Universitatea Spiru Haret Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Referat Infarctul miocardic acut

Profesor: Jianu Anca

Student: David Radu Mi ai

Infarctul miocardic acut

Definitie: infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard, determinata de obstruarea brusca a unei artere coronare. Etiopatogenie: cauza principala (90 - 95%) este ateroscleroza. Mai rar intervin: embolii, coronarite reumatice, aortite luetice. n !eneral apare la barbati trecuti de "0 de ani, cu istorie de an!ina pectorala in ultimele luni sau ani. #olnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic, prezentand hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala. $e obicei, in antecedentele personale sau familiale e%ista accidente vasculare cerebrale, cardiopatii ischemice sau arterite ale membrelor pelvine. &oate aparea insa si la persoane fara antecedente coronariene. Fiziopatologie: spre deosebire de an!ina pectorala, in care dezechilibrul brusc dintre necesitatile miocardului si posibilitatile coronarelor este trecator (efort, emotii), in infarctul miocardic dezechilibrul este important si prelun!it. Anatomie patologica: leziunea specifica este necroza miocardului, care apare fie in urma ocluziei acute si complete a unei artere coronare prin tromboza, fie -mai rar datorita hemora!iei peretelui arterei coronare sau ramolirii unei placi de aterom. 'ocalizarea cea mai frecventa a infarctului miocardic o reprezinta ventriculul stan! si septul interventricular. Simptome: in evolutia infarctului miocardic se deosebesc: o perioada prodromala, una de debut, de stare si de convalescenta. Perioada prodromala preceda cu, uneori, cateva zile instalarea infarctului si se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii, duratei si frecvefitei acceselor dureroase la un vechi an!inos sau prin aparitia - la un bolnav fara antecedente an!inoase - a unor accese de an!ina pectorala de efort, de mare intensitate. $e cele mai multe ori, perioada prodromala lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn. (areori apare dupa efort, o emotie puternica, o masa copioasa, o hemora!ie severa, o tahicardie paro%istica. Perioada de debut dureaza )-5 zile si este cea mai critica, datorita mortalitatii mari si complicatiilor numeroase si !rave. $urerea, hipotensiunea si febra sunt semnele clinice esentiale. Durerea este simptomul cel mai caracteristic. *aracterul, sediul si iradierea sunt similare durerii an!inoase, dar intensitatea este neobisnuit de mare, dureaza mai multe ore si uneori chiar zile, se insoteste de o stare de mare an%ietate, a!itatie, zbucium si senzatia de moarte iminenta. +u se calmeaza prin repaus si nitrati, dar cedeaza la opiacee.

,neori apar si semne de insuficienta ventriculara stan!a (dispnee, edem pulmonar acut, !alop, puls alternant, marire a cordului, suflu sistolic la varful inimii), mai rar de insuficienta cardiaca !lobala. -recvent se constata hipotensiune arteriala si, uneori, soc cardio!en, la inceput compensat (tahicardie, cianoza un!hiala, oli!urie), mai tarziu decompensat (prabusire a tensiunii arteriale, puls mic, apatie, anurie). Febra, de obicei moderata, apare la ." - "/ de ore dupa debut si dureaza /-00 zile. 1%amenul fizic al cordului evidentiaza uneori z!omote cardiace surde, suflu sistolic, !alop si frecatura pericardica, iar e%amenul !eneral: dureri epi!astrice, !returi, varsaturi, eructatii, constipatie. Examenul de laborator arata leucocitoza (care apare din primele ore si scade dupa o saptamana), accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor si cresterea fibrino!enului dupa primele .-) zile. *el mai important semn de laborator este cresterea enzimelor (transaminazele) din primele ore de la debut. n practica se dozeaza transaminaza !lutamico%alacetica (234), *&5, '$6 care incepe sa creasca dupa " - 7 ore de la debut si se normalizeaza in " - 8 zile (normal .0 u.i.). 1%amenul electrocardio!rafie este obli!atoriu pentru confirmarea dia!nosticului, precizarea fazei evolutive si a localizarii. Perioada de stare dureaza "-5 saptamani si se caracterizeaza prin ameliorarea starii !enerale, disparitia febrei, asteniei si normalizarea 2.9. &ersista uneori dureri moderate precordiale si modificari electrocardio!rafice. Convalescenta incepe dupa 5-7 saptamani si se caracterizeaza, anatomic, prin formarea unei cicatrice fibroase, iar clinic, prin restabilirea lenta a capacitatii de munca. Complicatiile infarctului miocardic sunt numeroase si !rave. n perioada de debut pe lan!a manifestarile de insuficienta cardio-circulatorie pot aparea diferite tulburari !rave de ritm si de conducere (fibrilatie atriala, flutter, blocuri etc), inclusiv moartea subita. n perioada de stare se pot intalni ruptura inimii, complicatii tromboembolice (in special pulmonare si cerebrale), tulburari de ritm si de conducere, iar in perioada de convalescenta apar anevrisme cardiace, nevroze an%ioase si depresive, diferite sindroame dureroase. Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe durere (violenta, prelun!ita si neinfluentata de nitro!licerina), modificarile 1*3 (necroza, ischemie, leziune) si cresterea enzimelor serice. $ia!nosticul de infarct miocardic este si!ur cand doua dintre cele trei elemente sunt prezente si probabil cand durerea este tipica, chiar daca celelalte doua elemente sunt absente. 'ocalizarea epi!astrica a durerii preteaza la confuzii. 9nevrismul disecant al aortei, pericardita acuta e%sudativa, cu debut brusc, pneumotora%ul spontan, infarctul pulmonar stan!, embolia pulmonara pot crea dificultati dia!nostice. *elelalte cardiopatii ischemice dureroase se elimina prin 1*3. Prognosticul este sever, cu mortalitate de .0% in faza acuta. 9pro%imativ 50% dintre bolnavi supravietuiesc 5 ani si )0%, 4 ani.

Tratamentul vizeaza trei elemente ma:ore: repausul la pat, combaterea durerii si 2ratamentul anticoa!ulant. *ombaterea durerii, prima masura terapeutica se realizeaza cu Mial!in (000 m! i.m. sau i.v.), iar in cazul unor dureri severe morfina (00 -05 m! s.c, i.m., chiar i.v.) sau bidromofona (. m! s.c, i.m.), doza ce se poate repeta dupa )0 - 70 de minute (cu atentie in starile de soc si bronhopneumopatiile cronice). *octeilul litic ((omer!an 5 m! ; &le!omazin 50 m! ; Mial!in .5 m!), in perfuzie sau i.m., si uneori chiar al!ocalminul sunt utile. 4%i!enul, pe sonda nazala sau masca, este necesar in toata perioada dureroasa si in formele insotite de soc sau 1.&.9. (epausul la pat este obli!atoriu in toate formele. $eoarece evolutia este imprevizibila, repausul trebuie realizat in spital, de preferinta in unitati de terapie intensiva, pentru monitorizare (transport asistat, cu unitati coronariene, cu administrare preventiva de atropina 0 m! i.m. sau i.v., la bolnavii cu bradicardie sub 70<min. si %ilina - 85 - 000 m! i.v. la bolnavii cu e%trasistole ventriculare). n primele ore si zile (. - )), repausul va fi absolut, insotit de administrarea de sedative (barbiturice, diazepam) si alimentatie hidro-zaharata (sucuri de fructe, compoturi, ceai slab, lapte diluat cu apa). &ro!resiv, dieta va fi completata, in saptamana a patra revenind la re!imul normal (hipocaloric, sarac in lipide si sare). *onstipatia va fi combatuta prin clisme si la%ative. -umatul este interzis, iar cafeaua permisa in cantitati moderate. (epausul va dura, in medie, ) - " saptamani (unii recomanda mobilizarea precoce) si va fi complet (fizic si psihic), iar pozitia va fi semisezanda. Miscarile active ale membrelor sunt permise dupa ." - "/ de ore, iar sederea pe mar!inea patului, alimentarea la pat si toaleta, dupa 8 - 0" zile. Mobilizarea va fi obli!atoriu precedata de masa:e ale membrelor pelvirie. +u trebuie i!norate dezavanta:ele repausului absolut la pat. 6otararea referitoare la mobilizare este dictata de starea clinica. Tratamentul anticoagulant se face cu heparina - )00 - "00 m!<." de ore, la 7 ore sau in perfuzie (mai recent cu calciparina sau substante trombolitice - strepto=inaza), urmata dupa )-" zile de 2rombostop, sub controlul timpului de protrombina. >e mai administreaza 2ratamentul depolarizant (ser !lucozat ; insulina ; 5*0) in infarctul miocardic complicat si %ilina preventiv. Medicatia corona-rodilatatoare, oral sau parenteral, este indicata ( ntensain - 0 - . fiole<zi, &ersantin, 9!ozol). 2ratamentul complicatiilor comporta combaterea socului cardio!en cu izoproterenol ( suprel), . zile, i.v. sau in perfuzie, metaraminol (. fiole i.m. sau i.v.), +oradrenalina (0-. fiole, " m!, in perfuzie), hemisuccinat de hidrocortizon (500 m! i.v.), o%i!en pe sonda nazala? de asemenea, se aplica 2ratamentul insuficientei cardiace cu lanatosid-*, chinidina, procainamida si tulburarilor de conducere (atropina, 9lupent, #ronhodilatin, prednison, hemisuccinat de hidrocortizon), dupa caz. 2ratamentul de fond, adresat aterosclerozei, este obli!atoriu. n !eneral 2ratamentul va fi dietetic (7 mese<zi), cu o ratie calorica adaptata !reutatii sale (in caz de obezitate 0000 - 0.00 calorii<zi), hipocolesterolemiant si hipolipemiant si desodat. (vezi re!imul aterosclerozei la cap. +otiuni de alimentatie si dietetica). $upa caz se vor administra anal!etice (morfina, mial!in, fortral), sedative si tranchilizante (diaze$am. me$robamat. fenobarbita2l. la%ative in caz ide nevoie (ulei de parafina, ma!nezia, usta cu lactoza), o%i!en, anticoa!ulante, trombolitice (strepto=inaza si uro=inaza), calciparina, solutii depolarizante etc.

(epausul la pat este obli!atoriu in primele zile. >e pare ca mobilizarea precoce scade mult riscul complicatiilor tromboembolice. n !eneral se accepta mobilizarea partiala in zilele 7 - /, pro!resiva in zilele 05 - .0 si e%ternare in ) - " saptamani. 2ratamentul complicatiilor ridica intotdeauna probleme deosebite. RE!UPERAREA "# I#FAR!$U% MI&!ARDI! A!U$ 'IMA( Faza I de recuperare (intrespitaliceasc@) -aza a infarctului miocardic debuteaz@ An unitatea de terapie coronarian@ intensiv@, coronarian@ intermediar@ Bi se termin@ la nivelul sapoanelor obiBnuite de spital. 2reapta Ancepe de:a la cCteva ore de la internarea bolnavului, An momentul An care durerea toracic@ adisp@rut, bolnavul este stabilizat hemodinamic Bi f@r@ tulbur@ri severe de ritm. Dnaintea mobiliz@rii trebuie s@ne asi!ur@m de fiecare dat@ c@ frecvenEa cardiac@ de repaus nu dep@BeBte 0.0 b@t@i< minut (de preferat sub000 b@t@i< minut) Bi c@ tensiunea arterial@ sistolic@ dep@BeBte 90 mm6!. &)iective: 0. >@ se asi!ure bolnavului capacitatea de autoAn!ri:ire. .. 4bEinerea independenEei An sensul deplas@rii, An spital Bi Anafara acestuia, f@r@ a:utor din partea altor persoane. ). 'imitarea efectelor !enerale ale decubitului. ".*ombaterea repercursiunilor psiholo!ice ale imobiliz@rii. 5. &re!@tirea funcEional@ a aparatului cardiovascular pentru trecerea la urm@toarea etap@. 7.(eabilitarea const@ din reluarea de c@tre bolnav, asistat de medic, c a d r e m e d i i s a u = i n e t o t e r a p e u t , a m@surilor de autoAn!ri:ire, a unor eforturi mici, a ortostatismului Bi a mersului inclusiv pe sc@ri. *ostul ener!etic al etalei este redus, iniEial 0 F . M12s, ulterior . F " M12s. Mi*loace: - mobiliz@ri pasive? mobiliz@ri active analitice ale membrelor? mers? 9$'-uri? e%erciEii de stretchin!. Perioada de trecere dintre faza I +i faza a,II,a de recuperare (apro%imativ 0-. s@pt@mCni) &)iective: 0. conservarea rezultatelor Bi nivelul de efort atins An timpul fazei intraspitaliceBti a recuper@rii .. instruirea familiei cu privire la atitudinea ce trebuie adoptat@ faE@ de bolnav ). instruirea bolnavului An vederea monitoriz@rii efortului prin -*, intensitatea efortului (>cala #or!) ". obEinerea efectelor psihice benefice 5. instruirea privind reluarea activit@Eii se%uale

Mi*loace: -e%erciEiile fizice pe care bolnavul le-a efectuat An spital, de . ori< zi, 00-.0 minute? p r e s t a E i i c a s n i c e , ! o s p o d @ r e B t i : a s p i r a t , c@lcat, activit@Ei de buc@t@rie, sp@lat cu maBina? m e r s u l nesuprave!heat Faza a II,a de recuperare &erioada de convalescenE@ Ancepe dup@ ) F 7 s@pt@mCni de la d e b u t u l i n f a r c t u l u i B i c o r e s p u n d e capacit@Eii bolnavului de a urca un eta: f@r@ semne de intoleranE@ la efort. 1a dureaz@ / F 00 s@pt@mCni,interval dup@ care, dac@ evoluEia este favorabil@, bolnavul ABi poate relua activitatea profesional@. 9ceast@ perioad@ este cea mai important@ An recuperarea fizic@, deoarece urm@reBte s@ redea bolnavului ma%imul posibil din capacitatea sa fizic@, compatibil@ cu starea funcEional@ a cordului. &)iective: 0. reducerea travaliului cardiac pentru un nivel dat de efort, prin ameliorarea utiliz@rii periferice a 4.? .. creBterea capacit@Eii de efort ma%imal (G4.M%) prin aceeaBi ameliorare a utiliz@rii periferice a 4.? ). ameliorarea performanEei cardiace ma%ime apreciate prin debitul cardiac ma%imal (opEional@)? ". dezvoltarea circulaEiei coronariene colaterale? 5. obEinerea unor efecte psiholo!ice favorabile, care a@ contribuie la recCBti!area Ancrederii An sine, alun!area 7. An!ri:or@rii Bi an%iet@Eii le!ate de reluarea activit@Eii profesionale Bi de rezolvarea problemelor comple%e ale vieEii. Mi*loace: -e%erciEii izometrice? e%erciEii de rezistenE@ care an!a:eaz@ ! r u p e m u s c u l a r e m a r i : aler!area pe loc, urcat pe sc@riE@, bicicleta er!ometric@ sau de e%terior? :ocuri recreative? e%erciEii analitice libere? contracEii intermediare? plimb@ri? activit@Ei zilnice curente. Faza a III,a de recuperare (faza de AntreEinere) $enumit@ Bi faza de menEinere a recuper@rii fizice, are ca scop menEinerea Bi eventual ameliorareacondiEiei fizice Bi a parametrilor funcEionali caracteristici obEinuEi An faza a -a. >e desf@Boar@ An paralel cuterapia medicamentoas@ cronic@ Bi m@surile de profila%ie secundar@ a cardiopatiei ischemice, concurCnd A m p r e u n @ c u a c e s t e a l a A n c e t i n i r e a pro!resiunii arterosclerozei sau la re!resiunea acesteia. -aza a a urmeaz@ imediat fazei a -a a recuper@rii, AncepCnd de re!ul@ la / F 0.

s@pt@mCni de la debutul M9. 9cest moment este caracterizat sau definit prin mai mulEi parametri. 1ste vorba despre consumul ener!etic care, An momentul An care capacitatea de efort atin!e 8 M12s,este considerat a fi suficient de mare pentru a asi!ura bolnavului dup@ un accident coronarian acut sau dup@ bH pass aorto-coronarian, o viaE@ activ@, inclusiv relizarea activit@Eii profesionale &)iective: 0. MenEinerea, Bi chiar, creBterea capacit@Eii de efort ma%im@ An raport cu severitatea afect@rii .. (eorientarea profesional@ An raport cu capacitatea ma%im@ de efort cCBti!at@. Mi*loace: -mobiliz@ri active? e%erciEii de rezistenE@ la cicloer!ometru? elemente din :ocuri sportive - :ocuri sportive dar f@r@ caracter competiEional