intr-o malJWi speeltlca. Nu conteaza matcnalul,
el strucfllrile, acestea prczinta a autonomic IIlcontestablla.
Cum sa confunzi Ull arborc saCI'll eli un arborc Cwn
sa can li.1I17i carac311\a len fianli:l imagmata de europcni sau cara-
eali\a erotica a japonczilor cu roark banala caracatita .. reaIn"?
Roger Caillois (1913-1978) a dcmol1strat tot ceea ce Ie separa
inlr-un studlU exemplar: Caracaftra ESCli despre login/ ilJ/agi-
/larllltti (1973).
in eonsccin\a, nimle nu cste mai cmicatural declt sa vezi in
imaglllar slmplil tnl\eSlIre a realIta\li. eu mal mull de dOlla
Inll de al11 in umla. lstoricii si filozofii greci au ineeput stlldl-
cret! a miturilnr Metoda lor nu era prca sofiSllcata:
S I fleC'TlRI i\I[lOIH' 25
ci evaCU<lU pur fabulosul pflstrau restul. Pcnlru CI,
".aLboiu\ troian eXlstase. pentTIl eft un razboi n-arc nllme 111lra-
eulas: daea i sc la lUI Homer miraculoslii. ramine accst niz-
bOI'.11 Jstoricll t:pocii noastre cad uneori 'in aceeaSI carcanfl
alunel etnd 'ineearca sa iden!Jl'icc faptele istonec sllb spoiala
lc u ende1. fie ca este vorba de razboJl11 trman sau de fondarea
.. 0 Icgenda poate contine, evident, rrinturi de infor-
matie ISlOnCa reala. Dar ea poalc, de ascmenea, sa sc hraneas-
ca cxdusiy din arhetipurt Aeesta estc sensu] dcmonstra\lcl lui
Georgei' Dumbil privlloare la fondarca Romei, subicct asupra
canua vom reven
Sa presupunem di istorieii IlU Val' dispunc peste dfeva mii
de ani dedI de un corp de povcstiri "nuc!l:arc" ca singura refe-
rinta la jumutatca celuj dc-a! XX-lea seeol. VOl' avea el drepllli
sa deduca din aceasta incontestabJlii. obscsic un catnelism rea]'!
Penln! ll11aginar, pUl1etul de p\ccare ramine. pina la urm{l,
secundar. Reale sau invenlatc. paf\lal love.nlnte sau compozl
te, faptcle $1 pcrsonajele sc lnscriU. pina la unna, intr-o fipol{)gie
Idealli ;.Ie blocam Intr-o [alsa intrcbare daca \ rem sa inrer-
prctam 1l11aginan!1 eu ariee pre\ prin realitatca concrcla sau sa
reeompunem rcalltalea concrela plccind de Ia Imaglllar. Intre
cele doua n.:gistrc, interdepcnde-nte1e sint nllmeroac;e Si schim-
burik pCllnanentc, dar estc vorba de mportlln foanc fine. care
se pnn II1tcrmeollll ..climatelor menlalc", Sl nu pnn
invazia brulala a {apte/orin domcnill] eterat al spirirlllul.
Se poate constala. pc de a parle. persistenta structurilor, a
temelor, a ll1oddelor. si pe de alta parte a reclaborare pcm1a-
ncntfl care aeeste Ierne Si modele ritmllrilar vlclii
istOlice. modI tiC'ifllWr-le. sco\indu-Ie In prim-plan. sau. dIl11PO-
tri\ 5. dc pc scena. in accla')l tllnp. rCZ1S{C!1-
(a la ..rcal" )1 Jlalogul cu "rcalul".
RCL1S!el1ta rata de real se manllcstn lIneori printr-o capaci-
tate rcmarcabiHi de negare a c\ iocn\clor sau dc invcrsare a
sell1nllica(lllor acestora, dovadn a uu(onOlUlCI Imaglnarului Sl
27 26 i'l .\ IIU. 0 IS IORII .\ L\I\lrl:",\RUl']
a dlllab1l1lfilii l11oJelcior Se I'cde in general ceea ce se
lore!>,!:' sci ,It! I'(/(Id \'1 ,\L /lI\CI/d ceca CC' Sf! deja. Explora-
rca glohullli In inccputul cpoeli l110dcmc ne oter5 0 ilustrarc
IbpanEl Columbo {kscopcritoruJ Amcricli. a ignonll superb
i)fOpnd sa dcscopcnrc. pcntru C3 acea..,ta nu con:spundca Il11a-
gInn acc.cptatc 3 lumll (in C:lre nu figura contincntul amcncan).
anumitil gcograiie 1I11aginara lransmisa din AJllichilate s-a
\ cJit mai puknuca dCcJt 1'aptele geogra lice reak Urmind
al'CC<l$1 schema moStCl1lta, navigatorii au d1ulat in van, dOlla
sau lrel .scl:olc, marck conllnent austral. care ar fi lrebuil sa
aCllpcrc cI111s1cln sudlca (1 globului. Argumcnlclc cOlltl'are. au
fast transfolll1ate in 3rgUll1Cnte favorabJIe (!iccare
Insult!;} devcnind un segment aJ liloralului cautat)
pcnlru mati, ea schema ideaHi prcsupllnca 0 masacon-
tlllcntaltl auslrala Slll1ctnca lU111Ji ::.cpIClllrlOnale. [S
Scopllllmngll1ar1.llul 1111 cstc, SCI anlhl!eze realul pcntru
a i sc substltllJ. Strateglllc sale urmiirese conlrolullu1l111 con-
crete pnn adaptarca modclclor Idcalc incr(tilor materici eir-
cumstanlelor schlmb<iloan.: ale iSlorici. il1lJ'-o lume rcalii care
lU poate Jecit sit imaglllantl joaca un 1'01 com-
pcnsJtor. El aqiollcazu tot oricind. dar mai ales
pcrioadelc de criza il ampJifica mUl1lfcstanlc. chematc sa corn-
penseze datluzlik. sa fadl pa\aza impotriva tcmcrilor sa
lO\'CllICzc soluliJ alternatIve. ale lumn, miknarismc,
utopii. cxaccrban ale alteriti'l\ilor. pcrsonaje providcnliale,
practici ocultc multe elite fOIDJuk care apar1in Ul1ui fond
cvaslpenllancnt capatil aeee-nte acute atunel cind oamcnii sint
decep\ionail Je istoria ,.rcal[\'. Astfcl, Imaginarul poatc Ii folo-
sit en lin barometru foartc scnsibil al c\olullci istoricc,
Globalitatca imaginarului
(maglJ1arul cstc ol11mprczel1t, am srus deja. Once gind, once
proiect. oriee aqiunc poscdti 0 dimenslunc imagmara, intr-un
cyan tal foane lnrg, care se intinde de la Ipolcza
SllWCIl.RI SI \11,I'OOr
verificarca pina in fantasmclc cdc mal tnsoutc. Tcmelc sale
sint rebcle dccupaJelor tradi\lonalc: cpoci Istorice. civilizatil.
dOluenil partlcltlarc ale istonei. Nu estc yorba de a ncga legltl
mJlaten unci istorii a rcligillor. uncllsloru a artelor. 11l1Cllstoni
a l!tcratmilor, uncI istorii a unei istorii a idetlor politi-
ce... Dar, din moment cc sc inlelegerea imaginarului,
partuJarca accstuia confoml unor critcrtl apanmind altar dis-
cipline melodologll sc traduce pnntr-o fragmmtare dilu-
natoarc mctodologlC defecluoasa. Imaginarulunci societali
estc global coerent: impulsurile sale sc manifcsta In toat,
compartlmentcle viCIll Islorice. tema sc cam
peste tot. Cum sa limllczi, de excmplu, sacrlll la sfcm cxc\u-
siva a religiilor? Milenarismele mesianismele apaJ1111 mai
curind domeniulul rcligios sau cclui politic? Viala cxtrateres-
tra ar fj 0 speculatie filozoftc5.. 0 ipotcza un mOliv
literar 'mu cinematografic. 0 crcdin(a de tip rcliglOs? Ccrccta-
toru] imagll1ar1.l1uI esle condamnat la enclclopedism.
Istoricil au obicciul sa 'imp<Jrt2 istoria In ,.domenil". Dar ar
trebui sa sc ia mai atcnt in considerare perspcctivck istoriel.
perspecfil'ele sale dil'erse. Exista tot atitc3 Jstorii cite per-
spective. Sc poate trata lston3 sub un llnghl material si eco-
nomic. cum a proccdat Braude!. Poatc Ii pri\'ita din pllnctul
c vederc al Jcmografici, aJ mCllta1Jta\ilor, al faptelor $i al
stmctunlor politice ... Flccare pcrspcctl\'U aspira la globalitatc.
Fiecarc Cslc susccptibila sa stnlctllrclC a iSlOrlc globala. Isto-
tia imaglll:ulIlui este una dllltre accste perspective. capabila
sa oferc 0" izilll1C globalil.anta asupfil orl1ulul cvolu\icl sale.
Opt
La lnccplll au fast arhelipulilc. Trebuic sa incepcm, de blinn
seama. prin a k sublnna csentelL-. nil11lc mal dclicat
dedt sa propu i un rcpertonu. Dcsigm ca substan\a arhetJpala
este biue tixata in SPlfllUl uman. dar modul de eanccptualizarc.
de dlsocil:re sau de amalgamarc a clementclor sale dcpinde
28 PF'\'TRL' II ISTORII /\ t!llACoJ?'i.\R\!LU
(ea once l<:conSII i:>lOrica) de perspccII \'a istoricului,
adicii de 0 di\crsilutC' de OPlllli. Se poale divlLa sau combiua
aproapc In infinll: joc scduciilor, oscilind inlre solu\iile SIU-
[etlce un lI1ventm al L1etaliIlor,
Arhetlpunlc ldentilkate de Carl G. Jung s-au davedll prea
pUlin cOl1vingatoarc. Nu i s-ar pUlea accepta fara rezcrva a/lima,
pnnclpiu [Clllll1l11 prezcnl masculll1 rcspec-
II \', animus, pnnclpiu masclli in al i fenunm),
Gaslon Bachclard considcra ccle palru elemellie naturale
.,hon11om til Imagma\ICl" (lillw-ik lucrarilor sale rczuma un
llllrcg program: Al!rlI! I'isde, PsJ!w/la"=a JOCl/ltll, Apa $i
Pdl1lillr/lJ $1 \'iseJe repa/lsuJui, Pcill1iill/li \'oil7-
{el). eel mal marc don de Slslematlzare ii apal1lm:, fara indo-
lala, lui Gilbert Durand, care imparte in doua rcglstrc
(l1slinctc 51 opuse' I'r!gil/ll/! duml regilllu!/wcl/Il'Il al Imagi-
nil, plimul exaccrbind contradlC\lik, eel dc-a I doilca, dim-
potri\l1. alenuindu-lc, LUI ii mai dalora-In, de ascmenca, .'?i 0
dlsllnC\ie nela jlltn: lre I conceplc: al'herip/ll ea matricc uni-
\'crsala, simbollli. indlvidualizal f1uclualll, schema. gene-
ralizare dtnamica :,-i afcctiva a unagmil (astfc!, arhellpului eel'
il corcspundc schema oscellSiol/u/d 0 plciada de simbolun:
seaI'd, srigea/6 in ::bcJ/; a1'1011 supersonic, camjJlOII fa ,Win/uri).
DueJ am propunc Ull "in\'cntar" complet, ar 11 dc-acum un
prca pll1l. IlISulu. pesl:ra sau sInllJ morel'll sin! imagini arheti-
. pak le-al11 mal intilnn, Arborele de asemcnea, dupa cum a
n:l1lan:al de}l .lung. !.ap!",Je, pClllru a-I clla pc Gilbert Durand.
cstc un ,,<1Luncnt-arhetlp". r/nll!, eel PU(1I1 in anumitc ci\ Ilizatii.
ar putca asplra 13 aeclu$i statuI. Arhclipun. dcslgur, zit/a
JI()(Jpll!a. sau dellli !1I11(/1', sau negl'lll al/ml, sau "CellII'll!";
scbema arhctlpulfl 1111scareU ('/ret/!an'i, sau ascc/uill/lea
criderea ... ACt:stea sint doar cHeva excmpJe eXlrase alcator
dll1lr-Un fond practic incpuizabil. Opera clasicd a lui Gilbert
Durand orerd cen mal bun;1 l1uslrare a unel as! fel de
anehcte. Mai riimine de \'fInll ee ar putea face Ul1 istonc din
slmbolul sci'm i, din schl:ma <lsccnslUnij $i din arhl:tipul CCflI-
I f<U I URI $1 MUODI 29
lui Misiul1ca sa fimd de a anaLiza socictii\i cornplexe, cl lu-
creaza eu un lmagmar compo7lt SI sofistical. EI Ircbull: sa
urmareasc:i modul in care arhetipurile fl1ZI011CnZa In SlrllC!1I1'
dllwmiee conexiuOlle dintrc aCcSlea celelalte stnlctllfl !Ii
roeese ale Istonel Dedt sa lungim Itsta arhelipurilor. pre fe-
ram sa procedam la un decupaj slIplu sinlctic (mai "grosler"
poatc, dar mai putin eontcstabil mal encace). lata deci
pt allsalllbltm sau sll"Llc/lIri arhelipale susceptibJle,ll1 opinia
noaslrii. sa acopere cscD\lalul unui imagmar aplicat CVOlllllCI
isloflce.
1. wlei reaJitu/i Irallscendellle: realltate 111\ i7.ibila,
inseslzabllfl, dar cu alit mai semlllticaliva fala de realllatea
eVldentii $1 tanglblla. Iste domeniul suprano/l(l'alll/lli al mani-
festiirilor sale pcrccptibIlc care compul1 miraclllosui. SlIpra-
naturalul poalta eel m31 adesca amprcnta sacrului. TOl acest
eomple;\. definestc 0 caracleristica mcnlala universal prezenla,
illirillseni condltiel wnalle, Rudol rOtta (1869-1937) lega sacrul
de a struclura emo\lOnalfl spccificii.: IIwninOSltI1l ("nUl11I1l0sU!"/,
omul ea estc conditional de 0 fOf\.a dlSllllcla de voin\a
sa: Atoldilentul (Das fJeilige - Sacrul-. 1917),
Sacrul sc manifesta intr-o Inultitlldme de sisteme InllICL:, d,'
la cete mai (tolcmismllL anilnlSl11ul. c-ultul
1a cele mal complexc (rcligiile politeiste 111ono-
teisle). ESle prezent in sacraltzarca unell11ultuui de oblecle
sau de scgmcntc ale spa\iulul (,JOCUl'l sfintc" perccpule c'
"centre ale ItIl111i"), in Jocuri rituale etc. umana sc
dcschidc a5lfe! lume de simbollln: ableclt:, clemenle
naturale, astrc. fOillle. culori, numere - invcslJtc eu 0 SCIll-
ntfiCa\lC transcendenta Lumca concrcta n-ar fj decil 0 aparen\fl
ascunzind "tmctun Incomparabil mai profunde
eSelltlale. Ffonul de a Ie intclcge de ascmcnea. de a Ie "capta"
a Ie dctcl'Illina sa acpontLe in avantu.lul constitlllc 0
prcocupare constanla a omllilli,
30 1'1 NTRU 0 '\ Il\l '\GINARL'll:l
Cc mal ramille dm accastrt viziuoe arhctipala a ullui uni-
vere:; "mlracu]os" in socictatea tehnologica modema, care pare
a se remarca tocmai pnll dellli(/::area lumii? Oarc sacrul estc
pe cale sa dlspara. sa abandonezc pu\in cite putin splritul uman?
SUpOZi\le aparcnt Jtlstlficata pnn refluxul, relativ de altfel, al
crcdin!clor Si pructicilor religioasc. Dc fapt, setea de Absolut
ntl s-a dlll1inuat, Nu CXISla nici 0 pierdere de substallt3, ci doar
o "rdnvcstin:", 0 noua distribuirc a arhetipurilor. Omut tre-
buie <;a creada in ce\'a, Illtr-o "rcalitaLe" - indiferent carc-
de esenta superioara, singura In masurii sa dea un sens lumii
si condi\ici tlmanc. Fenomenul nat] este stirsitul monopolului
religlilor tradi\ionale Si dispeJ'sal'ea soem/lli, chiar proll ferarea
formelar sale "alterate". Dc la 0 etapa la alta sau de la 0 ideo-
ogie la alta, $llin(a Sl tchnologia. natiunea, rasa, scxul, "noua
soclet<ltc" ,,"iiforullllminos" au fast, rind pc rInd, sacraliza-
teo Proliferarca sectclor constituic un alt contempo-
ran semnlficativ; ramln, mai mult sau mai pu\in, aproape
de fondul religios traditIOnal. III timp ce aItele se string In jurul
adevarurilor noi (exaltlnd foqclc psihicc.
cosmica propovadUlta de "New Age'", farfuflIle zbuditoare
extraterestri i ... ). fn accaslii pri"inta este faarte caractcris-
tic succesul parapsihologiei, care cauta In fiillia umalla puteri
mlraculoase. rezervatc pe vremuri supranaturalulul Atita (imp
cit ornul va ramlne om. el va contlllua sa invcsteasca Intr-o rc-
ablale transccndcnta imagllleze scmnifica(ii dincolo de
aparen\e. [(,
Sacntl se ana, de asemcnca. la ongll1ea promovarn ll1
imagmarul socIal In pracllca sociala) a unei categorii de
ale,I'/ dCSlinati a servi ea intcnncdiari Illtre sociclatea oamc-
lilor lumea transccndenta. Este vorba, in primul rind, de
timqia saccrdOlaHi $i de cea regala: preo\i. regi, rcgi-prco\i sau.
c\cntual. rcgi-zel. Monarhia s-a bueural de atnbllte supra-
atmak. diotrc care unele s-au men\inUl pina 1ntr-o epoca reta-
ti\' reecnla (In Fran\<l, pina ill sccollil al XVlI1-1ca $i chiar pina
STRL;CTIIRI $1 Ml::.l0U!:.
.., 1
la inccpUILll sccolului al XIX-lea, rcgclc era rcgc prin gratia
lui DumnczCu; e1 era tl1/S: avea puteri tallmaturgice) 17 De fap.,
mice canera CxccptlOnala pUl1a amprcnta sacrului Eroil grecI
erau semizci. Jeanne d'Arc auzea glastui cdcstc. Responsabilii
modeml ai destinului natiuJ1ltor prcfcra sa lI1VOCC glasul iSlO-
riCI, carc nu cste mal putm transcendent dCclt vocea divimi.
,.Dcsacralizarea" n-a schimbal 11l1l11C esential, soektalea matc-
in croil sui visele idealul. intotdcatma prczcnl.
al istoricl conditici umanc. Astazi. un conducator
politle este carismaric, iar vcdcta \.lnui spectaeol sau a unul
sport - un star. vocabulnrul dcmonstn"nd cominuarea unui filon
magic. Din accasta dialectica provinc lnterpretarea curenta
a istorieL axata pc persona!Jliitl aC!lllnCa marilor oamcl1I.
marcati de destin, pnn el, istoria capata un SCI1S supcnor
2. "D/lh/LI/ ", moarrea si )'tara de apVl. ACeaSla struct11ra rneD-
tala retlecta convingerea ea trupul material al tiinlei Uillaoc
este dublat de un element mdepcndcDl 51 imaterial (dublll,
spirit, sunet etc ).1 H Dupa anumlte crcdll1\c, accsta s-ar putea
desprindc de corp ciliaI' 10 1I11lpui victii (cxplicalJa calMorillor
extaticc. a pcregrinanlor vrajitoarclor. a lic<lntropilol' elc.); c
i$i contJl1ua oncum eXlstenta dupa monne. IndcsLmctibil nc-
muritor..,tlublul'" se ITlstaleazfl intr-lll1 t[Him care CSlC fie upro-
piat deschis Jumii eelor vii (cultul la primltivi),
fie. dimpotflV3.. indepartat inchis (Hadesul grecilor). EI tra-
viata dlminuata a unci umbre. indifcrcnt de meritc1e sau
paeatck anlenoarc (lnfcl11ul clasic), S3ll. din contra. este pe-
depSlt in.religia in acest uml[1
caz I se okra $3nsa COmUn1U111l eu Dumnezeu. El poate. ll1
Sa ramll1fi de lumea matcriala. rcincamindu-sc Sllcce-
siv in cumale dinlTc cde mai dlfcntc (reincCll'llClre
sau metempsilw::d).
Migratia "dubluluJ"' in lumea de apol a stlmulat tot felul de
constrllc\ii imaginarc, aJtmgindu-sc uncori la "topografii" $i
32 1'1' I [{I .. 0 ISTOR1[ ,\ I\'\A(;I' \Rl'Ll'j
"soelLllogll" foartc ale lnfernurilor si Paradisurilor
(\ai, in acest :-;ens, ell modelc budist. eu
t1umeroasele lUi ,.dcpartamcnlc" eu 0 organlzarc biroerati-
en dco:>cbit de complexa, sau, la erestini, Dil'ina COli/media
a lui Dante). Tntrc lumea eclor vii Si eea a I1lOl1ilor, delimitarea
nu esle niciodata absoluta; eXlst<i poni care pen1ll1 trcecrea anu-
m1l0r de cealalta parte (tip de catatorie ini\l(Ilica foalte
frecvcnl.l in milOlogic sau in fiqiunea l1terara, earaclcrizind,
de asemenea. cxtazul misttc). Dar spirilck sc pot aila prin-
tre nOlo se pot munifcsta sau pot fi contactatc, credin\a perpe-
tuata din \,rell1unle stnlvcchl pina la spirilismuJ modern.
3. Alterifafea. Legarura dintrc Eu Cellal\l, dume Noi Si
Ceilal\i sc cxpnma printr-un sistem complex de altenUlti. Acest
joe funC\ioncazii in toate registJclc. de la Ji ferenla minima Plna
la alremCltea nu!lca/c'i, aceasta dm Uffi13 impmgindu-l pc
CcHilalt dineolo dc limitele umanitu\ii, intr-o zona apropiat[l
de anill/alitale sau dc divin (fie prin dcformarea unui prototip
rcal, fie pnn fabula(ic pura). Once raport interuman oriee
dlscurs desprc om trce inevitabil prin accasta grila a imagi-
narulul. Intr-un scns mai larg, alteritatea sc refcra la un intreg
ansamblu de spa\il peisaje difcritc. fill1\c diferite.
societall dlfcnte. asociind astfel geograiia imaginara, biolo-
gia famaSllCa si utopia soclala. Ultima sa COnSCCJl1\a este 0 lumc
'Cirimirafa, fascinanta nclini$titoare in aeela$i llmp.
4. Ullilatea. Acest arhctip incearca sa supuna lumca unui
principiu unilicalor. Omul aspirii sa traiasca Intr-un univers omo-
gen inteligibll. Rcligiile, gindlrea maglca. filozofitle. stJiu(elc.
intcrpretariJe istonei, idcologiile incearca. ticcare in felul sau.
sa ofere un maximum de coerenld diversitii(ii fCllomcnelor.
Mirul androgllllllzil rcflcct<l perfect acest mod de a concepc
absolutul, ilustrind i.1rln01110asa "lntedi primordiala, dod prin-
cipiul masculm :?l eel fcmlnin nu erall inca separate.!') Uni-
STRLCI UU $[ t>IC10DL 33
tatea sc manifcstii Ja toatc ni"elunJe, alll in "ens l:osmic (Iegi
care guvcmeaza Uru\'crsul intcgrarca omului In Cn:atle, cores-
pOlldcnte inlfe nuCrocoslU si macrocosm). cit ;>1 la scarn comu-
mta\ilorumanc, carora 0 llllrcaga sene de miluri de ritualuri
trcbuie sa Ie asigure coeren\a (dm timpurile primillve pina I
ideologi lie na\ionalc lllodeme).
5. AC{l/ollzarea origini!o/'. Tn toate cOI11l.mita{llc, ongirulc
sint putemic. valonzah::. Rolul milurilor/ondatoare (sau, illtr-un
plan mal generaL al nriturilor de oriKine) cstc sa aruncc 0 punte
intre lrecut si prezcnl, cvocind reaclualJzlnd neincelat fap-
tele decIsive care au dal na$terc rcallUHJ!or onginilc
UmversulUl (cosmogonil;) ale elcmcntelor sale particulare.
ale omului. ale religlilor, ale comunitii\i!or, ale na\iunilor si ale
statelor. Evocarea unei scmnitica intelegerca esen\ci Si
dcstll1ului configura\itlor actuale. Once grup lIman se rcell-
noaste in mitunle sale fondatoare, care-i aSlgura specilieitatca
in ruport eu al\ii Si il eonfcra garan\la unci anumite pcrcnit[l\i.
Astfcl, paradoxa\. milllC nu este mai prezent in cOllstllnta oamc-
rulor decil ongmilc. domcl1lu mitizat, Ideologlzaf, polilizal.
6. Descl/i'area vl/lorulll/. Dupa Istona care a fost, ISlOna care
va fi ImagmanJi divinalor cuprinde 0 mare vanctate dc me-
tode de practici lIlmarind SI controlul timpurilor
cc vor sa vinet Este ill JOC soarta partieulara a fiec3rul Illdi-
vld, dar, mal ales, destinul omului. sensu! iSlorici al Illmii.
OClIltislUlll, astrologia, profctiilc. viitorologia, lcleologlile re-
lative la unlvcrs.s.aula istoric (istorie clclica sau JlI1eara. sfirsi-
tun ale progres sau dccadcnlii. .. ) rcQectfl,
In strinsa corcspondenla ell reltgulc. Sllln(e]e SI IdeoJogi tie, 0
cautare obsedanla llIclcind salisfi"1cuta.
7. Evadllrea: consccin\a reJleli/lli ('u/u!iril'i IIInal1e .yi a isto-
rlei. Offiul aspira sa se cliberczc de constringeri, sa sc trans-
34 PFN I RU 0 ISTORIE :\ 11\1,\C,Ii--ARLLL'1
forme, schimbc Slarea in toatc varjantele imagioabile:
asecnsiune spirituala, puten supranatu-
rale. sfintente) sau regrcsic (catre natura). fuga Inainte sau
imoarecrc la izvoare ... Inventarca unei alte conditii senmificfl,
c asemcnca. abolirea istorici ro.::ale, eu intrcgul sau cortegiu
de mizcrii, $i U11l1anrCa unei evolutli diferite. sinteii1.l-
tale fie pnll cxaltarca inceputurilor (nostalgIa virstei ue aur),
lie intr-un vutor purificat (milcoarisme religioase sau secula-
rizate). fie dineolo de spatiul cunoscut (insulc, tarlmun lode-
partatc. planete. galaxii), fte intr-un spaliu conventional
(utopii). Refuzul se poatc manifesta intr-un mod pasiv (fuga
din fata istoriel). sau uctiv chiar agresiv (tentativa de a fOl1a
destilluL de lrnpune vointa asupra mcrsului evenimcntelor).
Visul de cvadare ::;i actitlnea eroica 5C pot de altfcl combina
(ea in varianlc1c milcnariste). Accasta lupta disperaUi Impotriva
istonel constltU.lC unul dmtrc cel mai pUlemici a1 isto-
riei inses!.
8. Lllp/a (,c;i cOlllp/emenfarilatea) COl/Irani/or. Imaginarul
prin exeelcnta. polaJ'izal. Fiecare dintrc simbolurilc sale
poseda un corespondent antitctic: ziua noaptea, albul
ncgrul, Bine1e RauL Pamintul Ccrul, apa si focul, spirit
. matene, sfintcmc bestlahlnte. Cnstos Antricrist. con-
slruC\ic $1 distrugerc. aseensiune $i eaderc, progrcs Si decaden\u,
maseulin fCn1l11in. yin Si yang ... (fiecarc principiu suscitind,
a rlndul Sall, Cltltudini contradlCtoril cle dorinta S1 de respin-
gere). Aceasta dispozitie dovcdeste 0 tendinta pUlcrnica de a
simplifica. de a dramatiza si de a invcsti fcnomenele eli un
&,'Tad mall de scmnlfica\ie. Dialectica contranilnr cstc carae-
teristiea lllturor rc1igiilor (eLI tin punct extrem in manihcismul
iranian) ::;i, in general. mterpretarilor eurente ale lumii, ale omu-
lui si ale iSlorici Connie-lui cdor doua in\'oeat de Sfmtul
Augustin sau dialccllea Illi Hegel Si a lui Marx. (axata exacl
e lupta conlrarlllor) nu sinl dccit avatarurilc Llnui arhetip
URI SJ MI rOD!: 35
deosebit de pLltemic. Polii opuSi pot Ii sau rcuru!i Inlr-o inter-
pretare de ansamblu - supuSi dcci prineipiului Umta!u-,
sall disocia1i in sintcze contradictoril (idealism malerialism.
c1asleism romantism ... ).
Acestc Tllari structuri arhelipalc au 0 scmnificatie univer-
sala. Ele scot in 0 anumitii fixitate structuralii. deasu-
pra decupaJe10r culturale cronologicc: ercdinta Intr-o realitate
de esenta superioara care dirijcaza lumea materiaHi; spcranta
In viata dc dincolo de moarte; uimirca 10 fata diver-
lumii, mai ales. a Celuilalt; dorin\a de a asigura lumii
comtmitatilor un maximum de coeren\a; Incercarea de a face
mtcllgibile onginilc. csen\a sensullumii Si al istoriei; strale-
gii vizind eontrolul destmulul lI1divldual, al istoriei a1 vii to-
nLlui; sau, dirnpotrivii. rcfuzlIl istoriei tentativa de a evada
pcntru a sc refugl3 mtr-ul1 tlmp invariabil 5i annOlllos: 51, in
dialectica lofruntarii si sintezei tendintelor opuse.
Sa precizam ca TIC propunem sa cllprindem doar epoca iSIO-
rica. Credem eil majoritatea stnlcrurilor mentale mentionate
apartin omulul in generaL dar ar fi intltil 5i in afam discu\lel
sa deplasfllU accasla deLbatere s13rc omul preistoric sau sprc
,.gindlrea salbatica" (sau - cine stie? - spre omul "postis-
toric" de miinc). Existi'l. fara nici 0 indoialii. diferente sau eel
putin deplasari ale acceOlullli. Astfel, gindirea salbariea, dupa
cum a remareal Claude este refractara la Isto-
rie: in ee .. refuzullstonci". Clccsla i se aplica perfect
dar, evident, mai PU\1I1 bme tendin\elc mcnralc vizind valo-
Izarca (eu originilor. care sint uni-
versal 1fcl'Ualizatc). EvoJutla cea mai caracteris!Jca
ar Ii locmai adaptarea progresivii a spiritului wnan la limp
schimbare, la 0 istorie t1uida dlll ce in ee mai dinamica. Dar,
inca 0 dala, avansam pc tcrenul pe care oj I-am ales in
momentul depasirii gindirii primitivc Si inscrarii in adevaralul
limp istoric, ceea ce nu ne va impiedlca sa tacem apropierile
36 PI "lRLJ 0 !-;'tORIL ,\ IMA(r1N\RUll
I1l:CCSarL" mat ales emu fondul ..salbatic" al mcnlalita\ilor iSla-
nee sc preLinta intr-o maniera manlfesUi (sau cstc astfel inter-
)retal de aUlorii carom le cunsemnam opimilc).
Tn:buie, pc ue alIa parte. sa sC in\cleaga cft arhctipurilc sint
')trins Imblt1atc. Mode!c1e clrcula, se combina, sc amplitica sau
(bpar. Un mit precum ecl al Sah'atontlUl - penllU a relua
Ull excmplu deja Il1vocat - se una in raporlun \anabilc ell
mai mLlltc stmctLU'l tleodata. Legaturile sale ell .went! sint evi-
denlc: el aparc en un garanl al IIl1i/(//li sau ea un noufonda-
tOt, cl rropune uneon. ea mJlenari:;t sau revolu\lOn'lr. 0
solullC de dill isfurie... Astfel, fieearc manifestare a iroa-
ginarulul pn::zll1tii trasaturi inconfundabile, in limp ce com-
poncntclc apaqll1 unUi fond eomun in\'ariabl1.
Once aCI oricl: lucru pot fi prcluate dc Imaginal'. Chiar
cdc mal ekmentan::. ca hrullu $i .\[>xu!, dcv1l1 adcsca reccptacu-
Ie pn\'ilcgialc, unde sc lmtlnesc arhcllpurilc pnneipalc, mul\u-
mita unul SIStCI11 complex (si diCeril de la 0 ci\'ihza\ic la alta)
dc tabuurJ SJ nomiC, de reprezcnt5n de fantasm.::. Po\i credc
eil maninci fau dragostc in modul cel mai natural dll1lume,
Jar. de fapt. procedczi conform regulilor pc care imagmarul
tl\ Ie-a intlparil profwld in spirit. Pc de alta parlc, eonolatii se-
xualc sim tdcntificabtlc in cclc mat diferite IJguri ale Imagi-
narului (ceca cc psihanallza nc invata de un :-ceol). Astfel
mltunk origll1arc sau fOlldatoarc, rememorlnd na$terca lIJliver-
sului sau a popoarclor, pOL fi lradusc in tCn11Cnl sexuali.
llala ce sc vorbc$te tlcsprc ,Jccundan" "nusteri'. lmagina-
rul cOl11partimentek pc care abordarca ra\ionaJisl3 a
avut tendll1\d sa Ie scpare.
Cradele de credinta
Mal trcbule speclficale llIvclurile, gradele Sl scmnificatii1c.
Tmaginarul nu cste omogen $i ega!. cl cste variat ca viat'l
EXlsta un imaginal' csen(ial. care Vlnc din adll1curi. Exista, de
asemcnea. un joe ailluagmarului, un imaginal' concepu! per-
STRllCllJRI $1 37
ecrut ca fiqiul1c, estl.: gratun. Once
unde unui prOiccl, unel LlSplra\ll . .loC/1! nu cstc pur slll1plu
joe, el 0 maniera de a slruetura lumea. de a invem3 spalii
51 coerellfc incarcate dc <;CIlS. El intrc\inc Icgaturi strin-
C\I saerul (puse in cvidcT1\U de Jahan HUizinga, 1872-1945.
in a1 sau Homo Illdens, 1938). SdrhalOarea sau camava!lI! sint
recl.'PlaCuJe aJe imaginarului socml intr-o gama roartc larg;i. in
care utopia sacrul sint putemlc concentrate (vezi, in aceSI
scns. cartca lUi Rogcr Catllois. Omll/ si sacrul. 1939). Folosirca
masiva a sarbatoni de catrc regimurilc totalitarc - de la dle-
latura iacobina la fascism. na7ism comunism - dO\'cdcste
poten\lalitattle sale. Fic\ium:a Ittcrara. sau artistica, sau eincma-
lografica vebiculeazii valori $i simboluri care Yin dU1 adincun
(cultul vcdctelor de cinema este penlru unil 0 obsesic, chiar 0
rcligic. dupa cum Edgar Monn' Les Stars. 1957).
Omul poate slmula eil tralCste Intr-o IUllle Imaginani s5
creada in fantasmcle sale (eel putin in timpul Llnci keturi sall
a) lmUl joe). stiind insa ca cste \ orba de 0 conven\ic si rara
a-SI intrerupc lcgatura ell realttalea. Dar existj. pc de alta parte,
imaginarul in sensuI tare al cU\lntulul, un Il11:1gmar considcri:1t
13 rei de escn!ial. chlaI' mai escntial decilll1l1len concrcta' mo-
dellli eel mal evident cste eel al rchglilor (ll1clusi" religillc
pohtiec, care urmaresc transfigurarca Istonci). ChlaJ' in aCl:st
din ulma caz. omul eslc, in gcneraL c<lpabil s5 dlsociczc celc
doua registre: rcalul supranatur<lluL profLinul Vc-
elill greel eredeau In mitunlc lor (trimitcl11, in tegafllra cu aeeas-
la, la cartea deja Cilata a lUI Paul Vcyne), tlar Cl situnu Lell,
croii lntr-un plan dJlent de viala lor adeva-
ratj si de istona lor. Psillologu stiu ca gimliren umant\ nll estc
dcoscbit de cocrenUi.. Olnul poate eredc in adcvanlfl cOl1trauie-
torii, prcculTI COPI iI, care ercd ca jucari IJc Ie-au foSI adu')c de
CracilUl, dar ca Jc-au 10st adllsc de parinti cO
Se poate tnil faartc blllc - ceea cc Omelllrea face dinlotdeauna
- Sll11ttltan in cioua planuri. al rcalului all1naginarllluJ. intr-o
1 38 1'[:-.'TRl' 0 ISTORlr :\ 1l\IAGIN,\RLLL'1
lume atlt prozaica, eft fabuloasa. Un singur lueru nu Se poate
'aec' a Inil lara imagmar. III afara imaginamlui.
Dlfuzia Eccarei crcrJintc In particular $i sociala sim.
totusi, [oarte difcTCl1\iate variabile. COl11portamentele Sillt
displisc de-a llingul unei scari, de la acceptarea fura rczerve
pina la I'duzul categoric, eu 0 mul\ime de pozi\ii intermedi-
are. La 0 cxtremilate. imaginarul realitatea extc-
rioara. ,.,Trairi Ie mlflcc" reflccta 0 struClura schizoida, adica 0
mperc dc lumen concreta; aiei conleaza doar adcvalllriJc
Imaginallllui. Eslc eazullllarilor mistici, al profetilor vrcllluri-
lor noi. al celer eOlllaela\i de extratcrestrl.::
1
La eealalta extrcmi-
tatc se propune demularea imaglllanilui (evident, imaginal'll I
eclorlalp). Filozofij greci ai Antichita\li au dat tonul poo Ulcer-
carea lor de a demitiza mitunle.. Ra\ionalismul Epocii Lwninilor
a n:luut oper;:l\ia pc 0 scanl mai ampla In ccle djn Un11a, biitalia
conlra imaginarului s-a Impol111olil. Dc doua sccole. mitunk
Si contramiturile sc infruntl. Dar cine ar pulea spune unde sc
aOa Adenir/l/'? eel putin s-a constatat ca delllui:wrea duce
direct la crisLalizarea unor nUluri noi. Un eontramit nu cste
ncaparat mal putin 1111lic decit mltul conteslat. Nu cSle mni
rational (sau mal putin rational) sa crczl in big-bang dedi 1'n
Dumnezeu. Imaglnarul nu poate fi disuus, ponte fi doar dis-
locat re-.:ompus sub alte tonnc.
A eondamna imaginal'llI altara eslc 0 manifcslare de intoJe-
ranta. Flccalllla - propria sa sinteza: nu exista 0 sinbJUra culoa-
re, ci 0 infinitatc de nuan\e.
Imaginal' mentalitati
Raportunlc dintre celc doua eoncepte, imaginal' men/ali-
rd!i. slnt strinse complexe. Oricum. planun Ie nu trcbwc con-
undate, pentlU cft s-ar ajungc la 0 disolutie a imaginnmlui Intr-o
covlrSltoare lstonc a memalita\IJor. Impenalismul rnentalitatilor
se In buna mi.'isura dll1tr-o imprecI2ic problcmatica (de-
geaba se CHUta 0 defil11tie completa clara In ampJelc articok
SlRL,CTURI SI METODf
are Je Slnt consacrale in lucrarile de referinl<l ale lui Jacques
GoffSi Andre P?alC dOlllc-
niul lor tine mai alcs de reaqille psibologlce, de alltudmllc .,pn-
mare" ale spiritulul. Lucien Febvrc punea In opozitic .,istoria
mentalila\ilor" $1 .,istona ideilor", primclc situlndu-se la un
nivel maj profund al con$liiJltei chiar mai jos, in mcon$twnl.
Ima1:,Tinarul, cbiar trage seva dm profunzimilc mcn-
lalitatilor, se distinge net prin anumite tr5saturi parliculare. Spre
deoseblIe de configuratia oarccum abstracta a mcntalitatilor,
imaginarol presupune 0 Inueaga eolectle de imogini sensibile.
I se afirma ca 0 aIM reali/are, imbinata eu reahtalea langibl-
W.. dar nu mai pu\in rcala declt aceasta Mai mull, imaginanll
se prezinta mtr-un mod mult mai elabornt, uneori chiar deosebit
de sofisticat. Mituri. religii, utopii, SlstCIllC de alterit5li, tiC\illni
literare. ipotezc s-riin(itlce: ne gasilll la un nivel mai "ckvat",
mai "foonalizal", mal apropiat de idcologij dCcll de mcntalita\i
(ideologiile ndiind. din punetul de vcdere al imaglllanJlui, dcdt
mitologii sccularizate). Pinii la lInna, diferen\a cstc marcata de
gradul de fonnalizare de
De rapt. voga mcntalitalilor apartine deja treelllului, Dupa cc
i-a favorizat expansiunea, caractcnJl vag al conccptu!ui eslc
astazi reSim(lt ea lin handicap. Ca instnJIllcnt de lucnJ, pare prea
putin operant. TmaginamL Cll figllrilc sale contmatc mlllt Illai
claro poalc ot"en Ierne OlIJ loace de Il1vcsLigare de 0 rna I mare
precizie $\ fine\c.
Ce este un mit?
irlll eslc .care revinc adcsca cind cste yorba
despre lll1aginar. Tata un cuvlnt la lllodd, Expansiunea sa In
ultinla vreme lmretme 0 amblguitatc in crestere. Llmbajul
Curcnl dlqlOIlarele vehleuleaza 0 multitudine de semnifi-
caUi. Pina la urmii, tot ceca ce sc indepartcaza mai mult sau
mat putin de "realILate" pare susceptibil sa dcvma "Inlt". F1CP-
unilc de tal fclul, prejudecatile, slereotipurile, deformiirile sau
40 'Et\] !{L 0 IOIW. A I!d.\(ilt\ \[,t U')
exagerfmlc sint acoperilC. Lara prca mulle de aeesl
onecpt eu \'ocape Illlpenallsta
Dar. pc de alta parte. definiiil mai curind restrictive sint fO!-
mulat\.' de mitologillor "c!a<;lee". Penlru ci. dome-
illl praefie lmlltat la societa\lk arhalce SI lradlilonalc:
cste IllJlul in sensul onginar al eu\ inlului: povcstlrc fabuloasa.
oncntatil CSCll\ll.l1mclHc sprc ongmi.
Cum SI: pot impaca lnlerpretarile extreme'! Nu pol rtlmine
nl'1all1untc. mel nil Sol' poatt: reduce mitul CXclllSl\ la formula
sa primar!"- [ormele SI funC\lUl1lk e\'olueaza. in timp cC sell-
"tin/I/o/eel miliui ramlnc tnseparabl1 lcgata de splritualilatca
umana Conecpell1 nutul ea pc 0 COIISlI'lIC{/{! imagllwrd pUI'es-
/l1'(!. l'epre=r:l1lal'e Selli idee. care w'mc7l'c,>tc ill{elegeri!(/ (':)enlei
/enolllelle10l' COSII lice socia/e. ill {tille/If? de "u/onle inll'lllSeCI
('(llIlI/llIlcifll -:;/ ill aSlgunirii ['oc=llIl1il acesleia
POvl':-;llrl:a ea fOlma15. amprent.l s<lcnlllli inter-
venita fOl\clor slIpranaturalc SI a pcrsonajt:lor
croi) sint lnisatun dlstinete ale mirulul traditional. Mlturilc
modcrne rot sa eOlltmuc aeelaSI filon (\eZI, de t:xcmplu. mltu!
sau multipkk \ crsiuni ale Apoealipsul111), dar
sc prezintfi adcsca sub fOm1<l abSlract.i a idcIlor a simbolu-
nlor. Progl'C'slil sillt illeontcslabd lllJtun. in masura
in care propun 0 schema explicativa a istoflei scot in C\'I-
de11\a \ alan in marc masura Retragcrca (rc1a1i d)
a supnmnturalului lasa 10c, fIu-:\ lllel 0 plcrdcre de substanta,
ra\iUllll, IdeoJogiilol', ..
l\lilllJ o1'crfl \.) ('heic perrnilind aeecsul atit 13 un siS(L'1I/ cle
IJl/Opl'elc(f'(; > ell ';1 13 un cod cue (un model de Cllmporlamcnt).
[I estc puternlc si/llpli(icalor. redueind
Itltca complcxilatca fcnomcnclor la 0 3'\a privileglatfl de
intcrpretare El mtroduce 'ill univcrsul 51 in \'Jala oamcnilor un
pnnclplu de ordmc acordat ncvoilor Idealunlor unel socie-
tatl dale.
Sa disttngt. in eazul nlltunloL intrc ..adc\iir' $1 .. ncadCY31'''
constilulc 0 grcStlii. a problemel MllUl este stl'l/ell/I'd,
<;IRt'('TlRI SJ .\II-II)DI..
-+1
IlU .. ll1atenc", ei pontI: t1lillza matcriale adc\arate sall fictive,
"au adc\aratc Sl lictlve in tlmp; importanl cstc faplll
C'I Ic dlspLinc dllpfl regulllc imaglllanlllll. 0 gral11!tl ncsigurii
':'1 pCnlleahlla il scpara de el actioneaza pnn SeleC!lc
':'1 transtigur"re. pnn ceca ce Marcel Detienne numca till praees
..de tulare de Illcll1onc". 2c Sc prcslIpunc ca Illitul rcpl'l1duce
l1 lstonc adcvflralA. dar adel'c7rlll Sc7U se l'rCeI l11i1l eSt-lIlwl decil
ode\'(im/ superficial al /ucrun/or. ..Partea eea mai secrcl<\ a
idcntltatil L1I1el cultUrl este Incredm\ata IUllologlCi sale".23 Nu
('ste suficlcnl sa deforrnezi realitalca sau sa 0 pUI
si simplu pcntm a inventa Ull mit: trcbuie sa se cOI1Slnuascii
'n c<;cn\la1 i11lr-un scns slmbohc.
Funeila sa eObrnitiva - cumarea adc\'amrilor profunde. a adc-
vlirurilor aSCl1nse - anmcEt 0 pWl1e intre mit $i Dar dtfe-
cn\ck dlllirc eele doua strategll de Jnterogarc a 11111111 IlU SIn!
mal pll\ln marcate. Abordarca l11itica Intuitj\ ii. "poctiUl".
in limp cc :c;>ti1l1(a actlOneaza prin induqic $1 C'xpcrimcnl::lrc. Prin
\,17lunca lor g!ohaltzal1tti, mltoJogiJle sc inrudesc mai curind
ell "lstemck filozoficc ;;1 Cll ideologiile Exist5 insa. nic!
o indoialfl. un fundament mitie aJ demcrsului Chiar
expcnmcntarea eea mm pragmalica eslc oricntata dc lin 'o,ls!l?m
d\.' valnri de un alllll11it mod de perccperc a Jumll. eel cstc
dL'ci dcpcndcnttl d(: 0 t(:ndin!{1ll1itica eu c1lmai mult se CaLHa
nispunSlIfilc b pwbJcmclc-chclC ale nnluril Cll
atll nl' Joroniem mai mull de a propnc milOI(lgi dol'.
(I): domeniul scrisului
.1storia sc face eu <;Int primele em intt' d1l1 ma-
l1ualn!. ('annos in timpul sau, aJ 111l Charles Langlols Charles
(/lIlroL!/{ccrc in sil/(hi/c monee. I ('lIle ar
)tJlea ncga 0 a<;ttel de c\'idcll13 mctodo!oglca'.' Dlll ce lin
h,:ul11cnt'? Pcntrll generalla 1u\ LanglOIS "I COIl-
ccplul de ... ursa S'C Iciclllitica (sail aproapc) eu uocllmcntlI1 sc:ns.
d'll' I1ll ell mice dUClUllcnt scns, C} ell accla t:dre .. Izvora" direcl
43
42
L\ TRC 0 ISTORIE i\ L'IAGI\.\RLLUI
dintr-un anume rapt istoric. Mctodologia critiea moderna cSle
constnllla pc re)lc.lIllnlagll1arullll, ll11SlUnea lstoricilor timo
dt" a reconstitul fnrtele elt mni fidd posibil. Aceasla lentativa
de dcmitificare a Istorici a avut partea ei buna. A separat eel
putUl lucrulilc. A marcat eel PU!ill dislinqla dllltre cele dolta
reglsfre: COflCf'etul SI i/llaginClrul. Dar marginalizarca acestu-
1a dm Um1a n-a fost Jeloc justificata; absenla sa nu pUlca decil
sa san1ceasca Islona sa falsifice ra!ionamentele. Faptul ca
fondnrea Romei nu coresJ)unde eu legcnda sa csle un punel
de vedcre tk majoritatca iSloricilor. Dar aceSI Illeru
nll inscamna ca lcgenda ar avca 0 scmniIicalie mai mIca dcdt
londarca reala. Ea a marcat pro fund conSliin\a istorica a rom a-
nitor cullum islonca a Oecidelliului. Oare originile iSlOrice
ale marilor rcllgll sim mai sCffimfieativc dedt subsfanta lor
mistlea') Omul se Ilraneste cu miluri cum se cu
piitlc <1pa. Nil se ponte concepe 0 Istone lara mituri penlnt
ca singura pI.' care 0 cea a oamenilor, cstc
pUlemlc marcatii de for(elc imaginantlui. 0 struetura imagi-
nara care aqioncaZ3 dc-a lungu) secolelor $i al mileniilor poate
fi mull mal cscn\1aHi dceit orice fapt istoric.
'onccpUla pentlU a lamuri cvenimenLc!c concrete, metodo-
logia clasica a lrebuil sa fie largifa SI amcliorata pentnt a sc
aeonla Cll noile pistc urmarite de istone. in timpul lui Lan-
glois Seignobos. conccpllll-chcic al istoriei era doc/llllent/ll;
astaZJ, este problemll. Nll docwnenlul cSle eel care eanalizcaza
ancheta, ci problema care se pune. Flccare tip de anehela dis-
une de sursele sale privilcgtatc de metode speeitice. Istoria
llUgll13.rului de ascmenca. Ea se poate lansa 1nlr-o dc
anehcte fara a reeurge de putin la doeumcnfele tradition3-
Ie. clasale in arhl ve . .Ea Ie poate ignora deliberat: ea poalc, de
asemcnea, sa Ie utilizC7e, en h'cbuie uncod sa Ie utilize7.e.
Ul) document nu este Utll\'OC; oricare poate fi citit In mai multc
lTIodurl. lstoria ImaglllarulUl rresupune. prinlrc altele. un no
mod de a Cltl docllmcnlc!c considerate pc vremuri epuiLatc,
pCl1lru ca nu Ii se ceren JCclt un singur hp de informatie.
STRUCTURI $1 tvll:TODE
ea sa spuncm adevarul, chlar eonceptul de mrs(] cstc disell-
tabl!' Cuvlntlll cxprima deja 0 iluzie: eea a unui raport direct
a unci corespondcnte perf'cctc intrelapt $i repre::.el1rarea sa.
Or. eil reprezenlare, cond'tla sursei este aproplala de cea a
imagtniJ; nu este vorba de obiect, ci de constilllia obicctului.
Documcntul nu poale asemenea unui iLvor, dintr-lin
anull1C fapt Istoric. EI cstc lIIedlalizat, el treec printr-o eon-
printr-o griUi mcntala idcologidi. Aeeasta grila se
intcrpunc incvitabil intrc faplc "materializarea" lor prin seris.
storicul imaginarului are deci dreptul de a relua oosarelc veehi.
Chiar Si ill eca mai seaca marturie ('I va deseoperi amprcnta
lasatii de 0 anllffie viziunl.: a lumii.
Nu estc mai pu\in adevarat ca aIle categorii de sursc, mai cu-
rind neglijatc de istorici (eel putin pilla intr-o perioada recenta),
ii slnt mai apropiate in general. mai ulile. PenllU a rIuninc in
dLlmcl1lUl scrisului, vorba, in primul nnd, de rex/ele Iflerare.
Pentn! 0 istoriogralie prcocupaUi de fapte. ialA surse rutin
recomandabile; prin inalta lor conccntrare de imaginal'. cle
meau sa bnticze singura istorie care eonta, eea a evenimcnte-
lor reale Estc exaet ceea ec Ie face interesantc pel1tlU istoriclIl
imaginarului. Acesta pareurge lIneori drum ca spcela-
listul in literatllra. Pcrspcetiva sa este, totusi, difclita. Chiar in
variantclc sale cele mai sociologlzatc. istoria Iiterara IlU poatc
dlsprcfui 0 auumita selectare de ordin estetie. 0111 plll1cml de
\'edcre aI istoricului imaglllani Lui, excelenta hterara comcaza
prca pu!in; ca este orieull1 mai pu\in instruct iva dedi reprezen-
tativitatca. Si, cum mediocrifatea este mai rcpre7entati\,a decit
gcnlUl, el trebUle sa sc resemneze sa parcurga 0 Iunga scrie
e lucrari vrea ca
o capodopera 111 afam Imagmamlul colectl\!; mCI un
creator nu linmdc timpullli sau - inchisoare menta-
la in care sintem toti pnzonieri: el nu face dedt sa exprime ell
mai multa vigoare personalitate gindurile Si visele conlern-
poranilor sai. in mice ea?, manitcstarile litcmre "medii". ex-
substanla dinu'-wl fond comun de sCl1\imenle si de
44 I'r'TRl' U ISTORIE ,\ 1:-'1 \(i1N.\IU U:
destinate unui public uumeros divers, consti-
tUIl' un tcntonu dcosebll de fa\orabll\-lnaLOni de fantastne
('U 3\-'antajul suplimentar ca aceste prodnsc mai puun "lI1d1-
\ iduallzate" pOl li mai U$or integrate In serii, condl\ic necc-
sara daea se dorcste umlarirea sistl'matiea a uncI lllumite Ierne,
Dc 0 utilltatc particulara se dm hteratura ..popu-
ara" (incluzind printre produetll1e sale tomane!c, populare din
F.\'ul Mcdill sau din epoca ll10dema $i cont(;mporana). care estc
de 0 hteratura dcsttl1ata luluror, depozilara :1 unoI' fantas-
me larg Trcbuie men(iOnala in mod speciallaimoa-
sa Bihlio/!I(Jque blelle din Troyes, care grupeaza de-a lungul
sccolclor al XVlI-lea )1 al XVlTI-lea lucriin de fic\lune, alma-
nahuri, IcXIC rrnctice etc" coleqic pc care: isroriografia u'ancezii
a folosit-o pentru a dcfini mai bine orizonlul cultural, credin\e-
Ie $1 mentalita\ik mai multor gcnem\ii de In secolul
al X1X-lea, marca fabnea de vise a fost romanul-foilelon (apro-
riat prin stnlctura func(ia sa de foiletonul tclevI7at de astazi).
Tn secollli al XX-lea au fast literatura politistii science-fic-
tIOn, doua genun foal1c margmalizalc de Istoncii literari, dar
cart: prClll1ta a\'anlaj: acda de a o[cri 0 dozi:! concenlra-
Iii de imaginar Nu l.llili Plltll1 sClllnIlieati\ a pcntru proicctul
global alunc1 soCieta\1 esl\? Ilteratura desllnata copillor, surs<i
Ignoral3 pinii ileUIll, l\fisiunea iSlOricului nu cstc sa se oeupc
doar tie fcnomellul htcrar in slI1e; el ecrcctcaza 0 lema anumita
Sl lrcbut\? sa 0 raea pc a gama cil mai marc rosibil de pradu"-
\ii Iitcrarl'.
f'rilllrc gCllurile deosebit de repre7.cntativc, Illai trebuie citata
II(upia, recertacol privi legiat al proieetelor allcmativc, sursa indis-
pensabIla n Imagmarului POlillC SOCIal. Rela{(jnle de (,lildtol'ie
se dmcdcsc, la rindul lor. a fi foarte utile, mai ales la caplto-
lui altentiitilor. Dlsoeierea intrc calatoriile reCile ticti\'e cste
111m j1U\1I1 l:I\cn\l3la pentnl !Sloricul Lmagll1aruJ lIl. ill ambelc ca-
Uri sc m:lnJ J'esta Slntt'lUrl menlak logica
a alteritatii,
STRlCi L RI Sl i\IE ronl: 45
Surs
c1e
(11): unh ersul imaginilor
Ellnlol
o
gic imagillar deriva din imagine, $i. c,hlar
cniul nu se reduce doar la reglstnll reprezentanlor senslbllc.
m stea constituic 0 armatura indlspcnsabila. lata 0 altt, ente-
aee- . . I' I
ne de sursc care-I interesa pu\m pc lstancu .Iapte or.
go . I I '-'., 11
Illcerca eel mult sa IZO eze ntura P07.ltlva a unagel'lel. rC cc-
larea io lmagmc a aI1Umitor segmente ale "rcaliUi\ii". De rapl,
chiar asimiJind elemente ,,reak",llU11ca imaginilor apar!lI1e de
drept imaginanllui.
Cum sa IIltcrpretezi, de exemplu, faimoasa ceramica grcccas-
ca omnmentata eu figuri? Sa fie oare reflectarca vietli "rcalc'
sau a unui discillS mitoJogic? Anurnile scene pot scrvi unei is-
toni "pOZltive", da.r structura globala estc evident cea a imagina-
nUu.i. GesturiJe eOlidicne ale oamentlor "contrabalansatc"
de prezcnta eToilor SI zeilor PcisajuJ citadin. activitalilc po!Jticc.
razboiul- clemente esell\iale ale eivilizaliei - lip-
sese eu Aceasta dispozi\ie lwninea73 logica proprie
a imaginaruilli: clemente reale 51 fictiye amel:>tecate $i tumate
Intr-un mulaj specific.
lstoricul de astazl este mult mai senSlbil In lmagll1e declt
confratele sau din 1900. Chinr dad lucrcaza cu trccullll, el tra-
1QtC in prczcnt, un prezcnt care semnifica din cc in ce rnai mull
un univcrs de lluaglnl. Cll1emalograful, lelevi7lullea. publlci-
tatea, ben7.Jlc desenatc se extind in dctrimentul scrisllilli, 00-
mmajia. relativa de altfcL a aeestuia din urma, cOllsccinla a
tiparului a alfabetiz3ni. sa fie oare 0 simpla paranfcza intre
ci
v
ilizalia traditionala 0 clviliza(ic "postmodcma", atrasa mai
de de scris? Devenita sursa curenta a iSlo-
ne1 III general. IInagmea este CLI atil mai elocvenH\ penlru isto-
ricullmagJllarului
Domenilll sau - mai amp III mai tliversi1icat decit scrisu
- adlma rcprczentari lTlergind de la pictunlc n1peslre plna In
fOlograiie sau la einem3, de la ccramlca antlca sau de la mil11a-
turile manuscrisclor medlcva1c la banda dcscnata, de la marea
50 PF1\'1 RU 0 ISTORIE i\ I:-'L\G1NARL-LUI
Factura nct a al1ci re\'olu1ionare mClila lin
moment de rcflcqie. Este un paradox care dovcdc$tc inca 0 data
lIltcresul imagmarului pentru In\elegerea lstorici in general Privit
sub acesl lInghi, fcnomcnul apare mai cmind ea 0
rcinloarccrc la izvoarc (sprc 0 epoea necorupta inca) dccit ea un
salt sprc viitor. Refuzul istonel, refuzul modemitalii - niclodata
proclarnate. ci dimpotriva! - sint dczvaluitc prin intenncdiul
aliei. Modelelor istorice invocale (Rorua rcpublieana Sparta
la francezii ani lor 1789 $i t 793) Ii sc adauga latma utopica a
proiectului revolutionar. Ufopie inscamna 0 strucCllrdjixci. Im-
pusa 0 dala pcntru tOldcauna. rigiditatea sa contrastind net eli
nuiditatca reala a fazclor revolutionare. Proicctul ideal, conser-
vator prin c.\.celcnta. se exprima prinlr-un timbaj de 0 marc c1uri-
tate: tigurativ, aflecdotic, simbolic. Dc indata ce sc opercaza
rasturnarea, flU mai CSlC eazul sa se destructureze lumca, ci sa
1 sc imprumute. dimpotrlv3, structuri fermc, simple eficace.
Sursele (TIl): istoria orata
n aJ treilea grup important de ll1al1urii estc format de tradi-
ia orala. Mituri. Icgende. amintiri istorlce. credmtc, supcrstitii.
IranSI111Se dc-a lungul st:colclor, ajung din Ulma un intreg "fol-
clor" conll:mporan, in care prohfereazfl fantasmclc 7vonllrile.
Acest foldor are, intre allele, ll1crillll de a dovedi ca domcniul
imagmarului nu este mai rcstrins in socictatile tehnologicc dcdt
in societatiJe traditionalc.
('a !'ii imaginilc. infonnaiia orala. considerata mull timp indis-
rensabllti - istoria incepe cu "ancheta" pc carc Herodot a
extras-o In primul rind din memoria conlemporanilor srI! -, a
cunoscut un retlux pc maSlim ce se aceentua inl1ucnta scrisului.
Istoflografia eritica de la Sfir$ltul secolulul al XIX-lea a
prin a 0 dlscrediw comple!. Ea ramlnea rezervata societatJ!or
thra scricre (deci Hira istoric). studiate de etnologi. Dimpotriva.
actuelle alc iStOriCl globale, noilor calitfitr
ale comunica\ici orale (de la discmsultclcvwllla J"oal1e banala.
TRUCTURI $1 l\IETODF 51
dar indispensabila. con\'crsatie telefonidi), au reabilitat accasta
sursatradi\ionala.
'sforia oraM plecata din Statcle Unile $i in marc cxpansl-
uDe in uJtimclc decenii, sc ocupa de un trccut apropiat. recon-
stituit multunutii amintirilor martorilor. Pe de alta parle. 0
ffadifie OIald. venind de dcpal1c, Intinsa dc-a Illngul mai multor
secolc. cstc utilizata pentm a descifra istona popoarclor (cum
ar fi eelt.: din Africa ncagra) considerate mal inainte "fadi isto-
ne", fiind lipsite de inrcgistrari scrisc.1n ambcle cazu1'i, majo-
ritatca istorici lor cauta cai de acces spre 0 istoric "adcvarata".
Dlficultatea - cu atlt mai mare dnd este yorba de un ,.lant"
de infonnatii mtlls pc mai multc -provine din faplul
ca istoria "adevaraUi" estc mai mlllt sau mai putin, dar in-
eYitabiL bruiata de imaginal'; ea ponte fi chiar complet inlaturata
in favoarea unlli imaginar covirsitor. Constatarc cc nu afcclcaza
deloe utilitatea mClodci, dar care trcbllic sa atraga atentia asupra
unei intcrpretari prea pozitivc a accslci catcgorii de documente.
Este ncccsara 0 analiza subtiHi pentru a idcntifjca origlllea
funC\ionalitatea elernentelor constituente ale unci lraditii.
Astfcl, nu ne-am putea indol de valoarca pocmclor homcri-
cc ea surse istorici. Dar surSl: in raport cu ce? Ar fi iluzo-
riu sa cau(am un "adevar istoric" (cu cxccptia ci'torva amintiri
vagi) in descrierea legcndandui ,,razboi trOJan" (care. dc fapt.
rentnl a-1 parafraza pe Giraudoux, n-a avut niciodalfi lac). ea
surse. accste poeme apar(in epocii in care au rost compusc,
adlca mai multe secole dupa cvenimentelc pc care ar lrcbul
sa Ie reconstituie: elc "a1' ret1ecta" tie lumea grcaca a secolu-
lUI al VIT1-lca, interpretarea lui Moses 1. Finley, cea
a secolelor al X-lea al TX-lea.
3b
Dar chiar pcnln! accslc cpoci.
imaginarul CSlc cel care, mai curlnd dedt Istolla concrcta, poate.
Obtinc eel mai mare beneficill; istona "reala" este OriclIl1l fillra-
til. lransfigurata de imaginar. Tot ceea ee sc poate ana dcsprc
socictatc. dcspre economIC. despre moraVUfl treblll(, decantat
dintr-ul1 conglomerat dc clemente reale $1 fictive, de istorie $i
53 STRUCTURI $1 METODI-.
Note
I. Roland Barthl:s. MI"I!l%gles. SeulL Pans. 1957. pr. 255 257
(..Limbajul re\'oltl\ionar propriu-zis nu poale Ii un lImba] mitic":
"Burghel.lil se ascunde Cll burghezie prin ciliar aces! fapt prouuce
milul; revolu\ta se cn rc\ olulie rrin chiar aces! fapt
nmul").
1. E\'elyne Pa.tla.. "L' hlsrOire de 1'imagrnalre", In La lv'olll'l?lle
sub Jacques Le Goff, Roger Charticr $i Jacques
Revel. Editions RetL Paris. J978. pp. 149-269
3. Drctio/1/1ail'e des sciences publtcat sub dircc\ia lui
Andre Burguiere PlJF. Paris, 19R6 AICI se aflfl un arllcol lung de-
Spre .l,,[c/Jfa!J(riri (.\,fenta/lles .. pp 450--456). scmnal de Jacqucs Revel.
Un all artlcol. de Roger ChartIer, referitor la llllagilli (llllagc.\.
Pp.345-347) ... uar nu se face trecerea de la imagini In imaglllar!
!maginea, Iradifia oralc'i Si lextttl literal' se implln ea celc
tret axe privilcgiate ale cercelarii. Dar, fiind yorba de a istorie
ell voca\lC globaHi, oriee sursa poatc deveni intcresant[l.
logia poliliea cere, evidenl, 0 analiza a disClIrsII III ipolitic. Ima-
gil/ul'IIl presupune 0 noua lectura a lucrarilor }tiinlijice
si de vulgarlzare ehiar cerceliiJi asupra biografici savan\ilo
in scopul definim raporturilor dintre opera intclcc-
mala, legahlrilc ideologice, convingerile religioase politice...
Chiar $i dadl nll lc e Cll suparare istoricilor -
[oarte sensiblh la adememrilc imaginarului, in ciuda preten\iilor
lor de obiecti"itate -, prezinta toate argumentelc unei mitologii
iSLOriografiee sau, in planlll mal ampJu al sociale,
ale lffiUi imaginaT iSlOne care dC\llle un lac foarte important
In viata oricarei comunitati, natiune sau stat.
Dar. mai ales, este indispensabila tnterogarca combinalil a
mai multor sursc apaf\inind tuturor catcgoriilor capabile sa
ajute derularca anchclei Nu cxista propriu-zis un imaginal' pur
arllstic,ltlcrar, mitologic, religios. $tiintlfic, politic sall istone,
ci impulsul'l ale imaginanllui colcctiv can:; trcbuic cautate in
toatc compartlmentelc vietil $1 gindirii.
Pf:,NTRU 0 (STORIE A 11\)'\GINARULUI
contcmporaneitatc. dc arhetipuri inOVU\11. Aeesl ansamblu nu
reprezmta lumea, ei 0 imagine a 11II1Iii.
Pcntru a patrundc in inima imaginarului cste indlspensabil
cxaminarca mituruor. Pnn imenncdiul acesfora se expnma esen-
(iulul unei istorii, unei civiliza\ii, lUlUi sistem de gindire. Diu.
cultatca stii in arnbiguitatea mitologlCi, domcniu prezentind
cel pUlin in culturilc lracli\ionalc, sfructuri desch i se, fluidc, in-
CarCale de 0 mullitudine de semnificatil. Ceca ee explica gama
lIlepuizabila a Il1terprctarilor.
3i
Cine vrea sa puna inlrebari sim-
ple pentru a obtinc raspunsuri univoce ar face mai bine sa evit
tcrenul mitologic!
Asupra acestul puncl, refermta aproape obligatorie ramine
sludlUl lui Georges Dumezil pc lema "ideologiei tripartite a
indo-europcnilor"; acesta a resuscital, pomind din zorii civili-
aiiei, 0 structilla extrcm de reZlstenta a imaginarului, fondata
pc pre.zen\a distincHi. $i complementara a lrei funqii: Suverani-
tate, F0ria razboinidi Fccllnditate. Aeeste principii au fost
dezvollatc reinterpretafe de membri ai grupului in-
do-european. Tndicnii Ie-au plasat 10tT-O perspectiva cosmica,
in timp ce romanii au "istorizat" datcle mitice. lata cheia cnig-
mei limpurilor Icgendarc ale Romei, proiectatc prin povcstirea
lui TiluS Livius in universala. Aeolo unde s-a crezut
intr-o sirnpla defomlare a istoriei alltentiee, nu existii decit ava-
taruri ale unei slrucluri miticc originare (care a putut ingloba
ncindoielnic, anumitc clemente reale).3
'eza scducatoare, dar, ca orice intcrpretarc ISlorid, acccplata
de unii respinsa de al(ii. Dnn istoriei s-au prolluntat se pro-
nun\a in continuare in favoarea istOJ1citiitii esentiale a traditiei
(confinnata, in opUlia lor, de cdc mal recente dcscopcriri arheo-
logice). Romulus ar fi un personaJ oarccum "rt:a)", 0 cotitura
decisiva in evolutia ora$u1ui, daea nu chiar fondarca propriu-
Zisa. soar Ii produs pe la rnijlocul sccollllu( al VUI-lea i.e.
3
hiar in acest caL, imaginarul ramine intreg. Nu faptele, reale
sau lictive. conleaza, ei sensul carc Ie este atl'lbuit. Si acest
sellS. slmbohe transcendent, Ie insene Intr-o sc.hemii mitlca.
52
59
CA.l'ITOLUL AL II-LEA
DouA REGlMURJ
ALE IMAGINARULUI?
Occidentul ccilalti
('eamrll marccotituraaistorici tmiversak(dupagcnczacivi-
lizatitlor)afost separareaOccidcntului de restul tumii... de
propriul sau trecut. fenomencomplex,pregatilde0 lungaevo-
lutie, daracureI midI esentialas-ajucatin cursulsecolului al
XVllJ-lea. pcnoada in care incepe accclerata in
care )tlin\a Ra\lUncas-au instalalintr-opozilicde cornanda.
Sintzorii lumii noa::;trc tclmologicc,creatiecxclusiva- in bine
In rau - aci\'ilizaticioccidentale.
Aceasla rupturn s-a manifestat printr-oreSlructurarcma-
Slvn a IInaginarului. Tnlre structurilc foqelc malerialc ale
"Iumn veclli" ale ,Jumii noi" eXlsta. evident, 0 prapaslic.
Problema cslc de a $tl dad imaginarul a cunoscul, la rindul
sau.omelamorfozadeaceeasiamploare. Sau,altfdspus,dad
se pot luentifica doua rcgimuri distincteale imaginarultn: un
rcg1ll1 caractcriLlndsocict[jliletradiponalcsi un regimadaptat
lumli tOnlcmporane, dominal in plan material de tchnologie
in plan menta] de Ratiunc
Mizaaceslei dczbatcn pcntm iSloria imaginarului estccvi-
cnla. Dat;{1 CXlsta 0 scillmbarede direqie, toala lcoria arhc-
liplIrilor risca sa sc faca tandari! Nimic nu estc mai cscnliaJ
pentll.l omului dedta daca spiritul uman lrece
saunuprill faLc slicccsivede-alungulsecolclor al culturilor.
Prima reaqie aOccidt:ntului. a,.noului Occident", a fost,
evident. sa t:ue punlile. Filozofii Epocii Luminilor au con-
damnat drept de ape!. ill numele Raliunii, \'cchile cre-
dinle supcrslilii. uncI supenoriUi\! incontestabile
DOwA REGIML RI ALI 1f\IA(ifi',1\RUlUP
<;-3 tradus pnnlr-o atitudine din ce in ce mal amganlti 1',1\3 de
cedaill. Lainccpululsecollllui al XX-lea,problemaparearCLol-
vaHi. Exista,pcde0 parlc,0 mcntalitatepreJogica,0 cOll-stiinf{j
I1J/lca asociCl31ilor primitIve, si, pc de alta parte, 0 mentali-
tale loglea. 0 COJl,HiIllIQ po::itiva asoeicli:1\ilor civilizatc.
La Illerarii saIl: monumentale. Creunga de aliI',
1. G. Frazer desconsidcraInlr-un rei propriulsludlll,pnvin-
du-I ell pc 0 "istoric dezolanta a prostiei aerorii umanc".1
PentntFrazer, gYndirii cunoscusctrei sladiisuecesive;
magic,religiossi,in eeledinunna, AccJa$i tipdeevo-
lutIOnism afastsustinutsi dc Lucien Levy-Bmh1 (1857-19.39),
acarui lucrareconsacratamellw!itQlli primitive (La Mema/iuk
rimilive, 1922), aexereitat 0 puternica lIlt1uenta asupra dcz-
baleril noastrc. in Religia I/li Rabelais (1942), LUCien Febvr
(1878-1956)aaplicatconcluzidelui Levy-BmhlcpociiRemlS-
teril, identificilldun fond bagat detrasaturi primitive In con-
temporanll lui Michelangelo. ecledOlla vlrste ale umaniUi\ii
semanau oareCUffi vlrstclor omului. Primilivul era un copi!.
omut ra\lonalunadult. ComportamentuleeluidlOtii depindea
de Imaginar, In llmp cc al doilea aqiona ralional. In Prelimi-
1I0ni la mitologie (1943),Alain (1 R6R-1951) definca mituri1L:
eatiindcaracteristieemcnlal1tatii infantIlc.
2
NOI ccilalti,adult!!'
sllltel1l vindcca\i de mitologlC!
Al:castiiviziunetritilllfaian-avcanicia sarczistc. Fap-
tele0 cunlraZlccauintr-oIllanicril fiagranta. Fcbvrcavea. binc-
inleks, drcptatc ci'nd gasea comportamcntc arhaicc in pIma
Renastcrc: Ie-arfi pututgaS! la fel debinc$i in sccolulal X.X-Ica.
.ldu1lidlcat dOllaregimuri ale imaginarullli adcvcnil
dm ce in eemai "pcrmeabi1". "Panntclc"teoriei.. Uvy-Bruh..
a prin a el persistent"gindim Ill11ICe chiar
in mljlocul cn;i rationalisl1lului. Cnexisten(CI InlocuiaasttClSII('-
:esi/ll1ca Aceastarelaxarcesteperccplibilaill carlealui Georges
Gusdorf. Mil mcto!i::lcli, apann<1 in 1953. Dlfercnlaramilleu
ill COnlinuare puternic marcuta intre mil ra\illllc, intn: COI'-
6 0 (STORIE A (MAGIN \RLLUJ
milicii lraditionala ra\iunca triumratoarc a Oceidcn-
tulul modem 1 se acorda, celei dinl!l drcptul de
continua cancra ca pal1cner de drum mai mull sau mal putin
stinjcnitor al Ratiunil. Deci, in epoca noastra ar eXlsta (cltin-
du-I pc Georges Gusdorf) ,,0 milologic secunda", mai secreta,
"ea un fundal al gindll'll personaIe", pc care Ra\lUnea trcbuia
s-o controleze cu stricte\c.
3
Cu acest prct, cxistcn\a cclor doua
rcgimuri distinctc ale imaginarului era salvata.
Penttu Karl Popper, dublul rcgistru se manifestO. plin opoziiia
dintre "socielatea tnchisa", de tip tribal, dominato. de mit, si ,,50-
eietatea deschisa", earaclerizala de gindirca ra\ionala de li-
bera dczbatcre mtelectllalu (Societatea desch/sa.$i dl/.$Il1al1ii sdi).
Mai putln nuan\al, Joan P. Culianu ldentilica, totllsi, ill1 hiatus
cronologic lntre cele dOlla registre, considerind di stiinta
tehnica modemu au Cost construitc pc rcfuzul i.l11aginarului. ali-
tudine imprnnata de rigoarca doetnnala a Reformci SI a Con-
trarcforrnei (Eros si magie i"11 RenaJtere, 1984). Dupa d, af
exista 0 linie neta de demarcatic sepadnd imaginarul magic
traditional. inflorilor in epoca de IW11ea .,dcmiti-
zaUi", fabncata in secoJele unnaloare.
In ciuda accstor rczistcll\C, antropologil au continuat sa mul-
tiplicc pUl1tile dintrc ccle dOlla teritorii ale imaginarului. Astfcl,
Claude Levi-Strauss a ince-rcat. 1'n Cfndirea scl/balied, 0 para-
1cltl intercsanta lntrc gindirea magicd gindirea piil1{ijicti, atri-
uindu-lc, dineolo de allumitc parlieularil5.ti. viziunc
globalizanta a llniversllJlIi.
[n sfir5it, conceptul unei cronologiee sau culturale,
a imaginarului a losl categoric contestat de Gilbert Durand
apanitor al universalitalii arhetipurilor in spaliu, ca 5i In timp.
La rindlll lUl. Si el rcmarca doua rcgimuri ale imagin::mJlui,
dar care n-aveau nil1l1C specific istoric: nici un hiatus, nlCI 0
depa::;irc, ci 0 eonfnllltare permanenta 0 altemanta lntre doua
. G GllSdurt. .11i! SI 1III'W!b('(; Tr de M Tcnchca. Ed /\marcnrd. Tlll1i
1996, p :!47 (II./ ).
DOUA I\LE (t-IAGINII.RULUI" 61
tcndin\e contradictorii, ilustratc. de cxemplu. de diaLcctica da-
sic-romantic, raponal-empirie etc. Oricind, doua
sc Oplln, ,.unul opresiv, cc1alaLt schillnd 0 rcvo](a'. In ceca cc
prives
te
ratiunea inteligenta, ele nu se opun in "reun fel imagi-
narul
U1
, nefiind "dedt PW1ctC de vcdcrc mai abstractc [... ] ale
marelui curcnt al gindirii fantastiee ce vehiculcaza arhctipun-
Imaginantl este eel care conduce jocul. fara nici 0 paliZa.
Dlsputa se invirte in jurul Ratiunii. Este ea un adversar (fie
iroplacabil, fie mai mult san mai putin conciliant) al imagi-
narului sau, dimpotriva, in mod cludat, 0 simpla transfigurare
dcrutant3 a acestllia? Mai exista 0 neinlclegcre Cll privire la
functionarea arhetipurilor. Se poate IUsista asupra escn\ei lor
ircductibile, sc poate, de asemenea, deplasa accentl11 pe mate-
nallZari1e lor diferite. Conlradielic aparent3 care pcmlile sa se
intrcvada 0 difcrcnta de perspectiva lntre optiea antropologului
eea a istoricului. Un singur lucru eslc sigur: in ciuda iluziilor
rationalistc scientiste. fondul mitologic a1 epoeii noastTe nu
este mai putin dotat dedt cel al pnmitivilor Diferenta consta
mai ales in vocabular. Dc obieci. crcdmtelc ce/orla/{i sint numite
mituri. Credill(efe Jloastre sint insa adevaruri. Ra(illJ1ca a eradat
veehiul fond rnitologic. Ea a eonstruit, propria sa mito-
logic. 0 alta mitologie, dar tot redllctlbilii la arhetipuri. Estc
la fel de legitllna remarearea specdicltati i aeestor nOl reprC7en-
tad ca constatarca ancor3rit lor intr-un strat ancestral.
o mitologie mecauica
NOlla Imagine a Universului, modelat8 in sccolele al XVlI-lea
al XVIlI-lea;1QtQca ra\ionalismulUl tnumfator. ne va ajuta
sa In\elcgem mai brnc mecanismelc Raliunil rapoltunle sale
amblgue eu stmcturile imaginanllui. Acest prolect inlcresea-
za, evident. 0 elita intclcctuala care, in ciuda prestigill)ui ei Sl
a inflllcntci idcilor \'ehiclIlate. n-a fost niciodata in masura sa
, G Durand. np. ('II.. p. 332 (II I.).
63 62 PE"'IRU 0 ISTORIl 1\
anihilezc formele traditionak ale imaginarului, cind
sc vorbcste de un seeol rationalist, trebllie sa se ca cste in
cauza doar partea cea mal clevata, partca vizibiHi a "aisber-
glllui" imaginarului, carc in totaLitatca lui se dovedestc a Ii mull
mai complex (in seeolul al XVlll-lea ca azi)
Noul SISlcl11 filozofic $i stiintifie se prczenta eil 0 inversare
comp1ctii a imaginarului traditional Fortelc matcriale i.nloclliall
fOJ\elc spirilului, Lcgilc Universului luau locullui OumnC7ell.
mul a Cost cl redus 1a un soi de sau la 0 rotita a
mani uni"ersale Misterul, supranaluraluL sacrul au
fast evacuate din nalura. Totul trcbuia sa se cxplice prin liZ1C'
sau mccanica, corpurilor celeste, ca si comportamen-
tul omenesc.l O' Holbach rczuma aceasta idee printr-o fraza
mcmorabila in lucrarca sa Sistel11ulnalurii (1770): ,.Natura ae-
tioncaza dup5 Lcgi simple, unifomle, neschimbfltoare .. , Toate
oamemlor siut tata de
o adevarata revolutie in gindire. ISloneul arc tot drcptul (fadi
3 ignora insii precedentcle antiec modeme ale materialis-
mului ratlonalisrnului Lummilor) sa eonstatc 0 mptura intrc
imaginea mltidi a lumii Imaginea ra\lOnahsta stiin\ifiefi.
teologul de asemenea: nu i se putea pretindc sa faca con-
eesli unci filozofii care-$i propunea sa-I inloeu1asca pc Oum-
nczeu cu tiziea.
Dar iata, accsta este cuvintuL. revine istorici imaginarului
mislunca de a rcuni ceca cc tond pare sa separe. A-I illloe/ll pe
)/Il1llle::eu prin fi::idi: prOpOzi\13 expnma 0 rastumare ideo-
logica, dar ea expnma $i 0 anumitii continuitate a vcchilor
slructuri $i a funclici aeestora. Functia lui Dunmezcll, aecca
de a asigura func\ionarea larf! a maSlOii uni"ersale,
nu estc abollta, nu exista decit 0 schlmbare a factomlui res-
nsabil Omul nll mai in fata lui Dumnclcu, ci,
DHolbl\ch. SIs/eli/II! II(II/mi, Tr. de D. Badnr:'iu. Ed Stlintlfic[J, Bllcu-
I r 50 lill ),
DouA ALE IMA(oINARULL'I"
entru a rclua euvintelc lui d'Holbaeh, in fala fizicii EI nu
mai risca sa (ie pedepsit de divinitate, ci de Jegilc
care s-ar intoarcc impotriva sa.
Acest prOlcct global a fast dcfinit de Ernst Mach (1838-1916)
plin expresla foarte sugestiva de "mitologie mecanica". Scopul
lUI era "cxplicarea fizico-mecanica a intregii natlln". 0 data
stabilite toatc Icgile care actionau i'n Un ivers, evolLl\ia villoare
devcnea, la rindul ci, cognoscibila. Laplace isi imagilla deja
"un gcniu care ar putea descrie starea universl.Ilui intr-un
moment oarecare din viltor".6 Nimic nll se producea la inti'm-
plare; omul putca accede la absoluta.
Aceasta se referea si 1a istoric. Legile istnriei luau locul des-
tinului. dar rigoarea lor nu eeda eu nimlc fortei oarbe a aees-
ia din Ul1na. Cdc dOlla concepte erau intcr$anjabilc. Voltaire
utiliz3 cuvintul destin intr-un mod care 5e voia "Ar
fi curios ca 0 pal1c a aeestci lurni sa fie ri'nduita Si ea cealalta
sa nu fie deloe, ea 0 parte din ceea ce sc intimpla sa Ii trcbuit
sa se intlmple si ea 0 alta parte din eeea cc sc intlmpla sa nu
fi lrebult sa sc Intlmple, Clnd ne uitam de aproape, vedem en
doctrina conaara ccJci a destinului eSlc absmdi."7
Daca totul era ,.rinduil", viitorul oml.lllli devcm:a In reI de
transparent ea acela aillniversuilli. Condorcel s-a ocupal de
aceasto in Schiro a Willi tahloll istoric al proxreslI{lIi spirilttlu .
Ill/IaJI, serisa in 1793 publ icala in 1795. Pentnl prima oara,
a lucrarc iSlorica evoca ntt doar Irecl.Itul, ci si viitorul speciei
UlUanc, siluat sub scmllul perfecliotlllrii bioJogice spiritualc
Totu1 va fi perfect (sau aproapc) Intr-o lumc ini1ontoarc.
Ac(ionind prilIeittlti. conrraril!or, nc gaslm in fata unci
re1lg1i Invcrsate. Sub f0l111e noi, vechile arhetipun subzistau
Dupii mode lui religiilor, noul sistClll propunca sa asigurc
111111atea si ('/Jerenfa lumii, Integrarea omulul in Unlvcrs, mill-
Z(/(ilg sau Deslillul in .. Opere alt'sc". \'01 JII Tr de 1\1 PhiIJ,,-
Plde. ESPLA, J1 363 (II I),
64 I'ENfRl. 0 ISTORIE A IMAGIl\t\RULCl
tuirca sa prin inal\arc splfltuala cunoastere de asemenea,
'esci(rarea l'il!orultli. oracolul profetla deventnd $Iim\ificc,
adaptate eXlgen\clor unci elite sccptice
Sacrul se .,reconvcnisc', dovedind ca omul poale transfiguTU
orice in rc.ligie, Timpul rehgiilor sc apropia. Rcvolu-
\Ia franceza a in\'cntat clllflil Ra{iunii. Parintele fonda tor al
mccanicii universalc, Isaac Newton, a fosl .,sanctiiicat" d
Saint-Simon in 1803. In Scrisorile /IIll1i loeuitor dill Gellel'a
dire cOlllempol'Qni, aeesta propovaduia intr-adevar 0 noua
rcligie, care era religia Illi Newloll. Daca <:in<:va i-ar Ii putut
face cODcurenta lui Dumnczeu, acesta era savantul care des-
opense fonuula matematica a anuoniei cosmice. Pro\'lden(
SC manifesta pon falJ110aSa lege a alracfiei universale.
Um1arind metoda, yom gaS! usor radaeinile arhcti-
pale ale tutufor inova\ii\or Epocii Luminilor, care n-au faeut
Ina ]a umla dceil sa lIIaieriali=eze sa laieizeze vechilc figun
ale imaginarului. In locul Apocallpsului rehgios au fost Juate
In considcra\.ie eataclismele cosmice $i gcologice. Virsta de
aul' a mitoJogiei Edcnul biblic au coooscut un avatar care a
beneficial de aprecicrea filozofilor a opiniel publice.: Para-
isul secularizat 31 bunului salbatic. BII/IIII scilbalie S-:l instal:l
la fel de binc III l11sulcle indepanale ale Polinczici, cit $i in
primcJc CPOCI ale i<;loriei umanc, iJuslrmd 0 SOClelale egalitara
si fcncita, compIii, din nefencire. de mcrsul iSIOlici.ln \ersiu-
nea seculaDzata,pQcatlll original' semnifiea abandonul stfuii na-
turale $i lIlventarca proprie1rilii. Este csenla laimosului Discllrs
supra originii Si bu::elor illegaliliitii dilltre oamel/i, publicat
cle Jean-Jacques Rousseau in 1755. Paradisul plerdlll beneficia
aSlfel de 0 reelaborare filozoliea.
Milenal'ismul religios, pc de alta parte, incepea sa se com'cr-
tcasca in ideologic a ,,\'iitorului radlOs" (ca la Con-
doreet), sinteza intre excelcn\a soeiala si morala a cpocilor
rimitivc;-i dcscopenn si tchnologicc. Sc intrc-
_iirese deja scmnelc prcl1lcrgafoare ale cOl1lUt1lSmului modem.
()l.J!\ ALE IMAGIl\\RUl.UI' 65
sri mai men\iOl1am. de ascmenea, pentJll pltoresc (un pito-
rc<;C [oarle sugesfiv de fapt) recuperarea de c:'itrc Epoca
Luminllor a fantaslUc!or blOloglcc apaqJl1iml vechiului joe al
nlt-:nlatllor. combalut pe de alta parte cu str5snicie. De 1a
palagonczii uriasi oamenii salbaliclla sc!enIenli solanenli
itnaginatl de marele William Herschel, ed mal ilustru astronom
aJ secolului, colec\ia nu era mal saradi dedI galena traditIO
nala a popoarc1or fabuloase; de data accasta, ea mai
de aVlzul favorabl1 al al Ra\iumi,s
Virsta Ra\IlUlii estc SI virsta Utopiei, adevarata sa virstu de
auf. 1ntr-o perioada de citcva zeci de ani au fost create mai
Illulte fantezi i utoplce dedt in toata lstona preeedcnla a genu-
1m." Aceasta apl'opiere Ra\iunc-Ulopi-e n-are nillllC fortuit, ea
eSle dcoscbit de semnifieativa... destul de
Ra\looea s-a dekctat imaginlnd societa\i idcale, in care sc intiJ-
neall loUle mgredientc!c rcfuzului lslonCI Ea a l'eU5It chiar sa
transllgureze 0 China cll se poal<.: de adcvarata, imprumutin-
dU-1 SlrUCluri Vil1u\i utopicc potflVlte alcatuirll unul model
penIm rcLOrmatol'll europel1l.
Putem sa conc!lIdem: Ra\iunca a purtal 0 batalie ne-
mdoasa impolnva vcchilor eonfigura\ii ale imaginarului: cre-
In\c relIglOase, tradl\il folcJonce, mltun SI superstl\ll. Dar in
locul ramas lIbel' s-au lnaHat noi constnIc\ii mltice, Icarte dlfe-
rite, insa. In acclasi tlmp, foarte aproplatc de conslruC(llle
Iraditionale. Ratiunea n-a facut, pilla la urma (nll avea alta
alegere), dedt sa rccupcrcze sa dispuna dupa propriilc
sale reguli - gcolUclrice, lUccanice, cartezicl1c. matcnaltslc
toate ale omeniril. (0 tcndll1\a simi-
de "riqionarc" s"fB? "geomctmarc" a arhctipunJor s-a
manifcstat in Grecia antiea. Mal hll1ltata m31 fragila dedt
cxpl.:ricn\a modema. aceasta a prin a fi acopenHi de
mpulsllnle lradllionale ale lmaginarului: In lcgaulra Cll accusta
ve7i excelenta cm1c a lUI E.R. Dodd5. Creeii Ira(IOI/(/IIII.
1l)51).
R PE'n RII 0 ISTORIE )\ 1M \GINARULU
in ambclt: eazuri. istona se pnn restabilirca unitatii
armonici pril11ordlalc. Viitorul radios promis de eOl11unism
rerrCLlI1ltl. mal bine deeil oncare alta solulie de viltor. 0 rephea
scculal"lLatli a ll1ilenansmului Dnl111U1 omenirii nu mai dcpinde
dl.' Providcnla. ei de lcgik ale istoriei. care in plus
sitH lcgi pur malcnaliste, Dar acestc legi nu sint dedt 0
stratagema in$eHitoarc (la Marx. en l<.l oricare filozof facMor
dl.' Icgi): e1c lin C'yident de imaginar, eonleazii nu rcalitalea
lor l1ulorie, c\ finalitalea lor dorit(i,19
Juslilicat de PrO\ Identa sau legiJe istoriei, milenansmul
ram inc 1111lenansm. Purificarca lumii. atenuarca eonlradie\illof,
transftgurarca omulUI sint \'alori religioase pe care ..
mm-xista" Ie-a lIlh.lzat adcPlilor Sal lnflue11\a ideilor comllnist
$i \'italitatea lor - in eiuda e$ecului material a1 sistemlllul-
sc cxplica U$Or Pl"ll1 confonnitatea lor eu manle arhetipuri.
marik spcran\e pc care omcnirca Ie avea de multa Vfeme.
stfel. la limitele sale, i'nlilnc$te religia. Cercul estc
inch is
riza de 13 1900 noill' paradigme
Edificlul ::;tiin\lfic al sccolului al XIX-lea, aparent atit de sta-
il conform eu slruetura ,.reaItf' a lumii, a sarit in acr spre
1900 in eiliva ani au aparut 110i paradigmc. in 1895, Wilhelm
Conrad Rontgen (1845-1923) a descopent razclc X. Max
Planck (1857-1947) a creat in 1900 teoria cuantiea. Albert Ell1-
stem (\879-1955) a CnUn\al in 1905 principiilc rClali\ila\ii.
in cpoea. SIgmund Freud (1856-1939) a pus bazele
psihanaliLci. Descoperin leorn animate de un spirit diferit.
Matenalismul dctenninismul sccolului al XlX-lca au fost
ecllpsate de 0 imagll1c mai subtila ;;1 mai nuan\ata a lumiJ
a omului, Uni\'crslll dc\'cnea mai complieat $1 mai vag. Spatiul,
timpul. materia nu mai crau eategoni ngldc. Teoria cuantiea
pSlhanaliza puncau in joe forte nematcnahste; relativitatca
cinsteinianti sp[trgca toatc banerele.
DOU,\ RJ-.GII\IURI ALE 1/',IM.iIN.\ItLLLl. 79
Este fOaltc semnifieativ ea aeeastii distrugerc-rceonstrulre
a lumii operata de savanti eorespllndc. eronologlc, operat
iei
similare desfasurate de si seriitori lmpotriva fonnclor
arllsllce literare traditionalc. Cautarea nu cra niei indcpen-
denta. nici gratuita. Criza de la 1900, marea cotitura pnn care
Ireeca In epocfl civilizatia occidentala s-au manifestal ell aec-
caSI ll1tensitatc in stlinte, in litcre $i in mie Certiluuinilc unci
Belle Epoque atil de satisflieuta de en 1l1sa$i nu se mai
potrivcau spiritului vremii. Burghezia occiclcntala aspirase sa
uncasea lumea in juru1 unui smgur model. al sau Dar acest
model era pe calc sa se si ell el, in limp,
ana realista a secolulul al XlX-lea $i paradlgmdc sliimifiec
ale unci lumi s\gure Si linistitoare.
3o
Noile paradlgmc cores-
pundcau unei sCl1sibiliUiti ,.relativiste" (teona lUI Ell1stein fiind,
intr-un fel, expresia stiil1\ifica a uncI stari de spirit), ul1ei so-
cidali mai deschise Si mai diverslficalc. en $i rC\Olu\la al1is-
tiea, revolu\ia prefigura marc:a schlmbare din seeolul
al XX-!ca, eautarea, de fapt, a unul notl sistcm de eivilizatic.
Presiunea totalitadi
ill accst context. rcgimurilc totalitarc si raporturilc lor cu
pun 0 problema spccialii. sub semnul intrebfm
a fundamel1tclor $11intiticc ale seeolulUl al XIX-lea eon:spunde
alinnafll \ll1ui spirit mai dcsclus rclatlvlt[illi valorilor si Iibert5.\li
dczbaterii inteleelt.lalc. Fcirii a idealiza virtu\ik: noilor paradigme
(dlel tiecare paradigmi'! 0 data instalata inccpe a sc manifest'
tirnnic), pot lcga nolle tentlinte $tiintl tice de progrcsull1be-
ralisll1ullli al Contrarul inca mrll evident:
ideologiilc totahtare, 111 COTII/tn/SIIIU/. n-au
manifcstat niei 0 simpatle pcntnl reinnoirca de la
inceputul sceolului. Paradlgmcle celui dc-al XIX-lea seeol li
se pareau mult mal eonvcnabtle: mal Il':m1e. mal slIuplc. mai
mal apropiale de 0 anumita tipologk rchglOasa.
eu atlt mal potnvite pentru sus\increa edificiului totalitar
80 "j NIRL 0 ISTORIE i\ 11--1.\(iINARUllil
in cclc doua cazuri mention"te era Yorba. de fapt. de 0
lenire: pc de 0 pal1e. Interprctarea a istonel. [onnulala
de Joseph-Arthur de Gobll1eau .. rafinatii'" de
disclpolii sai, pc de alIa parte, intcrpretarea malcrialista da-
{orata lui Marx. In peisaJul lI1telectual a1 secolului al XX-lea,
reprc7inta materiahzari ale unel etape stiinti-
lice revolute. Nu atit prCSlUl1ca ideologica asupra este
cea care marcheaza diferen\a (aceasta presltme se manifcsta.
$i in socictatilc dcschisc, mal brutal), CI voin\a de
a ignora tendm\eJc ale propriului timp. Un refuz
masiv allstorici. afcctind nu donI' ci ansamb1u1 domeni-
ilor atinse de ideologiile totalltare.
In ceea ce naziSla'"31. aspectul cel mai carac-
teristic a fo:>t obsc:>ia sludiilor ,.rnsiologlce". in strinsa kga-
tura eu idcologia oficialii. Curenle antropologice. de altfel
lkSIUl de dlverse, propuneau sii defineasdi trasiHunle blo-
logice culturale ale rasclor sau ale populatii10r um;,me. Meto-
cle cugcnicc au fost de invocate in scopul perfeqioniirii
(sau al pun Licani) rasei.
Pnnciplll! ramI gasit 0 aplica\ie indireeta - Jar Jogi-
a" - in toale cclelalte prin rcr-uzul acceptarii con-
tribulil!or savantilor c\ rei. rcprczentanti 31 unci rase considerate
alterate, antitcza a rasci gcnllanicc a virtuttlor sale. Or.
contrihu\iilc erau deosebit de numeroasc im-
portante, mai ales in fOl'lnularea noilar paradigmc ale ffiO-
mcntului 1900. Argument sup1imcntar PCIlUl.l a re/uza accste
cUl:l'riri ak $tI1l1\CI. Orcnsi\'a contp JiZICil moderne - si in
pnmul rind impotriva mecanicii cuantice si a rc1aliviUi\ii -
prin doua premii Nobel gennane: Philipp Lenard ( I862-1947)
Johannes Stark (1874--1957), adep\1 de la pnma ora ai lui
HIller. a fumizat cxcmplul eel mai sugesliv a1 unei lupte in
care refuzul modcffilsmullli se asocia prejudeca\ilor rasialc
de ascmenea. Wlor lrustran pcrsonale). Dar IlU estc mal pUlJn
semni ficatlv fuptul ca. pina In Un11a. Lenard Stark au pier-
dUI aceusta lupta. Aparatul nazist a sfjrsit prin a acccpta iizica
IJOlJA REGIMURI t\LE IMAGIN,\RULLJI') lSi
modermi, eedind in fata opiniei cvasigcneralc a savan\ilor, dar
mai .1les in fata exigeme10r eeonomiee mliitare (arma alomic5
treeca Sl ea prin fizica modcma). S-a dat astfel libera trecer
relatlvlta\ii, pur $i simplu rcferinta la contribu\la
lui Einstein.
Doclrina comuIlIsta a avut asupra 0 inf1uenta inca
mal considerabiJa dedt prcsiullea nazista. Anumiti factori
au [rinat dominarea germane de cafre nazism, in
rimul rind 0 plltcmica traditie $tiintifica prestigiu1 social
<II comunita\ii universilare (ceca ce nu prea era cazul Rusiei $i
al celorlallc lari comuniste). De asemenea, Ie-a lipsit
Impu1 pentru a-$i termina opera, Accasta explica persisten\a
unci dezbateri reale - vizibil marcata de idco-
ogle - chiar in domenide cele mai arzatoare, ca "rasiologia"
fi71ea. Dar motivul eel mai important denva din slructura
profunda a celor doua ideo1ogii tota1itare. Hitler disprcILlIa
pe savanti. Doctrina sa nu avea nici 0 ambitic de ordin
era 0 doctrina de aqiwlc. Dimpotriva, tendinlcle ira-
\ionalistc se manifcslau putcmic in cercunle nazistc, fonni'nd
un conglomerat care rcunc-a ra5lsmul primal', mitologia nordica,
'zoterismuL sau tcoriile pseudo-$till1tificc (ca doctrina Un i-
vcrsului de gheata sau a PamintulUl "gol").32 $tiin\a a punlt
..beneficia" astfcl de putina stima care-I era acordata de nazlS-
til puri $i duri.
Dimpotriv3, cOffiWlismul a fost 0 teorie $liintifica, un sistem
tilozofic complet fondat pe Sliin\a. 0 filozotie care propunca,
totodala. 0 Interprctare globa1a a lumil Si 0 metodologic des-
tillata sa 0
Mlczul cOIJiilllsle a fost conccp\ia sa <lsupra Istori-
ej,3J Tstoria ducea, lllultumita unui mecanism simplu eficaee
(rolul dctelll1inant a1 factorilor economici alluptei de clasa).
de In 0 fonnatiuJle soeiala la alta, adnd ca punct tenninus so-
cielatea cOffiunista. Trcctltul a fast complet reamcnajat pentru
a se supune Wlei singure linii evolutive. jalonat8 de conf1lcte
83 82 1'l:NTRU 0 rSTORIC A 1M \.GINAR
soctalc si rcvolutii Dar aceasta viziunc. universalista si inter-
na\ionalista, a fast dublat5 printr-o schema divcrgcnta datorata
asecnsl Unt i ,.national-eomu nismu lui". Ccle dOlla pcrspccti ve,
teorettc Ircconciliabile, au fost impacate prin diaieci/cii -
:?tlinl5 metoda a eontradiqiilor -, care a pet111is, pina la
Umla, stiill\ci $i ideologici cOl11uniste sa sustina practlc orice.
AstfcL deformarilor rezultlnd din discursul marxIst original' Ii
S-3U adaugat defot111Uri exaltind valorile in tirnpul
lui Stalin, istoria stiintei $i tchnicii a devcnit practic 0 istorie
rllSa, ar ti fost difieil sa se cxplice. in pura doctrina marx-
iSla. na$terca tchnicii modcmc 10 sinulunei societa\i preea-
pitalistc. Astfel, ..stiinl3 istoricl" 3 fost chemata sa justificc si
triumful monelial al comunisll1ulul, si suprematia rusa aroi
altc !duri na\ionaliste).
Ideologie proletara sau dorindu-se ea atare, comunisml1J s-a
remareat prin subordonarea muncii intelectuale muncii fizicc
si, in conseeinta, subordonarea teoriei practieii ccreetarii fun-
damentale stiinteJor aplicate. Mlinco (1n sensul sau elemen-
tal) a fost 0 prezen\ii obsedantc'i in interprcUirilc
marxistc postmarxiste. Marx a explicat meeanisrnul cxploata-
rii capitalistc si caderca inevitabila a accstui sistem prin faimoa-
sa feorie a valorii a pluSl'olorii, care reducca oriee valoarc la
munea matcrializata :l prolclarului. Engels a laeut rcferinta. la
mUllca pentnl a rezolva 0 problema mai delieata: originca
omului; prin muncfi maiml1ta S-;l transformal, putin cite pu\in,
In fiin\a umana! Obsesia muneii fizice a marcal comunisl11ul
pinain ulhmele sale zilc $i a contribuit din plin la blocarea
cercetarii la absen!a unei ventabile emulatii intelectuale.
In cel mai bun (sau mai rau) spirit al secolului al XIX-lea,
Sllin\a comul1lsta a fost, totodata, determinisM l'olunlarisfcj
(contradictie atenuata gratie dialectici;), scopul snu Sllprem
timd translonnarca lumll. Toate $tiin\cle trebuiau sa contnbuie
la instaurarca socielfl\ii noi $i In crearea omului nou (fonnat,
in primul rind. pnn Illunca, In fel cn Sflll. CUfe. tot
DOL'A HE{jlMl.RI J\LE IM,\GINARULL.I)
pnn l11unca. sc separase de mainlula) Transformismul s-a mani-
festal Cll 0 intensitate egala 111 $liin(elc economiee sociale
in naturii. Ecollomia polifico comunista isi propunea
sa demonstrcze simultan sistemului capitalist $i virtutil
unui sistem economic lara precedent in Islorie: 0 economic
complet etatizata, ignorind concurcnta legile pietei. Pc de
alta parte, biologia stalinistii. reprezenlata oficial prin gradi-
narul Miciurin (1855-1935) prin agronom111 amator Lisenko
(1898-1976), sc opunea feroce noilor paradigme cnuntatc de
regor Mendel (1822-1884) f:)i Thomas Morgan (1866-1945).
pentnt a reveni la transformismul simplist allui Lamarck. Cu
o intlr7iere deliberata de un veae, bioJogli sovietici au mizal.
en $i Lamarck, pc transmisihilitalea caraclerelor dohflldife.
pcntru ea sa forteze evolu\ia spcciilor vegetale, apoi a speci-
ilor animale tara indoiaHi, in pcrspectiva. a speciel umane
lnstala! la inceputul anilor 1930. Iiscnkismul s-a mentinut in
Uniunca Sovietica in lanlc satclit Plna la mijloeu1 anilor
1960. Rezultatul a fast un dezastru economic; inti'r-
zierea acumulata In cercctarca fllndamcntaUi In agricultura
a i'nso\it sistcmul pi'na Ia
Fic\iunilor cconomice, sociak biologicc Ii s-au adaugat,
ea la bilbiicli In domcnii aparcnt mai dctasatc de politi-
ca in curs. Tl:oria relativita\li i1 fost tratata multa vreme ell 0
anume neincrcdcrc. Nt! evrelll EInstein deranja, ci omul Cll 0
mentahtnte difcrita.1n conflict Cll menlalitatea Sllmara $i lini$-
titonrc a secolului al XIX-lea. perpetual a de comunista
din secolul al XX-lea. Cibemctica - alta crea\ie oceidcnta-
la, burgheza in datorata lui Norbert Wiencr
(1894-1964) - a fost Si ea rcspinsa; i s-a reprO$at margina-
lizarca omulllJ de catre $i cautarca, to( de eatre
a legilor solutiilor economice $1 soeiale, altele dccil cdc
enuntate 0 data pentfil totdcauna de Marx si Lenin.
Dupa l110artca lui Stalin mai ales incepind dln 1960. in
comurw;ta a incepl1t sa sc simta de7ghe1;U1. Liscnko a
C,\PITOLlIL i\L Ill-LE
o SCHEMA BIPOLAR.A.:
INFERNUL $1 PARADISU.
Imaginar In stare pudi
Printre "subsistemele" irnaginarului. viata de apai ocupii 0
pozitic apartc. Este imaginarul in stare pura, care se
din propride-i resurse. Sc pot intotdeauna reduce, daca sc do-
mitun Ie istorice la istoria traita sau figurile insolite ale
CelUllalt la dlversitatea efectlva a raselor cuLturilor. Dar In
cazul vietii de apoi nu exista nici un model tangibil pentru a
fi transfigural. Singurcle legaturi ,,1crcstre" care ar putca fi in-
vocate sint strict de natura psihologica. Dovada suplimentara,
daca era nccesar, ca se poate construi pe 0 fundatic care apar-
tine exclusiv inclinanlor spirituale.
Aceasta conditic ,,ldeaHi" a victii de apo! se rcfcra la arhetip
in scmntficatla sa general a abstracta. In schimb, multiplclc
sale concretlzari fac incvitabil apclla figuri insplratc din ordl-
nea concrcla a lumii. Ne prclungim In viata de apoi bucuriik
si nccazunle, dllllJnuatc sau amplificate, prOlectam adesea pei-
saje, abicctc obiceiuri care apartin mediulut terestru. Justi(ia
divina nu face decit sa prelungeasca justitia umana, amplificin-
du-i cxigcl1tele completilldu-i lacunele. Pina. la unna, viata
de apoi paJ1iclpa la dinamica istoriei. Ficcarei culturi fieca-
rei cpoci ii un discill's specific asupra unci rCalilati
transecndentalc presupuse imuabile, dar actualtzata Si ideologi-
zata neincetat.
Nu eXlsta I1Ici 0 contraZJcere In observatiilc Iloastrc, sau,
daca cXlsta, responsabilltatca rC"ine in imregimc loglcil lIuagl-
narului. Crcdinl3 in viala de apoi pare sa earacteriZc2e spiri-
o SCHEMA BIPOLARA: INfERNt."L PARADIStJL 101
tul uman inca de la sau, oricum, de la cristalizarea sa
defmitiva: acest lucnI este dcmonsu'at de rituriJc funcrare iden-
tlficabile la [fomo sapiens inca de acwn zeci de mii de ani Apoi,
loate culturile civiliza(iile, tara nici 0 cxccplic, au
convingere. Este, incontestabil, a st111ctudi arhetipalii uni-
versala de 0 mare putere. Esenta sa tine de natura umana;
a acest nivcl, arice interpretarc de factura istorica ar fi nesatis-
laciitoare. Dar, pe de alta parte, manifestiirile sale slnt diverse
ea viala se lnscriu In eivilizaliilor.
Ar fi prezumlios propuncm, in limitele unui scurt capi-
tol,o abordare completa a problemei. Liniilc principalc au fost
clar definite de Michel Hulin, care distinge patru axe de repre-
zentare: "amplasarea" lumii de apoi (proximitate sau indepar-
tare); modalita\i de existen\ii (pur spirituaHi sau reintegrare
corporaLa); destin individualizat sau rel'ncamari succesive; justi-
ic (separind damnatii sau icrtarc (rcconciliere finala
tuturor).1 In ce ne ne vom limita la clteva excmplc
si observalii pcntru a degaja In linii mari regulilc gcncrale ale
slstCJ1lului: pe de 0 parte, invariantul arhetipal, pe de alta parte,
adaptarea lumii de apoi la mersul istoriei, tOlodaHi ca oglindd
$1 molor al cvolu(lel. Se va mai obscrva Si ca viata de apoi
ofera istoricului 0 slirsa pretioasa si incpuizabtla, si, mai mult
chiar. 0 chcic care permite 0 dccodarc in timp ce arhetipul
clan fica a aspinl11c [undamentala a liintei umanc, divcrselc
sale vcrsiuni pennit piitrunderea in adlncimea sistemelar de
civihzatlc.
l\larea lumii de apoi
Alegcm ca reper a cotitura decisiva in evolutia arhetipului:
lrecerca de la a viala de apoi ncdiferentiatii, $ejur al umbrelor
poscdind un slmulacnl de vlata, la 0 vla\a de apoi putemic
dramatlzatii polanzata intre un lac rezcrvat cdor drcp(i si
un domcruu destinat damnatilor. Arhelipul vic!ii de apoi tinde
102
Pl.:'-' J RU () I<;'IORIE /1.
sa se alinieLc unei alte tendin\e arhctipale, care estc
cxarcerbarea coutrariilor.
In secolclc cc au precedat fonda rea rehglcl Hadcsul
grecilor Shcolul e"retlor, initial infcmun lipsitc de pl,)dcp-
se, deschisc, pentnl to(1 raposatii. cvolucali'l lent, dar sigur,
sprc 0 scparare postuma a dcslinclor. Cu intcnSJI'l\1 difcritc,
sistcmul recompenselor al pedcpsclor funqiona in Meso-
potamia III Egipl. Dar acestul sistem i-a lIpsit mull timp
enTIltatea. Soal1a danma\ilor era prea pU(1I1 precizata. iar pe-
depscle, in principiu. nu erau eterne. Hinduismul si budismul
au imaginal 0 solu\ie Inca mai complcxa. combinind. in ca-
drul unci istorii clelice. 0 multitudJl1c de scjururi Infernale
de rcincaman
2
CrestllllSmlJI a fost aecla care a ajuns la eonsecin\ele ultime
ale principiului bipolar. ludaismul, care i-a pregfllit tcrenul,
IsJamlsl11ul, care l-a urInal, se remarea pnntr-o polarizare si-
milani, f'iind dcparll:, de atlllgerea ngorii construetiei
si de prczenta sa obsedanUi in viata socia1a. SvrCl1 sillt
)al pUlin Inleresa\i de escatologic decit cre$lil1li; penlru eJ $i
pcntru ll1usulmani eternitatea osindelor cste dcpartc de a se
impune ca PWlct doctrinal'. Accstc trei rcligii insista insii
asupra unci istorii jucate 0 dala pentru lotdeauna, conducind
la sfir$itul lumn la Judecata de apoi 3
.,PerfcC\lOnarca"lumii de apoi cOllcorda cu nevoile serupu-
Icle unoI' societali din ce in ce mai complexe. mai exigente la
'apitolele de drcpt si morala mai ales mai preocupate d
respollsabilitii\ik Uldividuale. Divcrsificarca sa a\ anscaza in
ritmul afim1arii indlvidului. Ea evolueazii de asemenea intr-ul1
aport foane strins cu normclc $i practicile judiciarc Dc la un
anumit grad de complexitate sociala, acestea nu mai pelr su-
lkiente pentru asigurarea bUllei functioniiri a orgams1l1ului
colectlV: j usti\IU dl\ ma. mai compJcta Sl mal I11transigcntii. se
indispcnsablhl pCl1tru 1111puncrea ul1ui plus de co-
ercl1\a armo01C.
(l SCIILr-.IA BIPOLAR,\. INI'LRNUL PARAlJ1SUI 103
Vi.liunea crestma a lumi i de apOl rcprezinla plinctul de neu"e-
cut atms in acest proces de polarizare-dramalizare. JlIdecata
are separa pentrll etemitatc pc cei buni de cei nli corcspunde
unci concep\ii deosebit de clare a sensulul istoriei $i a dcstinu-
lui uman. Sa remarcam ca textcle de baza - EpistoleJe
Sfintului Pavel ale Sfintului Petm Evallgheliile - Stilt
lDal cmlnd discrete in ceca ce trasiilunle concrete ale
victii de apOl, mai ales ale Infernului. care lrebuia sa devina
artea centralii a slstemului. Imaginile bine cunoscule ale vie\ii
de apoi atit de u1uiloare bogate In dctal ii, s-au dez-
voila! mul\umltil muncli lntclcctualc a teologilor de aseme-
nea, unei anumite adaptiiri folcloriee. Este suficicnt sa
comparam Biblia Divino COlnmedia: Infcmul foarte elaborat
teritiant al marclui florcntin, Crea\le poeliea dcstul de lidela
exegczclor teologice ale Evului Mcdill, merge mult
mai departc deeit scunclc Il1cntiuni din tcxtcle sacre. Rcmar-
cablla ilustrarc a dinamicii proprii ll11aglnarulUJ: accsta a pro-
ceclat, prin complctari succcsivc, la eoncreliLarca lumii de apoi.
Evolu\ia spintuala de trcbuie sa fie
raportatii la 0 faza istorica detcnn1l1ala. Aceasta consolidare a
schemel bipolare a vlctii de apoi 0 Illnga scrie de lul-
bllriin Nenoroc11'1k poporului evrcu au insplrat direct clabo
rarca l3ibliei. Dar aceasta lStarie particulara se inscnc inlr-un
praces de 0 ell weul alta amploarc. acumullncl tcnsiuDi Sl con-
tradictii in spatiul OrienlulU1 Apropial al Meditcranei din
sccoJclc prccedind lui [sus Cristos pina 1a dcscom-
punerca lmpel1UIUl roman instalarea Lillel noi ordini cllfopen"
In Evul Mediu.
4
S-au produs accclerarea ritmului istorici Sl
Hirgirca structulilor ei. Spatiu1 comunitar tradl\ional linistitor
a cvOlllat sprc maD ansambluri tcritoriaJe (llU11ca elclllstic3, apoi
romana). A fost treccrea de la 0 Jumc lnclllS[\ la 0 lUJl1C des-
blsa. 0 lume care Jcorda 0 pondcrc 111<11 semnificallva indi-
vidulul Sl Jibcrtfl\li sale. 0 luml' mai diticil de asumat unde
o
1'f'.i"TRU () ISTORIL J\ IM,\(iIN.\HULIJ
tibertatca - care nu cste de [apt dcdt 0 mptura a IcgMurilor
- ridica un val de (ve7i in legatura eu aceasta remarca-
ila analiza a lUI E.R. Dodd$ in Grecii!ii ira,liol1alul) Accasta
rriea de ISloric cxplica ascensJUnea in forta a ira\ionalului,
cursul la 0 dlspuncre a imaginarului dcstinata sa preintimpine
pcricolcle sau sa transfigurezc pur simplu IUl1lea. Criza linala
aAntichitatii, niivalirea "barbanlor", distrugcrca unui imperiu
despre care sc cre7.USC ea e ctem care se confunda aproape
eu toata olcumena, parea sa pre\'estcasca isronci, poate
aventurii umane. Pc acest teren s-a dezvoltat
n1ul 0 Islorie "exacerbata", minata de 0 suma fonnidabila de
eontradiC\ii, s-a sublimal in mesianlca.
Noua religic proclama suferintelor reinstalarca
annonici primorclialc in locul haoticc a istoriei. Sc va
face dreprate, 0 drcptate intransigenta, sepalind pe vccie pc
cei bunI de cel rai. a devenit momentul suprem
al istonci. Binele si raul, tenebrelc si lumina au fast exacer-
bate pe pamillt, ca in cer. Miscarile milcnariste au reactu-
alizal paradisul tereSlru, inventind 0 formula paradisiaea situata
la fUlelc istoriei. Vorn reveni asupra acestui sublect. Sa retmelll
doar ca, intr-o pnma [ala, blllcle trebllia sa triumfe chiar pc
acest pamlllr. 0 mle de ani de fcriclre tcrestra vor urma sfirsi-
tului iSloriei $i VOr prcecda sflfSitul defl..lliliv Judccata de apoi.
In fruntarea deCISIVa dintrc bine. si rau, dintrc Cristos si Anti-
crist s-ar fi demlat astfel in doua clape, repetare imprimilld
un plus de relief pnncipiilor opuse. Biscrica a sfirsit prin
reline un singur dcznod[mlfm: Judecata de apoi etemltatea
atemporalti a rccompensclor si osfmlelor,5
In epoca si in acelasi spatill - Oflentul Apropiat-
Mcditerana -. opozitia Bine-Rau a giisit 0 rczolvarc inca si
mm radlcaJa in sintezelc religloasc profesind un dualism abso-
lut: manihclsmul iranian. gnostlclsmul crestJn. umlatc in End
Mediu de seele cum ar fi bogomilil Sl catarii. in eazul acestora,
dcvalorizarea. chiar dinbolIzarea lumii matcriale Illcrgea Plna
o SCIIr:M."- BIPOLARA INFERNl..JL $1 I'ARADISUL 105
la eapat, in antitezR ireconeiliabila eu regatul spinrual divin./>
Aceasta confirma diagnosticul: intr-un reI sau altul, infnllltarea
ontrariilor a dcvenit un factor esen\1al al istonei.
Rcfuzullumii reale dovcdc$te 0 sete ncsarisfacuUi de depa-
Viata de apoi erestina mareheaza punerul culminant allinei
mc istorice majore: solutie ofcrita frustrarilor spcrante10r
care cercau 0 rezolvarc illlcdiata radicala.
umea de apoi 1n ritmul istoriei
Conceptia asupra lumii de apoi este marcaUi, de-a
lungul secolelor, de cautarea unui cebJlibru Intre rigoarea doc-
tnnaHi si inevitabila adaptare la fazele istoricc succesive. eu
illstalarea Biseriell In pozitle dominanra, Infemul Si Paradisul
au dcvenit mult mai mult dccit 0 solutie compensatoare pentm
dezmostenitii istorici; ele asumat sarcina de a supra-
veghca funqionarea orgal1lsmlllui social
Intr-o prima faza, evenimcntul cel mai bogat in cOllsecinte a
fost victoria "rigoristilor" asupra ,.indulgcnlilor". Doctrina apo-
catastazei implica mlntllirea fmala pentru toata lumea (even-
tual chiar $1 pentru diavol). Origen. pannte al Blsericii, sus\inca
(in prima jumatate. a seco1111ui allIl-lea) di OSlndclc dill Infern
ar fi de natura slriclmoraJa - dall"ll1atlior -, in
once caz, lIJ1l1late in limp. Aceasla tcndinlii a pierdut lupta.
Tnfemul terifiant Si ctem a fost eel care a triulllfat. teoretizat
de Sfmtul Augustin apoi de Tom3 din Aquino. El era dcs-
tina! "celorlalti", tara niei 0 exceptie: "nimeni. in af;-sra Bise-
nCII catolice, niei pagin, nici evrCll, nici necredincios, niei
cel care estc de unitate, nu va avca parte de vinln
eterna, ci. va pieri In facul etern ... " (Sinodul dm
Florenla,1439).7
o inovatie scmnifieativa - decurgind oarccum din aeeastfi
lmispnrc a In[cmului - a fosl instal area PurgatonuJui la
"jumatatc de drum" intre lnfern Paradis. Aecasla de7voltare
tcologica a doctrinci originare s-a eristalizat definitlv in scco-
106 1IW 0 IS roruE ,'\ I ULLI
luI al XlIt-lea. Jacques Lc Goff i-a consacrat un studiu exelTI-
plar.& Purgatonul a beneficIat de indepartarea in a
IWll11 a Judecatii de apoi in lungul mileniului ce a
legat Antichitatli de inccpulul cpocii modeme. Aceasta
inllrzJcrc faeea de dant a solutie mlCmledJara pentru a acoperl
intervalul, mai lung dedt se prevazusc, precedind aetul
ultim tie jusli\ic. Cautarea uoui "lac intCn11Cdiar" raspundca
de asemenea unci individuali711ri mal fine a osindelor re-
ompcnselor. duallsmulUl absolut Infern-Paradis lipsindu-i
putin nuan\ele. Era de CapL un sistem ll1ai rotrivit nevoilor unei
socictl'i\i io care di \'ersificarea sc aGrma in fOlia, mai ales spre
anii 1200-1300, in epoca avintlllul constituirii unci
clase de l11ijloc. Purgatoriul mai rcDccta :;J 0 perceperc mai
cOl1creta mai precisa a timpului: oSlnddc sale erall masurate,
durata lor till1d in aeord cu rugaclUnile faptcle bune ale celor
vii. pc dnd timpul nu avea DICi un erect asupra Infcmull1i
Paradisului.
Purgatoriu! rafina sistcmul, nuantindu-I $i l:onsoltdindu-l in
ttmp, Era lcstul ce trcbuia aruncat pentru a contracara
ipotcza unul infcm temporal', pc care unii contiouau sa-l sus-
ina. Se gasise, in solu\ia pcntru 0 categonc larga d
care l1l1 mcntau osindc1c InfcrnuJui, dar nici, imediat,
bueuriile Paradisului. Aceasta construqie teologica a fost
cxclusiv occltlentala: Biserica ortodoxa a rcspins-o. In masura
in care Purgatonul oferea 0 (relativa, lara indoiala) de
Jibertale dlversitare, abscn\a sa in Est a definit un spa\iu
traditionalIst in [ala unu! Occidcnt atras de inova\ii. Din aeest
oment. Oceldentul a cootmuat sa inovcLc, III tcologle, ea i'n
toate cclcl:1ltc domenii. Istorla curopeana a cunoscut doua vite-
Le. Nu este vorba de a Lransfonna via\a de apoi in motor cxclu-
5i\': aceasta nu CSIC declt un simptom prinLre allele.
Un alt moment Corte in istQna \ IC\li de apol <111Un\a in
Europa occidcntalfl 1a F"cllui Mcd1U la incepulul cpo-
I,;ii modcrne: dill al XIV-lea nina in secolul al XVLI-Ica.
o SCHEMA BIPOLARA. INITRNUL $1 l'ARADISUL 107
Dczmembrarea structun lor fcudale si cruptla modernita\il des-
chid 0 crizu stnJcturaHi de amploare nu mal mica dedt eea care
a caractenzat ultimelc sceolc ale Anticbitii\ii. Tcoriile
dale milenanste au revenit in lortii. dttpii cc au cunoscut 0
arccarc ec!lpsa In timpul Evului Mediu. lumii este
din nou la ordinea zilei, potri"it celor doua versiuni contra-
dictorii sau complementare: dllblul sfirsil invocat de
sau sfirsitul defmitiv Judecata de apoi. Imaginarul oSlo-
delor s-a inaspnt net; exista In aparenta 0 plaeere sadica io
reprezenlarca prin imagine sau evocarea poo cuvinl a gamei
infinite de tortun rezervale Nlai mult chiar, Infer-
ul invadeaza Pamlntul; diavolul pare omniprezent, lucrind cu
ajufonll agen\ilor sai neobosi\J: infidcli. ereticl, vrajitoare ...
Polarizarea binclrau atinge apogeul, pe Pamlnt, ca in
lumea de apoi
9
In cpoca, Refoml" a introdlls un suplimcntar
de rigoarc doctrinala. Invocind "predcstinarea". calvlI1i.smul
allc curcnte protestante nu s-au mai mul\umit sa desparla
dc ineeplnd de la treeerca lor in lumea de
dincolo. Acqtia sint separall de la inccputuri, soarta fieca-
mi indlvld flind declsa dinainte. Polarizarea lumii de dincolo,
deja extrema in re1igia crcstina, iSi gasestc astfcl cxpresia sa
ultlma: totul cste inscris in ctemitate. Ma:\ Weber a aratat intr-o
lucrare C'elebra (f/lca proles(ClI/lrl spiJ'llIl/ capi/a/ismll/w,
1904-1905) cum ignorarea tic catre fiecare a propnului destin,
impo:;ibdltatea de a obtinc icrtarea prin mijloace "magicc",
Combll1ala eu spcranta de a tigura pnnln:: au oriental
protestan\ii spre 0 ascez.a de factura laica, privilegiind aeti-
vitatea s-a11 \esut legaturi Intrc protestantism
capitalism.
Sprc secolului al XVU-1ca. Occidentlll aDa un
nou n.:lati\ echiLibnl. Reforma $i Conlrarcforma au incerca
sa disciplinczc imaginal1Jl, fiind repede llL11latc de ralionalismu
iluzofic stlll1\lfic. InfcL11ul Paradislll renlln\i'l la ,.nrea-

PFNfRl10 ISTORIE A fMMilNARLLUI
r1inul" ele abandoneaza Pamlmul, stabilll1du-sc
dclinl!i\ in lumea de dincolo. Dar discursul Jespre oSlndc, chiar
dacel oarecum mai abstract (cel putin pcntru uzul elitelor) decit
imagmarul mfelllal al epoc I i anterioarc, s-a pastrat inca foartc
putemJc. Societatea modernaa fost constmita pc represiunc,
"iala de apoi nu putea dccit sa preia in contul sau principiilc
asigurind orulnea lereslra. Se poate chiar constata 0 inclsprirc
in plin secol al XIX-lea, explicabila prin cre$terea le.nSlUnilor
socialc a confllctclor de clasa, raspunzind de ascmel1ea
strateglcl defensIve a unel Biscnci simtea amcnintatc
p
ozi
11ik 10 explica faptul ca spre 1900 discursul nu s
prea schlmbase fata de secolele precedente. Ceca ce evoluase
in schlmb era sociala. Sceolului al XX-lea ii rcvc-
nca mislunea sa adapteze modelul vremurilor /loi.
Tn<linte de a inecrca sa desprindcm anumite tendinte actuale
din viata de aroi crestinu, sa forrnulam principaJelc coneluZI
rczuJtlnd din aceasta scurti incursiune iSlorica.
Am regasll in via\a de apoi regulile care asigura fW1C{iouarca
mccanismuILlI universal al imagmarului. Totul porneste de I
slmrlllrile arhetipale: intuitia unei alte realita\i, via!a de dupa
moarte,jocul contrarilJor. Pe aceasla baza cste c.onstruit mode-
1111, frucl al istoriei: lumii, Judecata de apoi, lnfemul
Si Paraclisul, model prezentind, la nndul sau, 0 rcmarcablla
fixit:lte strueturala, adaptabila unor contexte faarte cliferitc, ca
Evul Medlu sau secolul al XIX-lea. in sfirsit, inom{iile,
rezultind din ficcarc contexl istorie Si cultural, imbogaicsc sau
epureaza lubJoul, antrcnind, rara a pune In cauza escn\iaJul,
deplasiiri de accent mai mult sau mai pu\in scmnificative
Fara a torta prea mult intcrpretaruc, sintcm tentali sa afir-
mam cii 0 putemka polarizare a vietii de apoi indica un tip de
soclctate contlicluala Si dinamica. Aeeasta dispoziiic intretinc,
in egala masura. 0 viziunc 1II1il'el:wlistd Si indivldllalistd a dcs-
linului uman. Ea se traduce printr-o sCle de pcrfectionarc,
susceptibilii sa conduca la schimbare la progreso Pc de alta
parte. lmpartirca omcllirii in "damnali" si "alesi" dovedeste un
o SCIII:.t\1A BIPOLAI{'\. jl\FER:--lUL SI l'ARADlSl.JL 109
marc grad de intolcrania fata de "ceilalti" - ragini, ncercdin-
CIOSI, cretici - un fond dt: agrcsivilate. SpmtuJ de cueenr
- crucladii. sau razboi stint -, caracterizind
isJamismul, doua marl religii axate pc 0 viata de apoi net pola-
nzata, aeeasta mcntalitate. in concJuzic, afirmare
individulul combinala eu un inalt grad de rcsponsabililatc
sociala expansiune universalii vizind impunerea generala a
propriilor valori au fost trasaturile escn\iale ale istoriei OCCI-
dentului in timpului celui de-al doilea mileniu al erei noastre.
Inscamna ca Infernul Paradisul au contribuit din plin la for-
.narea lU11l1i in care traim.
Sfiqitullnfernului?
in seeoluJ al XX-lea Si lUai ales in a doua sa jumatatc se ma-
nifesta 0 restrllcturare radicaJa a vie\ii de apoi 0 ade-
varata rllplura se contureaza in rapon cu discursul dominant
repetat dc-a lungul aproape a dona milenii.
Am constatal ca, in imagmarul clasic al vielii de apoi, foeul
lnfcmului stralucea mai puterl1lc dCcll lumll1a ParadisuluI.
Paradisul era, lara indoiala, obiectivul ce trebuia atins, dar
lnfcrnul diminea picsa centrala a sistemului. mai eonvingator
oarecum, mai motivant decit fcricirea celesta. Amcnin\arilc
rasunau mai limpede decit promisiunilc. Cel mal urgent lucrll
era sa scapi de chinuri, de cbinuri Ie. concrete, tcrib} le cter-
ne, inainte sa Ie gindqti la satisfactii definite dcstul de
vag. De aitI'c1, se credea ca Infemul era infilllt mai populat
dcdt ParaJisul.
Fata de aceasta ,.CUltlira infeITjala", care a marcat profund
lstoria ceea ce imprcsioneaza in epoca noas-
tra estc tocmai recuJul foarte semnificativ al lllfemlilui Oare
acesta ar fi sfirsitul bipolar allumii de dincolo? Nu
chiar pentnl moment. dac oricum, invcrsarea tcndintel este
deosebit de scnsibila. Categona pc vremun net minori-
tara, unde sa inglobeze aproape toata lumea, tara a exclude
dm nnnciolU pe nimeni.
11
P[WI RU 0 ISTORIE 1\ IMAGINi\RULlA
Estc seJ11nul, C:ira Indoiala, eel putin in spaliul Oceidel1lu-
ui. <11 unClnOI sintezc de civilizallc. Vechiul Sistem. feudal sau
burghcz. er3 eladit, in mod dcschis, pe umenin!arc pe repre-
siune ("a supraveghea $i a pedepsi'. pentru a relua cuvintelc
lui Michd Foucault). Sorietatca occidcntala contcmporana pare
suficicnt de aduJta pentru a practica un tip de cOl1stringcre 111
dlserct mai putin brutal. EvoJutia efcetlva a raporturilor soci-
ale Si a moravunlor eslc amplitlcata mai llllllt prin diseurs.
Drepturile omului sint mai adesea invocate dedI datoriile sale
Lisla paeatelor s-a restrills considcrabil, eel putin In ochij
opiniei publicc, Jar lendinta este de a aCllza mai curlnd soc ie-
alea, ncdrcpliilJle Si rateurilc salc dCcll pacatosu! indIvidual.
in sondaJul dcja menlional, publical deLe Monde 1n mai 1994,
8% dintre pcrsoanele chestionatc atlnTIau eil "soeietatea este
caULa prca mullor nedrcptati"; nu mai ramin dCcll 13% pentru
a Sus(ine ea "omul estc 0 fiinla ce 'in pacat". Sistemul
judicial' a evoluat in consecinta. 1 cauta mai eurind sa reeduce
dec'i't sa pedcpscasca. Acum mai PU(JIl dc doua seeolc. omul
utea fi Splll7ural pcntru furtul unci plini; astazi i se garan-
tcaw viata chiar autorului unui masacru. AboJirca pedcp-
sci eu moartea in majorilalea tarilor europenc rcprezinta una
dil1trc marilc realizari ale ei"Jlizaliei acestUl de secol.
Am observat deja ca Judecata de apoi proiccteaza ampJi-
fica III viala de apoi Judccata oamenJlor. Fiecare cpoca aduee
propria sa Jcrarhic de greseli osmde. Astfcl, orgolJLII Si ava-
rilia figurau in primul rang in Evul Mcdiu; atltudini prca putin
slmpatiee, adevrlrat, dar care Q-ar putea fi considerate in zilde
noastre Ca fiJl1d cele mai rde pacate lluagmabile.
Tonurilc, atit de tiplce pelsajuJui infernal, au [ost Si ele, 1
r1ndul lor. adaptiin ale unei practici cit se poate de tcrcstre.
Dc fapt, pc Pcil11ml. ca In viata de apoi, inealearile deosebi
de grave ale regulilor Joeului (uneori ncpcdepsite sau insuli-
eient pedcpsite in lumea noaslra) cercau condamnarea la monr-
te n vino\'atulul. In aceasta perspccti\ ii, chinmilc lnfcmului
o SClIEMA BIPOLAR\' PARADISUL 111
apareau ea 0 cxec:utie intermlOabila, pe masura ofcnse.i adusc
lui Dumnezeu Si a cternitatli vietii de apoi Oribila excculie a
lui Danllcns, vinovat de a-llliovit eu un eUllt. in 1757, pe Ludo-
vic al XV-lea, a fosl aranjata astfcllnci't sa ofere un aperitiv a\
pedepsclor din Infern: vinovatlllui is-au ars picioarele miinile,
is-au zdrobit oasele, is-au smuls bucali de carne i s-a turoat
plumb topit pe rani ... inaintc de a-I omori prin sfirtecare.
11
bolirea torturii $i a pedepsei eu moartea in societiilile evo-
uatc ale Oceidentului a fost insolita de 0 reconstruire simi-
lara a vieiu de apoi. Cum sa-ti imaginezi un Durnnczeu nedrept
si sadie, exaccrblnd chinurile, in momenlulln care just1iia te-
restra inclina mai eurind spre indulgcnFi? Pe un plan mai ge-
neral, lnfernul a cedat in faia exigentclor societalll de consum.
o amunita "comoditate a vietii", eel putin cautata daca nu com-
plet realizata pc PaminL gase$te prelungirea intr-o viala de
apoi din ce in ce rnai reprcsiva.
Somlajele de opinie ofera ei frc instructive. In IQ68.
dintrc francezi credeau in viata de apoi, insa doar 22% in Tn-
fern. Englczii optau In majoritatc: 54% pcntru yiata de apoi.
dar III ceca ce privea Infemul, procclltajul scadca la 23%.
Raporlul dintre celc doua ercdinic era in Germama Fedcrala
de 43% In 25%, in Olanda de 54% la 28%.11.1 Finlanda de 52
la 29%, in Suedla de 43% la 17%... lnfernul nu mal interesa
deci dccit jumatatea celor ce eredeau in viata de apoi, ClI deosc-
btrl nallonale destul de sensibik, dar care sc inscriu.
intr-o similara penlnt toatc tarilc Europei occidentale,
atit eatolice, cit protestante.
12
Doua tar; pc care-I comentam se rernarca, in
sehimb, printr-un all tip de comportame.nt. 65% din{rc greei
afirmat credlOta in viata de apoi ell lin proccntaj rutin
inferior. 62% se pronuntau penlnl Infern. Biscnca ortodoxa
amine, cn intotdeauna, fidcla tradilici Dc ccalalta parte <
Oeeanuilli, in StateJe Unite, un procenta.l impresionanl de 85%
dintre persoancle chestion3te credeau In viata de apol In
J 12
F\JTRU 0 IS r()RIE \ IM ..\GlNi\RLI L"I
numar de aSCl11cnca ridicat, 65%, in Infern, ESI<.: inevllabila
aproplerca lntre pcrsistcnta Infcmului in cOIl\iliinta americallllor
aboJifll in Slarck Unllc a pedepsci ell rnoartea, pedcap-
sa eu moartca care rcvlI1e in foqa care pare sa cxercllc 0
stranic sedtlclie asupra opiniei publice a acestei tan. Binelc !;>i
Raul sint aparcnl mai net confurate separate dccil in con-
$liinta europeniJor. FiJonul mcsiaDlc al clviJizapei americane
se manifcsta atil pe PamIm, cit $1 in arnenaJarca vietii de apoi.
In J98 L rnfcrnul scadea inca mai mult, la 15% in Franta
$i Olanda, la in Germania, in tilllp cc In Anglia inregis-
tra 0 revenire: 27%. Conform aCelllia$i sondaj, 27.-(,
inlrc francezi, 31 % dintre gennani, 39% dintre oJandezl $i
57% dintrc englezl sc pronu11lau In favoarea Paradisullli 13 Sa
obscrvam comportamemul putin diferil al acestora din unna
[ata de aIte natium din Europa occidentaHi (comportament eare
nu se rczuma doar la vlata de apol, insa pentru care viata de
apoi este unul dinlre indicatori),
Dar poate ca am celebrat putin prea repede
nului. deja ca ftgurile unaginarului mol' greu. Dupa cc a
atms punclul cel mal de jos, lnfemul pare a se stabiliza Si chlar
a cunoa$te 0 rcvenire. Marca ancheta publicata de Le Monel
In mai J 994 conslata, pc de 0 parte, erodarea credin(elor rell-
gioase [ata de 0 anchcta prccedcnta din 1986, dar, pI.: de alta
parle. "bUlla comportarc" a Infcrnului, care pare sa capete un
suflu nou Este. de fapt, singura credin(a. religioasa In crestere!
33% dmtrc francczi ered .,absolur' sau "putin" in lnfem, contra
in J986, ci tra deja superioarii cclor 15cyu din 19tH.
Aeeasla crqtere ramlne, de allfel, relatlva, referindu-se doar
la trei CinCJJ111 dintrc [rancezl (56%) care considcra sigunl sau
probablla cxiSlenta unui sullet Clem. Dupa camentariul din
jurnal, nu s-ar putca da acestui rezultat ,,0 inlerprctare preclsf
si unica". rSlOflCul are, daloria de a faL:e inlcrpretari
riscanlcl Ar lrcbul \'azul <.1aea rcndin\a se COnfimla, daca
aeest 1l11plica 1.1ltre,QuJ Occident. in accst caz. ar fj slmp-
o SC.IIEMA I:llPOl. '\[{'\: INn:Ri'\lL P,\RADISL:L 1I.)
lomul unci civiliza\,ii occidentale mai la apropie-
rea celLu de-al trciJca mikruu dec'll acum clteva ZCCI de ani.
Entuziasmul sllScitat de raplda de vlrlu\ile soci-
datu de consum s-a disipat, lasind in Ul1lla a oarecare
Illorealii. Astazi si'ntem mai lentati sa observam partea ncgativa
a btlantu1ui, nedrepta\ilc flagrante care se perpelllcaza socie-
Ui\i1e ce1c mai bogatc, lara a mal vorbi de nenorocmle care
lovesc cu rarie celelalte regiuni ale lumii. Vlitoml pare nes!-
gw-, 1n acest context cillar fara sa I'evma la vechea lui splen-
doare, Infcmul arc sa pastreze clteva atlluri,
Nu C mai putin adevarat ca majorilatca comemporanilo
sc simt putin afeclati de mcsajul cscatolog1c al rcligleJ.
Chiar dad Paradlsul este preferallnfemlllui, fapt estc afec-
lata intreaga viaFi de apoi Infemurile Sl paracllsuri1e lerestrc
realc tictive (de la razboiul nuclear $i lagarde de exter-
minare la societalea de consulU sau la "viitorullurninos") au
'mplns in pianul al dailea figurilc slmilarc ale vietii de apoi.
Ioan-Paulla H-lca a dcscris perfect acest fenomen in cartea
sa intitulata Sd tream pragul Sperl/nrci Papa constatii
a teologll "nu mai au cllrajul sa (t/llenill{e ell in/emll/'-,
adauga el, "cSle posibil ca chial- cei carc-i ascullau sa fi ince-
tat sf! sc teama [, .. ]. Trebuie sa canstatam C[l contcmporanii
au dcvclllt aproapc inscnsibili 1a {ell/rile lI!1illle" SC
poclle dccI astiizi sa fJi tara sa sacrifici prea mull vietii
de apoL alte valori. nu mai rutin ii lUll locul..,
De fapt. semn allimrurilor, chiar papa adopta in proble-
ma alit de controversata a InJemului 0 alJludinc cit mai rctrasa.
1 citeaza ar fi Hans Urs von Balthasar. care-l
rcsplIlg pur Sii'hPlu, pcntnl a conchide apoi intr-o maniera
mai curind ambigua: "Dumnezeu, care I-a iubll intr-atit pe am,
poale acccpta ca acesta sa-L rcspinga din acest motiv sa fie
condamnat la chinuri fara cllvllltele lUI Cnstos
sinl fani ecruvoc. Yo Evanghelia dupa Matei, El vorbeste clar
despre cel care var cunoaSlC chinurile cteme Cine yor ti
114 PI NTIW 0 'STORIE A II\IAGINAJ<Ul"
Blscrica n-a dont niciodafa sa ia pm,j\le. Este un misler
unpcnelrabil anal 100re lui Dumnezeu $J C00.5
1
1ll1ta
umana Taccrca Biscncli cstc deci singura atlludinc convena-
bila." Se pare ca, penlru papa, Infcmul al' 11 mai curin<l 0 ex 1_
genlii marala a oamenilor dedt a pedcapsa dtvina cfecriva:
,.Pedcapsa ircversibila nu estc rmr-un fel necesara pCIllru sta-
bilirea Until soi de ecllilibru moral in iSlona alit de complcx3
a omenini? Infcrnul nu CSlc, daca sc poate SpUlle a$a, un Ullllll
color de sulvare pClllru constJlnta morala a omului?"15
a cxrgClJla morala Inscarnna allceva dedI un adevar incon-
leslabll Dimpolma, papa afirma explicit funclia punficatoare
a Purgalonului. Accsta preia asrfe] escnilalul infer-
nale, canallzindu-J Imr-un sem compiel contranu, al milllulni
si al Paradisului
II despl'e credinciOSi, aeestia sinl inca Si mai putin SlgUl'i
dedt papa In ceca ce configuIa\ia cxacta a vietlJ de
apol. Aceasta reelaborare eil nimic -mel maear 0
dogma - nu poate impiediea imaglllalU) sa adaptcze ima-
gll1J1c sak visclor, remerilor spcran(clor fiecarui moment
istorie. Frumoasele certlludmi de aJtadata s-au fari"mitat
Inrr-o J1lu)timc de 'poslaZt:. "Prinlre toate marturidc _ scrie
Michel Ilulin -, abla s-ar gasi una din douiizeei care sa fie
In loate punctele eonfonna dogme/or Bisericii carolice, de
cxcmpJlI. Cutare, care crcde in Tnlem, refuzii s5-1 considcre
Clem, sau il identl (ica eu remU$earilor din chiar
aeeasta \'Iala Alrii ered eil difercntelc In viata de apoi u-ar fl
decit diverse lreplc de bueune, in rapon eu inlensiletlca cari-
tatii incereate In aceasla \'iata Muhi nll rell$CSC sa conceapa
fe\ll\'ierea sau estimeaza ca ea ar consla inlr-o fuzionare a
fiin!elor indivldualc in marelc intreg... "11> Aeeste caulari diver-
gente se potrhesc eu sCduc(ia exereitata de numcroase seete,
e rcligiile Extremulul Orient, rnai ales budisllluJ. cu rcvenirca
in forta a spintismll)ui etc. Sc poate constata un incontcslabil
entlJ7Jasm pentm doctnna reincarnani. imparta$itii de
di\ersc. cum ar fi bUdismuJ, splrilismul si New Age, unll cau-
u ":)ClIEMA BIPOLAR" INHRNVL PAR,\DISL I) 5
tind chiar s-o adaplcze crc511111smului. Confonn sondajului din
99..L I) %, dintrc francezl cred 1n rcincarnare; este 0 formula
1n care dczvoltarea (reprata a spintu)ui $terge traditionala func-
lie represi \'ii. Schema blpo)ara estc astfel contcstata dill loate
piirli Ie.
Se conslata. III acela$1 limp, dedramatizarca vie\ii de apoi
multiplicarea cailor de mloluire. 1nlr-o civiliza(ie din cc in
ce mal dcschisa $i difereniiata, pastreaza substan\a,
insa Cl$tlga In diversitalc. Farimi\area credlnlc10r eorespundc
fiirimi(arli COrpUJUl social. Sa fie oare un scnm de Iibcrtale sau
de denlla? Este putlll prea devrcme pcntru a nc bucura sau a
ne ingrijora.
Schimbarca paradigmcI obscrvabile in imaginaml vietii de
apol sc inscnc incontestabll in cautarea unci noi sinteze de chili-
"aile, problema esentiala a omerurii la acest sfir$it de milcniu.
Note
J.lvllehel Hulin, Ltl Facl:' ctlel/ee du temps. L 'illlagillaire de I'GII-
dela, Fayard, Pans, 1985. pp. 398-403.
2. Desprc avalarurile sejunlrilor mfemale, dollA sinleze datoralt:
lui Georges Minois: His((we dt's Fayard. Pans, 1991, $i J{is-
lOire ell! I EII(e/", PUF...Que sais-je')", Pans. 1994.
3. LUCian BOla, La Fill JII Ma/l(ie UIIC Illsfoire pp 40-44
67-69.
4. Ibidem, pp. 51-53, E. R Dodds, Les Grees et 1'/I'rarlOllJ1el,
MontUlgne. Pans, 1965 (noi edi\ii. Flammanon, 1977 $i 1995).
5. Dcsprc Paradis in general milenanslll in speCIal, VCZl Itlcranle
cllale mal inamle ale lUI Jean Delumeau, Vile hislOire dll ParadIS Le
}arcllll des 11ls10ire du Puradis. Mille (IllS de bOllllelir.
6. loan P. Caul Glioses duallstes d 'Occideill' Illstolre el
mY/hes. Pion, Pans. 1990.
7. Georges HislOire de I'El1le/, p. 67
8. Jacques Le Goff. La Naruallce d/l PlIrf!:(I(oirc GallJmard, Pans.
1981.
9. Un lablou al teronlor imagmare ale acestel epoci la Jean
De)umeau, La Pellr ell Occident, LUCian I3aia, La Fill dlf Monde.
116
I'LNTRt: I.J ISTnRlr \ IrvlAGINt\J{{ '1.1.1
Llle //I.\'loi/'(' WillS fin. pp, 77-97. J;;i Georges t-ltnOlS. //'S(C!l/'t'
en!e/'s. pr. 211-237.
IU Georges Minoi::., op Clfoo pr. 329-376. Dcspre inaspnrca repl<:-
SIUllll ill general. lucrarilc: Illi .t.h(;hel Foucault. Folie c{ derl/lson
/It I tUlrl! d, I" 10111' ,i /'rige (: Gallimard, Paris. 1961, SI/I'-
1'e/!!('/, el jJIIIl/i ..Valsswlu' de la prison. Gallimard, Paris, J975.
II 0 e\ocare a ace:;tei e.\eCUlll ..cxemplare" 1:l Georgcs MInOIS,
IV ClI., p, 31.:1 Pentru intreg subiecruL \'CZl Jean Imhel1. La Peine
de mOrt. PUF. ,.Que sals-Jc')". Pans. 1989 (a dOli a editic, )993).
12...L'Evo!u[Jon des attiludes religieuses en Occident". in P/,()_
hIt?iI1l:S Po!tI/(ltleS e{ SOCiOIIX. nllmarul 345. 15 septembne 1978.
13 Gc:orges Mmois. op. ell, p. 3Rx.
).:J Jean-Paul II. /lII'e-: dUlu I 'I!OVJera/lct', PIOnfMame, Pans, 1994.
pp 26Y-270
15 Ib}(lelil, pp. 272-273,
16 Michel Hulin. up. cll., p. 9. Dcspre declinllllnfemului se mai
POiltl: Cltl, d..: aseL11l:llca. eu folns intl:resantul rom<l11 al lUI David
Lougt:. .Jl:ln mau.\ (titlll original: Hull' Far Call jlJll Go!), Ri-
\ages. P,lfl;', 1993.
I\P1TOLVL /\L IV-LE/\
JOCUL ALTERlTATILOR
Cclalalt: realitate sau fictiune?
Dmtrc to,lle structurilc imaginarullli, alteritatea ('stc poatc
t:ca mai .VO/ $i ceilalfi: axn care lcaga aCl:$ti termeni
n:grupcaza csenliallil rapoI1l1rilor interumanc ISloria insaSJ nu
este, in f'clul ci. dCcJt un discurs multiform in jurul principl-
ilor oruse complemcntare ale idcllliro{11 (llterilatii.
dei/afl este eel mai adesca 0 persoana sau 0 eomumtatc
adc\'arata. obscrvata insfi prin filtru) dcfonnat al imag1l1aru-
lui Ceca ce estc imaginca sa. iar accasta imagine-
ca orice Ilnagll1e - faee parte din real din fictl-
unc. Alunccind de Ja coneret la imag1l1ar. 1.'1 cste supus unci
operaril de simplificarc si de amplificarc. alingind, 13 limitEI,
cancalura sall simbolul. Banahtalea II esle rduzata: cl trcbuie
sa fie Iilo/rcar de SI?IIS, caei la ce ne-ar scrVl un alllil care n-ar
avea mmlC special de spus?
Claude Levi-Strauss a ohsen at prezen\a simullana in giJldi-
rea slilbalicrl a doua valori contradictoril de alll?ri/ale 5i II/Ii-
\'enalitale. renlm trib, ceca cc se III afara pcrimctrlllu'
sall unci aIte umilnitati. chiar Ilonllmanului, dar it
act'la.5J timp - multumiHi sistemului totemic - fiintelc
umane (5i chiar animalel sint im'itatc 1a un fel de fra-
temifale uni\'ersaIaJS-ocietatea khnologica n-a invenlal nimic
in acest Jomeniu: astiizi. ea SI Jeri. se ponte constata aeeea5i
pendulare Intrc grup specie. intTe valorizarea, chiar exacer-
baren eIJ rerentc10r si estomparea lor,
Istol;a totusi, ctl altcnlatca estc mal mtlllenta dedI
unl\'crsahtiltca. Ea pare mal sUsccpl\bila $il <;c lase invadat3
119
118
"I:NTRL n ISTORIF- A 1\I'\uINARLLUr
.(i chiar acoperitii de imaginar. Trasalurile particularc ale unci
Cl viliza\ii "CXOllCC" ne fae sa uitam eil eomuna
a raselor si culturilor mult mal irnportanta deci! spcci-
ficita\ile aceslora. Cluar intre omul cavcmeJor si omul erei
tclmologice, diferentc1c pina la urma, secundarc fatii de
asemanari. Ceca ce uncste oamcnii estc mai important Jeeit
ceca ce ii separa. Variatiilc natuni umane contcaz;] putin In
comparatlC eu Insasi natura umana. Dar sintcm obliga\i sa COI1-
statam ea diferen\ele s-au impus mai bine spiritulul dcci! slInJli-
udmiJc. "TribalismuJ", nationallsmul, rasisrnul decurg dintr-o
slrucrura durabila a imaginarului. Nu am putea sii Ie raportam
cxclusiv la anumite clrcumstan1c lstOriCC, desI istoria contribuic,
esigur, la cxacerbarea sau 13 aplanarea lor.
"AnonnaLilatea" cclUllalt se exprima prin trasaturi devalo-
rizante sau valorizante, dispusc pe 0 foarte lunga Fata
de norma. acesl "straIn" sc poale dovedi mai bun sau Illai rau,
VCllIua) mai bun mai rau In timp. "Cocleilul" sau
de vieii virtu(i dlferit. Clnd allentatea se rnanifcsHi in
aata splcndoarea sa. morala curcnta comportamenlul con1Lm
inccteaza sa mai existe.
Inscamna ca adel'drallll Celiilall nu e..<;te dcci! un pretext sau
un alibi care aseunde jocul imaginatiei.ln acest punet, stuJiul
imaginarului estc pe calc de a opera a importanta modifiearc
de perspcetiva. Dintrc cei dOl actori Implicati in diakcttca ee.
luilaJI, eel care comanda, conlrar aparcn\elor, nu este cel desprc
care se care foarte dcs de-abia sc
impopo(onat ell ec nu sim ale sale), ci aeela care iine
discursuJ .;;i care gascstc in cclaJalt un mijloc de a-si hrani fan-
lasmcJe proiectelc.
o contra-Europa: China
Avalarunlc Chinel in imagmarul occIdental ofcrii 0 rernar-
cabilii ilustrare a considcraiillor Doastre prccedentc. Prima sln-
czii majora a a\'ut ca sursa calalOmJe din seeolul aJ XTTI.Jea
JOCLL i\LTI RITATILOR
,
Sl mai ales cartea lui Marco Polo, un tel de "best-seller" aJ epo-
cil. Occidcntul era pe puncl1t1 de a sc bnsa in malea aventura
J exploram colonizani; el visa 13 eomorilc altora. China
lolrcg EXfrcmul Orient au fost trans figurate intr-o lume de 0
ulullOare boga\ie. ea multi dintre contemporanii sai, Columb
ern obscdat de aurul chmezcsc. EI a traversal AtJanticlll ea sa
almga lfirmuriJc fabulosului Impcriu. China a fost cea care a
"comandat" dcseoperirea
o a doua sinteza a fost creata in secolele at XVIJ-lea al
XVIJI-lea. Ea datorcaza mull instaJ5rii iezui\ilar in China $i
relat5rilor luen1rilor acestora, cc prezentau lntr-o lumIna
coscbit de favorabila civilizatia sistcmul politic chinez. Filo-
zofii all prcluat radia. 10tr-o epoca In care erau e5utatc solutii
susecptibilc sa rei'nnoiasea eddiciul occidental, leqia chinez8
a fosl luata [oarte In senos. Pentru anumi\i teoreticicni, accasta
ara indcpartata a dcvcnil un model de buna administrarc
intelcpciunc politica. Un Impenu marc cIt Europa funqionind
de mlnunc, In perfect contrast eu divizarilc contincntului nostru
tntcnninabilele sale confiicte polilice $i soeiale.
3
o a Irela sintez3, cristalizata la mijlocul secolului al XlX-lea,
contrasta pc dcplin ell prcccdclltelc. In plina expansiunc eco-
nomica coloniala. Oecidentul nu mai maniresta decll dispret
pentru cellalti. DecazlIta din rangul de model politic, China
nu mai era decit "un guvcm imbecil barbar"' (dupa caracteri-
zarca lui Tocqueville).'1
C'ltcva cleecnii mal tirziu a intervenit 0 nona schimbare.
Catre 1900, China a deveml simbolul "pericolului gal ben", chiar
in momentul in incepea sa sc indoiasea de
eapacilatca sa de a atigUra la ncsfir$it dominatia mondiala.
Revolta oprimatilor parea inscrisa in logica lucrurilor SJ. in
acest context, nin"Uc nu mai era neliniSlltor dedt 0 coaliiie Intrc
cek dOlla man tari galbene: ChIna laponta. Unil profetlzau
deja cadcrca iminenta a Europel a civiliza'iei albe, mgrutife
de IIlvazJa asiatlca.
5
21
120
P(;/\TIH 0 ISTORIE ,\ I\I\GII\,\IU'UII
./ocu1 Chinci a continual in sccolul al XX-lea mai con-
!JIllW lnc[l. Fant sa ZabOVlIll asupra dctalJilor, sa re{lnem Ce
PlI!1I1 voga a mnOlsmulul de la sfirsillli andor .60,
extraordinara dcbandaJti a revolu(iei cultumle parind sa ofere
() nOlla calc OmenlfJJ (difentfl de capitabsllllli putred. $i de
im:rcl11e!1ltu] comunism sovietic). IVlai recent. "miraeolul" eco-
nomic chule7 estc pc punclul de a II1stilui un model nou care
asoclaza, paradoxal. 0 economic de piara prospera ortodoxJei
ideo1ogice SJ politicc a comuIllsl11u1ui.
in toatc ac\;,stc smteze. realltatea chine7cl conteaza mai Pll!lll
dedt europeana. Marimea sa, potell\lalul lIman. lun-
ga sa lraditle Istonca compkxilatea ci\Wzatlel fae dm China
un vcritabll eculva1cm al Europei, 0 stlUctura ,.egala' in acc-
tUllP man:ata de 0 alleritak deosebit de clarfl. Ea joaca aSlfel
rolu1 unci "contra-Europe", propulllnd inepuizabllc alter-
llaliyc, opusc snu compkm,entarc, seducatoare sau
taare, dar care raspund intotdeauna ullei anumlle "cerin!c"
occidentale. Pelllru un european. Chma se prezJnta ca un recep-
taeul a1 fantasmclor Si prolectclor. Preluala de imaginar, 0 \:iril
reala cstc transfigurnta intr-o tara utoplca.
Hrana, sex. imbracaminte...
S-a atimlat ca omu! l'stc ceea ce manillca. Aceasta bUlad5
lIUSlreaza bine logica imagmarului. Cd care se hranestc dife-
rit trebuie 5,1 fie di rent. EI estc cu atit mai difcrit cu cit gus-
turile sr obicciurilc sale se inueparkazu de nomlc1. MitlIl
canibafului sc inscric in aceastci dia!ectica. cste gradul cxtrer
al allcritatil. lmuus in tenneni alimentari. La cealalta extrema
se ana vegetariarllSmul sau clllar aseeza. caracterizl'ndu-i pc
cei dn:rt
i
sau pe sfinti. Astfel. prin ceea ce maninca, omul s
oate apropia de 7ei sau de animale Dar. chiar tara sa mergem
asa dcpartc. slntCI11 obligall sa constatam ea raportul dllltre noi
ccilalp. dintrc Identttale SI allcritaie. trece. de asemcnea,
prilltr-u dlVCrsil:.lle dc nOnllC si r1lualun alimentare.
.I0CUL ALTERITA1IUlR
Omulmai estc caracterizat de comportamentu! sau sexual.
in acest domel1lu. practlcile difente. realc sau Imagll1ale. pot
adinel deosebirilc. Extremelc se prezintii 1:l fcl de dar ea in una-
gw
aru1
allIncntatillor. Promiscuitatea IIlccstu! sint asociate
aoesca caJ1lbalismlllui, in tunp ce castitatea se eu fru-
ga!itatea. Fiecarc societate si 'inca destul de stnct,
proprilk sale regllh de joe in domeniul sexual Tabuunle - 1Il-
cYltabile - conduc la marginalizarea sau la resplllgerca ,.celor-
lalt
i
'. dar. in timp. 51 mYers, hranesc fantasmek. Fala
de comportamentul efectiv, imaginalUl sexual este eu mult mai
bogal, mai tiber, mai dlvcrsificat. EI spal1l de lIber-
tate pc care societalca rcala n-ar putea sa Ie acordc. Multumlta
,.vcluilalt", se pot trait eel putin in imaginur, VICII expcrien\c
ooi: un joe care evolueaza incolltinuu inlre refuz scduClle.
In si sc bine, ballla 11 face pc om Abscn\a sa nu
arc cum faca dedt un om foarte difcnt. ea figura a lmagina-
mluJ, nuJitatea cste natural asociata prOmiSCUlla\ii Sl ca01balis-
mulUl (cazul, mai ales. al africaJUlor, al amerindlcnilor si al
pohnc71cnilor la Lnccpurul epocii modcme). Mamera de a ..invii-
lui" sall .,dezvalui" corpul ,lCopera un spa\iu ocoscblt de larg al
imagmarului, in care se reUccta 1a Cel de binc inten\llk de ordin
sexual. cit lerarhlilc sociak comporlaml:lllcie eullura1c.
Adev[lnll este cd to(i factori rcuni\i fortlfic:l senlJll1cntu
uncI olllclllri farimitate.
ft
Un "s;llballc" gol cslc, dcsigur. mai
aprorlal de un burgbcz imbracat deGit am fi tentatl sa
cOllchiuCIll dUp[l aparenle. Jmaginarul a cokclat ell grija senme-
Ii.: exterioarc ale alteritatli. ullek realc. allele lnchlpuilC. ampli-
fidndu-le Sl sco(lndu-Ie din contcxlul din loglca lor clllturala
a dcvcnit [lstfel mai imprcslo
nant dedi banala constatarc a genului uman.
Din ccntru la periferi
Jocul alterilatllor depindc in principal dt: conceptul de eel/In
de mccanisillul care llncste centrul Cll penfcna. bta unul
12
P?
PCN IIW 0 b Il)RI ,\ IMAGIN \RULL I
uJntrc simbolunlc cclc mui pUlcmice ale imaginarului: ccntrul
lumJl - care "iC aHa II1l0ldeauna aeolo uncle Hem sa-l plasam
- rCflreLinUi dOl11cniul llormalIta\Il, punctu! de unde sc pri-
de unde sc judcca unsamblul Unlversulul. 7Acest prin-
Iplll tune(ioncadlla toate njvelurilc' indivizi. grupUrJ, nariuni,
IVllizatJi ...
Fieearc Inb "it situcaza In centnl. Intr-o lumc a triburilor, cen-
11"ul CSlc peste tot. Dc fapt, in lilTI1ul evoluliei istoricc, unele
cenlre s-au comolldat, devcrund "mai egale" dedt cdelalr-.
I'vfarile civihza\ll, Imperitlc, "cconomiIle-lume" au sa-i
impll1ga pc cellalli sprc periterie. Constienrc ca sc gasesc in
centrul CrCa\lel al istoncl, acestc structun putcrnice au elabo-
rat arhitcetun fuurte idcologizatc ale spariului. stnlcturatc ex-
lusiv in raport eu propriJle lor valon. China conslderat
ll1ultii vreme ca ,.Impcl'lul tic mijloc"; dincolo de fronticrele
sail:, OmCl1ll'Ca capata cunfuntri straml oamcni-ani-
male sau, dimpotlwa, fiintc Caurte spiritualizate). Pcntm vechii
6
reci
, Grccta ocupa centntl ..oicumcnci,s In secolul al Xrv-Iea,
Ibn-llaldun silua CI\ ilizalia "nomlaHi"in Africa de nord rnusul-
mana. Daua seeole mal tirzlU, Jean Bodin pIasa nomlalitatca
In Franta.
9
in cpoca modernii eontemporalUi, Occidcnlullri-
umfcitor parca sa ft rCLo)vat problema: spatiul central SI normal
nu pulea (j decit cel al civilJza!ici albe. Deplasari scmnificalive
s-au produs infenorul acestui spaliu: intiielatca a rcvenit
la Inccpul Sudului, apoi NordulUl pina la umla. modelului
amcrican. Noi deplasari slnl in pcr"pecliva: ccrcul Pacificului
iode deja sa se impuna ca un nou "mijloe" al planetei.
Accasta dispozitie ll11aginara a eivilizatiilor in rap01i ell 0
norrnalil3tc "i ll1pusa" atinge 0 problema cscll1iala de metodolo-
gie Istorica.Majontatea surselor scrisc de care dispun iSloricii
sint expresia civilizalJJlor dominante. Sint sursc fabricate in
"centrllllul11lt" sau In diverse "centre ale lumii. Ele acopera
nu numal spaliul central. ci penfcria, 0 penferic care, pina
intr-o cpoca de recenta, s-a cxpnmat prca pu!in ea
JO<.UL I\LTt'IUrATII.OR
(sall s-a cxprimat prin sursc ncomologatc de Istonogratia cla-
sica). lata 0 carcana care a funC\lOnat din plin. Tralarea cnllca
a a facut abstractic mlllt limp (sau aproapc) de
pfoblema csen\ialii care estc aceea a prodllcerii aecstor sursc,
lSlOria unei man paftl a lUm11 a fast reconstitutta cu ajutorul
surselor" fabrIcate aiurea. lmnind un dlSCtJIS Slram, incvitabil
"
oriental, ideologizat deforn1at.
Aceste surse necesita 0 noua leclura, ftC ca estc yorba de
relalan de caHitorie, de lucrari de istoric. de gcografic sau de
antropologie, de rapoane politice sau diplomaticc ... Cine ar
putca fi imUllizal contra imaginarulul?
hiar eonceplul de "sursa" cste in cauz3. Gnd Herodot
despre sciti, discursul sau nu se constituie in sursa a
istorici scitilor, ci in sursa a ideologici a lmagtnarului
greeGsc, Estc disclirsu/ centndlli despre penj'erie. Sc pot even-
tual jzola din acest dlscurs clemente "adcvorale", sc pot iden-
tifica, de asemcnea, Si clemente pur fictive, toate reunite Intr-o
sintezii coerenta prin fOI\a imagmarulUl urmindu-i regulile.
Aparenl. calatoria sc in lara seita, in realItatc cala-
torim mai curind In interiorul Spa\illlui spiritual grec.
Sci\ii nu sint decilun detalJu al vastei panorame a lumii pe
care grecii. aliind ideologia ell geOI11l:tna, au Sll1lctural-o Intr-un
motl dcosebll de riguros. Din zona mcdlana a "oicumene,i",
rczervata propriei lor eivilizalii, palicrc suceCSl\'C conduccall
sprc margillllc lumii, gradul de altcritate corespunzind cu dis-
tanIa, Mai aproape de greci dedt scilii, tracit crau mai putin
difcriti dccit Dimpotriva. 11llulelc extreme ale spatiu-
lill locuit popoare fabuloase, a diror natura
\ll1ca In timp-'1Je uman de inuman.
IO
Dcpendcnla - uneori cxc!usl\'a - de acest IIp de informatl i
bliga iSloncul sa [aca 0 aJegere difictl5. EJ ponte sa Ie reell
pur simplu, ell rtScul de a se gasi in rala unul Vld imens,
Poale, dIn conlra, sa profite de cle, eu riscul de a amesh;ca in-
extricabil rcalul imaginaru1.
125
] 2
PE:\i1 RL: 0 IS'IORII": :\
law un CXell1plll: Istoricii romani nu disrun lie nici 0 sursa
sensa <llltohtona pcmrll a rccOnslilUI Islona geli lor a dacilor,
\'cchii locuilori (\1 Romamcl aCluate. Existii, tara indoiala, urhc-
ologw, dar aCC(lsla IlU rOUle nispundc luturor problcmelor. Si
a"lfcl. s-all nnpu'> aUlorii greci rornanl. Istorin polllJca, cul-
mala Si religloasa a VCChli DuclI a fast rcconstltuita in csen\a
1l1111\1l11111a lor. Dar Il1fomlutia vcbiculatii de ci este SI frag-
n1l..:ntara. De fapt, ci IlU marc lucnl clesprc tentonul sitlla
dincolo de Dunare. RclJgla lUI Zalmoxis. al carei puncl de ple-
care esle un pas:!) obscur din Herodol, ocupii deja 0 inlreaga
blblioteca, n-a gasi! in DaCia mci cea mai mica urrna
a accsllli persona,! Jl11Slcnos In scbimb, \alorilc care-i sint
alnbulle seamlUla - putin cam mull - cu doctnna lui Pitagora.
Accst tip de prOlec(le spa\iala a ideilor filozoficc ;;i rcligioase
dcplasJle capalul lumii, era, pIlla la lU"ma,
Aliludmi pitagoricicnc au fOSI consemnalc nu
nUlllal prmtrc geii. Cl In spa\lul sCltic, in Orient in India.
Ce 111 aI ramim:, pilla III Un11a. din adevarata religie a geldor.
[maglOarului vehiculat de l-krodol i s-a adiiugat JDlaglnarul
iSlonnlor ,'?I scntloIilof modcmi. Toale concluziile sint pL:r-
misc. OICI una nu eSle slgurii. J I
I maglOarulllll p0:lle oferi n:mcdil insu ficientei surselor. El
arc lotuSI dreptul Jalol1czc propriul teren sa atraga
alen\lil 15toncJlor .Japlclur asupra pcricolului de a
l'OnfUllUa {IIII/CO ([(/{.'\tira/d ell tliscllrsu{ despre lume
urnca 'aLuta din Occident
Pe masura cc avansam sprc epoca noastra, infonnaiia de-
\. ine mal bogilta, dar trecc in continuarc prin filtru
cicformanl. Ca $i cei vechl, moderrui au continuat sa valorizcze
spa(lul in legalura Cli ideologille. ell viselc prolectcle
lor Sdlha/tcit americanl, ill slslcDlUI lumii in cpoca
au beneficial In egala masura de moddul antic aJ
barbanlor sau al poroarelor fabuloase de la hotardc Iumii,
JOCLiL ALTLRI rATILoR
de prcJudeditIlc rcligioase, tilozofice idcologlce ak tlln-
purilor Pagini,. IipSi\1
bali. ci au tost devalol'lzG/1 III raport cu rchgta, ra\lllJ1ea
civiliL.a\ia europcana. Dar, urmind dtaleclic3 allerita\ii, ei au fost,
in lImp, valorizGli. ea grecii $i chinczii imngirun-
materiahzarea teoriilor lor religioase $i lilozotice la
holarele lumii, Occidentul modem a facut el ape! la salbaticii
ltil. S51batici blUli $i rai lIl1parteau rolurilc. in aceasta per-
specliva conlrastanta trebuie judec3t discursul asupra Spa\llI-
lui exotic, fie cil estc yorba de America (sinteza a tot CC-l mai
bun mai rau), dc Africa (polul negativ al siHbaticici) sau dc
Polinezla (.,salbaticul nobll" in toaUl splendoarea sa). 12
Bunului salbatic i-a revenil misiunea de a crilica - din
punclul de vedere al stilrit natw;i - insuficientclc societalii
occidentale. EJ a devenit aSlfc!. tara sa vrea, un alial pre\lOS
a1 filo2ofilor $i refonnatorilor. Pelllnl Jean-Jacques Rousseau,
viata ,.sanaroasa" a primitivilor - necorupti de civiliza\lc. de
proprietate, de ipocnzia socicUi\ilor evoluate - constit1lia lln
model ntl mai putin exemplar decit modclul chineL illvocat de
unii dinlre contcmporanll sai.
ACCSle atitudllli contradictorii definesc Icgal11nlc Intretinutc
de socictatea modema Ctl spa\iul extracuropean, amestcc. in
pro-ponij variabilc. de respingcre $i de donnta. de atraC\ic
de frica. de admira\ie de dispre(.
Sccolul al XL'C-lea a simplificat dezbalerea prll1lr-O devalo-
rizarc globala. Proiecrul sauldmologic $i social ntl mai avca nici
o lcgatura cu modelele cxotice, eu bunul salbatlc $1 tradl\LOnala
viesta de aUf. au contribuit in egala
masura sa-l insemneze pe .nccuropean" eu 0 mardi ireduc-
tiblHi de IOferionlate, decrclind celelalte rase mai pUilll
din punct de vedere blologic. Elc figurau, pc seam limpulul, ea
clape depasite de multa vreme de clviliza\ia alba. Etnologm s-a
Unil astfcl ell prelslona. Pentnl a aborda omul preisloric, calato-
ria in limp nu mai era ncccsani.: era sullcienla caliitona in spa\lU.
127
126
l'I-\TRU 0 ISTORIE A
Pat'alel, nationalismul- princlpiu1 fondator al Europei mo-
eml.: - a eonll'lbuit la dramatizarca sistemului alteritatilor
chtar In inlcriorul civiliza\ICI albe. Spiritlll popoGrelor, drag
romanlicilor, a sapal fr0I111ereJe lllerioarc alt: batrtnului con-
tll1ent. Fiecare a proccdat cum a $tiut mai bine pentru a-$i ide-
aliza nU(lunea Sl pentru a caricaturiza trasaturilc vecillului. Un
personaj cunos bintuic litcratura sccolului al XIX-lea: strainuL
Simratic sau antipatlc, amuzanl sau demn de dispre\. aecsta
nu eSlc chiar "cum ar lrebui". Alleritatca sa eVldcnt5 'intarqtc
idcnlitatca CCIUl care (ine discursul, aeccntutnd astfel distantel
dintre cnlilatilc na(ionale Antropologia fi7ica a urmat cureo-
lUt. Dlnlr-o untci'i rasa alba emopeana. ea a prin a fabri-
ea nu mai pu(in de 13 Aparent omogena fa(a de rcstul
Jumii. pc care dorea sa-I domine $i sii-l civilizeze, Europa sapa
un fotrcg sistcm de [alii 'in propria sa casa.
tul 1900, acestc tcndlO\e nvut partea lor de responsabJli-
[ate 'in sf1,sicnle secolului al XX-lea.
Nu stntcm dcparte, dc fapt, de ..oglinda lui Herodot".
Dalele s-au acumulat de la UD secolla altul. Metodcle s-au rafi-
nat. Dar grila ldcologidi animas la locu1 ei.
Antropologia contcmporam"i a 'incereal sa depii$easca impa-
sui ccnlrindu-si discursul pe conceptul de cultura. Ea a renunt
sa invcnleze icrarhii si sa colec\ioneze bizarerii. Adevarata sa
probktll3 cstc lo\elcgcrca valorilor specifiec Si a funC{lOnarii
ticcanll sislcm culturali'o parte. Ram'ine de vazut dnea un astfel
de efOft dl; .,Ohlccti\.izarc" sau de ..idcntificarc" eu ..obieetul
de studiat'" poate fi dus pina la capat. Ne putem i'odoi. Aceas-
la expllca cnza pc care 0 traverseaza astazi eunoastcrea
antropologlca. !vJanle viziuni umtare s-au epUlzat. Iume
.,decolonizatii', dlscursul antropologic (ca $1 discursul istorie.
ca arice dlscurs dcspre celalalt) s-a sfarimat Si el. ..Cenlre" In
devcOlre se afinna cam pnn toalC locuri1e in care lnaintc nu
era dcdt 0 ..pcriferic". Antropologul se roate iotreba, pc drept
CUVIOt. daca discirlina sa reu5cstc eu adevarat sa Intelcaga rca-
JOCUL .\LTERlTATIl OR
lieatea ccilliiall Sau daea aceasta n-ar lfebui mai bllle sa se
fezume la un fel dc dialog. la 0 ,.mcdlcrc 1111re Clilturt.
Unll merg chiar mai departc, considerlnd discursul anlropo-
logic 0 fie\llIl1C naratl va. inrudita cu texlulliLCrar Estc pozi(ia
adoptatii de anlropologia posll/loderna de inSplra\tC nord-ame-
ICana, care sustine subicctivitatea cercctarii "Fiiclnd dlJ1 pcr-
sonaltlatea sa, din motiva\iilc sale din expericl1(a sa eentrul
confruntarii etnogratice, antropologuJ postmodern 11 locali-
zeaza dc acum pe celalalt)} 111 Tcxtul pe carc-1 pro-
lice pierdc astfel orlce preten\ie de a-I descric) pc eehila1t.
El IlU mai contribuie dedI 1a intanrea puterii autorului, trans-
igurat in erou solitaf, 10 cautarea idenlita\ii sale de-a lllogul
avcntuni
Chinr fara a subscrie 1a 0 ascmcnea apreclerc. 0 putem con-
Sidcra slInptomatica. Daea antropologia, care cstc prin exce1cn!ii
cell/ilall, devine de subicCll"itatea sa. cc sa lllai
spunem desprc tipurile de diseurs mai putin elaborate. sau de-
sprc distorslUnile suferite dc U11aginca edllilalt 1n opil1la publIca?
in ioteriorul cetatii
,
Am vorblt pina acum despre un altlll mal mull sau mai rutin
dcpartat In spa\iu. Dar mai cXlsta ill1 allll/tn lI1tcnorul ccla(ll,
nu ml1l pu\in straOill dCcll eel cc se atlfltn nrara.
Dialcctica legtnd cl?/llml de per!ferie aetioneazii io accsl caz,
dc data accasta dispozitia nu este decit partial spatlala.
D1SWn\cle de ordlt1 cultural Si mental sc dovcdcsc 1<1 fel de con-
sldcrabilc ca distan\cle geografice. Proximjlatea nu exclude altc-
ritatea. ul1con
Mal ales cazurile:ttiiUi stnt aeeka care au atras ate-nita iSl0-
ridlor Congresul mOlldla1 al istorice rcuuil in 1985
la Stuttgan a plasat imaginea celllilall 'in centrul dCL.batenlor,
ell sublillul: siraint, IIllnOman. I11wginali Accs1c lrel cmcgofll
prezinlii, evident. caractere de allcnlate dcosebit de acccnluate,
dar t:1pt cste cii ccHiJalt se gaseSlc peste tot, lntr-o rClca care
129

I"RL () ISTOl{IF /\. II\1AGll\'AIUj Ll
Wale compoJlel1tclc unei comunilil\i FlCeare cste un
nl(ul PClllru alII!. Flccare ocupa un anumit loc fa\a de ccnlru
(sau lata de mni mulll.: centre dlspunind de propna lorpcrspcc-
li\ a). Cclalalt poate II obSl.:rval .,inventat" d1l1lr-O mul\imc
de pcrSpCCll\'C Pri\'irea burgllcLului aruncata estc
complclatii dl.: privirca aruncata de burghcnJlui.
una dmtrc perspective sc Il11pUne. Aceasta corespunde ideo-
logicl dOl11lnantc, valon lor general-acccptate, nonnelor care
rcgizeaza vlata unci comunilcip Fat<! de aceaSla .. Lona cenlrala"
lrcbuk sc analizcze. in primul rind, dialcetica idcntitatc-nllc-
ritatc. suecesive condue dm centru la pcnfene, acolo unde
sc gasesc margmaJ iL corespunzind barbarilor saibatieJlor,
silUatl, In schema geografrcfl, la margll1tle lU11l11,
in ambele cazuri. /I1(//gil1alit, in sens spatial moral
ofera imaginea unel soeiet3\1 inversate. EJ Lncamcazii punct eu
punet conlrariul valOlilor proclamate. Inscamna ea, daea logica
altcrild!ii ramine stabJla, manlfcstanJe sale spccifice dcpind de
structunle Socla!c de itlcologiile forjate de istorie. ASlfel.
intr-u COmUnllrHc sedenw/"{j, marginalul perfcct este I/omadul
(vezi. In aeest seilS, locul preCl11ment al figal/Illm in imaglnarul
european aJ ecr$ctorul, vagabondu I, baimanaua
oeupa 0 pO?I\ic apropial<i. fnlr-o cultura cu predominan\a rcli-
glOas[1 (ea eca a E\"ului Mcdiu sau a unoI' regllTIun teoerate
sall fllndamenta!lsle conlemporane), ir!/idelul s.i ereficul sint
ell deoscblfc margmaIJza\i. Intr-o soeictate fotalIlara. eel care
sau traieste allfc! csfc inca $1 mal margmallLat dedt
intr-o socielatc "deschls1f'. Aeesta a fost mal ales eazul, in sis-
femul comUlllst, al de c1asa. al .,parazitulw'" al
disidenlului in general, al aeelei adevarate societii\i paraJele
inslalatc in "gulagw-i".
Anumite boh sint eie capabi1e sa marginalizeze. in zilcle
noastrc estc eazul binecunOsclit al side; EXlsta eazlIrJ in car,
maladw deVille simbo/. Ctl mult conota\llle slnct med.i-
cale Lepra,n'; dill E\1Jl Mcdiu prczinta modclul Izbltor 81 unci
)OCl.L .\LfrRII.\TILOI{
50Clcttlti dl.: panial juslillcata de boala. dar ale eiirl.:i
;tribute de altentare all fost puterl11c amplificatc inlluagill<lnJl
social. Excmplul elsIe foartt: sCl111liticafiV pt.:ntru insu$1 rncea-
Dlsmul alterilii\l1or, In cvidenta capacltatca sa de a izol8
SI de a amplitiea dlfercn\ele de a Ie i:ncarea de scmnifieatii.
Condi\la Icprosului oferea imagll1arulul medieval 0 "alegoric
a pacatU1Ul" imaginea vil.: a pedcpscI divine (care se rcgasesfe
ast3zi uneori ill cazul sidei). Segregarca a aVUl ea rczlIltaf
unlli .,popor dllcrit". in aceea$i epoca sc precizall per-
secu\ia ereticilor marginallzarea cvreilor; acestia "benefici-
au" de un SOl de amalgamarc cu lcprosii. Intr-o socictate in
erizu de asemenea, pc punctul de a-$i intari structtlrih; pol iti-
ce si ideologiee aSll'elldenlilatea). ,.compJoturil-"
abundall cc era mai logic dedt sa-II imagine?l eomplornri L1f-
'te de un papal' bolnav impotriva llllUi popor saniHos? 0 psihoza
a cupnns Franta in 1321. Sc credca ea "disptlsesera
otrnvirea turnror apetor Izvoarelor, r1urilor SJ lintimlor, pllnind
otravuri $i prafuri de fabriea\ie proprie. vcninoasc si corupa-
toare [.. .]. E1 aspirall la puterc Sl si-o impartiscra deja \]]lrc
el [ ... ] dflduscra tltlun de stapini, cOI1\i, baroni ...... Con-
seeinla: un ycritabil ,.masacru in sudul Fran\el.
16
Flcearc Socletate dlSpltllL: de legiunile sale de I11l1loritan si
de margll1all. eretici. sau ncbuni. suspecti Sf criminali.
Mec:anisJ1lul Illllqiolll:<l7ii Ilclntrcrupl. dar Cli mal1lfeslari
chicnte de intcilsitate variablla. raeordate la C\ Olll(llle l.'tlU-
nee Astfcl. Occidentului sprc moucrnilaLl: s-a mani-
festal, limp de mal mulle prinlr-o neta tcndintii de
excludcre. prin obseSI<\ de a illlnul\1 consoltda zidunlc
ingradlrlle. si in!rar(illnt!{/ au dcvenit
cosebl1 de elasltce. dl! neb!IJlI s-au enJal. dupa
cum a Michel Foucaull. in adcvaralc simboluri ale lunui
l110dernc (,.epoca lor de am" prclul1gindu-sc dill secolul al
X\tll-ka in sceolul al XIX-Iea).I- Rcspomabi1t: consolidarca
stat1llul. idculoglzarl.:3 raporllllilor "oclalc. erestcrca tensiunilor.
n:actla dc autoaparare a ditelnr.,.
110
13
LNII<l,: l) ISTORII .\ \IUI l'
Cu ell conllktck sociaic sinl mai aSCU\ilt: se poluriLcazfl.
u atilllnaginami Celuilall (b'inc mai
Secolul al XJ'C-leH ofera un eaz i7bitor ClI dlvl7area sa foarte
clara inlre u\-Llti ':Ii SamCl. din urma formind, dupa cum
spline Louis Chcvnltcr, "muncitoare" Si "pcneuloase" 13
Descopcrin:a de ciHrc Marx, In plin seeal al XIXlea, a ,.Juptci
de clasa" IHI fast roJul hazardulUl. Accnsta diakclicfl a ncin-
crcdcni. a inl'runtarii a rcrrcsiunil a stirSl1 prin a produce
un IInaginar grolcsc in care Cdiila It. adiea marca arm!lla a
,.mizcrabil dar", n e<ipatat conlurun Ie uncI omcnm di ferite
I1cllJ1i':i
li
toare. pinu la exprce,;ia earica(urala a OI1lIt/lli crimil/al
de Lombroso. Care situa 0 purte consldcrabJll1 a
populallel occidentale in cllegoria ..cnminalilor 11 1Il-
IL' umanc Jegradate irecuperabtlc.I'J
Cireub\ia intrc centru perifcric estc pC1l11anCnla, nici 0
pOZI\le ncfiind c1$tlgi.\til sau plcrdut:! deflnlti\l. MJZl'ril bene-
ficlau In Evul t\1ediu de.:: 0 anumila aura mlsllca (lsus blJ1ccu-
"intasc saracia) Pcnlru socictalca modcma - pc drutllll
-mburghc7lfll Si blCIZ,llll -. saracia a devcnit, dUllpotriva, un
bJcstcm Ull putemlc argumenl de margll1alJzarc, chiar de
j'ntcmni\arc (falmoascle case de mund! din secoluJ al XIX-lea).
umca rurala a l11ulla Heme SCVi.\ SOCida(li occlden-
in al XIX-lea. ascenSlunea IIldustmlor
a proieetal-o la pcnfenc. Putemic valoriLille de Imaginarul
tradl\lonaL p[ldurea si mUlllele au Inccput il fi pcrccpute ea
spa\lI ,,!-fl1bnttcc". Taranul. Tara a mai vorOI de .. ll1untean", a
devenlt antlteza "cl\IlizaluIUI". citadin burghcL,20
Astall. figunle graddc de altcritatc s-au Illodlticat mult
ata dc <;ecoluJ al XJX-Ica. "CJasek penculoase" Si-uu schim-
bat compoLi!ia. Muncitorul l1U m,1J estc proklarul1l13rglTlahzat
al sccolului anterior Y10dclul respectabihlillil burghezc 3 fost
ilia I mult sau mai pUltn croua!. Acum un secoL SI
sportl\'11 hcncliclnu de un st<tlllt In zllcle ci
s-au il1slalal bim.' in centru, aJmirJp :;;1 illllta\J de 0 ll1Jre r
m1c
10CUL ,\LTr:RIT "TIl OR
a oplniei pllbllCC D1Spre\Ultc repnmatc pin,l Inlr-o pcnoada
reccnHL rninon 1i:'i\1 It:: sexualc slnt trcptat acceplafc Si integrale
E:<iSllI chiar 0 nOlia distriblllrc a tmagmarului V irstcl or. Pc \TC-
OlUI i prototipul era ornu! adult. Astazl sc poate constata 111 lra-
jul e.xcrcltnl de adolcscenla. ale carel valori afiludll1\ par a
sc impune chlar "vlrstci a lreia",
Estc incontcstabil faptul ca sOClclatea occldentalfl depune un
dort de intcgrare rcmarcabiL In scopul de a reduce, chlar de a
elimina conota\iJlc devalorizante ale altcnta\ll. Anumitc schim-
ban sint spectaculoase. S-a trecut deslul de bmsc de Ia un rasism
pur uur la ncgarca insa';il a eoncepnlllll dc ,rasa".21 Multa vreme
dominantc. valorilc masculme trebUlc sa accepte afinnarea pa-
raleb a valorilor feminine. Morala. rdigioasa sau scxuala, pe
vretnun una md] V17ibi If!. s-a sTarimat in mal Illullc \ arinnte,
Handieapu\ii incep sa fie conbldera\l fiin\c Unl3nC 'in In\cks111
depltn altcmlenului. Ml1J1ca de in fOllllllrc ucstinata rcducen i I-
propol11i juste a impactulul sidel asupra Imagmal1JIUI si compor-
tamcntului social sc lnscrie in lendinla de ..aplanarc.
AI' fl, imprudenl sa prczieem dispan\ia vcchii dialec-
tici a altcnt3\l1or t\u cste vorba dedt de un nOll aranjamcnt,
'''rchule sa se fneiL de asement:n, distinc\IC Intrc 0 anumitfl
pedagogic sociaHi C\'OI1l\i3 in profunzime a lllora\urilor
atitudinilor. Aslrd, dlscursu! care UenUn\a 11lI <;c
ncaparal in comportamcntll\ cment. Sc cnntinuu fa-
bnt:,lrcn de lerarhil rastale. Sl.hlmbindu-:;e uncorl actorii Rc-
Ou\ul temdor pri\'ikgiatc alt- r,hlSl1H1lul tradiUollal (ncgruL
('\ reul .. ) e"tc conlracarat tie pnn rc\'cnircn - uncori destul
de \inilclita - fiepri.n multiplil:area sim
bolunlor antagomsmului ra::\Ial. combinate Cll ahe motive'
a\lOnnltsm. conti1.lI1lnn Tcllgloasc. depla5flfl ale POPlllallllo
problema lIrugrantilor ctc
o margmal1tate - rduata si ampillicata de Imaginar
continua sa se I11Clnifcste chiar in cete mal bogale nUll
cst:!lI',C dintrc socletn\lk occidentnk. CcntnJl nu sc ponte ana
132 a (STORII- A IMAGINJ\RLJLUI
peste tot (nici geometric, nici sociologic). S-au schimbat even-
lual marginalii, dar tara a sc sdipa de marginahtate, ilustrata,
sub diverse tonne, de IlTItgran\i, de cei ,;tara domiciliu slabil",
de someri, de bolnavil de sida...
Sc schi\C37i1 insa un nOll proccs care modifica raponul clasic
dintre un {l/Iumit ecntl1l 0 al1wnitd pcriferie.. Unifiearca III
a orgunismului social a omcnirii in general este inso-
tita de un fen omen invcrs de "fragmentarc'. Niciodata Iliffica
n-a fast asa de umta, niciodata lumea n-a fost de diviza-
la ea astiizi. "Ccntrele'" in sensul eel mai tarc at cuvintulUl,
pierd din presligiu din putcre, in timp ce l1linade de "centre
sccllndare" sint pc punetul de a sc cOllstitui. Un fcl de "nebu-
loasa" se mstaleaza ill locul'a ceea ceo semana mal curind cu un
,.sistem solar". ESlc Timplll tribllri/or, aum13 Michel Maffcsoli
intr-o carle publtcala in J988. "In intcriorul uncI matriee de-
fimte sc crJstallzeaza 0 l11ullltlldtne de polt de au-aqie"; "un
dute-vino constant se stabl1cste Illtre masificarea in
dezvoltarea microgrupurilor"n Aceste cereuri de sociabili-
tatc, III pemlancnta efervesccnta, sint numite Iribllri de socio-
ogul francez. 1ntr-o sociclate "descenlraliLata" cu "geometric
vanabila", Cclalall va fi mai prczent mai diversiticat, In func-
de abundenta "ccl1trclor". Nu mai ramine decit sa speram
ca 0 ast[e( de evoJulic va prin a banaliza fcnomenul, "de-
dramatizind" jocul clasic al altcrita\iJor.
Femeia imaginara
emeia este ea Ccliilalt, evident fata de barbaL Barhatul,
la rindul lui, oeupa acccasi pozitie In raport ell femeia. Dar
baJanta cste departe de a fi cchilibrata, deoarecc istoria mai
alcs discursul despre istone poarta 0 indubitabila amprenla
maseulina. Nici 0 dificultate in reconstituirea istoriei imaginare
a femcii: sursele abunda. malerializlnd interminabilul discurs
milsculin despre celalalt sex. DiscuIsul feminll1 este mult mai
discret si, in plus, pina intr-o cpoea relativ recenla, inevitabiJ
JOCUL ALTERITATILOR 133
contaminat dc valorilc masculine dominante.lata tk ce, la capi-
olul femeia illtrccc cu mult barbatul.
Fcmela este un CeHilalt camp/el, adica ea coneenlreaza toate
atributele esenliaJe ale alteritatii, tot echivocul unci conditii
difcrite. Fata de "normalitatca" barbatullli, ea a [ost mulla
vrcmc eonsiderata 0 fJ.in!a marginala inu'-un fel, "salbatidi";
JDai buna si mai rea totodata, ea a suseitat adoratia Si disprC\ul,
atraclia teama. Simbol al fecunditatii aJ vie\ii, ea poate
simboliza, de asemenca, eorupcrea materici moartca. Ea
rcprezinta atlt In,elepc.iunea (Atena),.cit nebunia, puritatea
(Fecioara Maria), cit lascivitatea... In funellc de imprejurari,
a fost divinizata sau demonizata.
o"liinta incornpleta", gindea Aristotel. Veche prcJlIdecata pe
care Evul Mediu crestin a reluat-o $i a rafinat-o. La ce sa tc
astemi din partea unei societati ideologic dominate de un eLer
mascullll $1 celibatar'1 Femeia era toemai potrivitii pentru a dc-
veni instrllmcntul simbolul pacatului sexunl. Unii teologi
se intrebau cbiar daca ea avea eu adevarat un suflet, daca rein-
vierca mon;ilor 0 privea pe ea. Fapt este ca primelc discetii
ale cadavrelor umane au fost practicate pc fcmei, operatiuni mai
seandaloase dedt aeclca de discc\ic a unui lrup de barbat,
care umla SigUT sa rcinvie.
23
Dar, umlind regula deja constatat5
a cOIl/rasle/or. acela$i Ev Mcdill a invcntat dragostca curte-
nitoare SlldeaJizarea purita\11 fernltline (semn deja ale unCI ten-
dlO\c de secularizare, al unci culturi laice eare unnan:a sa se
em3neipczc d...: sub lutela eclcziastica). Dc fapt, misoginii
"fcminiSlii" n-au mcetat sa Se confrunte de-a lungul istorici.
Penoadclc de eriz3. exaccrbcaza altcritatca. Accasta regula
a fost aplieata $i cea mal dramatica ilustrare a sa fiind
vIlldloarea de dcsfasurata mai ales in secolelc
al XVI-lea al XVII-lea. Fcnomenlll a fost alimentat, lara
indoiala, de prejudecati ancestralc, de spaima de 0 [emeic
malefiea peTVcrsa. Dar eriza slructurala lraversata In aeea
epoca de clvi lizatia oecidentala a pcnms dezvollarca sa. Era
o lume care se lemea, lovita de eomplexul de "cetate asedi-
35 13-4 I'f-NI RlI 0 lSTORl1 '\ 1\IMiIN:\Rt:I.LJ
uti", rC1l1:lrcabti descns oe Jean Ddumeau in Fricl! ill Occi-
delll (1971'1). DC7agregJrca slIucturilor mcdic\ ale dificIlul
unlln modcrnilt.ltl: gencrascni Ull scnlnllcnt dlt'uz de 111-
sceuntate. Tulburan COSI1lICC amCI1l11\au: ciuma, t03111ete, raz-
bonlc. JlIdccala oe apoi ... Salana era la lrcaba
de nSCll1enea, $i ..uuxilIarii sai, prin margirralii de toate
categori ik: crclici, lllusull113.ni, c:vrei ... , femc!. to\I, de rapt
Felllcia ,.bcndicHl" deci de LIn amalgam. Apli-
ludJlllle CI lradllionak de "vrajltoarc" au fost recuperate
canalizat\: de: lJ Ideologic a infruntarii. Au fost idcntlflcati Si
bEirbn\i-\Tiijilori, dar rolullor a fosl nel secundaI' in psihodrama
\r[lplancl
A lInnat 0 faza de linistlrc. Simpli fieind drastIC () eolectic
de imagini mull mai complcxe dlversi ficate. am fi
Sfl afinnam ca 0 [emclc "domcstieiUi." a luat locul [(;meii "pcri-
euloasc". chiar ..Jlaholice". In imaginarul occidental al seeo-
lelor al XVTll-lca al XlX-lca. locul privilcgiat al fcmcii a
dcventt caminul misiunea sa esen\iala, familia copiii. S-
incercal. de ascmenea. sa <;c scoata in evidco\a
innasclila. fizica clliar intc1cclualii. a fiin\c fi"agile.
il1\r-ul1 reI. lInui corII sau unui bolnav.'5 Accast'
"nomlahzure:" !:Iee parte e\'ldenl din prolcCtU! global <3\ cpocii.
..Claustrarca' Ccmeli trcbuic Icgata (ell 10aie oi feren\c!e de
rigoare) de clauslrnn.:a pmcticnta in nile in Incl1lSori. Intr-o
socictalc UOmll1ala de barbnli. fClUcia raminca 0 margmala. a
c5rei Imagine osclla la bllnul plae al fanlasmelar prolectelor
masculine.
.Rcnc(ia cmaneipalo<3rc a secolului 31 XX-lea a adaugat Doi
terrte. dar fara s<i modlfiee eehl\'oeul structural 31 milologid
feminine, Configllra\iilc mitiec oscileaza intrc
rca orici'irci allenU'1\i (0 femcic intr-un fd idcnliea barbalLllui)
SI valorizarca fcminilCI\llln lllferenta sa Fcmeia ..egaHi" (si chilli'
"sllpcrioara" e\ cntuul) CocxiSla ell fcm.:ia-obiect. Imaginile ve-
hiculatc asttizi. chi"r dacii slnt difcrite de imuginilc traditionale.
5C insCflll in mulaJ structural alllncl pcrsonalIt5!J [oarte
W( lJL .'" 1:1
conlrastanll.:. FemclCl .. unaginarii" a fast SI ramine a natura in-
comparabil mal bogata, mal complexa Si mai nllsterJoasa dccil
barba wI.
De la uman la inuman
Tati omnenii SI111 difcri\l, dar unii sint mal difcrili dcd! al\11.
in afara ceill/tutl real, rcillat dcformat de l111aginar, eXlsta
llO eelalalt pur fictiv (sau ale carui 1cgatllri Cll rcnlilalca sint
sccundare). Aeesla ne poate scmana mai nmlt sau mai pu\in
_ caci sc mlzcaza pc idcntitatc -. dar eel mai adcsca pre-
nota lrflsaturi care fac din cl a/linl{l d(ferilcl in aCCep(lUnea eea
Jllui putcfI11di a tcmlcnului. EI cstc. tolooata. 1I1113n inuman,
legind omul de animal sau, dimpotflva. de 1t1l11Ca Leilor. Nici
o frOntH.:ra clara nll despartc aceasta allerilale radicu!ci de figu-
rile altcrilii.\ii ,.eurente", treecrea inlre celc Joun lipuri efee-
tUllldu-se lrcptat si in ambcle 5cnsun. Oriec ninl;i. eblar rcala,
poale Ii InVeSI)I{1 CLl uu;bulelc unCI allerita(l radiealc, probkma
asupra carcia yom rc\eni.
Accstc umantlati, in prrnciplll fiCI1VC, l11ultiplicind la mfinit
Sll1gura umanit<3te eunQscuta. sc caraclcnzcaza prin citc\'a eate-
gorii de triisatllll distinctive. Cea mnl cVldenla cstc altcntatca
biologica: ..oamcru' conslnti\l al\fcL mal man sau mai mlci,
lipsl\l de al1l1l11ltC organe sau avind. Jllnplllnva. urgan.: slIp!i-
rnentarc. fim(e Interllledlarc intrc om animal. eillar 0,1-
meni-plante, fara a mai vorbi de sislemc blOlogicc parald'
(mincralc "vii". Ji111\e umllcnale. invlzibJ1e .. ), SplI'l nil 101 CS1C
nu mai pUlm dl[cnt la capllolul mtcllgcnlei. dl pSlilisllllllui .
at putcnlor parapslhologicc ... Moravurile dIfcra ele, uncor'
eu rnarufeslfm in socictalea oamcnilor, ca pro-
ffilscuitalea s\:xuala, inccstllL canibalismu1.1n slnIcnJri Ie
socia Ie ale aecstor eOlTIU1llla\l ofen) ncnumtiratc soll1\li llillpice
paralcle.
2b
'vfceanismul altenta\lI este lntotdcallna adica prOlcc-
larea asupra eelwlalt a propmlor noastre t'anla<;me donnIe.
136
137
I'H';TRLJ 0 ISTORIF .\ IMAGINAlWlt.l1
CaLunle eXlreme de altcntatc ofcrn omului p05ibilitatea de
imagin<l once, dc concrcllza visclc cele mai si
proicclcle cclc l11ai cxtravagante prin Intenncdiul lInui celcl/(/!I
ictI\'. AqfcL omul real ponte devenl, prin procura, un feJ de
animal sau de 7CU, poate incalca tabuunlc. poate limi-
tclc cUlloastcrii. poate dispune de pllleri magiec. anibila Con-
stringerilc spa\iului ale tllllpului. atinge margimle universului
sau patrundc ill ulllvc:rSW'i para Ide . ,. Toatc aceste posibiliUiti
au 0 cornponenta oniricd, in tlmp ee alleril31ea "ordinara" rami-
ne mal controlatii, mai aproape de un allume "rcalism".
SOIU\lilc raJicalc gascsc evident loelll in schema care lea-
cCl1trul de perirerlc EIe sint cll mai departe posibil,
la margmilc lUlllii noaSI1-c sau in alte llUni apartc. Popoarele fa-
buloase ale Antlchilcilli erau pc perimetrul spaliului
cunoseut. Blcml (oamcni lara cap, ell rata pc piert), cinoccfali
(oumcn i Cli cap de dine), scwp07i (oamel1l eu un smgur picioT
enorm), oamcni sflibalici (imblani\l), pigmci si alte numeroase
varianle situau in acelasi timp la limila lumii si la frontiera
dintre uman inumun. Era, "azut din ,.ecntruJ' grcc, nu numai
un grad in plus de altcrilate fata de ciudulC, ea scitii
sau indlcnli, Cl un nit tiP de altcrilale, 0 condi\ie eu lotul di[erita.
Insulclc aujucat un rol similar_ Considerate ea lumi uparlc,
"cgnlc" oareCUl1l marii insule locuite dc umanitatea noastra, clc
au conccnlrat de-a lungul sccolclur 0 extraordinar;\ \"arietate
de omelllri I\pogeul irnaginarului insular a fost atins
spre Evului Medill si accaSla chemarc a marilor a
insuJclor indepi'lrlflte ajucat, D'ira indolUla. un rol cscntJal in aven-
lura marilor dese-operin, eu ale sale douasprezecc mii sute
de insule - douasprezcec mil sapte StitC de lumi - .,recen-
atc" de Marco Polo, Oeeanullndian devenlsc poluJ pnncipal
al straniulul. nl'l::0l71ul ol1iric al Oceidcntului medievaL pen-
Inl a relua exprcsia lui Jacques Le Tarmw'ile si insule-
Ie sale ofereau europcanulul epOClJ. in afara ll1onstnlOziUiti
i
biologice. un liman pentru \ isele donntck sale eele Illai
obsedantc: abundenta. liberIa lea sexuala, dar ascetislUul
JOCUl ALTERITATllOR
stint
enia
. _. Citcva secolc mai tirziu, Paradlsul polinczlan, pc
I-am mai evocat, gasit elt sc poate dc fircse ratlUnea
de a fi intr-ull univers de insule.
Ultimclc secole au combinat, in fellil lor, limitele lumii
cnuUilde insulare pentru a pIasa omenu-i difcnte_ Sistemul solar,
apoi universul galactic au ofcrit SOlll\ia ideala. corpurile
Jl1cind un Tol similar cclui detinut pe vrcmuri ue insule1c tercs-
Lre. modcmi nu fae astfel dedt sa prelungcasca
sa amplifice, la scara cosmidi, un [oarte vechi mit, ceea cc
nu inscamna, de altfcl, dlsparitia oricarci "insulariHiti" teres-
tre: oamenii salbatici alte varietatl de difcrite continua
sa bintuie ilnaginamllffior contemporani ai nostri.
u toate ea in cazul sau unaginaml se in principal
din proprille sale resurse, alteritatea radicala invadeaza uncori
Icrcnul, aparent mai prazak. al altcritatilor eurente. Anumite cvo-
lutji IstOlicc idcologice sint susccptlbile sa deplascze
segmcntc ale umanitatii rca Ie spre li111ita "imm1anului"_ Cazul
eel mai dramatic rfunine eel al negrilor. a caror stare -111 ochii
albilor - a fast de la incepul cchlvoeil din cauza contrastului
culonlor a conotatici negative a negnllui in imag1l1aml euro-
pean. Accstc prcmise au fost amp1Jfieatc, absolutizatc stmc-
turate Ideologic in cpoca modern<'i. in eordatie eu afirmarea
impcria\ismului occidental. Ncgml a dcvenit astfel un "suborn",
S<lU, mai explicit. 0 specie Il1lcnTIcdiara intre om maimula (ceca
ec sa\ an\ii epocli credeal! ca pOI demonstra tic). Omul-mai-
mula era ramine) till pur produs al imaginarulul, uar a fost,
e ::lsemcnea - In secolele al XVTIl-ka Si al XIX-lea -, 0
fillltii reala. transf!gurat3 de imaginar in rcprezcntanrul unei
umanita\l difcrite. a1 unci evolll(li paralclc mai putin
n:usitc. 1'[lra nlel 0 eu umanitatea nOelstrd.
1
'!
Ideologll1c totalnare din sccolul al XX-lea au impins foarte
deparh:, la dndul lor, mecarusmul altenLalilor. rentn! naz1sti,
c\'feu! dc\'cl1lsC un "om diferit" ill sensul tare al cuvlntl.1hu. antl-
Leza perfecta a ,Jipulul arian" superior. In rcgimurilc eomuniste.
bllrghezuL pm'aLit si degenerat. parea 0 specIe pc eale de dispa-
13X
l'I'iTRL' () IS ll)1{11, ,\ 1i>.1:\tdN.\RLj LJI
I1lle. DllnpOlnva,In ccalaltaextremiWICa 0umanilUle
nOLlel erapc punctuldeasc propunind0com.li\lcblOlogica
intckclllal[l Illoralasupclloara("omul nou") "Oamcnii-zcl"
.. oaIllt:ni i-allllnale" sematcrializcazaastfellnsocictalcarealii,
ell loatc cOllseclntt:!c - lllevitabil dramatice - care decurg.
Asll'el,Joculaltcrita\iloreSlC 0slructurapem13ncntiia
llli. care poalcSa sc exersezepc "ceIlal\i" rcali sa\.! purimagi-
nan, urmind0 scala foane: mergindde la dcfonnarca
inlimiipinfl b lIqluncapura. MccanistnulfunqioneazaIII str"in-
sa corcla\le cu c\oll1\iJle iSloricc si manifestarilc Idcologlce.
Nu csle in nlel 1I11 caz un joegraluit. Este vorba de un mobil
p"temlc cal\.' canal17c3za aC!iWlea oamcnilor$1 mcrsul Islo-
riei. TOlllllrcee,111 cdcdm Unlla,prillaces! lIlcplllzabrl "istem
de oglinzi.
Note
J. ('Inude Le\I-Slrauss. Lu PenS(:t' I'I1Ul'Uge, Pion, Paris, edilla
p 20J (lJpllolul VL ..Unl\ersahsatlon et pal1lclllansallon").
2. Penlnl rIClllt!l.:cii\ile Illi Columb, trebulesa ne referim chiarla
)umallli Dell I're I' de C/rl'is(vj7he Colomb. edl\iaAlexandreCio-
nlneseu, Gallimard. Paris. 1961.
3 lnfonmlllil..standard" asuprn Chlnel,calecirculi! in scwlllial
XVIII-lea, se guseslc JIl opcm lui Jean-I3aptlste Du I lalJe,Descrlp-
(IOn g(:ogr"pllli/ue. //ls(onqut.!. dlmnoluglljll' poli(l/jlll' e( phYSique
df! I'IIIP1I'e de Iii Clllnl! el dl! la Tarlane 4vol. Paris, 1735
Voltaire estclInlll dllmefiJo2olii cares-audc\'otattemeiinlelepcllInll
bum:l guwrnanchll1cze(mai alesin SSIJ/ Sill' Ie.' mo('ul''' ('( I 'esprit
df!s lIatio/7s. 17':;6. edl\lC ddinlti\a 1769).
4. Alt:xls de Tocqllcville, L 'Ancien R(;gfllle el In RC\'olulioll
(856) car1ea a lll-a, capilolul allll-lea
5,Jacques DCCWTIoy. Perilj(//IfI', pE'l/r h/allcll/!. Pam. 1970; LUCian
BOla. La Fill dll mOl/dE' Une hisloire /ill. flP. 180-182.
6. LUl'lan 13013. Entre I Allge ('/ la Be;(e. PI'. 25 30.
7...Cell1rul"est-: un simbolarhelJpal,putcmlc11llprcgn::ndesacru.
Despre SllI/hol/slI/ul .. Cell(nillli". veZI considcrnlll1e pertinenteale
JO( lJL 1\1,1 13Y
ttll t\ Iircea !Jade, in /II/l/ges E'( spllhult'l' /:'SSlI/ Sill' Ie s)'mbulislIIL'
Gallimurd. Pum, 1952
1 _ . .
8. Hartog,Le AliroJr d Herodote. Es.wi.l'/ll la I'eprcsell-
((I(ioli de 1(/lIIr!!. Gallimard. Ino.
9.1bn Khnldoun,J'rOlegolllenffS (Muqaddlma),infltslOII'e IIII/ver-
selle (((;a 1375), JeanBadlll. Lex SiX Lil'/'es ele la RtipllhlilJlIl! (1576).
10 Fran<;uls Hartog, op. clI ; Monique Ml1nd-Dopt:hle. "AlIlOlir
des SCI;lpOJ..:S el dcs cynocephales: la ptnphcncdans I'imaglnalre
anllque", in.llIlIlele Ulliversirdfil B/lclireSlI. Istorie. 1992, pp. 31-39;
Lucian 13oia. Entre I 'Ange et la Be(t', PI' 43 56.
II Zoe Petre, "Le mythe deZalmoxls",in AlIlIlele Ullll'ersitdrii
Istant:, 1993-1994, pr 23-36.
12. La subleclulCell1ilalt..exotic",Ifllnitem lalucr;mklui Ivlon-
dhe.r Kilanl. I '!tll'ell(101l de I 'alltre. SSUI slir Ie "'Ilh/'ll-
POluglqllC. Payor, Lausanne. 1994 Bernard McGrane, Beyv/l(,
JI1t!n"O/wlllgy Society and lite Olhcr, Columbia Umvenllly
Ne\\,YOIk.. 19X9.
13. Joseph Les Races ei peuples de III Terre. Paris. ] 900
rust' principale:si pauu rase seeundnre Idenltlicatein Europa)
Yezi SI LuclUn Boia, EIlI1'e I Allge eI la Bele, p. 177.
14. Monclht:r Kilani. 01' cil. p. 29.
15 "L'lInage de I'autre. etrangers, minol"lwires, marginauA". in
Rapports dll XI'I COl1gres Jl1lel'll(/(wl1ol ties 5CI('II('('S
vol l. Slullga.n. 19S5. PI' 60 106.
Ih Benne, /Iistu/rc des (/1/ .\lU\'I!II .igl! LIlle
,\'oU(;'/t J <,xLlII\. Imago,Pans, pp. in kgatllrfl1..1I :1malgamul
\le7l Robert1. Moore.La Pel',eclIIioll 5ulorl1lu-
thlll ell Euwpl: (X'-)(J/I< Iiede). Pam. Les Rclles Lcllres. 199J.
17. hllleault,Fdic el 1h''I'oiwll II/swire tic la (ol/c f/l',ige
lassilfllC Surl'ciller el pUllil: NlIissaJlce de la 1'1'1.1'011.
1H. LOUIS IlIhuriellse.\ (!I classe, lIallgerellscs
(/ Paris )Jt'lldll/f laprenliere /IIoilit; du XIX' slec!e. Plan.Pans, 195X.
Iq Imaglllarul cnJTIlnalJla\lI in secolul al XIX-lea ctole seas in
reliet'dePlerreDannonIII :",l(;decills ('I assosslI1 i' CI /(/ Bel/I! /:'iH/qlll.
2u DesJ1re mLlnll;unlil .,bun" :$1 eel ..rau'. \,eZl drgumenw\ia lUI
MUI1l1her Kilani, in Jillmdt/elion Ii Itlllrhropologie. P,lyot, Lausanne.
1991,pp.240242.
o
PE1-.TRt: 0 A IM.\GI'JARLLUI
:2). Vezi in legatura CII acealita ultimcle edi\li din Petit La/'Ousse,
anicolul Race' "Progresele genetici I conduc astazi la reSptngerea
OrlCan:l tentative de clasificarc rasialit:'
22. l\ht:hel ivlaffesoli. Le Temps des Le declin de f'lIldi-
\'idualisflledansfes SOClf3tes demasse, Le LIvre de Poche, Paris, 1991
(cditie originala 1988), pp. 15 SI 223.
23. PIerre Dannon, Mylhologie de 10 jell/lIle dalls l'clI1cienile
France, Seuil, Pans, 1983. p. 20.
24 Jean Delumeau. LaPel/ren Occid.ent, pp. 346-388.
25 Pierre Dannon, op. Clf. pp. 181-185.
26. Despre "alteritatea radlt:aHi" $i gama manifcsUinlor sale, vezi
LucIan BOla. EmreI'Ange el fa Bere, pp. 13-42.
27. Lucian Boia. "L 'jle. lieu def'errallge", In Call1ers de I'ima-
ginaire, 10. L'Harmattull, Paris, 1994, pp. 55-65
Jacques Le Goff. "L'Occident medieval ct I'ocean Indien: un
horizon olllriqllc. 'in POIII' 1/11 marei'vlo\'en Age, Galltmard, Pans,
IQ77. pp. nO-29R.
29. Lucian Boia, EnrreIAllge el fa Bete. pp. J27-130 173-186.
CAPlTOLUL V-LE
EVADARE
Scurt inventar al refugiilor
Omul aspirfl sa cvadeze din lstorie pcntru cauta refugiu
intr-un timp ega! Si amloruos, Desupus turbulen\elor vletii isto-
nce. Aceasta dorin(a este universala; doar 1110dUlilc a 0
indeplinl sint dl fente.
Penlru a iqi din lumea eODercta, imaginalia dispune de re-
sursc incpuizabilc. Fiinla umana este 0 neobositii creatoarc de
fiCliunl. destinate sa dubleze Tn once privinta viala Teala, fiC\iuni
whiculate de arta, literatura, joe, sarbatoarc ... Ele pot fie sa re-
compuna datdc rcalitalii, fie sa Ie inverseze (..Iumea de-a-n-
doaselca", tema predilecta a camavalului) sau sa Ie dcpascasca,
in scopul reinventarii condltiei umane. eu cit creste presiunea
sociaHi, eu atit mai mull "supapc!e" trebuie sa funqioncze. As-
lazi, imprcsionanta industrie a sau psihoza vaean\c-
lor (Tara a mal vorbl de refugiilc mai ekmentarc, cum ar fi
sexul sau drogurilc) participa evidl:l1t la cautarea mereu actllalii
a unci "alle vieli".
Rdigiilc sint Si de susceptibile a fi interpret ate ea stratcgii
de c\adare. Orice sinteza religioasa prcsupunc 0 dcvalorizare
a lumii prezenre fala de 0 realitate transcendcnta. Pc de 0 parte,
lmperfectiunea inevitabila sa descompunerc, de pe
alta parte, Absolutul si eterllltatea. Frontiera dintrc cde doua
condi1ii treee prin moarte, ceea ce nll anumite practlc'
perrnilind 0 ucenicie si un tel de ChWf in dceursul
unci vic\i ordinarc. Asceza, meditatia, monahisl11ul sc inscriu
printre caile de acces spre 0 condltle difcnta. Oricntul detine
intiietatea. BlIdismlll, daoismul. yoga au rafmat tchnici1e evada-
42
1'1;-'; rRl: 0 ISTfIf{IL :\ 1\1 \(;1/\ \Rl,U:1
rii pilla 1a nin:lul la care permit ini\ia\ilor sj se: clibcrL'ze de
grcutHka Illutcril.:i de llrania tllllpului.
1
}\c pulCIll decl reJ ugla 1n lic\lunc sau in \IS. Putem miLa
pc un plan 01 fent al exislentel Dar se Illui pot imagina Illctode
capabilc sa dinm1l1teLl' istana. mctode care pot rcerca omu]
socidatea conform Ullui plan dat de: imag1l1ar. ACl'asla strale-
gil' cupnnde lrei lipun de prllil.:t:te, ale C{lfor modele sint 1'irsto
de alii; lIIopia lJIilC'llarisl71/1l.
originilor: Virstn de: aur Paradisul
Doua pnnclpll ac\ioneazu in ollce sL1cietate: orc/mea $i Ii-
berta(('u. Acest tuntkm nl! funC\lOnea7:1 nieiodalfl perfect. Ne-
numaratl.: ncnorociri indlvidualc ;;oclale dema din acest
defect dl' coordonarc. p0 care Imaglnanll propLlnc s{l-I elt-
mint:. absolUlizilld until sau ccI,i.1alt lermcn (sau pe amindoufi
oJata).
Pnmn solu\ie corespul1dc Vir.l'(e/ dC' O/lr, eel mai vcchi si mal
universal rjspindit 01l11rc toatc mitUlik "antiistoncc". Estc arhe-
ipul antmtoric pnn excc!cn\ii in plus, singurul presupus
corcspullzator unci clape cfectlve In evolu\ia spccici. Evocind
"rcalitalt.' pnmordwla. VirSla de aur otera 0 garall\ie de fe-
zabllilalc .. Jovada' ca 0 sinteza neisfoneu. dcpal1c de a fi un
simplu prol(:c( al splfltului, s<: inserie in mati natural 111 logica
lucrurill)f'. ('onstmc\ia artificlala nu cste \'irsta de aUI, CI isto-
ria Istoria nLl a taeul decil sa corupa creatic 0
fume arlllonioasfi 0 conJqie umana fcricil:l
]slona lnscamna <.:onstrll1gcre. Virsta de aur, opLlsul ei. sc
confllnda eu not iunea de 1ibertatc. de liheJ1ate absollll5.. Nici
o contradlctic lntTC socictate mdl\ld. intrc om natura. lllci
o pledicfl in calea tlJlel lihel1ali rara IlI1lIte. E<;le. de asemcnca,
era perfl.'c(IUnil blOlogice (longevitale, lipsa bolilor) si (J abun-
dcnlei. natura oamenii eLI b()galllie sale fftrfl a "alLcl
ta 111Cl un dort. cra a pknltudlnil. matcnaltzurc tercslri'i a mal'll
unita\1 pril1lordl3k.
[VAI),\RF.\ 143
J-ksiod. in MI/llei si ::J!e, <lrOI Oyidiu. in J\je/a/1/orfoze, au
5c111\(11 wblout aces lei omenin lincrc. I1cpasatoare fericilc.
.,Ei I:'a zeit lraiau, cu sutlelul lara de gTija. tara duren -;i ncca-
zlIri. fura ca nici balnnclca sa-i apesc. el zdravent la mimI
lu plcioare de-ascmcni, duceau 111 osrete, de OIic.e I1cca-
.uri departe. Moartca Ie \'enea, cn un sonm" (1
..eea dintii s-a nascut vlrsta de am, care de In sine, Tara vreo
jlldt:cnta $1 lege, respecta drcptatca $i incredcrea. Paminlll
slobod ncatins de grebla Sal! de vreun fel de plug
producea lolul de la sine... Iar oumcn i i clIlcgeall fnlctc!c Cl.:
st: tim arbon. de pe mun\l, d(; pc maraci-
naase.. :' (Ovidill))"'
Oamcnii ,,tralau en zeii": ci (raiau in comul1lunc ClI zcii.
Saaul si pmpJllul IlU crau inca separate. Mitu! virstci de aUf
acqti doi pol i sau oscllcaz[l intrc ei. in sensul rell-
morallzant). cl u lual nspcctul ParadlSlllul lercslnL de
fapt al uncI !ntregl game de paradisuri in celiilalt SCllS S-G\ malll-
testal ea un vis de abundcnta $i proieet Aceasta ultima
lendllW\ :1 pre\'alal asupra celei dint!1 in maSlIfa in care se
lll'inna (mai ales in spatiLlI OCCidental) desacrallzarca Illmil.
Ie scclIlarizutc" all ill\ adal (ume" ll1odcma, VdlJ-
cul,11t: de Ith:ologii si. mal recent. .. dc pubhcltatea tlI rlStI ca.
Inseralca virstel de aUT in limp in spa\lu. prCCllll1
slbtlllatca sau sa all dat unci 111 U1\1111 ,
dt: 'iupozlpi.
Ll prima Yederc. este 0 1ull1c pierduta pentn! tOlucallna. n
CpOCli thSpUtl.lla pc care nc-() plllcm dout ['caminti cu
II.. Actllalizurca simbollc;l a Yirstel de aur Jaaca un ro
esu1\ial in
..
Lstc sarbtilo-
.
tlor de AUlIl Nou: 1I11l\'crsala ia tlllerctea lurnii.
. Ik'IlIU, \JrIl1/ .)/ ::tlt', \'C'r'- 105 11 (j Tr $1 Bezliedl!. Ed St..
\9:'7 (III.)
OIIJlll, Ifelll/lln/IIl::/' Tr de D PopesclI, rd $1. 195\). p
(11.1 )
144 PLl\ (Rl; U ISTORIE .\ \(jIN.\RL:LUI
Aceasta rcluarc pL:riodica a creu\ici seoate in evidcnt8 obscsia
onglnilor.\, dur. de asemel1L:a, imposi-
bJlitalii, lnloarcerea imocal[l tiind evident slInplu
exercitiu de imaginatlc lnlrClall1d penodlC rcalitatca prozalca
a timpului trait.
Vizltmea tradi\ionaHi a istoriei estc fundamental pesimlsta.
Pcrfectiunea se ia origtnl, ceca ce unneaza nefill1d dccit
o continua dL:gradare. intr-o lume care se degradcaza lara
incctare, virsta de aur ramine intr-un trecut din ce in ce mai
indcparla t.
Exista in aceasta dialcctiea, lID gcrmene de speranlti.
CJclul pnn descompunt.:rea incvltabiJa. 0 alta istorie
trebuic sa inceapa, un nou cicJu Virsta de aur cstc irccupcra-
bila in interiolUl eielului pc care-I parcurgem, dar sueecsiunea
ciclw'i1or ofeni promislUnea unei intoarce1'i, Milul elernei
rei/71oarceri. a direl eY;J,sluniversalitale a fast scoasa in cvi-
denta de Mircca Eliade
5
, lasti poarta dcsehisa unei virtuale recu-
perari. Conceptia ciclica cstc plItemie ancorata in
renex. al fenomenclor eosmicc elementare. Chiar drumul
linear sustinut de teologia (w) singur inccput Si
lU1 singur nu eonlrazice perspectiva unei mari rcin-
toarceri. plcnitudmii ol'lginare corcspunzindu-i p1cnjtudinca
sfir:?itului timpului .... Noul Cer si noul Piiminl", promise de
pocalipslIl SfintulUl Toan, sc prCZinla ea 0 restitUire a Paradi-
sl1lui pierdllt.
Situate la inccputLll sau la tlmpului. Virsta de aur
$i Paradlsul pot 11 cautntc $i in spatlU. Edenul biblic era un lac
bine dctcrminut, Paradisul budist de asemenea fel, in ima-
ginarul greecsc, gradma Hesperidelor. Gene2a prezll1Hi acest
loc primordial ea pc 0 gradina: .,Apoi Domnul Dumnczeu a
sadit 0 gradina in Eden. spre nlsarit $i a pus aeolo pe omul pc
eare-l zidlSl'. Si a faeut Domnul Dumnc2cu sa rasara din pamfnt
tot soiul de pomi placu!i la vcderc $i cu roade bunc de mincat.
iar in mijlocul raillllli era pomu! vie{ii si pOl11ul cunoSlin\ci
I::\.\1J!\RL/\ 145
binclui n'ililui. $1 din Eden iesca Ull riu. care ucla miul, iar
de aeola se impfir(ea in patru bra\c,"(."
Pcnlru Evul Medlu descrierea-tip a fost eea schitata
de Isidor din (sccolul al ViI-lea). care completa ..in-
dukea" pelsajul hleratlc desertS in Siblle. Era 0 ,.gradtna a
ddiclIlor'" plantati'l eu arbon fnletiferi. stroplt,l de 0 linl1na
dill care izvorau cele paml riuri care beneficia de 0 prima-
var:\ etcma.- Amplasarea sa a dat la tot felul tic vari-
ante a stlmulat chiar dilatoni, [icl[ve sau reale, destinatc
apropicrii de cL Pe haJ1ile cpocii. Paradisul ligura in punetul
cxtrcm al Oncntullli.
b
sa era foane bllle seoa-
sa In iden\a j nconjurata de un zid de foc, sltuata eventual
pc un muntc inah. ckspar{lla de imcnse de apa piimint
de n.:giunile locuite, tontl concura sa lzo1cze cncla\ a para-
dlSlaca de lumea ordinara. Sfintul Brendan, dilugar irlande
din SCCOllll al VI-lca, a lotllsi, sa 0 atinga 1.1 eapiitul uncI
a)ntorll pestc Atlantic.
"PI'(': Evului Mcdiu, in momcnhll in care Occidcntul
sc lama in Jescopenrca 11Il11li. s-a produs 0 CVOlll\ic sellllllfiea-
tive!. Zidul de foe a fust inlocuit de lin lId Pe
mapamonulll din HerdaI'd (1290). acesta aparc chiar
de P()1\l. In 13R9. Johann von Hcsc a aJlIns chi,H la poalek Zl-
dulul. pc care I-a 7arll .. ell 0 mare claritatc".lrl in accasta
penoad,i sc inmul1t.:sc. dc asemenea, Sl locunlc paradislacc:
Edcnlll a inceput snlmgreze. unil plastndll-I in Ceylon sau spre
17voardc Nilului. Pu\in dte putin. Paradisu! sc banalizn pfirca
ea dl.:\ine acccslbil. Dupa nurul chinczcsc, aCCSla a fost eel de-
al dodea marc mobil <11 cx.pedi\iilor lui Columb. Descopen-
tarul involllntar al a Identificat paradisiac in
apropicrea de llci Huvil'ili.i1 brn\clc dcltci tOIll1ate de
marclc tltl\'IU si vegetatia lu"Xunantfl se potnvcall p<..:rf'ccl ell
dcscncrca elasica .. 11
Riblln Faccrca. 2. i\ 17, Ed. Insunltullll Blbltc nl Onodo"c
Romflne. 1988 (/I I )
146
Rl' 0 ISTORIE \ I \l.-\GI"/\IO.1U'I
inca mill ahundente mai diverse au fOSI maleriali7arilc
V'irSICI de aur claslce. Pcrifcna lUl11ii anlicc, cu lTIultiplclc sal
solulil de altcritale, llll pUlea Ignora unci cpoci pe care
grecll 0 lasascni mull in urma lor. Evacliala din timpul iSlonc,
era pnmordialLi se pcrpcllia ta hOlarcle ,.oiclIlTIenei". Timpul
sc mClamorfoza in SPUIIII, cele dOli acatcgorii fiind pcntru ima-
ginal' illlcr5anJabilc. 0 diliilorie in sratiu echivaleaz3 Cll 0 ea-
liitone in linlp" regllHi 'verificala din Anlichilale pinii in zile1
noastre, Printrc popoare1c care traiau in continllare in plina
vir<;la de uur. grecii men!IOIU\U, 1a cele doua cxlremiti'l\i ale
1I111Ji. pc l1Jpcrborecnii din Marcie Nord $i pc etioplcl1li dm Sud;
dill um13 i$i petrcceau zJ1elc in bueuric i$i imparta-
fcstlllllrite ell zell (Homer. Odiseea). Omcnirile ncatinsc
de iSlone beneficiau de UD decor luxuriant, de nenumaratc
DOg3\il 51 de 0 clima constanta agreabila. Frccvcnt invoeata.
..pre('1 ia moaIc $i inf1ont;j" sugcrl:aza deja gr.'idina Chi-
llczii dlspuncau. la ril1l.1uI lor, de lllsulc paradisiace rczervatc
llL'muJ'ltonlor. Arabii au l11ultiplJeal aecst gen de cntitaii insu-
Jarc in Oceanullndian Si, mal departe. sprc Extremul Odeml3
I'i::olll/ll omric al Oceall/llui Indiall a oferil EVlllui Mcdill
occidental 0 eolectie inepuizabila de paradisun, fie in rcgislruJ
rcliglOs - insule loeuitt: de eci drcpti, un fel de elape sprc
para<.Jtsul bibllc -, [ie in rcglstruJ laic: insu]c sirnboliLind
aDundcn!a, Ilbcrtalca, bucuria \'lc!ii,H Sinlezli eomplclii a posi-
btlilii\llor Vi'rstcl de aur, cOllcenlrind pasiunilc contradiclorii
care s-au in [mnlat in 70ri i crOCIl l11odCl11c.
In eiuda entuziasmulul lui Co]umb - care nu in\clescse
nimle dill ade\'arala sCl1ulitieaiie a ca]atorllior sale - Ularile
dcscopcnri nu au sa IocalllC.:ze EdenuI. Ele au oferit.
dllnpolri\'3, argumenle in fuvoarea paradisurilor seculariza-
Ie. SecoluJ 31 XVI-lea a invcntal Eldorado. impel'lu fabulos.
a:,Cuns PlOtclut de padurea ccuatonaJ<i sud-amcricana, sim-
01 supn.:rn al boga\lel.l' 81111111 sdlbCllic a cOl1lribuil, la rin-
<..luI lui. lu prelunglf(:a Si l\1ulllrlicarca Virstei de aur in multc
[\':\DARCJ\ 147
\inlltmi insllie indcpartate. Cariera sa a CUllllll1al in secolul
al XVI [I-lea cu mitultahilian (polinezian).lh Accsla eoncen-
tra toate caraclcnsticile Virslei de aur, mai Plltin rcligia: de-
cor exotic. c\imat .,paradisiac", barba\1 $1 ft.:mcl de 0 frumllsetc
surprinzatonrc. abllndenia, inlltilitatea oricarui efoft. liberta-
Ie absollilU. mai ales libertalca moravurilor. lIbertate sexu-
ala.. Decor visal de mozaRI libert1l111 Lumll1iJor, paradis
fara Dumnezeu, in care singura practica religioasa era crotismlll
pur 17
RevolU\la industriala incepca deja. in acest context. modlll
in care insistau filozofii Luminilor asupra bunului salbalic
vrelTIlIrilor bUllC de odinioarii ilustra un fel de re7islenta. chiar
<.) rrovocare. in Discul'S aSlIpra originii sf baze/or illegalitalii
dimr/! oameni, Jean-Jacques Rousseau nu faeea dedt sa rcseric.
in limbaj filozofie. mitlll Virslel de alii' EI se tlnca la fel de
aproape de arhetlp ea Hesiod. biologiea morala
n::vcl1<.:a timpurilor primitive. Civilizatia a perf'ec\ionat ratiunea
Si n crescul plllerea omului. in schimb I-a dcgraJat I-a faCllt
nefericit. Idcalizarea insulelor clUtate inca (dar pentm cila \'fe-
me')) a societa\li preistoricc l11ergcall i'mpreuna. spri]min-
tHI: reciproc. Prin Virsta dc auI'. imaginanJi ducca l11area
balallc impolriva lumii tchnologicc In avinl.
Ci\ 1I17U\13 lehnoJoglca a lupta. dar nici lin lriumf
dr.: ordlll material nu poate un arhetlp. Ponte insa
Sfl-l oblige sa sc adaptczc. in IUlllea hipcrtclmologlLala de
llllck sa sc mslaurcze 0 l10ua reltglL' a nalurii 0 data cu ca,
rcvalorizare a vietii salbaticc. ccologlca in plina
cxpanslUnc iSi rccllncilieze omul Il1cdnil ineon-
La 111\'el compol1amenwl. nilnlc nu estc mal lnstr1le-
IIV dccit n:hala spre ceca cc mal ('[Imine dll1tr-o natura
nnl mull sau mai pU\ln mtacta Dr.: aiel rr.:zulta 0 11lltologlC 1110-
<IeIIIaa mani, a munlelui. a ptldurii. a inslIlclor CXOllce ...
EXOlisJ1luJ sc compona bme, mll1llplldnd. gl'a\lc turismll-
Illi 51 publicita\ll. SIITIu]ucre ale pnl'aJis1I1L11. Sfl ascliltam cee,
14
4f( 1'1" II'l' 0 IS .\ \RtLll
tl: :-.pLlIlC lin pl:rsonnj din SOllltili dill Pal'lldi.l, roman publi-
cal de DU\'ld Lodge in 1991 (si a c[mli ac\iunc sc pctrcce In
dccnrul ..paradismc tll11 Ll:lW<lli): ,.Teza pc care 0 apM in cal1ea
mea c:>lc ca turismul cste un substitul <II nlllnlor rcliglOilsC.
Ca!i\toriilc lurislitc ea pckrinaje secularc. Tot atitea gratli
acul1lul<ltc, cile sanetU:ln: eulturalc \\Zllate. Suvcnirunle
inlocuind rclicvck. Glm!unlc tmisliec subslllullldu-sc candor
stintc r... J. Tunslllul c5te noua rcligle a plunetel [... ]. Accsta
\'a 11 Il1cle dnL lunsl11ul ell mIt al paradlsului:'
DO' ada sllpllmcnlilr[l: 0 colorat:1 "rcprezcntlnd 0 plaja
twpicultl - marc si cer de un albaslru Slnilucilor. ni:-,ip alb
orbltor pUlin mal departc. c1le\'a slluetc umane
inume la umbra unui palmier vcrde"'. Legenda:
pcntru eu alit mal rau daca acest paradis se poate
dO\ CUI. in cdc uin urma, la [el de imaginal ca
ru caUla1 in Evul J\kdiu.
Sa aminlln1 in tnchcicre mauifcstarea difuzii a milului para-
COn\lnut - asttl7l en pc \,!'cmun - in apdu! alit de
fCC\'enl la ,,\'femun Ie bune de ndinioan'l" la Q lslorie eXCll1-
plara, evident Illllizata. Proicctc1e contcmporanc sint [aarle
dcsea indrcpt5\itc pnn trecut. Omlll a\ anSC:1Z<l sprc \'litor pri-
\'1I1d Indalflt. E\ oenrea milllrilor i:,lolice <;;i polltlce 11\: va per-
mllc sa re\ cnim asupr3 accstui subiect.
Onlinca impotriv3 Iibertatii: construC\ia utopicii
Virstn de alit' ab<;ollllin lihertol<!(J Utopia absolullzcaza
ordinea. Ncpasam I sc opune responsabilitatea. lipsei legilor,
chiar anarhiei, un slslem mi11l1\ios de reglcmcntii.li. Natura sal-
balica. simbol 31 miturilor paradlsiace. cste lnloeultii de un
spa\iu artificial 51 :J.bslract. Virsla de am era bueolica. Utopia
eslc ciladina Simbolul Sall estc cclatea, nu oricarc, ci aceca
geometrica. riguros. Orice prmclplU de dezordin
c:.lc c!1l1llnal: ..In lumen LItOplCa nu <;e inlimpla IllllllC: nici acci-
dent, nici mCI diSpUI[1. nlci -.;e invine
) V\IJ,\/q;.\
in pace in .iurull\:gublor promulgate la originc de inveotalond
sau.'IQ UtopIa cste illl'C'lllU{(i. En l1u propunc. ea Virstn de auI',
o re/l1{oarcere la origJllI. ti 0 depd.,l'ire. Condi(ia umana, rc.
Jefinila, III I mal dcpmue niel tie zel. nici de natura. [ste () noua
crca!ic. datorata In cxeluslvitak oOlului, Slruclllrala conform
regultlor ratltlOii.
Virsta de aur era un arhetlp Utopia, dimpolriva,
pare sa apanina anumilor spa\ii anllmitor CpOCl. Ea presupunc
o mplllni a cchtllbmlui. () dinamica aClll1111laloarc de fensII1l1i
:;;i contradic\li, facind de7imbtl un nOll COII/ract sOCIal. Ad\'er-
sara a Istonel, ea eSle fiica istoriei. Sc mani [CSIU
in rnomcntuJ in care Jstona de\ inc ameninlaroare. Socict5tilc
.,lradl\ionulc"' IlU sli1ll1llcaza lrnaginarul U10pIC. Pcntm ea
UtoPia sa ofere solutjj compensatoare, trebuie ca Istona sa sc
puna in rniscarc. in momcnlu! io care stl1lclurile sc sHirlJ1la.
in care amalgamul social deVIne flUid. in care anumJlc calC-
gOlii lSi plcrd lucntilatca. ncmaigasindu-Si IOClll. sim\indu-sc
amcnintatc marglllalizatc, in acest moment timpul Ulopiel
II sosit intr-o 11Ilne dcsch,s(1 51 instabila. oamcnil cautn meca-
nlsmc Llbl..'J'Iillea cste grell de SUportal; 11\1 de
!luran: ca 1 51.: prefer;] aucsea ccrliludlilca siguran{rt,
DisclIrslIlll!opic rcpn.:Zll1lti doar parten cca mal bmc Sllue-
lurala eea mal \ lrulenlj dllltr-o lendin\[1 binc :lncoratti In spiri-
llli uman Nu cstc decit cxac<:rbarca pnDclpllllul 1I111\'crsal a
ordmii cocren\ci. Socict:ilile tradi\lonalc. inchisc rcglalc
ell mimlliozilatc. ofcra a:,cmanari incol1testablk Cll modellli
\.llopic Se inldcgc de cc Utopia nu k-nr aduec I11lllle ill plus.
Fvul Mcdiu. Cll stl1..lelura sa slInplii $1 ftlJ1C!lonalii a cclor ..tn:i
ordine" a rrezintii u(opiec acccll-
lLiate. COI11Unllatca monaslicii sc inca mal apruapc
de ptJrltatca rnodelului. Prin pUlemlcu sa COeren!il mCCJJlI-
ea sa slImarfl rcpctiU\[i. minastirca CSlc un spa(iu in
lltopic
2iJ
, dqi in acest caz abscn!a ccluilnll scx sJl11pltlica mult
lucrl.lnlc. problema cea mal arzatoan.: a ulopiilor tiind rcg1c-
Illenlarea, chlar controlul \ letll ')cxunk
150
NfRL. () !STOItIl' '\ Jf'.1\t.lli'v\RLLUI
inccpcl11 sa visum In Clople in l110mentul in care coercn\a
l:SIC arnl:ntn\ala de un proces divcrsificarc de dcschiderc.
fala tk ce tcrl:nul, daca nu l'XclUSIV, in once caz pnvilegial,
a1 prOlcctcJur 1llOpicr.: l:ste occidcnlala din inlcrvulul care
lcaga sfirsilul Evulul Mcdiu de epoca noastra. ESlc spaiiul-timp
in carl' \eSalUnl lumii lradilionalc a fost avind ca rczul-
tal u lulburare lara precedenl a slruct1lrilor socm!e a conditici
umunc. Nlll11C mal n0I111al dedt inslalarea Ulopiei intr-o lume
deslrucllll'ata, care 'reblllCl S3 fie reeonstrUlt[i inlr-un I'et sau
altul. eltopia lui Thomas Morus poalc [j retinuta. in 1516, ca
un fCl de certi fical de aSlfd, in oriel' caz. pnmit
nU11lelc.
EXlsla in5a 0 schi\a mai vethe a gCDului utopic. in ac.::eaSla
pri\in\a, en in multe allele, Grecia a facut inccputul. Ea a
amon,a: 0 evolu\ie care unna sa tie reluata dupa doua miienii.
11\'l'ntatorul ideal ar fi fast Hippodamos din Milef;
lUI i sc 31ribuie 0 cadnlarc riguros geomctrlca. prOiectie te-
a annoniei cosmke. AP8i a venit Platon. eare a enuntat
in Repuhlica anumitc terne fundamentale ale gcnului: guver-
narcn de caIre in\elepti, strict3 divlZlune a muncli, eomunilalcn
bunurilor. tCmcl10r copiilor, educa\ie identica pentru 1011 Ime-
ni, fete bail:\I. dl70lvarca familiei in comumtatc, comrolul
Ior ...
Sa preciLC1Jl1 ca doua rroblcl1lc au da! mare hataic t1C tap
pmprielcJlea sexII I. Utopia este comwlilara. E
nu cste obhgatoriu comunista, Jar este adesea cornunisla,
AboJirca propricl[ilii private sc prczilllii ea maniera eea mai
cficaee de a anihila aUlol1omJa indivldului de a-I supune
Celatll Pe de alta parte. scxul reprczinta un spat iu de liber-
laic. chlar de anarbie, iar fall1iIJa un spatlU de proteetie, ceea
ce sociclntea utoplca n-ar putca adll1itc reactic in sis-
Icmclc IQlalitare ale sccolului al XX-leal. Ulopistii au ac\io-
nat cum au PUIUI mai binI.: pcntru a indlgUl impulsurilc sexualc,
a anula mlimlfatea Sl a face dill raponunlc i11lrc scxe 0 afaeer"
pub] ica
E\,\l),o\RL". 151
"Apilrflturii" lui Plalon vad in sistemlll sau un .. model
iJeal", pur simplu penlnt a servi ca mljloc de llwes-
ug
are
filozofica: n-ar Ii vorba desprc 0 solu\ic "cJ'ccti\[l"
Acesl luenl nu sehimba nimic, pClllru ca Utopia riimine, In
Olaioritatea cazurilor, 0 eonstruC\ic ideala, un fel de ..joc", dar
un'joc care nll estc deloe gratUlI, un Joe foarlc serios (fmill-
talea jocllfilor nef! ind, allfeL dccit 0 aparen\a), Utopia sc
prczll1ta ea 0 "expcrimentare" carc pcrmite sa se observe "ell
de dcparte se poate merge".
in afara Utoplilor "exphcite", societa\iJe tentate de Ulopie
dezvallilc alte senme, mai discrete, dar nl! mai putin reve-
latoare AstI'cl, predispozi\ia .,geometriea" a cinlIzatlel
denota ca singura tcnta(ia de a reface lumen in confomlitate
ell critcrii riguroase si abstracle. La fel, locul preeminent a
II/(lsinil in imaginarul ultimelor sccole. Dc )n mecan tea tehno-
loglca In "mccamca soclala" nu estc dccit un pas.
Ulopia Virsta de aur pot uneori sa fuzlOnczc, in ciuda
conditici lor radical divergcnte. ea imoldeauna. logica imagi-
narlliul se capabIla sa impacc contraniJc. Insula lui
dcscrisa de Diodor din Sicilia in BlbllOfecalstoricd.
ofcra lin excmplu bun. Locuitorii Sal bCllcficiaza de 0 vJata
sanatoasa si agrcabila in sinul uncI n31L1ri paradisincc. dar intr-o
socletalc in care IOlUl este minutias rcglat
12
, Llbcrtatca lira-
nia mcrg brat la brat! DOlla mllcnii mai tirziu, utopi$lii Lu-
ninilor au recurs de multc on la aceSl amalgam Clll;OS, El
crcdc:lu en pot sa puna de acord virtlqih:: victii salbaticc yir-
tUIIle lUlCI bune A fOSl cpoca lInui rei de "comu-
msm bucolic", rezolyc contradie\lile dintre mdivlzl,
eomUnltate natura,
Sccolul al A'Vlll-lea a fOSl cel al UIOP1CI; cXlinderea uiver-
slflcarca gcnului ulOpie raspundeall unci llCCCSltatl dm cc in cc
mal reSlmtlt{1 de resfll.lcturare soctal[\ si polltlca. Proiect fic-
11\ al uncI socicUiti ideale. Utopia era in mod lradi Ilona] situ-
atfl ,,111ealen" sau inlr-llJ1 spa\iu \'ag deflllit, inlr-o II1SU]{\ exolica

rrN1rw () I<;TORJl: ,\ ..\l,j"l'\RLLl.:1
indcpart(lI<1. AccLlst5 ..insularit", dOll1inanlii $1 in epoca
LUllltnllor. urma Si'l lralhlnlla l1acara unci Utopli nOI, inscru-
lfl III timp, Secollil al XVIlI-lcu tocll1ai descopcrise cc1c doua
conccptc-chck ak modemil"\ll: Progresul VlitoruL Erau
maSIIlCI ideala pt:nlru 3 sfl funetioneLc Utopia. Realilnlca
inSlIlclor U!0PICl: putea (j indlllclnldL dar cum sa tc inuOlesti
de \ iitor'? Noua per"pccLJva pm'ell spceia umana. planeta
si nu doar cik\'a comunitnli Astfel,
unentatfJ "pre \ illor. Utopia dcvcnea globulci realizabild,
Orice parea poslbil in l>ccole1e umlatoare, transfiguratc de f0'la
ProgrcsulllJ, ell .4.11/11 dO/lti mli jUl/I'lI'lIle pafnceci, publlcat
'n 1772, SebastIen Mercier a Jal IOllul. tntr-adc\ iiI' destul dc
timid. dar aCCsla nu era dcd! incepurul. Pu\in cite putln. Utopia
lUlllii viitoare a lual loeul \'cchll Utorii insulare, Tmagina\ia
a trecut pragul care separa proiccrul fictiv de proicc-
luI lllalenaliZ<Jl (cel pUlin \'iliual), Villorul era phn de pro-
misiuni. a inccput sub sernnul Vil'stel de aul'. ea se va
Implinl sub semnul Utopici,
\'lltOrul. sceolu! al XVIII-lea a cfectu31 citeva ex-
perimenlc punctualc. Cel mLlI remareabil a fost ccllotreprins
de iezuI\i In Paraguay Pc un tcriloriu mare cit jumatalc din
Franta, mdlcnll Guarani au fost in sate unifor!m:. Toate
Il1grcdil..:nlele UlOP1Ci emu reunite: proprictatc comuna, case
ldel1licc, educa\ic egala, nici bogatl, nici sarac.i, niei bani, nici
sal;.mi ... Expulzarea ie2Ui!ilor - in 1767 - din teritoriile
spaniok a PU'i capat aecstci cxtraordinarc Unil
au crczu( Ctl pot aplit:<J 0 metoda s\l11llara in Fr:Ul\a! 0 noun
impflrtlrc a tenlOriului [ranccz a fast propusa Adunarii con-
stituante dm 1789. Pcitrale Idenlh e lIfmaU sa ia locul vechIlor
reglllJ1i 25 Solu!ia lllLli rezonabilfl U depanamenlclor a
pin[l la dar proiectul de a trans[Olma Franta intr-o tara
utopiC;l $emndieatl\ pcntru mcntJlitatca crocii. Incli-
na\lilc utopicc ale guvcmului JaCOblll nu sint mai pU!In evidcn-
c. $i. ll1ai mull. prOlcctullul Gr<lcchu,> Rabl.:lIC care prc"edea.
EV,\D,\RC \ 153
rrintlC' altele, planificarea economic). obligali\,ilatca l11ul1Cli
prc1uurca eopiilor de caIre stat
E\'olu\la sehnata in al XVlll-lca s-a prcCIzat si s-a
impU5 in secollil aL XIX-lea. Utopia s-a aagajal declsiv in cx-
piorarca viitomlui. insistind din CCIIl cc mui mult pc tczabJli-
j(Jtca. chlar pc IllcvltabiLilalca prornisllmJlor sale. Sprc 1900,
in viitor erall mai obiSnlllte dcdt descopcrirca insu-
Icier utopicc. Chiar Utopia ,.lI1sulara" a fost subordonati'! pro-
icctului de vlitor, Socictatilc dlfente Imaginate pc planete-
accste 1l15ule ale spa\iu!Ul- prefigurau, de fapt, c\olu\iilc IC-
restre. Planctclc au clevenit laboratoare in care se incercau eree-
tcle tehnologiilor noi. solu\ii economice polttlce chiar
transfurman blOlogice ale fiin\el
Mai aproape de noi, pc Pamlnt, anumite solu\ii insulare nu
mai :lYCUli nimic fictiv. Elc crau deja Utopli cOllcrctizatc, in51i-
tll\lOnalizate: astfel, faJanstere!c lui Cbarles Founer sau fcarta
lUi ElJel1lle Cabet, transpusa din pagim Ie caJii i sale intr-o
colonic realii inSlalata in Texas 111 1848.:
7
Acestc 1111ci COI11U-
itatl ntl faccall dedt sa prcgateasea viltoI'll!, sa arate calea pc
care ol11cnirea trebUI3 sa sc angaje2e miine.
Spre 1900, in l110mentul in care imaginaru! \'ic\ii viiloare
uJunscse in punctul clliminant. sensull1icursullli a Incepul sa sc
schimbe. Utopia s-a transformat in cOlllralllopie (sau anliutopit:),
Pnnclpllie sale ramineau 0 societate perfect regLat:i.
minunLlt de fUI1C\ionala. Ceca ce. se schimba era rcrsrcctlva.
Seclllul al XTX-lea 111lzaSC pc 0 stiil*'i 5i 0 tchnologic capa-
bile sa asigure buna funqiollare a eetalii viiloare fenclrea
pCl1tru lOti. Dar "I XX-lea. 11111111 ProgreS\lllli
a c,ip..Hat Vi ltorul pan:a capnbil sa aduca
ce cra mai bun. dar ceca ce era mal rau, poale mat cmin
cc era mai rfm decit ce era mal bun.
2
;>, ..1l10riec"
can: all tmuat ltotaillansmc de LOate felul'lle) IlU all melll dccit
sa confinne prc\'edt'rile cdc mal peSI1111ste Orgolli:::.area fen-
clrii pi'lrea a pcrc;pcctiYf! imbllcunitoare pentJll Utopia clasica.
154
1'1 t'! Rl 0 I::. fORIE A );-'1 \GIN.\Rl.LLI
dar pCllIru anllUtopic estc dnmlUJ eel mai sigur spre sclavie.
Dc In H.G. Well:.. cnre llustreaza tranzitia de la un rcgislru la
ailui. In.:cind pnll B,m'e .\''\I /liJrld (1932) a lui Aloous Huxley
J984 (19"+9) a lui George Orwell, dembtil1carca genului
UtOPIC a marcal pro fund PCiSHJulliterar Si ideologIC al sccolului
1l0stnl Utopia nu maana, dar este resimtllii din ce in ce
Illui mull ea lUl pcricol declt ca 0 prornisluue.
C::llea rc\oJutionara: milenarismuJ
1\1i1enarismu I lillt: in acelasi timp dc natura Virstci de aur
Si de (JtOPIC, dar ad<lllga caractcristlci sllp1JmcDlare originate.
'ina sa paradisiaca cste cit sc poatc de cvidenta. MilenariSlii
aspmi la restaurarea lumii in purilatca sa originarii Ei doresc
n.:actualizcze EdenllL fC[lclrca simpla armonia Tnceputu-
nlor Jmpulsllri <lnarhislc sint usor deteetabiJe: in oricl' proieet
nllienanst eXIsta.. pc de 0 parte, 0 ,.lara uncle curgc laptc SI micrc'.
Dar 111a1 pc de nlla pal1e, rigoarc. Lumca milcnarista
0 lumc "zidJlii" dupa UI' proicct ideologIc Abolirca pro-
prictatii si spirilul comunitar Stilt caractcristici care 0 apropie
oe utopic ParadiSIac mopic to\odata - mal curind para-
disiac in intcl1\il!c sale si mal curind lltopic in matcrializarilc
sale -. Inllcnansll1ul se caractcrizeaza de asemcnea mai ales
prin spJrltul sau revolutiol1at. EI au se mu!tumcSle sa viseze
la 0 virsta de aur perimata sau la 0 oarecarc vaga ulople. ci
i$i propunc pur $1 simplu sa spwga lumea asa cum estc ea
sa anihilczc istona. ea $1 UIOPliJc modem:.:. milcnarismul prc-
SllPUI1C un proiect de vlltor, dar un prolect exact $i urgent.
Dinlre toatc formulclc antiistoncc. el este singurul care par-
ticipii la istonc, Tnsa la 0 lstone pc care sa
o dislruga 0 data pentru
Daca Virsta de aur eoncrcli7.eaza exaeerbarea libertatii. daca
Ulopia cstc urdlnca impinsa la parox Ism. mJicnarislllll1 sc pre-
.illtci ea absnlulizarea principiulul rcvolurJOnHr: tabula rao5....
unnatii de 0 nou[\ coru;lruirc.
[VAl) \RLA 155
\Idenarismul. ea si Utopia, cstc <;illlptomalic pentru 0 lume
in II gasim ill formele sale adesc3 VIO-
lcnte aeola unde eXlsta 0 accelcrarc a lstoncl, dczechilibru si
ruTltLlra. Manifestarile sale clasicc apartlll OncntLllui Apropim
Ellropci. mai exact. iudaisllllllui Venirea
UDlIi Mcssia maugurind domnia eclor 0 lTIIC de am (Milleniul11,
dc unde Si numcle de "milcnarism") lnscmna abolirea unei lumi
coruple. illloarcerea la Virsta de aUf, istoriei. Car(e{l
lui Dalliel (IlljUf de 165 i. Cr.. eupnnsa in Blblie) eyoca deja
ctapa postistorica. Aceasla schema a fost reluata de
Apocalipsul alribult Sfinlului loan primu-
lui secol) pUllea in scena doua succes\yc alc lumn,
intrc care se silua Regatul de 0 mie dc ani. Criza lLunii antIce
dCL1llCmbrarea Imperililui au eOllslilUillll1 lercll propicc atir-
mimi imag11lamlui milenarist. Dimpotrivu, Eyul Mcdlu c1aslc,
eu slructunle sale rclatlv stabile, a 111m-cat ull rel1ux. 0 data ofi-
cializata, Biscnca a respins milcnaristii. Dar aceasta
a eUlloscut un avillt fomlidabilla Eyului Mcdlu la
lncepulul epocli modeme. insotlnd efcn'cscell\u sociala care
a c1\'I!lza\la OcciocntulUl. Acum sau Iliclodatii era rno-
mcnlul dc a reface lumea. Unll au all:s \ isulutopic. al\li s-au
lansal ill aC(lunca revolu\ionara dlrccla. au fast
in cca mni marc pat1e margmali. dczradaClnU\l. El a
doua vellire a lui Cristus, lnsa combinau rdigloasa
cu un prOI\,:cl socIal radical vizTnd abolirca lulmor structuri lor
existentl.'. rcltglOasc, politicc socialc. Un cxclllplu tipic a fost
tabara OlD TabuI', in tlmpu1 razboaielor hllsitc dill Bocmia, uncle
s-a sociclati eOl11unJlarc, egalilarc s'
anarhiste. Revolutici"'rtm'cnarista a atms apogcul in Germania,
la inecputul sccolulul al XYJ-lea, 0 dala ell rc\'olla "comunista"
a lui Thomas MUnzer (1525), t1rlllula c..!c eplsoJul MUnster
(153+-1535), in carc combatantii ApocalipslIlul, condu;ii de
Jan van Lciden. au reuSlt sa se instalczc la putcrc: ci au aboht
proprietalea privata, aLI aI's toatc ctlllik. eu cxccptia Bibliei,
156
57 Pl.,' I Rl, () 1Uf{Jr: .\ l.\,l.\(iIN,\RLLL.!
au II1stiluit poltgamlO (13 11:1 ea patriarhii hlblici). Munster. ea
'" Tabor mal inalllie. a (.kvt'nlt Noul Tcrusalim. deSlinat sa
slra]uccascti asupra unci !LUll! lnnollc,
Accasta fadl elasicil a l111lcnarismului occidental oscila intrc
poll contrndlctol'll' plineipllk rcllgioasc eautarea b\leuriilor
tcn.:stre (indus!\' pronllScultatca sexualj): ligoarea unci SllelC-
tilli a celor drep\i. guvcrnala de c{llugari. sub semnul Sfil1tului
SpIrIt (conform pre\'lz.iunil lui loaehim din Fiore. mardc teo-
relielun alml1cnansl11u!UI srrc 1.200) anarilia pur $1 simplu;
scnlna ,I indepliniril profl:\iilor activism exeesi\'.
pw\ocind adcsc<.l bji de singe (akgcrea \'ietimL:lor era remar-
abd de eclectic:): clcm;i. noblli. cHel ... ). Mai cumplex dccit
aile formule de c\adare, milcnarismul estc eel mal CChl\'OC,
nui instabil, mai tcntat de exccsC'.
incepind din al :eVil-lea, Ol1cntarc:.l de tip ..religios-re-
\olu(lonar" a inlral in dl,'clin III \lest. Scctc mllenamte au con-
I1l1lal, totusi. sa se manifc5-lt.: cillar sa prolifercze ill secolelc
al XlX-Iea si al (:1d\'l,'ntisti, martorii lui fcbova) 11 ulti-
mlll timp sc constatti a nuua dillal11JCa, datoralii unci cnze pro-
fundI,' a ci\lliza\lCi $i uncI crile tic identltatc rczultind din
Icnomenc!c rcccntc dc marginultzarc. Chwr vlolent.l miknarista
0 intoarcerc SPCclilcularfl. dura cum dcmonstreaz[
c:.lzunlc n.:ecnte dc sinucldcn colectlve (Ordinul Tcmpiulul Solar.
In Eh<.:\ia. in FrNlla ::;i in Canada, incepind din 1994) Sl de ICI'O-
I'lsm. alimental de 0 ade\'aratil industrie a mOJ1.ii (secta Aum,
Japonia, 19(5).
o aqiunc 11lIlcnansta lie l1p re\Olll\lOnar s-a dczvoltat Si in
lumca marglllalizata sau cxploatata de Occident (lumca a treia
(II.: astazi). A fast cazul rC\'oite) talpinilor din China de In mij-
ocul sccolului al XIX-lea sau al ,.rii7boaiclor lumii'.
care au avulloc in Br:.J7ilta spre 1900. Mai recent, ..cargo cults"
melanczlcnc sau klmbangUlsmul congolc2 (fondal de Simon
Klmbangu, carc unun!a inroarccrca lUI [sus Cristos 0 virs!<l
de am pcntru ncgri) se inscriu in acccaSl lugica. Aeelasi scc-
E"/\D/\RFI\
nariu, aClori di!'eri\i. Rolul marglllaliJor eSlc rclual dc ncalbi.
iar r[IUI care lrcbulc combatut estc ctvlll7a(la occldclltaliL
FCIlOll1enul eel mai n:marcabil a fost. tOtUSI. sceularizarea
Illllenarismului. Milenarisll1ul tradqlOnal se IIlSerll Intr-o tele-
ologic reI igioasii Miknaris1l1uJ scclllarizat sc in serre lntr-o
schema slInilar{l. mal pU\1l1 faclontlPl'Ol'idel1{a. DUn1nczeu t'ste
inlocuit printr-un proiect strict uman sau prin legilc iSlorici.
Rezultatul rlimine aeclasi: dcpaSirca istol'iei. 0 lumc noua, 0
soclctate 1101la, un om nou, foarte aproapc de pl:rfcqillnc. Mitul
Progresului a asimilat In fclul Salt vislIl ll1ilcni.lrist. $tul1\a si
tclUlologJa au fast chematc sa transfomlc, sa transfigureze lu-
mea. Socictatca dc milne, organizata Si displlnind de
o Ichnologic capabila sa rczolve loate dificult;.I\ile si sa asigu-
1'" abundenta, nu cstc dedt versillnea modema, ra\ionallsta
stlln\i fica a proieetll.llli milcnarist oliginar. Sistclllelc towliullC
au Illsistal. la rindul lor, pc crearca unei luml purificate a
unui om c!Jfcrit. Invocatia hitlcrista a "Reichului de 0 mic dc
alll" seamana in moc11rapanl ell "Regarul de 0 mie de ani' a
miknaristilor.
Dar formula moderna cerr mai aproplata dl: mdcnansl1l1l1
orrgInar este cea pc care 0 olcra doetrina marxist;! $1 cxpencn\a
C()lmlllistti Am evocat deja dimcnsiuncn rcligionsti n marx IS-
l11ului. Ramine sa revenim aSlipra mcsa.lulul sau milcnanst
Dadi se elimina polciala - foarte 111 spiritl.ll seco-
lului al XIX-lea (transformarea lumii pnn stiinta potnvil
kgllor istonei) - ceea cc ramine din marx1sm cslc un prolcct
nllknarist de 0 puritatc rcmarcabila.
30
"Filozofii llll au ((,cut
decil sa intcrprctczc dilcritc moduri; important este
insa de a 0 sclllJllba". pr"OCTama Marx in 1845. Ci\iva ani mai
til Lill, !nfemafiolla!a se exprima inca mai expllcit, i'nlr-ull
limbaj pur apocaliptic mJlenarist: "Sa faccm din trecut tabula
asa", "lumea se va sLlllmba dm tcmclil", ..esle lupta finala",
Respcetind spirilul pl'Oicctului mdenamt, doetrina f'Oljatii. dl:
]'vlarx Engels era in cscnti anarhista. Toate stmcturilc de COI1-
15 15/' P/.:\'ml 0 [STORI! A I\L\GI"-,\}U:LL'
urmau sa dlspara: statu!' proprictatea, rcligia chiar
nlmilia in sensul burghez al cu\intlilui. Omul aliena( In saCle-
tfltJic in care domnqfc exploalarea va dc\'cni, in propriul
liher.Jnstuurarca comunisffiului insemna, intr-un fel.
istorid, punctul final al teleologlel marxiste.
Dal, en oriec mtlenarism, prolectuJ eOmWllS{ puna, de asc-
menea, in t:l prulclpii pur utopiec. a caror capacitate de a COCxlsta
cu Iibcl1alea promis[\ raminca de dovedit. Sc Ullllarea. in pnmll]
rind. abolirca propnctatii. tra5Utma utOPlca prin exce1cn\u. Seo-
ptll era. C\ ldcnt, cllberarea muncli, emanciparea prolctnru]ul.
a imcnsei annate de saraci exploata\i .. ivfai apan:a 0 faza.
mra indolala trccfltoarc (nul11lt5 mai tirziu dlClalllraproletaria
II/ll/i)care trcbllia sa aSlgure dlstrugcrea stlUcrurilor burgl1eze
(stat. proprictate privata etc.,) installf;'lrca lumii noi.
ACeaSla cxpcricnta a ayut cel putin meritul de a seaate la
i\c:ll:i de n face ln1elc3s5 functionarca Llnui lJlile-
wrislI1 ins(alo/ (amploarca c\'adarij din iSlorie eLI mult
cxpcnentelc anlcrioare punctuale, prccum cea de la Miinster,
dl' l:xemplu), Fenomenul csential care s-a prodLls a fost allihila-
reaprillCipIl/11IIallar/llelde Clilre:princip/l(lon/illii.Gcmlcnele
UIOPIC a invadat intrcgul organism. "Dielatura prolctariatului"
s-a prelunglt lara nlCI 0 pcrspcetl\'3 de schllnbarc: 0 logica
U'OnlC de tragidi \,ola ea dlsparilia statului sa treaca prin intiiri-
rca sa. Fvancsccn\a visului milenanst. in partea sa anarhistll,
nu putca s5 rCListc fOf\ci brutalc cficacila\il stl1Jclunlor UIO-
pIce matcnahzate S-a dovcdil ell 0 Jume diferita, rcgiLata de
alte kgl decit cele ak lumii nu poatc exisla supra-
Y1C\UI n"u"{l 0 constringere pcm1ancntfl,
Dupa atitca cxpcricn\c si e$ccurI, ealea de din lstari
pare cantonala pentru toldcauna in domeniul exclusi\ al nna-
gill aru! Ll i.
1'\ ote
MlfL"ea l:lia(k. Lf' }oga !llIlllorrolife el liherll:, Payot. Paris,
1954; !n:. Kaltenmark. Lao-f.\'(!11 el It' raoi:I'llIf!. Sew!. Pans, 1965.
J,Y.,\I)ARL\
IleslOd, Jfund :z/e, versurile 11 0 )20
J. O\ldIU. j\1ell7//lor/iJ:ele. 1,2.
4 Subleeltrmal ell Mircea Eliade; \'ezi mai ales Aspecls
1/ I1Il"lhl'. pp. 64-80 La Nostalgledes origllles. Gallllnard, Paris,
970
5. Mircea Elwde. Ll' .\hlli/!de I'efemelreWllt, Gl1l\im'lrd. Pans,
949.
Blb/ia:FlIcerea.2. 8-17; Jean Dt:lllmCal1. Le .Janlilldes tle!Ices,
pp. 1\ 12.
7 [sidor din Sevilla. f:.'(I'I1I()/ogiarumsh'eongilllll/1film'XX, '< IV,
'. 2 "I.
b. in ceea ce reprezenfarca paradisului tcrestnl pc hiirtlle
VUILU Medlll, I"ezi W.G L. Randles. op, ell pp. 16-17.0 hana eXCl11-
plani este lvfaplilIIomlllldillHerejorc/(aproximaliv 13(0). in facsiJ11jl
III l:31bllOtheque natlonn!e. Depanemenl cartes er plans.
9 LeMel1"eillelL\ rn."agedeSaimBrenc/(IITlIlaH'cherclu dllPu/"{/-
dl.\ lorillt' ell! IX' "it"de. rcinnoita ck Pall] Tu n'ral!. L'i\ rli-
san dulJ\'fe. Paris, 1925; Francis l3ar. Les ROllfl'sde I '({lIlre //londc
Dcscellfcs allx cf l'Ol'Gges dans Iall-delci. PUF, Paris, I Q46.
10. Chflstwne DclllZ, Lc: !.ll'redekhl/IIde .\/wulcl'IlIe Uncg(:o-
gl'aplllell/lXII" .\/(:cle. Lou\"ain-Ia-Neuve, 1988. p. I RI.
I Ot'Il\'/"t'sde C1msrophe ('0111IIIb, pp. 234-235.
12. f\ tomqlle MunJ-Dopchic. op elf
3. AnJre \ Ilquel, LaGi-ogmplllf'IlIIl17aillecllI I//OIIJt:mllSillmall
.iU.I'qll 1I1I1I1l!ieu dll.\1' lii-ele. vol [] ("Geograplm: ambe et
latlon du monde"), Parb - Haga. 1975,
)4. acc:;t subiect. articolul cital al lUI Le Goff
"L'OccHJenl meJlc\"al el I"ocean Indien: un horizon ul1lriqllc".
l5. Dosarul Eldurado al altor tan slImlare) eS1C pn:zent:.Jl Sill-
lelle in canca Il11 Jorge iVlagasich-Airola Jean-tvlarc tlc Ueer. Allle-
nw ,\/ag/ca. EWllons Pans. 1994. capllollil ..Lcs contrees
de 1"01''', pp. 95-129.
16. Un dosar bltle intocmll al mil111ulWhlllUn la Enl. Vlbart. 7i.lhill
NliIssIIllced'/III parm!i"(/1/ IfJc!edes l:dillons Complcxe.
Brltxelles, 1987.
17, Despre aceaslti \t:ntabJlfJ rellgle a dragostel. \,ezi pnmcle
Illlprcsii culese dill Tnhltl de Louis-i\ntUlnc de Uougainvlile, I ().l'((ge
I
160
161
PI ,\ () ISTURIE \ 1\1 ,\till\-\RL'LLlJ
de la Ii ('g,l/t la }j()//(h'I/Il! el de la ii/ill! I F;lol!e aulour dll II/omll!,
LI P<lrl'. 191:)9. pp,
Da\ Id "mile/It'S du Pwuclis. : poche, Pnns,
199-1. pp. )03-J 06.
J 9, Glib Lar011gc, C(I)!!/<' ('I Cil/fisali()ll, flalllll1arion. 1978.
p,42.
20, ib,delll. "Dans 1<1 ralA des pp. 73-RL,
21. PI,Hon. La Rt;!Jllhliqlle. in Velll'fe.1 COmp/eICS. \'01. IV. Gar-
nier. Paris. 195 g. ,.Introduction' de Rohert RacCOll. in special
)p. L I1-LVll
22. DlOdor elm SICllhI. Bihlio!C'Ul Istoned. 11. LV-LX,
23. Raymond Trou',on. oJ!, CII,. pr. I...U-155.
24. acca,la pello::lclii lllOplcU a istonei paraguayene. dOlia
lucran Ludu\lco AntOlllO Muraton, ReftiIlOl/ des IIIIS-
siol/s dl/ PUl'lIgU{/\,. Bunlclct. Pans, 1754 (lraducere tim llallana).
Pll::m:-Fran<;:ols Xa\lCr de Charle\'olx. HislO/J'I! de Paragl/o,\'. 3 volu-
me. Dldnt. Paris. 1756 Presupusa excl::!entn a solu{iilor utoplce ma-
tCTIlll17ale de II::ZUI\I a stirnl! 0 inlreagll dczbarere prlntre filozofil din
secolele al XVlll-lea al XlX-lea. Ve71::>1 Gilles Lapouge. op. cit..
pp. 177-182.
25. Jacques GOtkchot ... La leSlIlICIUratlOn dl: I'cspace Tl3tional'.
in L i((J/ de Iii FmIlCL' pelldall//II R(;m/l/lioll. sub directl;} lilt Michel
\lovelle. La Dl::coll\ene. Pnns. 198R. pp. 326--331.
26, Llictan BOJa, L Exp/o!'allol/ imagillai/'e de /('space. in spe-
cwl pro () 1
27. Cabl't. I;J\'oge I'll kuru! (1842.5 editii pill:'! in 1848).
Vezl $i consldl'1'l1111le lUi Raymond op ell. pp. 192-196,
LUCian Boia. LII Fill till momle. !Jill! histoiresallsjilJ. pp. 159-161
Pcntru trecerea de 1.1 lltoplC b antilltople. se poate consulta caJ1ea lui
t\'1ark R. HIllegas. The FI/lun! liS Nighlllwre l! C, and Ihe AI/n-
L'topI 1II IS. Carbondale and Edwards\'llIe. 1967.
29, Penlnl subiectlll milenansmelor. trebuie consuJtal mai ale.,
Nunnan Cohn. The ['111'11111 of Iht! JoIt/lel/nlulTI. Seeker and Warbllrg.
londra. 1957 (trat!w.:crea franceza: Les F<lIiClfIqlles de
Payol. Pans, Desrochc. Dicw: d 'hommes. D/clJol/l/lIirt>
IIICI'.\/lIll/\/IIt'S U I111/lellaris/l/es de I (;re chrCfIClllle. t-.lo\.lton.
Paris - Haga. 19<i9. Jean Delumeau. Illcrarca CHula, ,'vIiffe LITIS ..It
J,OI7/rCIi/',
FVAD \RI-A
30. !::scilia mJl.:narista a (ea SI. intr-un all rt:gl:.lru.
11 nnzlsJI1ulul) a lost obscrv:.1ta de Cohn. op Cit. ')1 1\
[hade in Aspl!L1.1 dll 1/1) Iftc, pp. Xg-S9 Am dezvoltal acen:.l11 111:1'-
spcctl\-j in ,I/i/ologw S(//II{//[el/ (J COIIIIIII/smulll/.