Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Zootehnie Catedra de Tehnologii Disciplina: Merceologia produselor alimentare Titular de disciplin: Conf. Dr. Minodora TUDORAC !

Mierea de salcam
Realizator: Gheorge C. Ana-Maria

2 !2-2 !" !

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Mierea de salcam

Introducere
Mierea #din latin melem$ %n greac %nseamn& 'al(in&') este un produs apicol o(inut *rin trans+ormarea i *relucrarea nectarului sau manei de c&tre albine i de*ozitat %n celulele fagurilor *entru a constitui hrana *o*ulaiei dinstup. ,(inerea mierii este sco*ul *rinci*al al a*iculturii din *rezent i din trecut. Con+orm statisticilor- *roducia anual& mondial& de miere %n 2 . a +ost de !-/ milioane de tone. Mierea de al(ine a +ost *rima su(stan0& dulce +olosit& de om- +iind *re0uit& %n s*ecial de *reo0i %n cadrul diverselor ritualuri. 12ist& su+iciente m&rturii c& %n civiliza0iile antice mierea era +olosit&- *rintre altele- la *re*ararea unei (&uturi alcoolice la care se ad&uga *olen 3i levuri din +aguri- %ns&- cele mai vechi documente re+eritoare la miere sunt dou& +ragmente scrise %n lim(a sumerian&. 4e la egi*teni au r&mas m&rturii *rivind modul de recoltare 3i +olosire a mierii. Ba(ilonienii 3i di+eritele civiliza0ii str&vechi din 5ndia 3i China- utilizau mierea at6t ca medicament c6t 3i la ritualuri 3i ceremonii. Mierea este un aliment cu *ro*rietati medicamentoase recunoscute si tre(uie consumata regulat de (atrani- co*ii- s*ortivi- oameni care lucreaza noa*tea. 7oate +i +olosita +ie ca aliment energizant- in cazurile de surmena8- o(oseala- neurastenie- (oli de inima- a+ectiuni gri*ale- he*atice - arsuri - +ie ca la2ativ sau indulcitor natural etc. Celor care su+era de insomnii- li se recomanda ca seara sa consume 2 linguri de miere intr-un *ahar de ceai cald de tei. 4easemenea- in cazul (olilor de +icat- mierea este recomandata intrucat mareste *ro*ortia de glicogen- +orti+icand organismul im*otriva in+ectiilor.

Cap. 1. Tehnologia de obinere a mierii; controlul calitii pe fluxul de obinere a acesteia.

1.1. Prezentarea produsului si a grupei din care face parte Mierea de al(ine este un *rodus *rimar de origine vegetala - natural com*le2 rezultat al nectarului +loral al *lantelor si al im(ogatirii acestuia de catre al(ine #A*is melli+era ) cu su(stante *ro*rii- *rin actiunea sucului secretat de glandele acestora. Al(inele *roduc +recvent si miere de mana- care *rovine din diverse lichide dulci din *lanta- dar nu din +loare. 1ste o solu0ie a*oas& (ogat& %n su(stan0e zaharoase - *6n& la 9 : - re*rezentate %ndeose(i de glucoz& 3i +ructoz& ce *rovin din nectarul +loral- e2tra+loral- man& 3i alte surse- recoltate de al(ine 3i de*ozitate %n +aguri. 1nzimele- *e care al(inele le introduc %n nectar- au %nsu3irea de a scinda zaharoza- maltoza- melezitoza- ra+inoza- meli(ioza etc.- acest *roces dur6nd ani %ndelunga0i. ;rans+ormarea nectarului de c&tre al(ine %n miere este %nso0it& a*oi de *reschim(area 3i %nlocuirea con0inutului de acizi ne+olositori- odat& cu eli(erarea sur*lusului de a*&. Valoarea *<ului dintr-o miere maturizat& variaz& de la "-.-.-.- du*& *rovenien0a ei +loristic&.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Al(inele de*ind in e2clusivitate de lumea vegetala *entru alimentatia lor si- de aceea- in intreg sezonul activ - ele de*un e+orturi sustinute *entru asigurarea hranei- atat *entru necesitatile imediate cat si *entru crearea de rezerve. 5n mod o(isnuit - al(inele se alimenteaza cu nectar - miere- *olen- si a*a- iar *entru hrana larvelor si a matcilor utilizeaza in *lus - la*tisor de matca.Cu e2ce*tia a*ei- mierea si *olenul sunt de*ozitate ca rezerve. 5n mod arti+icial in hrana al(inelor se *oate utiliza o gama larga de alimente : siro* si ser(et de zahar- zahar tos- zahar *ul(ere in amestec cu dro8diile de (ere- la*te *ra+- +aina de soia deli*idata- *olen de *orum(- +ainuri de di+erite cereale- medicamente- *recum si adaosuri de *lante medicinale. 4in nectar- mana sau sucuri dulci- care se gasesc in di+eritele *arti ale *lantelor si ar(orilor- in amestec cu unele su(stante care iau nastere in glandele salivare ale al(inelor- se o(tine mierea- *e care al(inele o de*un in celulele +agurelui. 4enumirea de miere nu se *oate da nici unui *rodus asemanator- la +a(ricarea caruia nu *artici*a in e2clusivitate al(inele- sau care rezulta in urma hranirii al(inelor cu zahar sau siro*uri dulci. ;ot asa- nu se *oate da denumirea de miere *roduselor care contin mai mult de 22: a*a si .: zaharoza- sau alte categorii de miere arti+iciala o(tinuta *rin di+erite metode chimice. 4in *unct de vedere comercial- *rin notiunea de miere se intelege acel *rodus asa cum a +ost el e2tras- din +aguri- iar oricare alta +orma de *rezentare va tre(ui sa *oarte denumirea cores*unzatoare: +agure cu miere- miere cu *olen- miere cu la*tisor de matca etc. 7entru al(inenectarul si celelalte sucuri dulci asigura su(stratul energetic- *olenul asigura su(stratul *lastic iar a*a si alte alimente com*leteaza necesarul de su(stante nutritive. 1.2. ateriile prime utilizate !n ob"inerea mierii 7entru a o(ine mierea - al(inele au dou& surse de materii *rime : o surs& vegetal&re*rezentat& %n cea mai mare *arte de nectarul +lorilor - i o surs& animal&- re*rezentat& de su(stanele dulci- (ogate %n zaharuri- eliminate de unii *arazii ai *lantelor- numit& man&. Nectarul constituie sursa cea mai im*ortanta cantitativ si cea mai valoroasa calitativ. 1l este un *rodus com*le2 de secretie al glandelor nectari+ere +lorale si e2tra+lorale- su( +orma unei solutii glucidice de concentratii di+erite . Glandele nectari+ere e2tra+lorale - *ot sa +ie localizate *e +runze- *e *eioluri - *e sti*ele- *e (ractee sau *e *eduncul.Cele +lorale sunt situate la (aza +lorii - dar *ot +i si *e *etale - *e se*ale sau *e car*ele. =a glandele nectari+ere +lorale secretia nectarului ince*e de o(icei odata cu deschiderea +lorilor si se termina du*a *olenizarea lor- cand rezervele situate in vecinatatea ovarului sunt mo(ilizate *entru +ormarea semintei si a +ructului. >n +unctie de s*ecia si varsta *lantei - de umiditatea atmos+erica - de intensitatea luminii si a vantului- de *reci*itatii si de tem*eratura- concentratia lui *oate scadea su( .: sau *oate creste la *este ? :. Al(inele *re+era nectarul cu concentratii in zaharuri situate in 8urul valorii de / . :. 7rici*alele com*onente ale nectarului sunt zaharoza- glucoza si +ructoza- care se gasesc in cantitati mari- iar al+a-metil glucozidele-maltoza- meli(ioza- trehaloza- ami(ioza- ra+inozamelizitoza- in cantitati reduse.>n a+ara de zaharuri in com*ozitia chimica a nectarului intra si alte su(stante in cantitati mai mici- uneori in+ime- cum ar +i acizi grasi- r&ini- de2trine- di+eriti com*usi cu +os+or si azot- saruri minerale - *roteine- vitamine- enzime- dro8dii- su(stante (iologic active- su(stante aromate. Greutatea s*eci+ica a nectarului variaza in limite cu*rinse intre !- 2 si !-".- iar reactia lui *oate +i acida - (azica sau neutra- in general avand un *< acid. "

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Mana este acea su(stanta dulce- lim*ede si v6scoasa- uneori solidi+icata- ce se a+la in anumite *erioade ale anului *e +runzele- ramurile sau tul*inile *lantelor. 1a *oate +i de origine vegetala- cand este secretata direct de +runzele- mugurii sau alte *arti din *lanta- sau de origine animala - cand este *rodsa *rin intermediul anumitor insecte. Mana de origine vegetala *rezinta im*ortan& mai redusa. Aceasta a*are *rimavara *e ramurile de arar- mesteacan- arin- tei salcie- odata cu trecerea *lantelor din starea de re*aus in cea de activitate- atunci cand e2cesul de seva se elimina su( +orma de *icaturi *rin niste celule numite stomate acvi+ere.Acest +enomen *oarta numele de gutaie. Mana de origine animala este *rodusul de e2cretie a unor insecte care consuma seva *lantelor.Acestea utilizeaza *roteinele si a*a sevei si elimina *artea nedigerata- (ogata in zaharuri.7e langa zaharurile de (aza # zaharoza- glucoza- +ructoza) in man& a*ar +orme noi de zaharuri- ne%nt6lnite in sucul celular.Aceste zaharuri sunt rezultatul actiunii +ermentilor si secretiilor *roduse de insecte care *artici*a nu numai la descom*unerea zaharurilor din seva ci si la +ormarea de zaharuri su*erioare #oligozaharide) - unul dintre acestea +iind melezitoza.;ot su( in+luenta acestor +ermenti se *ot +orma unele su(stante zaharoase ce sunt ingerate de al(ine si de alte insecte consumatoare de mana. Mana mai contine *entozani- gume- mucilagii si alte su(stante hidrocar(onate com*le2e de ti*ul su(stantelor *ectice- *recum si o cantitate mare de saruri minerale #*ana la /-. : din su(stanta uscata). @iind un *rodus de dezasimilatie al insectelor- s*re deose(ire de nectarcontine o cantitate mai mare de su(stante azotoase si este sarac in su(stante aromate s*eci+ice nectarului +lorilor. 7rezenta in mana a aminoacizilor noi cum este acidul gamma amino(utiricse *resu*une ca este rezultatul meta(olismului insectei sau constituie un *rodus al activitatii sim(iontilor ce traiesc in hemolim+a insectei gazda- ca*a(ili sa +i2eze si sa trans+orme azotul din aer. 4eoarece in mana mai e2ista unele su(stante neintalnite in seva *lantei gazda- se deduce ca sim(iontii 8oaca un rol im*ortant in sinteza vitaminelor- indeose(i a celor din gru*a B- care sunt mai rare sau li*sesc com*let din sucul celular. 1.#. Procesul tehnologic de obtinere a produsului miere 7roducerea mierii este un *roces com*le2 ce ince*e odata cu recoltarea sucurilor dulci de catre al(inele culegatoare si se incheie in momentul ca*acirii celulelor in care a +ost de*ozitata. A*aratul (ucal al al(inei este ada*tat *entru su*t si lins- el +iind +ormat din mandi(ule - ma2ile si la(ium - ultimele doua segmente +ormand trom*a.Mandi(ulele sunt doua *iese articulate mo(il *e o(raz- actionate de muschi *uternici si servesc la ingerarea granulelor de *olen- la roaderea ca*acelelor - la modelarea solzilor de ceara- la cladirea +agurilor- curatirea stu*ului si la sustinerea trom*ei- atat in tim*ul re*ausului cat si al activitatii. =a (aza mandi(ulelor se deschid doua glande mandi(ulare ce sunt +oarte mici la trantor- (ine dezvoltate la al(ina lucratoare si +oarte mari la matca. Secretia acestei glande- im*reuna cu cea aglandelor +aringiene- +oreaza saliva. 5n momentul as*iratiei solutiilor zaharoase- trom*a este indre*tata inainte- cu (aza ridicata in sus. Materia *rima a(sor(ita de trom*a - *atrunde in eso+ag si este de*ozitata in gusa al(inei. Gusa re*rezinta o dilatatie a eso+agului - volumul ei *utand a8unge *ana la A. mg- in medie ea trans*ortand ".-/. mg. Al(inele culegatoare - du*a ce isi um*lu gusa cu materia *rima - se intorc in stu* - unde sunt intam*inate de al(inele tinere care nu ies din stu*i ci e2ecuta doar muncile din interior. ,data cu intrarea in stu*- al(ina culegatoare deschide larg ma2ilarul su*erior si scoate *icatura de nectar *e *artea anterioara a trom*ei- de unde al(ina *rimitoare o ia cu trom*a ei. /

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Aceasta o*eratiune dureaza *ana la *atru minute - du*a care al(ina culegatoare z(oara din nou la cules. ;rans+ormarea nectarului si a manei in miere are la (aza un *roces +izic si unul (iochimic- la care *artici*a toata +amilia. 1liminarea sur*lusului de a*a din materia *rima *ana la limita de !A-!9 : se realizeaza *rin eva*orare *e doua cai : *rin maturarea acesteia de catre al(ine sau *rin distri(uirea ei in cat mai multe celule ale +agurilor. Maturarea mierii de catre al(ine consta in regurgitarea re*etata a unei *icaturi de nectar din gusa la e2tremitatea cavitatii (ucale su( indoitura trom*ei si inghitirea re*etata a *icaturii. 1liminarea *icaturii de nectar si inghitirea insotita de o miscare ritmica a trom*ei- se des+asoara in re*rize de ! -!. secunde - tim* de a*ro2imativ 2 minute- a*oi al(ina de*oziteaza mierea in celule. 4u*a un asemenea ciclu de maturare urmeaza altele- desavarsind *rocesul de trans+ormare a nectarului sau manei in miere. 5n acest tim*- nectarul *ierde o cantitate a*recia(ila din continutul sau a*os - se satureaza cu enzime *roduse de glandele salivare ale al(inei si au loc *rocese (iochimice - *rocese ce au ince*ut inca din momentul recoltarii si trans*ortarii materiei *rime. Aceste *rocese (iochimice constau in trans+ormarea zaharozei su( actiunea invertazei in glucoza si +ructoza. Ast+el *relucrat- materialul recoltat este de*ozitat su( +orma de *icaturi mici *e +undul mai multor celule- du*a care al(inele- *rin miscarea ari*ilor - creeaza curenti de aer care accelereaza eva*orarea a*ei - ast+el ca du*a 2-/ zile continutul in zahar a8unge la AB-9 :. 4u*a ingrosarea lui este trans*ortat in alte celule- unde se termina *rocesul de maturare si se trans+orma in mierea *ro*riu-zisa. Reducerea continutului de a*a duce la reducerea s*atiului de stocare si la marirea *resiunii osmotice a mierii. ,smoza este +enomenul o(servat atunci cand doua solutii de concentratii di+erite sunt se*arate de o mem(rana organica sau de un *erete semi*ermea(il. Bacteriile nu *ot sa traiasca si nici sa se inmulteasca in miere din cauza *resiunii osmotice.4aca (acteriile sunt in stadiul de s*ori - ele nu sunt a+ectate de *resiunea osmotica datorita grosimii *eretelui celular si sla(ului continut in a*a. Ast+el- daca o (acterie este introdusa intentionat sau involuntar in miere este literalmente deshidratata si omorata.7resiunea osmotica din miere este unul din +actorii de *rotectie contra atacului micro(ilor si a *erioadei sale mari de conservare. Actiunea enzimelor asu*ra zaharurilor din miere are loc si du*a ce aceasta a +ost de*ozitata in celulele +agurilor si mai de*arte- chiar si du*a e2tragerea ei din +aguri. Mierea se matureaza de doua ori mai re*ede in celulele um*lute numai C decat cele in cele um*lute D . 5n nectar si in s*ecial in mana - in a+ara de zaharoza- se gasesc si alte su(stante hidrocar(onate mai com*le2e- asu*ra carora activitatea enzimatica a salivei al(inelor este +oarte sla(a - ast+el ca acestea raman in *rodusul +init a*ro2imativ in aceeasi +orma. 4u*a ce al(inele um*lu celulele cu miere - le ca*acesc- +orma su( care mierea *oate sa se conserve tim* indelungat. Mierea recoltata din +agurii cu celule neca*acite este de calitate in+erioara- deoarece inainte de ca*acire- *rocentul de a*a este de o(icei *este 2 : - iar trans+ormarea zaharozei in glucoza si +ructoza este in *lin *roces de des+asurare. , +amilie de al(ine *oate sa stranga intr-un sezon meli+er- *racticand stu*aritul *astoral *ana la !. Eg de miere. 7entru a aduna un Eg de miere- o al(ina tre(uie sa e+ectueze !2 !. de z(oruri de cules- iar *entru a *roduce aceasta cantitate de miere- al(inele unei +amilii *arcurg a*ro2imativ 2/ Em. 1.$. Caracteristicile de calitate ale produsului %miere% Caracteristici organoleptice .

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti 5ndi+erent de *rovenienta ei- mierea de al(ine are anumite *ro*rietati +izice si o anumita structura chimica- care constituie caracteristicile acestui *rodus. Caracteristicile organole*tice cu*rind culoarea - mirosul - gustul - consistenta si *uritatea mierii. Culoarea mierii di+era de la incolor *ana la neagra. =a mierea de nectar *redomina culoarea gal(ena- rar se intalneste nuanta maro *ana la verde. Mierea stransa la ince*utul *rimaverii are o culoare de un gal(en viu- *ana la *ortocaliu. Mierea stransa din nectarul de la e2teriorul +lorilor este a*roa*e incolora sau are o nuanta verzuie. Mierea de culoare gal(ena deschis este s*eci+ica celei de salcam- iar cea de culoare inchisa mierii de munte sau de (alta. Cu tim*ul - mierea isi *ierde culoarea initiala- de o(icei se inchide la culoare - iar tim*ul cristalizarii se deschide. 5ntensitatea culorii in tim*ul *astrarii se datoreaza com(inatiilor tanatilor si a altor *oli+enoli- cu +ierul din vasele de *astrare si din instalatiile de *relucrare- concomitent cu intrarea in reactie a zaharurilor reducatoare cu su(stantele ce contin azot aminic #aminoacizi- *oli*e*tide*roteine). 7astrata in vase de cu*ru - mierea ca*ata culoare gri-verzuie- iar in vase de +ierculoare rosie inchis. Fu intotdeauna mierea de culoare deschisa este su*erioara celei de culoare inchisa- motiv *entru care in cele mai multe GStandarde *entru miereG sunt cu*rinse la calitatea 5 sorturile de miere de la cele mai deschise culori *ana la cele mai inchise. A*recierea culorii *e *ioata mondiala se +ace cu a*aratul 7hund de determinat culoarea mierii - sau cu com*aratoare de culoare. Scara a*aratului 7hund are !/ de diviziuni e2*rimate in milimetri- cores*unzatoare nuantelor sta(ilite *entru miere.#;a(el !) Sorturile noastre- su( ra*ortul culorii- se incadreaza *e (aza scarii 7hund- ast+el : mierea de salcam- a*roa*e incolora-9-! $ salcam calitatea 5- cel mult !/- calitatea a-55-a- cel mult !9$ mierea din +loarea-soarelui- ".$ mierea de tei- ".-/ $ de zmeur-B $ mierea *oli+lora calitatea 5 *ana la / $ mierea *oli+lora calitatea a-55-a- /.-B . Tabel 1 Cores*ondenta culorilor *e scara 7hund
Culoarea 5ncolora @oarte clara Clara Al(a Gal(en H*al Gal(en-crud Gal(en-*ai Gal(en Hauriu Gal(en-chihlim(ariu Gal(en-*ortocaliu Roscata Maro +oarte clar Maro clar Maro Maro inchis Maro +oarte inchis Fegru 7hund #mm) !! !9 2A ". /! /B .! .. B2 A! 9" ?2 ?? !! !!? !" !/

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Aroma mierii este determinata de continutul in uleiuri eterice si de*inde de s*eciile de la care *rovine nectarul. Uleiurile volatile sunt secretate de celulele glandulare s*eciale- intercalate sau asezate in *rea8ma tesutului nectari+er din +loare- si cunosc o s*eci+icacitate *ronuntata *e (aIa careia se *oate a*recia cu multa e2actitate *rovenienta mierii .Unele uleiuri se *ierd in tim*ul incalzirii sau a *astrarii indelungate- mierea veche do(andeste in cele din urma acelasi miros - usor ranced- *rovenind de la reactiile enzimatice si din +ermentarile care continua sa se *roduca. 5n cazul +ermentarii mierii din cauza microorganismelor care o invadeaza- aroma s*eci+ica este inlocuita *rin mirosuri ne*lacute. Mierea im*rumuta usor mirosuri straine- ast+el ca am(alarea in vase care nu au +ost (ine s*alate sau de*ozitate in inca*eri neaerisite - la un loc cu alte *roduse care emana miroauri *uternice duce la degradarea mierii. Mierea *rovenita de la al(inele hranite cu siro* de zahar sau cea direct +alsi+icata- +iind li*sita de su(stante organice volatile- nu va avea aroma intalnita la mierea naturala. 5n general- aroma tuturor sortimentelor de miere este *lacuta - cea mai accentuata aroma +iind la mierea din +aguri sau mierea *roas*at e2trasa. 4intre sorturile noastre de miere- cea mai *ronuntata aroma o are mierea de otetar- tei si +aneata de deal- iar cea mai discreta aroma o are cea de salie- castan - ra*ita. Gustul este dulce- *lacut- uneori cu nuante mai mult sau mai *utin *ronuntate in +unctie de *rovenienta si com*ozitia ei- iar cand +ermenteaza *rimeste un gust acrisor. Aceasta nuanta discret acrisoara - racoritoare - sesiza(ila in s*ecial la mierea *rovenita de la *omii +ructi+eri si de la salcam se datoreaza im(inarii aromei acesteia cu dulceata zaharurilor din com*ozitia ei si cu aciditatea data de acizii organici. =a sorturile de miere de salcie- salcam- castan- iar(a neagra - *e langa gustul dulce - se *erce*e si o nuanta amaruie destul de *ronuntata. Gustul mierii se datoreaza zaharurilor - acidului gluconic- *rolinei si taninurilor. Gustul cel mai dulce il are mierea in care *redomina +ructoza. Mierea *rovenita de la al(inele hranite cu siro* de zahar - sau zahar invertit- mierea +alsi+icata cu glucoza industrialagelatina - amidon - este mai *utin dulce decat mierea din nectar. =a +alsi+icarea cu amestecuri de zaharina si glicerina- mierea *oate sa +ie dulce- insa are reactie alcalina. Consistenta se a*reciaza du*a modul de scurgere a mierii de *e o lo*atica de lemn. 1a *oate +i uni+orma- +luida -vascoasa - cu di+erite as*ecte de cristalizare. =a mierea cristalizata se indica si *articularitatile structurale inainte de +luidizare ca : untoasa - cristalizata +in - cristalizata nisi*os- cristalizata grosolan. Puritatea se a*reciaza *rin e2aminarea *ro(ei de miere care a servit la sta(ilirea culorii la lumina directa a zilei si se indenti+ica anumite im*uritati : cadavre de al(ine- de ceruri etc. Mierea *osed& o serie de caracteristici senzoriale s*eci+ice: as*ect +&r& s*um&- +&r& cor*uri str&ine vizi(ile- culoare de la sla( incolor *6n& la gal(en deschis- gal(en-auriu - gal(en*ortocaliu- gal(en-%nchis- ru(iniu- gal(en -(run- (run-%nchis- miros 3i gust s*eci+ice mierii- cu arom& mai *u0in sau mai mult *ronun0at&- gust dulce- consisten0a omogen&- +luid&- v6scoas&cristalizat&.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Tabel 2 Caracteristici fizico- c imice
5ndicatorul +izicochimic Continutul de a*a : 4ensitate la 2 C- min Cenusa :- min Aciditate- grade ma2 Jahar direct reducator : Jaharoza: Su(stante nezaharoase : 5ndice diastozic- min Granule de *olen *rezente Miere Mono+lora 2 !./!A .. /. A -A9 .-B !..-/ B.. da 7oli+lora 2 !./!A .. /. A -A9 .-B !..-. ! .? da 4e *adure 2 !./!A !. .. B -A B /-!2 ! .? -

Tabel ! "n#icatorii microbiologici ai mierii #e albine

"pecif icare Miere normal& Miere cu conserva(ilitate limitat& Miere care se scoate din consum #TM$g K" K" L" #umr dro%dii$g 2-" ! -! !
/ "

Mucegaiuri A(sente A(sente 7rezente

Microflor patogen A(sent& A(sent& 7rezent&

MF;M N numarul total de microorganisme Sursa ;a(el 2 - ;a(el " : Marghitas - =.V : Albinele si pro#usele lor$ 1ditura Ceres- 2

1.&. Proprieti biologice Fumeroasele virtu0i medicinale atri(uite mierii nu tre(uie s& ne +ac& s& uit&m c& ea este%nainte de toate- un aliment energetic 3i nu li*sit de interes gastronomic- ceea ce are- de asemeni im*ortan0&. Consumul mierii nu tre(uie s& +ie redus la o *ro(lem& de s&n&tate 3i de regim alimentar $ este 3i o *l&cere a mesei. Ca toate alimentele glucidice- mierea are un a*ort de "2 calorii *e Eilogram de su(stan0& uscat&- ceea ce %nseamn&- 0in6nd seama de cele !A-!9: a*&- o valoare calori+ic& de " de calorii *e Eilogram. Amintim c& nevoile energetice ale adultului care nu de*une un e+ort mare 3i nu lu*t& %m*otriva +rigului sunt de 29 calorii *e zi. , munc& +izic& sau o activitate s*ortiv& sus0inut& *resu*une o cheltuial& de ". calorii. 7entru a aco*eri aceste nevoi calorice- un adult ar tre(ui s& consume zilnic %n 8ur de ! Eg de miere. Acest consum nu ar aco*eri nici nevoile de *roteine- nici *e cele de li*ide 3i nici de vitamine. Mierea nu este aliment com*let. >n schim( este un aliment e2celent *entru mu3chi+oarte (un *entru s*ortivi care tre(uie s& sus0in& un e+ort de lung& durat& : cicli3ti- %not&tori de +ond- al*ini3ti. >n volum mic- mierea aduce zaharuri direct asimila(ile - cu un u3or e+ort de %nt6rziere %n ceea ce *rive3te levuloza- care nu trece direct %n s6nge. 9

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti >n com*ara0ie cu zah&rul- mierea o+er& avanta8ul unei variet&0i mari de gusturi originale. Aromele mierii +ac *arte din acele su(stan0e care stimuleaz& *o+ta de m6ncare 3i +aciliteaz& digestia. @iecare du*& gust- consumatorul *oate g&si- din varietatea mierilor- *e cea sau *e cele care %i convin cel mal (ine- %n +unc0ie de o(iceiurile sale alimentare. S-ar *utea scrie o carte - 3i acest lucru s-a realizat de8a - *entru a e2*une virtu0ile medicinale ale mierii. Aceste virtu0i sunt reale 3i- em*iric- cunoscute de milenii. S-a +olosit 3i continu& s& se +oloseasc& mierea *entru a %ngri8i 3i eventual a vindeca durerile cele mai diverse+ie c& este vor(a de a*aratul digestiv- de inim& sau de a*aratul res*irator. Mierea ca medicament %3i datoreaz& virtu0ile com*ozi0iei sale : asocierea glucozei cu levuloza- acizii organicielementele minerale- sute-de su(stan0e identi+icate sau nu- care *rovin din *lante sau din organismul al(inei- toate constituie o adev&rat& +armaco*ee. 4in *&cate- *entru miere imensa (i(liogra+ie care e2ist& des*re valoarea ei tera*eutic& nu este %ntotdeauna de o riguroas& vioare 3tiin0i+ic&- nu at6t din cauz& c& cercet&rile au +ost *rost +&cute ci din cauz& c& unii e2*erimentatori au +&cut o gre3eal& consider6nd mierea un *rodus de+init 3i sta(il. ,r- mierea nu este nici una nici alta. , cercetare medical& sau o analiz& +iziologic& +&cut& +&r& ca mierea +olosit& s& +i +ost testat& minu0ios din *unct de vedere al originii 3i *ros*e0imii- sunt %ndoielnice. Ce s& re0inem din marea mas& a cercet&rilor +&cute asu*ra *ro*riet&0ilor (iologice 3i medicinale O >n *rimul r6nd *ro*riet&0ile anti(acteriene- *use %n eviden0& %n mod 3tiin0i+ic. Ac0iunea mierii asu*ra mu3chiului cardiac *are s& +ie (ine sta(ilit&- %n urma unor e2*erien0e realizate cu miere de*roteinizat&- in8ecta(il& ca un ser +iziologic cu glucoz&. Ac0iunea asu*ra +icatului a +ost *us& %n eviden0& *rin acela3i *rocedeu. Administrarea mierii %n medicina in+antil& a ar&tat c& are o ac0iune +avora(il& asu*ra +i2&rii calciului 3i asu*ra *rocentului de hemoglo(in& *recum 3i %n cre3tere. >n *rivin0a *ro*riet&0ilor u3or la2ative ale mierii- se *are c& ele tre(uie atri(uite %n s*ecial levulozei. >n s+6r3it- +olosirea tradi0ional& a mierii *entru a %ndulci ceaiul %n tim*ul iernii nu este li*sit& de +undament c&ci ac0iunea sa anti(acterian& %3i g&se3te ast+el cea mai (un& %ntre(uin0are %n tratamentul a+ec0iunilor res*iratorii. 1.'. (xtracia mierii 12trac0ia mierii *rin stoarcere este *ractic a(andonat&. 1a cores*unde unei +orme de a*icultur& *e cale de dis*ari0ie- cea cu co3ni0e. @olosirea stu*ului cu rame mo(ile im*lic& e2trac0ia mierii *rin centri+ugare 3i recu*erarea cerii +agurilor *entru anul urm&tor. 12tractorul centri+ugal- inventat %n secolul trecut- are +orme di+erite %n +unc0ie de destina0ie : *entru o e2*loatare modest& cu c60iva stu*i sau *entru o %ntre*rindere *ro+esionist& unde se e2trag c6teva tone sau zeci de tone de miere %n +iecare an. 4ar- de la e2tractorul *entru *atru rame ac0ionat manual 3i *6n& la e2tractorul *entru *atruzeci sau o*tzeci de rame ac0ionat de un motor electric- *rinci*iul este acela3i. Se +olose3te +or0a centri+ug& *entru a scoate mierea din celule 3i a o *roiecta *e *eretele intern al cuvei. @or0a a*licat& +agurelui este %n +unc0ie de viteza unghiular& a co3ului e2tractorului 3i de raza co3ului. >n e2tractorul tangen0ial- ramele sunt a3ezate tangen0ial +a0& de cilindrul virtual *e care mi3carea co3ului le +ace s&-l descrie $ %n aceste condi0ii- +or0a a*licat& ramelor este uni+orm& sau a*roa*e uni+orm& *e toat& su*ra+a0a #nu se *oate e2trage dec6t o singur& +a0& odat&). >n e2tractorul radial- +or0a centri+ug& a*licat& ramei variaz& *rogresiv de la catul in+erior *6n& la s*eteaz& $ %n vecin&tatea a2ei e2tractorului- +or0a centri+ug& este sla(&. @iecare din cele dou& sisteme are avanta8ele 3i inconvenien0ele sale. 12tractorul tangen0ial lucreaz& mai omogen dec6t e2tractorul radial- dar %l o(lig& *e o*erator s& e2trag& succesiv cele dou& +e0e ale +agurelui$ de +a*t- %l o(lig& s& lucreze de trei ori. ?

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti %ntr-un *rim tim*- cu vitez& moderat&- se e2trage sumar mierea de *e *rima +a0& $ %n al doilea tim* se e2trage mierea de *e +a0a a doua $ %n al treilea tim*- se revine la *rima +a0& *entru a se termina e2trac0ia. 4e +a*t- greutatea +e0ei o*use celei care este %n curs de e2trac0ie este su+icient& *entru a +ace +agurele s& cedeze dac& +or0a centri+ug& este succesiv&. 7entru a evita aceste mani*ul&ri o(ositoare- se construiesc e2tractoare tangen0iale reversi(ile la care inversarea sensului rota0iei *rovoac& %ntoarcerea co3urilor %n care se a+l& ramele. >n orice caz- e2tractorul tangen0ial are ca*acitate mic& *entru c6t s*a0iu ocu*&. 1ste +oarte *otrivit *entru e2*loat&rile mici sau *entru e2tragerea mierii cu v6scozitate mare- deoarece *ozi0ia tangen0ial& a ramelor este mai e+icace dec6t *ozi0ia radial&. 12tractorul radial are avanta8ul ca*acit&0ii sale mari - *6n& la o*tzeci de rame 4adant mari - *entru un volum redus. 1l nu necesit& reluarea ramelor. 7entru a +i total&- e2tragerea necesit& un tim* mai %ndelungat. 12tractoarele moderne sunt +a(ricate e2clusiv din materiale no(ile. @olosirea ino2ului 3i a *lasticului alimentar dau garan0ia de cur&0enie- igien& 3i ne*oluare cu metale grele. 12tractoarele *rev&zute cu motor electric au un am(reia8 automat- un schim(&tor de vitez&- o +r6n&- iar modelele cele mai *er+ec0ionate se *ot *rograma ast+el %nc6t viteza de rota0ie 3i tim*ul de e2trac0ie *ot +i o*timizate +&r& interven0ia o*eratorului %n tim*ul +unc0ion&rii. @or0a centri+ug& care tre(uie a*licat& mierii de*inde de v6scozitatea acesteia- deci de con0inutul %n a*& 3i de tem*eratura sa. Varia0iile v6scozit&0ii %n +unc0ie de originea +loral& nu sunt mari dec6t %n cazul mierii de iar(&-neagr& 3i de man&. 7entru a u3ura e2trac0ia mierii- este (ine s& se lucreze la tem*eraturi destul de ridicate *entru a-i reduce v6scozitatea. >n a8unul e2trac0ieimagazinele se *ot *&stra la 2.-" PC %ntr-o camer& de %nc&lzire. , am(ian0& *rea rece +ace ca e2trac0ia s& +ie di+icil&. 12trac0ia mierii *oate +i *recedat& de o a8ustare a con0inutului %n a*&. Uneori suntem o(liga0i s& scoatem magazinele con0in6nd numeroase rame *line dar cu miere nec&*&cit&. 12ist& dis*ozitive care *ermit evacuarea %n c6teva ore a e2cesului de umiditate al mierii chiar %n magazine. 7entru aceasta se *roiecteaz& un curent de aer uscat *rin magazinele stivuite. Cel mai (un mi8loc de a usca aerul este de a-l +ace s& treac& *rintre ni3te elemen0i de r&cire unde umiditatea se condenseaz& %n ghea0&. Aerul uscat tre(uie re%nc&lzit moderat %nainte de a +i diri8at s*re magazine $ *entru aceasta aerul se trece *este ni3te rezisten0e electrice. Acest sistem este convena(il %n marile e2*loat&ri. 5n e2*loat&rile mici 3i mi8locii- magazinele se *ot *une %ntr-o camer& %nc&lzit& moderat cu a8utorul unui mic radiator electric 3i (ine ventilat& *rin deschideri %n *artea de 8os 3i de sus care s& *ermit& *rimenirea aerului. %ntre magazine se *un *ene de lemn *entru a +acilita circula0ia aerului %ntre ramele care tre(uie deshidratate. Acest *rocedeu nu este e+icient dec6t dac& aerul care intr& %n camer& este destul de uscat. 4eshidratarea mierii %n magazin este uneori at6t de ra*id&- c6nd condi0iile sunt +avora(ile- %nc6t con0inutul %n a*& devine *rea sc&zut. ;re(uie deci s& su*raveghem o*era0ia 3i s& nu o *relungim mai mult dec6t este necesar. 4e asemenea- tre(uie s& evit&m ventilarea unui aer %nc&rcat cu *ra+ deoarece ar *utea a8unge %n miere. Se *ot monta +iltre de aer %n locurile sensi(ileadic& la deschiderile de admisie a aerului iar %nc&*erea %n care se +ace condi0ionarea tre(uie s& +ie s*&lat& cu mult& a*& %nainte de +olosire. 4esc&*&cirea +ace *arte din e2trac0ie. ;re(uie s& evit&m s& +acem desc&*&cirea cu cu0ite electrice *rost reglate care *ot carameliza mierea sau o *ot colora inutil. >n *rinci*iu- cu0itele electrice de desc&*&cit au termostat. 12trac0ia *rin centri+ugare nu +urnizeaz& o miere care s& *oat& +i direct %m(uteliat&. 7roiectarea *ic&turilor de miere *e *ere0ii e2tractorului *rezint& inconvenientul c& %ncor*oreaz& mult aer su( +orma unor (ule microsco*ice. 7articulele de cear& smulse din +agure %n momentul !

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti desc&*&cirii a8ung- de asemenea- %n miere- ca 3i +ragmente de *ro*olis 3i mici cantit&0i de *olen *rovenind din celule cu *olen care se g&sesc %n num&r mai mare sau mai mic *rintre celulele cu miere. 7entru a o(0ine o miere comercializa(il&- este necesar s& o *uri+ic&m. Cea mai (un& metod& de a *uri+ica mierea este s& o l&s&m c6teva zile %ntr-un reci*ient numit maturator- im*ro*riu dealt+el- deoarece mierea nu este su*us& unei maturiz&ri ci unei sim*le decant&ri. 7entru a 3ti la ce tre(uie s& ne a3te*t&m %n urma unei decant&ri- tre(uie s&-i cunoa3tem legile. 1le sunt sim*le. Un o(iect oarecare #(ul& de aer- *articul& de cear& etc.) *resu*us s+eric 3i *er+ect neted- se va de*lasa cu at6t mai re*ede %n sus sau %n 8os cu c6t di+eren0a de densitate %ntre acest o(iect 3i mediul lichid #%n acest caz mierea) este mai mare- cu c6t lichidul este mai *u0in v6scos 3i o(iectul este mai mare. =i*se3te din aceast& +ormul& un coe+icient care re*rezint& +recarea dintre o(iect 3i lichid$ acest coe+icient este nul c6nd este vor(a de aer dar *oate +i +oarte ridicat %n cazul unui gr&uncior de *olen s*inos- de e2em*lu. S& vedem cum se a*lic& legile +izicii #+ormula lui StocEes) la *uri+icarea mierii. Bulele mari de aer se ridic& re*ede la su*ra+a0& datorit& dimensiunilor lor 3i di+eren0ei de densitate %ntre aer 3i miere. Cu c6t (ulele sunt mai mici- cu at6t ele se de*laseaz& mai %ncet. 7articulele de cear& se ridic& mai *u0in re*ede la su*ra+a0& dec6t (ulele de aer. 4ac& nu sunt +oarte +ine- gr&uncioarele de nisi* #*ot e2ista %n mod %nt6m*l&tor) a8ung la +undul maturatorului destul de re*ede. Micile aglomer&ri de *olen urc& destul de re*ede la su*ra+a0&- %n tim* ce gr&uncioarele de *olen izolate au o vitez& ascensional& a*roa*e nul&. Fumai *olenurile +oarte mari #cu un diametru mai mare de - 9mm) *ot a8unge la su*ra+a0& %n c6teva zile. ;re(uie s& 0inem seama 3i de gradul de v6scozitate al mierii. 4ac& acesta este *rea ridicat- *uri+icarea *oate deveni im*osi(il&. 7entru a-l reduce- este (ine s& 0inem maturatorul la o tem*eratur& %n 8ur de " PC *rote86ndu-l %m*otriva *ierderilor de c&ldur& sau- mai (ine- %nchiz%ndu-l %ntr-o cutie *rev&zut& cu o rezisten0& electric& 3i un termostat. Avanta8ul maturatoarelor termostate este- *rintre altele- de a %nt6rzia cristalizarea. Anumite mieri- %n s*ecial de cruci+ere- cristalizeaz& +oarte re*ede. >nc& din maturator se o(serv& %nce*utul cristaliz&rii. M&rindu-se considera(il v6scozitatea mierii- cristalizarea %m*iedic& *uri+icarea. 7uri+icarea mierilor se *oate +ace 3i *rin +iltrare. @iltrele +olosite %n mod curent %n a*icultur& sunt sim*le site cu ochiuri de -! mm. Acestea sunt su+iciente *entru a elimina din miere de3eurile de cear& 3i im*urit&0ile mari. , verita(il& +iltrare *resu*une o %nc&lzire su+icient& *entru a reduce v6scozitatea 3i o anumit& *resiune. 5nstalarea +iltrelor nu se 8usti+ic& dec6t %n cazul circuitelor de *relucrare industriale. ;ehnica de +iltrare *e diatomee la tem*eratur& ridicat& 3i *resiune mare nu este +olosit& %n unele 0&ri. 1a duce la o(0inerea unei mieri *er+ect cristaline- sterile- li*sit& de *olen sau de materii coloidale. Mierea ast+el +iltrat& nu mai *oate +i numit& *e de*lin miere. 1.6.1. Filtrarea A*icultorul care %3i condi0ioneaz& mierea *e care o recolteaz& *oate s& se mul0umeasc& cu *uri+icarea o(0inut& *rin *&strarea acesteia %n maturator minimum trei zile. 1ste greu s& se +i2eze un tim* de maturare necesar 3i su+icient deoarece aceast& o*era0ie de*inde de %n&l0imea reci*ientului +olosit #cu c6t este mai %nalt- cu at6t *uri+icarea este mai lent&) 3i de v6scozitatea mierii- aceasta de*inz6nd la r6ndul ei de tem*eratur&- con0inutul %n a*& 3i natura mierii. 4ac& se +olose3te un maturator cu termostat la " PC- se *oate o(0ine o *uri+icare ra*id& $ *rudent este s& scoatem mierea de %ndat& ce este *osi(il- 3i aceasta din mai multe motive. 7rin %nc&lzirea continu& se +avorizeaz& +ormarea de <M@ 3i mierea se coloreaz& %n c6teva s&*t&m6ni. 4ac& se !!

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti %ntreru*e %nc&lzirea- mierea se *oate cristaliza %n maturator$ %n acest caz este greu de scos din el +&r& mi8loace adecvate. Am(alarea cu am&nuntul *oate s& se +ac& du*& *uri+icare. Cristalizarea va interveni s*ontan dar (ine%n0eles- necontrolat. Unele mieri cristalizeaz& (ine- altele *rost. Vom vedea mai t6rziu cum *utem controla acest *roces. Mul0i a*icultori nu se ocu*& cu v6nzarea %n detaliu a *rodusului lor. 1i *re+er& s&-l livreze unei coo*erative a*icole sau unui comerciant- *rocesator 3i *entru acest lucru este su+icient s& se trag& mierea %n am(ala8e cu ca*acitate mare- dintre care cele mai +olosite sunt (idoanele de " -. litri 3i (utoaiele de " Eg. Condi0ionarea industrial& cere mi8loace relativ im*ortante. Unitatea de condi0ionare tre(uie s& +unc0ioneze tot anul- ceea ce %nseamn& c& tre(uie s& stocheze- s& controleze- s& trateze mierea %n a3a +el %nc6t ea s& r&s*und& strict la normele cerute 3i valoarea sa comercial& s& +ie c6t se *oate de mare. 1ste deci e2clus c& o asemenea unitate s& +unc0ioneze *e acelea3i (aze ca cele care sunt *er+ect vala(ile la nivelul unei e2*loat&ri mici. 7&strarea mierii %n (utoaie de " Eg nu se +ace +&r& *ro(leme. 7entru a se c63tiga loc se +olosesc *ale0ii 3i elevatoarele care *ermit stivuirea (utoaielor *e o %n&l0ime de c60iva metri. Cl&direa *entru de*ozitare tre(uie s& +ie aerisit& 3i c6t se *oate de r&coroas& $ *entru mierile e2*use +erment&rii cum este mierea de iar(&-neagr&- se im*une *&strarea %n camer& rece. ;em*eratura de /PC este su+icient de sc&zut& *entru a *reveni +ermentarea %naintea *asteuriz&rii. 1.6.2. Lichefierea >n ma8oritatea cazurilor- c6nd se condi0ioneaz& un lot de miere- tre(uie %nce*ut *rin a o liche+ia deoarece- %n tim*ul stoc&rii ea cristalizeaz& %n mod a*roa*e inevita(il. Fumai mierile de salc6m #Acacia) se *ot *&stra mult tim* %n stare lichid&. ,*era0ia de reto*ire a mierii este cea care- dac& este *rost +&cut&- aduce cele mai mari stric&ciuni mierii. Realizat& corect nu las& nici o urm&. , instala0ie de liche+iere (ine conce*ut& con0ine o camer& %nc&lzit& unde (utoaiele cu miere sunt %nt6i %nc&lzite *6n& la circa / PC tim* de o 8um&tate de zi- electric sau %n (azine cu a*& cald&. Qin6nd seama de sla(a conducti(ilitate termic& a mierii- aceast& *re%nc&lzire duce la liche+ierea straturilor de miere *eri+erice $ *artea central& nu este %nc&lzit&. Butoaiele cu miere *re%nc&lzite sunt a*oi luate cu a8utorul unui motostivuitor $ se deschid #tre(uie s& ai(& deschidere total&) 3i se (asculeaz& *e un gr&tar a3ezat deasu*ra unui tanc de rece*0ie. 5ncinta %n care se a+l& acest tanc 3i gr&tarul este %nc&lzit& la A PC. >n aceste condi0ii- mierea *re%nc&lzit& este liche+iat& ra*id- +&r& s& ating& tem*eratura aerului din interior$ ea este evacuat& *rin +or0a gravita0iei%nainte de a avea tim* s& +ie %nc&lzit& e2agerat. Mierea evacuat& este recu*erat& la eta8ul in+erior %ntr-o cuv& de mare ca*acitate- de / *6n& la B tone- unde este amestecat&. 7entru o(0inerea unui *rodus omogen- mierea este agitat& tim* de c6teva ore cu a8utorul unei elice. Mierea liche+iat&omogenizat&- +iltrat& la ie3irea din cuv& este re+ulat& cu a8utorul unei *om*e *6n& la *ostul de condi0ionare. Un lot dec6teva tone de miere %n curs de condi0ionare este *reg&tit 0in6nd seama de analizele de control e+ectuate %n *reala(il %n la(orator. 1ste vor(a +ie de o miere '*oli+lor&'- +ie de o miere mono+lor& care se vinde cu un anumit nume. , miere de salc6m nu se vinde niciodat& alt+el dec6t %n stare lichid& $ %n +unc0ie de com*ozi0ie- o miere '*oli+lor&' va +i *rin voca0ie lichid& sau cristalizat&. >ntre*rinderea de condi0ionare are interesul s& res*ecte aceast& voca0ie 3i s& +ac& %n a3a +el %nc6t mierea care tre(uie s& +ie v6ndut& lichid& s& r&m6n& lichid&- c6t mai mult tim* *osi(il- %n ceea ce *rive3te mierea cristalizat&- este (ine s& i se dea o 'granula0ie' agrea(il&. ,*era0iile care urmeaz& *reg&tirii 'lotului' vor +i realizate %n +unc0ie de destina0ia mierii. !2

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti 7entru a *&stra mierea %n stare lichid&- este a(solut necesar s& i se anihileze cristalele de glucoz& *e care le con0ine %nc& 3i care ar +i germeni de cristalizare nedori0i. Singurul mi8loc e+icace este *asteurizarea mierii. 1.6.3. Pasteurizarea Se 3tie c& ac0iunea c&ldurii asu*ra mierii este cu at6t mai ne+ast& cu c6t este mai *relungit&. A3a s-a a8uns la utilizarea *asteurizatoarelor cu *l&ci $ ele sunt +olosite %n mod curent %n industria alimentar& 3i se ada*teaz& +oarte (ine la *asteurizarea mierii cu a8utorul unei instala0ii adecvate. >ntr-un *asteurizator cu *l&ci mierea lichid& circul& %n contra-curent cu a*a cald&- %ntr-un strat gros de c60iva milimetri. >nc&lzirea este +oarte ra*id&$ ea nu cere dec6t c6teva secunde. C6nd mierea atinge tem*eratura de *asteurizare #A9PC)- ea intr& %ntr-un circuit cu 3am(rare unde nu r&m6ne dec6t c6teva minute. 1a *&r&se3te camera *entru a intra %n circuitul de r&cire unde circul& %n contra-curent cu a*a rece. =a ie3ire- . *6n& la 9 minute du*& ce a intratmierea are o tem*eratur& de /2PC $ este *asteurizat&. Acum este +erit& de +ermentare deoarece dro8diile au +ost distruse 3i %3i va *&stra starea lichid& tim* de cel *u0in B luni- tim*ul necesar *entru a +i consumat&. 1.6.4. Dirijarea cristalizrii Am v&zut c& nu toate mierile sunt *redis*use a r&m6ne %n stare lichid&. @iind #relativ) *rea (ogate %n glucoz&- ele risc& s& recristalizeze- chiar 3i du*& *asteurizare- %ntr-o +orm& neregulat&. 1ste mai (ine s& le res*ect&m *redis*ozi0ia 3i s& le +acem s& cristalizeze re*ede su( o +orm& *l&cut& la vedere 3i la gust. 7entru a o(0ine acest rezultat- se *rocedeaz& la o %ns&m6n0are a mierii du*& *asteurizare 3i r&cire com*let&. Se amestec& (ine- cu a8utorul unor a*arate s*eciale- o miere care cristalizeaz& +oarte +in cu mierea care tre(uie cristalizat&. Se +olose3te o cantitate de a*ro2imativ ! : maia. Cristalele ad&ugate %n miere servesc de amors& 3i- %n c6teva zile- la o tem*eratur& de !/PC- cea mai +avora(il& cre3terii cristalelor- toat& mierea este cristalizat& %n sistemul dorit. Amestecul de miere 3i maia c6t %nc& se trimite la ma3ina de %m(uteliere %n (orcane- are consisten0& de *ast&. Mierile care cristalizeaz& +oarte +in se numesc mieri 'cremoase'. 1le au avanta8ul de a +i +oarte *l&cute la consum datorit& +a*tului c& nu sunt +oarte +ine. ;re(uie s& ad&ug&m c& linia de condi0ionare a mierii *e care am descris-o- +oarte sumarse realizeaz& numai din materiale +olosite %n industria alimentar&. A*roa*e totul este con+ec0ionat din o0el ino2ida(il sau din sticl& 7ire2. Condi0iile de igien& cele mai stricte *ot +i %nde*linite $ materialele +iind u3or de demontat 3i de s*&lat %n a*& +iart& sau la va*ori. 4ac& *asteurizarea nu se im*une %ntr-o e2*loatare mic&- cristalizarea controlat& este la %ndem6na oric&rui a*icultor. Chiar dac& aceasta nu se realizeaz& %n con+ormitate cu *rocedeele industriale *e care le-am descris- *oate da rezultate e2celente cu un minimum de e+ort. ;re(uie s& se 3tie- cristalizarea este un +enomen care se su*une unor legi *recise. 7entru a o(0ine cristale +oarte mari- este nevoie de tim* 3i de re*aos *er+ect. ;em*eratura nu tre(uie s& varieze deoarece aceste varia0ii *rovoac& mi3c&ri de conve2ie %n lichid- mi3c&ri care *ot s*arge re0eaua cristalin& %n +ormare. 7entru a o(0ine cristale +oarte +ine- tre(uie s& s*argem cristalele mari care se +ormeaz& $ +iecare (ucat& devine un nou mediu de cristalizare 3i aceasta se accelereaz&. A*icultorul care dore3te s&-3i trateze mica recolt& *entru a o(0ine o miere cristalizat& +in tre(uie s& %ncea*& *rin a-3i constitui o mic& rezerv&- de c6teva Eilograme- dintr-o miere cu granula0ie *l&cut&. Un Eilogram din aceast& miere este su+icient *entru a %ns&m6n0a ! Eg de !"

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti miere lichid& $ desigur c& tre(uie s& amestec&m convena(il mierea 3i maiaua. 12ist& %n comer0 cuve *entru amestecat- care se *otrivesc +oarte (ine. =a nevoie- se *ot o(0ine rezultate (une cu a8utorul unei s*atule destul de mari care se manevreaz& con0inutul. Cristalizarea se +ace ra*id la !/PC. 7unerea %n (orcane tre(uie s& se +ac& du*& amestecare$ (orcanele se *&streaz& la r&coare. Reu3ita de*inde de *redis*ozi0ia mierii de a cristaliza $ %n li*sa analizelor care s& *ermit& cunoa3terea ra*ortului glucoz&-levuloz&- ne *utem (aza *e o(servarea unei *ro(e de miere %ntrun reci*ient de sticl&. Aceast& *ro(&- de -.-! Eg miere va +i introdus& %n +rigider *e tim*ul no*0ii- iar ziua va +i scoas& 3i l&sat& la tem*eratura o(i3nuit& +&r& s& uit&m s& o agit&m din c6nd %n c6nd cu o (aghet& de sticl&. , miere *redis*us& la cristalizare ra*id&- va cristaliza %n c6teva zile. Un ultim +actor care tre(uie luat %n considerare *entru reu3ita unei cristaliz&ri controlate este con0inutul %n a*&. Fu se o(0ine o miere *er+ect& dec6t dac& aceasta este %n 8ur de !A-2:. 1.6.5. Ambalajul Alegerea am(ala8ului *entru miere de*inde de dou& categorii de motiva0ii. Una se re+er& la motiva0ii de ordin tehnic- cealalt& la motiva0ii de ordin estetic. 4in *unct de vedere tehnic tre(uie s& se ia %n considerare etan3eitatea am(ala8ului ca +iind criteriul cel mai im*ortant. Un vas care con0ine miere tre(uie s& +ie *er+ect etan3. Se %n0elege de la sine c& el nu *oate +i con+ec0ionat dec6t din materii *rime autorizate de lege. Restul nu este dec6t o *ro(lem& de *re0 de cost- de comoditate la %ntre(uin0are 3i de dorin0a de a satis+ace clientela. Am(ala8ele +a(ricate din materiale trans*arente au avanta8ul c& *rin ele se *oate vedea mierea. 12*erien0a dovede3te c& vasele o*ace ascund uneori de+ecte de *rezentare *e care o tehnic& mai atent& le-ar +i *utut evita. 1.6.6. Exame ul mierii Congresele- reuniunile *ro+esionale- e2*ozi0iile 3i concursurile agricole sunt- *entru a*icultori- ocazii de a-3i *rezenta *rodusele 3i de a le su*une 8udec&0ii e2*er0ilor care le *ot recunoa3te calit&0ile 3i de+ectele. ;re(uie s& admitem c&- dac& dis*unem de reguli 3i norme *entru a 8udeca animalele de concurs 3i vinurile- lucrurile sunt mult mai u3oare %n ceea ce *rive3te mierea. >n ultimii ani s-au +&cut e+orturi demne de laud& *entru a da 8udec&torilor criterii de a*reciere a mierilor care s& nu +ie *rea su(iective- dar r&m6n multe de +&cut %n acest domeniu. ;re(uie s& se +ac& deose(irea %ntre : criterii de calitate- generale $ criterii legate de *rezentarea *rodusului$ criterii care se a*lic& la situa0ii *articulare. Vom l&sa de o *arte criteriile de calitate- ele sunt de com*eten0a la(oratoarelor. Criteriile de *rezentare se a*lic& tuturor mierilor. Mierea este caracterizat& du*& +elul cum se *rezint& la v6nzare. , 8udecat& vala(il& nu *oate +i emis& dec6t asu*ra unui *rodus comercializat %ntr-un am(ala8 *er+ect trans*arent. 7ractic lim*ezimea este un criteriu im*ortant *entru caracterizarea mierilor lichide 3i- dealt+el- cristalizarea se a*reciaz& %n *rimul r6nd du*& ochi. , miere destinat& v6nz&rii %n stare lichid& tre(uie s& +ie lim*ede 3i nu tre(uie s& *rezinte acea cea0& care anun0& o viitoare cristalizare. Su*ra+a0a ei nu tre(uie s& *rezinte nici o *articul& solid& vizi(il& cu ochiul li(er. , miere cristalizat& tre(uie s& *rezinte o su*ra+a0& *er+ect omogen&li*sit& de acele rami+ica0ii al(e de *e *ere0ii vasului datorate (ulelor de aer. Su*ra+a0a tre(uie s& +ie li*sit& de *articule solide 3i de s*um&. S*uma care se ridic& la su*ra+a0& du*& %m(uteliere +ormeaz& o mic& crust& al(& constituit& din cristale de glucoz& 3i (ule de aer. !/

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti 4egustarea la acest stadiu nu tre(uie s& *riveasc& dec6t gusturile *arazite. ;oate mierile sunt egale *entru ar(itru- cu condi0ia ca gustul 3i mirosul lor s& +ie naturale. 4e+ectele ma8ore cum sunt se*ararea %n mai multe straturi- cristalizarea grosier& 3i neregulat&- +ermentarea sunt cauze evidente *entru e2cluderea dintr-un concurs. =ucrurile se com*lic& c6nd este vor(a de a*reciere %n ra*ort cu o calitate anume de miere. 1vident %n a(sen0a unor re+erin0e *recise o*era0iunea este im*osi(il&. Constituirea acestor re+erin0e este %ntotdeauna la(orioas&. ;re(uie adunat un num&r su+icient de e3antioane- *rovenind din di+erite regiuni 3i recoltate %n mai mul0i ani. Su*use unor serii de analize- aceste e3antioane *ermit sta(ilirea unor medii *entru *rinci*alele caracteristici cum sunt culoarea- aciditatea- s*ectrul zaharurilorconducti(ilitatea electric&- etc. Acestor teste +izico chimice li se adaug& teste organole*ticedeose(it de delicate %n m&sura %n care voca(ularul *entru cali+icarea mierii este %nc& +oarte rudimentar %n com*ara0ie cu cel +olosit de degust&torii de vinuri. Fumai *ornind de la aceste m&suri *reg&titoare se *ot +urniza unui 8uriu elementele care s&-i *ermit& con+irmarea e2actit&0ii unei denumiri +lorale- +ie c& este vor(a de rozmarin- tri+oi sau (rad. 1.6.!. A aliza mierii 7entru un *ro+an- cuv6ntul 'analiz&' ascunde o lume misterioas& de a*arate com*licate 3i de tehnici so+isticate datorit& c&rora *utem 3ti totul des*re miere- %nce*6nd cu originea sa +loral&*6n& la con0inutul %n vitamine- calciu sau co(alt totul a*&s6nd *e un (uton. ;re(uie s& s*unem c& literatura *oli0ist& a +&cut totul *entru acreditarea acestei no0iuni sim*liste $ de la SherlocE <olmes *6n& la Maigret- care este *oli0istul ce nu a +&cut a*el la tehnicile de la(orator *entru a urm&ri o *ist&O ;re(uie s& *reciz&m mai %nt6i c& e2*resia 'a da o miere s*re analiz&' nu are sens luat& ca atare. ;oate mierile naturale con0in sute de constituen0i di+eri0i a c&ror valoare este +oarte di+erit& %n +unc0ie de sco*ul urm&rit *rin analiz&. 4eoarece orice analiz& tre(uie s& %ncea*& %n mod o(ligatoriu de la o %ntre(are adresat& clar 3i *recis. 4ac& %ntre(area este *us& de un a*icultor %n leg&tur& cu *ro*ria sa *roduc0ie- de un consumator %n leg&tur& cu un *rodus cum*&rat din comer0de un serviciu o+icial- sau de un cercet&tor %n leg&tur& cu o miere necunoscut&- analiza se va des+&3ura di+erit. >n general- a*icultorul care %3i d& mierea s*re analiz& dore3te s& 3tie care este originea ei +loral&- calitatea sa 3i dac& *oate s& *rimeasc& o denumire anume. Consumatorul va dori s& 3tie dac& mierea *e care a cum*&rat-o este *ur& sau +alsi+icat& 3i dac& denumirea *e care o *oart& este con+orm& cu realitatea. >n ceea ce *rive3te serviciile o+iciale- acestea sunt interesate s& 3tie dac& mierea este %n con+ormitate cu normele legale legate de +olosirea de anti(iotice sau standardele de calitate- %n tim* ce cercet&torul urm&re3te %nainte de toate s&-3i com*leteze cuno3tin0ele de s*ecialitate. 1.6.". #$ tr$lul %e calitate Sco*ul controlului de calitate este de a da o a*reciere a mierii- +ondat& strict *e calit&0ile de (az& ale *rodusului- adic& con0inutul %n a*&- *uritatea 3i integrarea sa %ntr-un concurs- ca o*era0iune de selec0ie 3i clasament : *ermite eliminarea *roduselor de+ectuoase- dar nu emite nici o 8udecat& de valoare %n leg&tur& cu o denumire anume. Controlul de calitate al unei mieri cu*rinde m&surarea con0inutului de a*&- un test de *uritate- o dozare a hidro2imetil+ur+urorului #<M@)- un e2amen organole*tic 3i un e2amen al st&rii +izice. , miere de calitate normal& tre(uie s& r&m6n& %n limitele +i2ate de lege $ dar aceste !.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti limite +iind +oarte largi controlul calit&0ii *ermite nuan0area a*recierii disting6nd- cu a8utorul unor not&ri sim*le- mieri care sunt *ur 3i sim*lu con+orme legii 3i cele numite de calitate su*erioar& *entru c& sunt +oarte curate- +oarte concentrate- +oarte s&race %n <M@- care se *rezint& su( o stare +izic& (ine de+init& #lichid& sau cristalizat&) 3i nu au alt gust str&in mierii. M&surarea con0inutului %n a*& se +ace u3or cu a8utorul unui re+ractometru. 4e +a*t- du*& cum am mai men0ionat- indicele de re+rac0ie al mierii de*inde de con0inutul ei %n a*&. Cunosc6nd indicele de re+rac0ie se deduce con0inutul %n a*&. ;a(elele lui ChataRaI con0in ci+rele acestei cores*onden0e. Re+ractometrul *ermite m&surarea cu o singur& *ic&tur& de miere $ totu3i el nu *oate da un rezultat dec6t dac& mierea este *er+ect lim*ede. M&surarea *urit&0ii se +ace *rin c6nt&rirea unui +iltru %nainte 3i lu*& +iltrarea a . g de miere %n solu0ie de a*&. @iltrul re0ine cor*urile str&ine care tre(uie s& +ie eliminate %n cursul e*ur&rii. 1ste vor(a %n s*ecial de resturi de cear&- +ragmente de *ro*olis- *ra+ sau resturi animaliere sau vegetale. 4ac& controlul calit&0ii este destinat mierilor care intr& %n com*eti0ie sau determin&rii *re0ului de v6nzare sau a valorii a*ortului %ntr-o coo*erativ&- se *ot sta(ili u3or (aremuri *otrivite. Controlul calit&0ii are avanta8ul de a *utea +i realizat cu mi8loace modeste. 1l nu necesit& dec6t o a*aratur& sim*l& 3i cuno3tin0e tehnice destul de elementare. 1.). *mbalare+ transport + depozitare Ambalarea mierii se +ace imediat du*a terminarea *roceselor tehnologice : +iltraredeshidratare- liche+iere - *asteurizare . Alegerea am(ala8ului *entru miere de*inde de doua categorii de motivatii : una se re+era la motivatii de ordin tehnic- cealalta la motivatii de ordin estetic. Ast+el- deoarece mierea ataca ma8oritatea metalelor- vasele *entru miere nu vor +i con+ectionate din +ier sau alte metale decat cositorite sau emailate. Vasele ideale *entru am(alarea mierii sunt cele con+ectionate din aluminiu- sticla sau alte materiale trans*arente. Vasele o*ace - s*re deose(ire de cele trans*arente- ascund uneori de+ectele de *rezentare *e care o tehnica mai atenta le-ar +i *utut evita. 7e langa am(ala8ele mentionate mai inainte - mai *utem s*eci+ica si am(ala8ele de unica +olosinta de doar 2 g- ce se servesc la micul-de8un-si mai nou elevilor din clasele 5-5V . Vasele *entru am(alat mierea tre(uie sa +ie *er+ect etanse- *entru a se evita %n s*ecial *ierderea aromelor naturale- *&trunderea mirosurilor i umiditatea am(iant&- +actori care ar *utea altera *rodusul. %epozitarea (orcanelor cu miere nu se va +ace la un loc cu reci*ientele ce con0in su(stan0e ce eman& mirosuri ne*l&cute #vo*sele- car(uran0i- esen0e- etc.) deoarece mierea *rinde u3or miros. 4e asemenea vasul cu miere nu se *une desco*erit %n a*ro*ierea unor su(stan0e higrosco*ice care +avorizeaz& men0inerea umidit&0ii %n aer #sarea) aceasta contri(uind la o +ermenta0ie accelerat& a mierii. Mierea am(alat& %n (orcane de sticl& va +i +erit& de lumin&- care-i de*reciaz& calit&0ile. Mierea care a cristalizat *entru a +i +luidizat& se va trece %ntr-un vas care se va *une %ntr-o (aie de a*& +ier(inte- %n nici un caz *e +oc. Fu tre(uie %nc&lzit& dec6t acea cantitate care se va +olosi o singur& dat& deoarece mierea %nc&lzit& +ermenteaz& mai u3or- de*reciindu-se. Mierea su*ra%nc&lzit& conduce imediat la cre3terea *rocentului de hidro2imetil+ur+urol care- de asemenea duce la de*recierea calit&0ilor mierii. Mierea se *astreaza in inca*eri curateuscate- +ara mirosuri straine- la tem*eratura de !/ PC. 7astrarea mierii la tem*eraturi mai maricu*rinse intre 2 PC si 2. PC determina *ierderea aromei si inchiderea la culoare. !B

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti 1.!.1. &mbtr' irea mierii Mierea este considerat& adeseori ca o mar+& ne*erisa(il&- ce se conserv&- *ractic- la in+init 3i comercializa(il&- +&r& *recau0ii- de la un an la altul. Sunt ni3te no0iuni +alse. Mierea tre(uie s& +ie o(iectul unor gri8i deose(ite dac& vrem s&-3i *&streze *ros*e0imea 3i toate calit&0ile saleinclusiv cele gustative. 1.!.2. #ristalizarea Mierea *&strat& de al(ine %n +aguri este un *rodus lichid $ toate zaharurile *e care le con0ine se g&sesc su( +orm& de solu0ie %n a*&- dar o solu0ie su*rasaturat&- ceea ce %nseamn& c& nu este sta(il&. Su( in+luen0a di+eri0ilor +actori se declan3eaz& cristalizarea zaharurilor- care va cu*rinde %n mod *rogresiv toat& masa mierii. Ace3ti +actori care +avorizeaz& cristalizarea sunt- *e de o *arte o sc&dere a tem*eraturii care agraveaz& starea de su*rasaturare a solu0iei 3i- *e de alt& *arte- e2isten0a unor germeni de cristalizare care constituie amorsa +enomenului. Ace3ti germeni *ot +i cristale de glucoza microsco*ice sau chiar sim*le *ra+uri ca de e2em*lu gr&uncioarele de *olen. At6ta tim* c6t mierea r&m6ne su( c&*&celul de cear&- la ad&*ost de aer 3i la o tem*eratur& a*roa*e constant&- nu are 3anse s& cristalizeze *rea re*ede. 4u*& e2tragere- %n contact cu aerul 3i cu *ra+ul- 3i su*us& unor varia0ii de tem*eratur& mari- mierea are condi0ii +avora(ile de cristalizare. 1a cristalizeaz& cu at6t mai re*edecu c6t con0ine mai multe zaharuri *u0in solu(ile %n a*& #glucoza)dec6t zaharuri +oarte solu(ile #levuloz&). >n 8ur de !/PC- %n *rezen0a germenilor de cristalizare- sunt %ntrunite toate condi0iile *entru trans+ormarea mierii %ntr-o mas& solid& mai mult sau mai *u0in dur&. Cristalizarea mierii este deci un +enomen natural care %n sine- nu altereaz& calitatea *rodusului. Jaharurile- %n loc s& +ie su( +orm& de solu0ie- se *rezint& su( +orme de cristale. Aceasta este singura di+eren0&. 4ealt+el este u3or s& se redea mierii starea lichid& *rintr-o %nc&lzire moderat& care are ca e+ect trecerea zaharurilor %n solu0ie. >n acela3i tim*- cristalizarea are consecin0e im*ortante *entru conservarea ulterioar& a mierii. Mierea cristalizat& tre(uie imaginat& ca un (urete +oarte +in $ cristalele- +ormate %n s*ecial din glucoza- +ormeaz& o urzeal& care re0ine o +az& lichid& cu*rinz6nd zaharurile +oarte solu(ile 3i su(stan0ele necristaliza(ile din miere. Acest lichid este %m(og&0it cu a*a *e care o li(ereaz& cristalizarea glucozei. 4ac& mierea cristalizat& nu este rigid&- lucru +recvent c6nd ea con0ine mai mult de !9: a*&- cristalele au tendin0a de se*arare de *artea lichid& 3i de*unere la +undul vasului. 4ac& tem*eratura este +avora(il& #%n 8ur de 2 -2.PC)- *artea lichid&- (ogat& %n a*& este e2*us& la o +ermentare ra*id&. Cristalizarea mierii +enomen natural 3i general- tre(uie considerat& ca o *rim& eta*& a %nvechirii *rodusului. 4e*inde de a*icultor ca aceast& %nvechire s& se +ac& (ine sau r&u. 1.!.3. Ferme tarea ;oate mierile naturale con0in levuri- ciu*erci microsco*ice care *roduc +erment&rile alcoolice. Aceste levuri nu se *ot %nmul0i dec6t dac& con0inutul %n a*& al mierii este su+icient de ridicat$ o concentra0ie mare de zaharuri nu le omoar& dar le inhi(& dezvoltarea. =imita %ntre concentra0iile care asigur& conservarea 3i cele care o *un %n *ericol este mic&. >nce*6nd cu !9: a*&- o miere con0in6nd su+iciente levuri vii *entru ca s& +ie *osi(il %nce*utul !A

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti +erment&rii- va +ermenta- dac& tem*eratura este convena(il&. ;oate mierile care con0in mai mult de !9: a*& sunt e2*use la o +ermentare mai mult sau mai *u0in ra*id& 3i mai mult sau mai *u0in total&. >n a+ar& de levuri- mierile con0in 3i alte microorganisme- care *ot s& *roduc& alte +erment&ri #lactic&- (utiric&- acetic&)- toate alter6nd mierea. C6nd condi0iile *entru +ermentarea mierii sunt +avora(ile- se constat& +ormarea unei s*ume a(undente *rovenind din dega8area de gaz car(onic. @erment&rile nu se *roduc %ntotdeauna re*ede $ totu3i- chiar dac& sunt mai discreteele tot contri(uie la degradarea mierii. Mierile +ermentate *rezint& %ntotdeauna o aciditate mai mare dec6t cea normal&. 1.!.4. Alte tra sf$rmri >n tim*ul %m(&tr6nirii- mierea su+er& %ncet o sum& de trans+orm&ri %n +unc0ie de com*ozi0ia ei 3i de tem*eratura de *&strare. 7entru a (loca com*let toate reac0iile enzimatice- mierea tre(uie *&strat& la tem*eratura de -2.PC. =a tem*eratura o(i3nuit&- 3i chiar in camer& r&coroas& #S/PC)- se o(serv& trans+orm&ri sensi(ile %ntr-o *erioad& de unul sau doi ani. Acestea *ot +i rezumate du*& cum urmeaz&: - colora0ia se intensi+ic&- cre3te aciditatea li(er& $ - con0inutul %n invertaz& 3i amilaz& scade- ca 3i con0inutul %n glucoz&. Se constat&- de asemenea- o cre3tere regulat& 3i relativ ra*id& a con0inutului %n hidro2imetil-+ur+ural #<M@)- su(stan0a care se +ormeaz& din levuloz& %n mediu acid. Con0inutul %n <M@ al mierii este *ractic nul %n momentul recolt&rii $ el cre3te ra*id su( ac0iunea tratamentelor termice #reto*iri) (rutale. 1l serve3te ca indicator al st&rii de conservare a mierii. 4ac& acesta de*&3e3te / mgTEg- se consider& c& mierea este im*ro*rie *entru consum +iind %nc&lzit& e2agerat sau +iind *rea veche sau *rost conservat&. >n tim*ul %m(&tr6nirii- mierea %3i *ierde %n mod *rogresiv valoarea anti(acterian& : con0inutul %n inhi(in& descre3te. Transportul mierii se des+&oar& %n condiii de igien&- +olosindu-se reci*ientele destinate utiliz&rii %n alimentaie- care garanteaz& calitatea *rodusului i care au +ost autorizate de manualul de calitate i de legislaia %n vigoare. Coninutul reci*ientelor destinate consumului direct de miere variaz& %ntre . i ! de grame. ;rans*ortul acestor am(ala8e se +ace in altele mult mai mari si o*ace- care nu *ermit *atrunderea luminii- *astrandu- si ast+el catracteristicile de calitate. 1.,. Cerinte pri-ind etichetarea si garantarea calitatii 7otrivit ,R45F nr..22TA?9T"!A din 2 " al ministrului agriculturii- *&durilor- a*elor 3i mediului- ministrului s&n&t&0ii 3i *re3edintelui Autorit&0ii Fa0ionale *entru 7rotec0ia Consumatorilor *entru a*ro(area Formelor *rivind denumirea- descrierea- de+inireacaracteristicile 3i com*ozi0ia mierii mentionam : Cerin0ele *rivind etichetarea vor +i %n concordan0& cu legisla0ia %n vigoare- av6nd urm&toarele men0iuni s*eci+ice: !. Singura in+orma0ie o(ligatorie de *e am(ala8ele- reci*ientele sau etichetele mierii tre(uie s& +ie vizi(il&- u3or lizi(il&- s& nu *ermit& 3tergerea 3i s& con0in& urm&toarele: a) termenul GmiereG $ () greutatea net&- care este e2*rimat& %n grame sau Eilograme$ c)denumirea sau denumirea comercial& 3i adresa sau sediul %nregistrat al *roduc&torului- al am(alatorului sau al v6nz&torului. 2. ;ermenul 'miere' are o*tional : !9

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti a) o trimitere re+eritoare la originea ei- +ie c& este vor(a de +lori sau de *lante- cu men0iunea c& *rodusul *rovine- %n *rinci*al- din sursa indicat& 3i are caracteristicile organole*tice- +izicochimice 3i microsco*ice cores*unz&toare$ () o denumire regional&- teritorial& sau to*ogra+ic&- cu men0iunea c& *rodusul *rovine %n totalitate din zona indicat& ". C6nd mierea se g&se3te %n am(ala8e sau reci*iente cu o greutate net& egal& sau care de*&3e3te ! Eg 3i nu este o+erit& s*re v6nzare cu am&nuntul- in+orma0ia men0ionat& la *ct. ! lit. () 3i c) a*are numai *e documentele de %nso0ire. /. Se men0ioneaz& 0ara de origine %n cazul *roduselor im*ortate. Mierea de calitate nu tre(uie s& con0in& cor*uri organice sau neorganice str&ine de com*ozi0ia sa- cum ar +i: mucegaiul- insectele- +ragmentele de insecte- *uie0i sau im*urit&0i- c6nd mierea este comercializat& ca atare sau utilizat& %n alt *rodus *entru consumul uman Mierea nu tre(uie s& con0in& su(stan0e *este limitele *rev&zute de legisla0ia %n vigoare*entru a nu *ericlita s&n&tatea uman&. Con0inutul a*arent de zah&r calculat ca zah&r invertit este: la mierea de +lori - minimum B.:$ iar la mierea de man& 3i la amestecurile din miere de +lori 3i miere de man& - minimum B :. Umiditatea: %n general - ma2imum 2!:$ Con0inutul a*arent de zaharoz& este: %n general - ma2imum .:$ iar la mierea de man& 3i la amestecurile din miere de man& 3i miere de +lori- miere de salc6m- de lev&n0ic& 3i de BanEsia menziesii - ma2imum ! :. Con0inutul de su(stan0e insolu(ile %n a*& este: %n general - ma2imum -!:$ si la mierea *resat& - ma2imum -.:. Con0inutul de minerale #cenu3&) este: %n general - ma2imum -B:$ iar la mierea de man& 3i amestecurile din miere de man& 3i miere de +lori - ma2imum !:. Aciditatea - ma2imum / - miliechivalen0i - acid *er !. g. Activitatea diastazic& 3i con0inutul de hidro2imetil+ur+urol #<M@) determinat du*& *rocesare 3i amestecare sunt: activitatea diastazic& #Scara Schade) este %n general de minimum 9 3i de minimum " la mierea cu con0inut sc&zut de enzime naturale- de e2em*lu de chitru- 3i cu con0inut de <M@ ce nu de*&3e3te !. mgTEg$ con0inutul de <M@ - ma2imum - / mgTEg. 7rivind garantia - *utem s*une ca mierea naturala nu are termen de vala(ilitate . Singura G *ro(lema G a mierii- daca este *astrata tim* indelungat este zaharisirea- dar acesta este semn ca mierea este naturala . Se *oate o(tine mierea lichida *rin introducerea vasului in a*a +ier(inte. ;otusi este recomandat ca du*a zaharisire- mierea sa se consume in starea in care este*entru a nu-si *ierde din *ro*rietati. 1...Importanta produsului in alimentatie 7entru o alimentatie sanatoasa- mierea contine toate vitaminele *e care medicii nutritionisti le recomanda s*re consum # cu*ru- mangan- calciu- *otasiu- sodiu- magneziu- +ier+os+or- siliciu). Futritionistii recomanda mierea de al(ine ca aliment in dieta- cat si in vindecarea o(ezitatii- deoarece aceasta este: un indulcitor natural- satis+ace re*ede cererea de energie a organismului- a8uta la inlaturarea o(oselii- are +unctie de calmant- com(ate insomnia- are e+ect hi*otensiv- are *ro*rietati (actericide si (acteriostatice- are actiune usor la2ativa si antise*ticainlatura starile de voma la sugari- este un (un e2*ectorant- a8uta in a+ectiunile +icatului!?

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti a+ectiunile digestive- a+ectiunile ranale sau ale sangelui- are e+ecte (ene+ice in artrite- artrozearteerite- com(ate sterilitarea. 1+ectele tera*eutice ale mierii de al(ine- enumerate mai sus- sunt doar cateva dintre e+ectele *e care aceasta su(stanta le are asu*ra organismului. 4in acest motiv este im*ortant ca acest aliment sa +ie inclus in hrana noastra de zi cu zi. 4e asemenea mierea este +olosita si in *roduse cosmetice si este indicat sa +olosim cosmetice naturale- care *astreaza toate vitaminele din starea naturala a mierii. 5n cazul mierii atat vitaminele cat si mineralele variaza in +unctie de nectarul +olosit de al(ine si de resursele *e care solul le o+era *lantelor res*ective. 4aca mierea s-a zaharisitinseamna ca este miere naturala si este de *re+erat a se consuma zaharisita- deoarece daca se +ier(e isi *ierde su(stantele nutritive si re*rezinta un sim*lu indulcitor. Mierea se *oate consuma sim*la sau in ceaiuri- la*te- dar nu la tem*eratura mai mare de / C- dar se +oloseste si *entru uz e2tern H sim*la sau su( +orma de com*rese. Consumul de miere este contraindicat *entru toti (olnavii la care este necesara limitarea hidrocar(onatilor sau care au o hi*ersensi(ilitate +ata de miere. Fu se recomanda (olnavilor cu tul(urari glicoregulatorii sau cu dia(et zaharat - *recum si celor cu insu+icienta *ancreatica e2ocrina. ;ratamentul cu aerosoli de miere este contraindicat (olnavilor de astm (ronsic insu+icienta cardiaca - cord *ulmonar- dereglari ale miocardului - stari +e(rile - scleroza *ulmonara - astm al cordului- hemoragii re*etate ale cailor res*iratorii etc. Mierea are o com*ozitie chimica com*le2a care-i determina in mod di+erit at6t valoarea nutritiva c6t *e cea medicamentoasa. Ast+el- ea contine zaharuri #glucoza si levuloza sau +ructoza) care sunt energizante $ ! g. miere echivaleaza cu circa "29 calorii- aceasta cantitate constituind o ratie alimentara *er+ect echili(rata. 5n miere se mai gasesc hormoni- vitamine #B!B2- BB- 77- acid +olic etc.)- enzime- aminoacizi- uleiuri esentiale- su(stante (actericide si (acteriostatice. Mierea se +oloseste ca indulcitor in regimuri #c6nd *oate +i asociata cu *olen)- ca nutritiv- energizant #*entru sustinerea e+ortului +izic si intelectual)- ca nutritiv in *erioada de crestere si la v6rsta a treia. Com(inatia miere- la*tisor de matca si *ro*olis are calitati antivirotice. 1.(.1. )$rtime tul existe t *e *iata Fumarul sortimentelor de miere il de*aseste chiar si *e acela al sortimentelor de +lori meli+ere- dar in general- se admit trei mari categorii de miere de al(ine: - miere de nectar #+loral sau e2tra+loral)$ - miere de mana$ - miere de zahar industrial #nu este admisa ca miere naturala). Sortimentele de miere de nectar variaza cel mai mult in +unctie de loc. 4u*a anul in care a +ost recoltata- mierea se im*arte in trei categorii: - miere de nectar *oli+lora o(isnuita$ - miere de nectar *oli+lora regionala #de munte- de +aneata- de delta)$ - miere de nectar mono+lorala #de tei- de salcam- de izma- de +loarea-soarelui- etc.). Sortimentele de miere di+era +oarte mult intre ele. Se *ot di+erentia +ie *rin insusirile lor organole*tice #culoare- aroma si gust)- +ie du*a analize e+ectuate in la(oratoare s*eciale. 4e aici usurinta cu care o miere +alsi+icata *oate +i considerata naturala. 5n Romania- cel mai des sunt intalnite urmatoarele sortimente: mierea de salcam- de salcie- de tri+oi si lucerna- mierea de tei- de zmeura- de hrisca- de sul+ina- de (rad- artar si ste8ar. 2

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

4u*a calitatea ei comerciala si indicii organole*tici #de gust) mierea este im*artita in doua categorii: - miere de calitate su*erioara A #de salcam- de tei- etc.)$ - miere de calitate in+erioara B #de hrisca- de iar(a neagra- etc.). Alte sortimente si calitatile lor : Miere de Coriandru : de culoare deschis&- asem&n&toare cu cea de salcie- %n *rimele 2 sa*t&m6ni de la e2trac0ie are un gust ne*l&cut- dar lasat& %n maturator desco*erit&- %3i *ierde acest gust a8ung6nd o miere suav& e2celent&. Miere de Crusin : are e+ect la2ativ. Mierea de floarea soarelui : >n sedimentul ei granulele de *olen a8ung uneori *6n& la ! :. 4atorit& con0inutului mare de glucoz&- cristalizarea se declan3eaz& mult mai re*ede +a0& de celelalte sorturi de miere- uneori chiar %n +aguri- e2trac0ia ei tre(uind s& se +ac& re*ede. Mierea de i&m : este recomandat& *entru a+ec0iunile de stomac 3i intestine. Mierea de iar'a neagr: este (un& *entru anemici- clorotici 3i %n a+ec0iunile sistemului nervos. Mierea de le(an)ic : este recomandat& celor e*uiza0i +izic 3i nervos. Mierea de ment : Are aroma mentei 3i gust dulce- consisten0& uni+orm&- v6scoas&cristalizeaz& %n granule m&runte- incom*lete. Are culoare verzui-(run ro3cat& 3i se recolteaz& %n cantit&0i mari %n 4elta 4un&rii 3i zonele de inunda0ie ale acesteia. Con0ine o cantitate mare de vitamina C 3i datorit& calit&0ilor nutritive 3i tera*eutice- se caut& *entru consum. Mierea de pducel : 1ste +oarte (un& *entru (olnavii de inim& Mierea de pin : Mierea de man& a *inului este deschis& la culoare 3i consistent&r&m6n6nd trans*arent& 3i +luid&. Mierea de rapi) : 1ste de culoare gal(en-deschis- +oarte dulce- are un gust 3i miros *lacut- cu o consisten0& dens&- dizolv6ndu-se greu %n a*&. Se cristalizeaz& la ! -!2 zile de la e2trac0ie- chiar %n +aguri- lu6nd o culoare al(icioas& 3i usor g&l(uie. 4e aceea recoltarea tre(uie +acut& ra*id- la terminarea %n+loririi. Mierea de ro&et : @ace *arte din *rima categorie- +iind de o calitate e2ce*tional& - du*& gust 3i arom&. Mierea de salcie : 1ste de culoare gal(en deschis aurie 3i are uneori un gust *u0in am&rui- av6nd o savoare deose(it&- +iind +oarte (ogat& %n vitamine #%n s*ecial BB si C). Jaharisirea se +ace cu cristale m&runte. Mierea de trifoi : 1ste considerat& cea mai (un& ca savoare 3i *rezentare. 1ste (ogat& %n vitamine #B!- B2- C) culoarea variind %n +unc0ie de s*ecia de la care *rovine #al(& la tri+oiul al( *itic- gal(en-ro3ietic& la celelalte variet&0i). 1tc. 7entru o(0inerea mierii de calitate un rol im*ortant %l 8oac& maturarea natural& %n +agurimaturarea %n a+ara lor +iind li*sit& de aroma s*eci+ic& *e care o c&*&t& du*& c&*&cire. Un alt +actor deose(it de im*ortant este asigurarea +amiliilor %n *erioadele de cules cu +aguri cl&di0i de calitate- cu *rec&dere din cei %n care nu s-a crescut *uiet- %n acest +el evit6ndu-se de*recierea culorii mierii. Fu este *ermis& hr&nirea +amiliilor de al(ine cu cantit&0i mari de siro* de zah&r %n a8unul culesurilor- %n sco*ul (loc&rii cui(urilor- scont6nd *e +a*tul c& nectarul adus ulterior va +i de*ozitat %n +agurii *entru recolt&. Acest +a*t nu +ace dec6t s& de*recieze mierea *rin amestecul cu siro* de zah&r- %ntruc6t al(inele %l vor muta %n tim*ul culesului- din cui(- %n magazine. Jaharul tre(uie +olosit doar %n *erioada de toamn& *entru com*letarea rezervelor de hran&. Fu se 2!

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti recomand& livrarea mierii direct de la centri+ug&- +&r& o condi0ionare atent&. 4e asemeneae2tragerea mierii tre(uie +&cut& du*& +iecare cules *entru a se o(0ine mierea *e sorturi de +lor& care s& satis+ac& *re+erin0ele 3i cerin0ele consumatorilor.
1lementele minerale din miere # mg T Eg)

1lementul U Cl S Ca Fa 7 Mg Si,2 Si @e Mn Cu

Miere de culoare +oarte deschisa Media 2 . .2 .9 /? !9 ". !? 22 9-? 2-/ -" -2? Minim ! 2" "B 2" B 2" !! !/ A-2 !-2 -!A -!/ Ma2im .99 A. ! 9 B9 ". . .B "B !!-A /-9 -// -A

Miere de culoare *ronuntata Media !BAB !!" ! .! AB /A ". "B !/ ?-/ /- ? -.B Minim !!. /9 .B . ? 2A A !" .-/ -A -.2 -". Ma2im /A"" 2 ! !2B 2BB / .9 !2B A2 29-" ".-. ?-." !- /

Continutul mierii in vitamine si rolul lor asu*ra organismului

Vitamina Continut la un Eg miere Actiune Asu*ra sistemului nervos intretine tonusul digestiv regleaza meta(olismul hidrocar(onatilor- elimina acidul uric- mentine dantura sanatoasa- are actiune antidureroasa @avorizeaza meta(olismul hidrocar(onatilor- grasimilor si +ierului 7artici*a la constitutia si +unctia *ielii- *arului si mucoaselor 7artici*a la *roceselor celulare legate de meta(olismul hidrocar(onatilor- regleaza +unctia *ielii - a sistemului nervos - im(unatateste circulatia sanguina *eri+erica si stimuleaza *arenchimul +icatului Are e+ect tonic asu*ra sistemului nervos - a *ielii si a a*aratului digestiv Stimuleaza maturarea hematiilor din maduva osoasa

;iamina #B !)

-! mg

Ri(o+lavina #B2) Acidul *antotenic #B")

!-. mg 2- mg

Acidul nicotinic #B.)

-"-!- mg

7irido2ina #BB) Acidul +olic

2-. mg -! mg

22

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Actioneaza in meta(olismul tesuturilor din organismactiveaza +ormarea *rotrom(inei- mentine structura oaselor- a muschilor- dintilor. A8uta la coagularea sangelui*artici*a la sinteza *rotrom(inei

Acidul ascor(ic

" -. mg

Vitamina U

urme

Cap. 2. Prezentarea mrcilor de produs luate !n studiu/

*roduse:
a. Mierea de salcam marca VRoua @lorilorG

(. Mierea de salcam marca V5m*eriul A*isG

2"

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

c. Mierea de salcam marca VStu*ul VeselG

2.1.

ierea de salcam marca 01oua 2lorilor% apartine firmei *pida-a.

s.c. Apis *rod +,,- . s.c. Apida(a s.r.l. -//0 ;otul a %nce*ut %n anul !??2- ca o mic& a+acere de +amilie- cu doar 2 anga8a0i 3i cu cei . de stu*i ai *ro+esorului de +izic& Victor Mate3. Acesta a mo3tenit *l&cerea *entru a*icultur& de la (unicul s&u 3i a trans+ormat-o %ntr-un ho((I- %ntre anii !?9 -!??2. =a %nce*ut toat& *roduc0ia de miere era e2tras&- am(alat& 3i etichetat& manual de mem(rii +amiliei- +iind livrat& direct cu ma3ina *ro*rie- de c&tre 4l. Mate3 la *rimele magazine *rivate din Bucure3ti 3i din alte c6teva ora3e mari din 0ar&. Fe-am dezvoltat odat& cu a*ari0ia marilor lan0uri de magazine 3i am crescut %m*reun& cu ei- %nv&06nd s& ne aliniem cerin0elor de *roduc0ie 3i calitate im*use de normele Uniunii 1uro*ene. >nc& din anul 2 ! +irma a %nce*ut s& +ac& e2*orturi- %n *rezent B : din ci+ra de a+aceri este dat& de valoarea e2*orturilor. >nce*6nd cu luna 5anuarie 2 .- +irma s-a trans+ormat %ntr-o societate mi2t& rom6noolandez&- cu *artici*area unor *arteneri olandezi: <oneI 5nternational B.V. 3i ;richilia. >n se*tem(rie 2 A +irma s.c. A*1" *ROD s.r.l. 3i-a schim(at denumirea %n s.c. Apida(a s.r.l. din dorin0a de a eviden0ia tradi0ia rom6neasc& %n domeniul mierii- tradi0ie desco*erit& de *ro+esorul de +izic& Victor Mate3- %n *asiunea lui *entru al(ine 3i stu*&rit- %n urma cu 2. de ani. A*idava *oate +i considerat& azi- +ort&rea0a mierii- locul unde *roducem de !9 ani- doar miere de calitate su*erioar&- un *rodus ! : *ur- o(0inut doar *e cale natural&- din +lora deose(it& a 7odi3ului ;ransilvaniei- 3i cu o calitate garantat&. W A*idava X - *rovine de la cuv6ntul dacic W da(a X- care %nsemn& a3ezare- locuin0& +orti+icat&- 3i cuv6ntul W api X care *rovine de la latinescul a*is N al(in&. R&d&cinile dacice 3i 2/

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti latine ale *o*orului rom6n- ne-au +&cut s& alegem un nume care ne re*rezint& zona- 3i atest& tradi0ia noastr& %n a*icultur&- %n o(0inerea 3i selectarea mierii naturale de al(ine- de calitate su*erioar&. Aceast& veche tradi0ie rom6neasc& %n *roducerea mierii este dovedit& *6n& 3i de +rescele de *e renumita Column& a lui ;raian- (asorelie+ul %n +orm& de s*iral& ce comemoreaz& victoria lui ;raian %n cam*ania sa de cucerire a 4aciei. 12*erien0a de *este 2. de ani a 4l. Victor Mate3 - cel care a %n+iin0at com*ania %n !??2 %n o(0inerea- selectarea 3i sortarea mierii de calitate- a modului de *&strare- am(alare 3i *romovare a *roduselor- au a8utat s& o+ere mereu clien0ilor cea mai (un& miere de *e *ia0&situ6ndu-i *e locul ! %n *re+erin0ele consumatorilor. @irma A*idava are im*lementat %nc& din anul 2 2 Sistemul de Managementul Calit&0ii 5S, ? !- iar din anul 2 . a o(0inut 3i certi+icarea <ACC7 #Analiza Riscului 3i a 7unctelor Critice de Control). Aceste certi+ic&ri sunt dovada im*lement&rii tehnicilor 3i cerin0elor de siguran0a alimentelor- sistem (azat *e *revenirea *ericolelor- 3i evitarea riscurilor de com*romitere a calit&0ii *roduselor alimentare. >n *rezent +irma s-a recerti+icat con+orm noului standard 5S, 22. *entru Siguran0a Alimentelor. @irma A*idava este *rintre *u0inele +irme din domeniu- care a o(0inut autoriza0ia sanitarveterinar& *entru e+ectuarea comer0ului intracomunitar R, <2 1C- semnalizat& cosumatorilor *rin *rezen0a *e eticheta *roduselor A*idava a m&rcii ovale YControlat Sanitar-VeterinarG #sigla). Aceast& autoriza0ie a +ost o(0inut& doar du*& ce +irma a %nde*linit cerin0ele *rev&zute de =egisla0ie 1uro*ean& %n domeniu- cu *rivire la *rocesarea 3i comercializarea *roduselor alimentare de origine animal& #a3a cum este catalogat& 3i mierea). @iecare (orcan de miere care *leac& de la A*idava- este inscri*0ionat cu un num&r de =otcare re*rezint& *entru noi A4F-ul acelui *rodus- deoarece *e (aza acelui num&r noi *utem sta(ili cu e2actitate *rovenien0a mierii din acel (orcan- caracterisiticile +izico-chimice- cantitatea am(alat& din acel lot- *recum 3i magazinele %n care a +ost livrat&. Trasa'ilitatea produsului se monitorizeaz& ast+el: - *rima ins*ec0ie are loc la *rimirea mierii- c6nd se realizeaz& o evaluare din *unct de vedere al as*ectului- gustului 3i mirosului- +urnizorul *rimind *e loc acce*tul sau re+uzul. - mierea acce*tata este stocat& %n vederea analiz&rii- +iecare +urnizor *rimind un num&r de intrare - mierea con+orm& din *unct de vedere calitativ #du*a e+ectuarea analizelor 3i acce*tul de la =a(orator)- este stocat& %n de*ozit- *e sortimente- +iecare (utoi +iind etichetat se*arat #cu numele +urnizorului- cantitatea- sortimentul- 3i data intr&rii) - o mostr& din +iecare lot analizat este *&strata de =a(orator- *e o *erioada de !2 luni- +iecare (utoi din de*ozit av6nd o mostr& cores*ondent& %n Arhiva-=a(orator - mierea tre(uie s& treac& *rin mai multe *rocese de +iltrare- *entru a ne asigura ca nu r&m6n im*urit&0i de la e2trac0ie - *e tot *arcursul +lu2ului tehnologic- sunt *relevate mostre de miere de la loturile +ormate 3i analizate %n *ro+unzime - controlul +inal- const& %n *relevarea de mostre *rin sonda8- *entru a asigura garan0ia calit&0iiat6t din *unct de vedere al *rodusului- c6t 3i al am(ala8ului. @irma A*idava este *rima +irm& *rocesatoare de miere din Rom6nia- care a investit %n *ro*riul la(orator de analize- din dorin0a de a o+eri clien0ilor s&i garan0ia calit&0ii *roduselor comercializate- dar 3i *entru a *utea deveni un +urnizor de %ncredere *e *ia0a interna0ional& a mierii. 2.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti >n acest moment- la A*idava- se realizeaz& *este . . de analize *e an- +iecare lot de miere- de la +iecare a*icultor- +iind analizat %nainte de a +i acce*tat- *entru a vedea dac& cores*unde e2igen0elor noastre de calitate. Mierea este un adevarat *rodus natural- ast+el c& din acest motiv- nu are niciodat& aceea3i calitate: chiar 3i mierea *rovenit& din aceea3i regiune *oate s& +ie di+erit& la +iecare recolt&. Al0i +actori ce *ot s& in+luen0eze calitatea mierii sunt condi0iile de stocare 3i de trans*ort- condi0ii care dac& nu %nde*linesc cerin0ele noastre- acel a*icultor nu este acce*tat ca 3i +urnizor A*idava. Foi garant&m *entru calitatea *roduselor noastre- tocmai *entru c&- se*arat de analizele realizate+urnizorii no3trii sunt *ermanen0i controla0i 3i veri+ica0i. @iecare lot de miere intrat %n +a(ric& este analizat- %n *rimul r6nd: dup gust2 culoare2 miros #s*eci+ice +iec&rui sortiment %n *arte)- de c&tre un s*ecialist %n domeniu- cu o e2*erien0& de *este !. ani %n degustarea sorturilor de miere- dar 3i *rin analiza microsco*ic& a *olenului- care determin& cu e2actitate sortimentul +loral din care *rovine acea miere. =a(oratorul este dotat cu a*aratur& modern&- 3i se *ot realiza o serie de anali&e fi&ico3 chimice- *rin care se *oate determina *uritatea zonei %n care a +ost am*lasat& stu*ina- calitatea mierii 3i *rovenien0a ei +loral&: - determinarea sortimentului- *rin anali&a microscopica a polenului- determinarea con)inutului de &aharo& 4i fructo&$ - determinarea con)inutului de ap #cu a8utorul re+ractometrului)$ 7entru +iecare lot de miere- ce urmeaz& a +i *rocesat- se determin MF3ul #cu a8utorul s*ecto+otometrului)- care ne arat& gradul de %nc&lzire la care a +ost su*us acel lot de miere*recum 3i *rezen0a re&iduurilor de anti'iotice 4i pesticide #*rin metoda C<ARM 55). Marca Roua @lorilor cu*rinde urmatoarele *roduse a*icole: miere *oli+lora- miere de mana de *adure- miere de salcam- miere de tei- miere de zmeura- miere de cim(risor. #7roduse ! : naturale din inima ;ransilvaniei) Mierea de "alc5m - este u3or de recunoscut du*& culoarea sa al(-g&l(uie- luminoas& 3i trans*arent&- cu un miros *l&cut de +loare de salc6m. 1ste considerat& miere de calitate su*erioar&- +iind singurul sortiment care nu cristalizeaz&. 1ste recomandat& *entru tratarea insomniilor 3i calmarea sistemului nervos #%n amestec cu la*te sau ceai H *entru co*ii- sau cu RhisEI H *entru adul0i). Administrarea sa este recomandat& co*iilor (olnavi3i *oate +i utilizat& *entru rec&*&tarea a*etitului- deoarece glucoza din miere este direct a(sor(it& %n s6nge.Acest sortiment de miere este *re+erat %n s*ecial de co*ii *entru c& are un gust u3or dulce 3i nu are o arom& at6t de *uternic& ca alte sortimente. Mierea *oliflor - este o miere cu nuan0e de chihlim(ar- cu un *ar+um deose(it*uternic- ce scoate %n eviden0& multitudinea de arome di+erite de *olen. Mierea *oli+lor& din 7odi3ul ;ransilvaniei este deose(it& de cea din alte zone ale 0&rii: ea nu este un amestec din mai multe sortimente- ci o miere a*arte- o(0inut& de al(ine din varietatea +lorilor de c6m* care se g&sesc din a(unden0& doar *e renumitele '+6ne0e' din Ardeal. Varietatea *olenului din care *rovine- %i con+er& acestui sortiment 3i un con0inut (ogat %n vitamine #B!- B2- B"- B.- BB- vitamina C- vitamina U etc) 3i minerale #Ca- Mg- @e- Bor H a8ut& la sintetizarea vitaminei C)- +iind recomandat& %n alimenta0ia co*iilor 3i a v6rstnicilor. 4atorit& cantit&0ii s*orite de hormoni *e care aceasta %i con0ine- a8ut& la vindecarea ra*id& a r&nilor 3i arsurilor. R&nile (anda8ate imediat cu miere se vindec& u3or- +&r& in+ec0ii 3i cu mai *u0ine cicatrici dec6t %n cazul altor tratamente.

2B

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Mierea de tei - este o miere cu *uternic& arom& de tei- cu re+le2e luminoase gal(ene *ortocalii. 1ste o miere care cristalizeaz& u3or- mai ales dac& este 0inut& la rece. Mierea de tei din Rom6nia este e2*ortat& %n toat& 1uro*a de Vest- +iind +oarte c&utat& datorit& calit&0iilor deose(ite *e care le are. Rom6nia de0ine cea mai mare su*ra+a0& de *&dure de tei din toat& 1uro*a. Mierea de tei are *ro*riet&0i anti-micro(iale 3i anti-in+lamatorii. 1ste utilizat& %n tratarea cram*elor 3i a (olilor renale 3i +oarte +recvent %n tratarea guturaiului 3i a r&celii- a tusei 3i a irita0iilor g6tului- *entru c& dizolv& mucus-ul 3i cur&0& g6tul. 1ste recomandat& ca +iind un remediu %m*otriva o(oselii- stresului 3i un calmant al sistemului nervos. Mierea de man de pdure *rovine %n cea mai mare *arte din sucurile dulci de *e alte *&r0i ale *lantelor dec6t +lorile #este o(0inut& de *e +runzele de +ag- de +rasin 3i de ste8ar)%n amestec cu nectarul +lorilor din *&dure. 1ste o miere +oarte %nchis& la culoare- a*roa*e neagr&- cu un gust *ronun0at- u3or am&rui. !ste singura miere care nu co)ine polen- de aceea se recomand& *ersoanelor alergice la *olen. Mierea de man& este +oarte (ogat& %n *roteine- aminoacizi 3i minerale #Ca- Mg- @e)- de *6n& la 2 de ori mai mult ca alte sortimente- de aceea este indicat& consumarea acesteia mai ales de c&tre co*ii- *ersoanele anemice 3i cele a+late %n convalescen0&. ,rganismul uman asimileaz& mult mai (ine aceste s&ruri *rin alimenta0ia natural& dec6t *rin administrarea sintetic&. 7entru c& are *ro*riet&0i energizante 3i revitalizante este recomandat& s*ortivilor 3i oamenilor activi. Are *ro*riet&0i la2ative mult mai *uternice dec6t celelalte ti*uri de miere- +avorizeaz& eliminarea to2inelor din cor*. Mierea de &meur - +ace *arte dintre a3a-numitele soiuri de *&dure - este o miere ! : natural&- +&r& nici un +el de adaosuri de arome- ea +iind o(0inut& de c&tre a*icultori- *rin *lasarea stu*ilor l6ng& culturile intense de zmeur&- %n *erioada de +lorenscen0&. Are o arom& discretZ de zmeur&- culoare gal(en&- cu u3oar& nuan0& verzuie- ro3iatic& sau maronie. 7ar+umul este *roas*&t- gustul *l&cut 3i dulce. Se recomand& *entru %ndulcirea ceaiurilor +olosite ca remediu %n st&ri gri*ale- tuse 3i r&ceal&. Regleaz& activitatea ovarelor- *revine a*ari0ia unor a+ec0iuni ca osteo*oroza- sclerodermia- 3i este cunoscut ca un element de re%ntinerire a tenului- +olosit %n m&3tile 3i tratamentele cosmentice. Mierea de cim'ri4or o miere ! : natural&- +&r& nici un +el de adaosuri de arome- ea +iind o(0inut& at6t din culturile s*ontane de Cim(ri3or de C6m*- c6t 3i din culturile agricole de Cim(ru de Cultur&- %n *erioada de +lorescen0&- am(ele +iind *lante aromatice cu *ro*riet&0i tera*eutice recunoscute. 1ste un sortiment de miere +oarte aromat datorit& (uchetului +loral *e care %l are- culoarea sa este aurie- deschis&. Cim(ri3orul activeaz& circula0ia- este tonic %n cazul anemiilor 3i u3or a+rodisiac. 4atorit& uleiului volatil *e care %l con0ine *lanta de cim(ri3or- aceast& miere are *ro*riet&0i e2*ectorante- care calmeaz& s*asmele c&ilor res*iratorii- +a*t *entru care este indicat a +i %ntre(uin0at %n tratarea tusei convulsive- (ron3itei- r&gu3elii 3i tusei astmatice. Av6nd 3i o ac0iune antise*tic& *uternic&- mierea de cim(ri3or ac0ioneaz& asu*ra +icatului 3i rinichilor- amelior6nd starea lor de +unc0ionare. 4atorit& *ro*riet&0ilor antise*tice ale cim(ri3orului- mierea *oate +i +olosit& %n *l&gi *urulente 3i alte in+ec0ii ale *ielii.

2A

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti 2.2. ierea de salcam marca 0Imperiul *pis% apartine companiei 3.C. 04astdial 5 Co% 3.1.6.

Com*ania S.C. YVastdial [ CoG S.R.=. a +ost +ondat& %n 2 / la ini0iativa unor a*icultori cu e2*erien0&- *asiune 3i devotament. 1ste am*lasat& %n s. Bul(oaca- r-l Anenii Foi- Re*u(lica Moldova. 4omeniul *rinci*al de activitate %l constituie a*icultura 3i *relucrarea *roduselor a*icole. Com*ania este la %nce*ut de cale- av6nd ca sco*uri: a) *rocesarea- %m(utelierea 3i comercializarea mierii$ () *relucrarea 3i comercializarea altor *roduse a*icole$ c) +a(ricarea 3i comercializarea (unurilor- %n com*onen0a c&rora sunt *rodusele a*icole #*roduse alimentare- (&uturi- *roduse cosmetice- medicamente). >n *rezent com*ania dis*une de utila8 danez de *rocesare 3i %m(uteliere a mierii de %nalt& *er+orman0&- c6t 3i de s*a0ii *entru *relucrarea cerii 3i a *ro*olisului. 7entru +a(ricarea altor *roduse a*icole 3i a (unurilor %n com*onen0a c&rora sunt *rodusele a*icole- com*ania dis*une de teritoriu *entru construc0ia de cl&diri noi. 4in dorin0a de a *roduce (unuri %nalt calitative- com*ania a organizat un sistem e+icient al managementului- de0in6nd Standardele 5nterna0ionale ale Managementului Calit&0ii: 5S, ? !:2 9 3i 5S, 22 :2 .- care asigur& *roduselor sale un nivel %nalt al calit&0ii la toate eta*ele de *roducere. 7rodusele com*aniei vor +i v6ndute su( marca comercial& Y5m*eriul A*isG. ;oate *rodusele sunt naturale- *roas*ete 3i (ene+ice s&n&t&0ii- cores*und standardelor na0ionale 3i interna0ionale de calitate- +iind e2aminate %n la(oratoare acreditate din 0ar& 3i *este hotarele ei. Com*ania dis*une de %nc&*eri %n care este *roiectat la(oratorul *ro*riu. Materia *rim& +olosit& %n activitatea noastr& va +i achizi0ionata de la a*icultorii locali %n (az& de contract de cola(orare- ce *resu*une un control riguros al calit&0ii *roduselor a*icole recoltate. Marca 5m*eriul A*is cu*rinde urmatoarele *roduse: miere naturala mono+lora de salcammiere naturala mono+lora de tei- miere naturala *oli+lora. 4enumire *rodus: miere naturala mono+lora de salc%m cu masa neta de ?/ g Am(ala8e *rodus: (orcan de sticla si ca*ac de metal tRist-o++ 4imensiuni (orcan cu ca*ac: 4iametru (orcan: ?-9 cm 4iametru ca*ac: 9-2 cm >naltime *rodus: !"-/ cm Masa (ruta *rodus: !-2. Eg Masa neta #miere): -?/ Eg Am(ala8 *entru (orcane: lada de carton go+rat 4imensiuni lada: =ungime lada: /2-A cm =atime lada: "2-" cm >naltime lada: !/-B cm 4ate *entru trans*ortare: 29

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Fumarul de (orcane %ntr-o lada: !2 Fumarul de lazi %ntr-un r%nd: 9 Fumarul de r%nduri %n *aleta: A >naltimea totala a *aletei: !-!A m Masa totala a *aletei: 99B-! Eg Masa neta #miere) %n *aleta: B"!-A Eg Alte: =a solicitarea cum*aratorului *rodusele *ot +i livrate %n lazi de carton go+rat +ara *aleta sau aran8area lazilor *e *aleta *oate +i modi+icata. 4enumire *rodus: miere natural& *oli+lor& cu masa net& de ?/ g Am(ala8e *rodus: (orcan de sticl& 3i ca*ac de metal tRist-o++ 4imensiuni (orcan cu ca*ac: 4iametru (orcan: ?-9 cm 4iametru ca*ac: 9-2 cm >n&l0ime *rodus: !"-/ cm Masa (rut& *rodus: !-2. Eg Masa net& #miere): -?/ Eg Am(ala8 *entru (orcane: lad& de carton go+rat 4imensiuni lad&: =ungime lad&: /2-A cm =&0ime lad&: "2-" cm >n&l0ime lad&: !/-B cm 4ate *entru trans*ortare: Fum&rul de (orcane %ntr-o lad&: !2 Fum&rul de l&zi %ntr-un r%nd: 9 Fum&rul de r%nduri %n *alet&: A >n&l0imea total& a *aletei: !-!A m Masa total& a *aletei: 99B-! Eg Masa net& #miere) %n *alet&: B"!-A Eg Alte: =a solicitarea cum*&r&torului *rodusele *ot +i livrate %n l&zi de carton go+rat +&r& *alet& sau aran8area l&zilor *e *alet& *oate +i modi+icat&. 4imensiuni (orcan cu ca*ac: 4iametru (orcan: ?-9 cm 4iametru ca*ac: 9-2 cm >n&l0ime *rodus: !"-/ cm Masa (rut& *rodus: !-2. Eg Masa net& #miere): -?/ Eg Am(ala8 *entru (orcane: lad& de carton go+rat 4imensiuni lad&: =ungime lad&: /2-A cm =&0ime lad&: "2-" cm >n&l0ime lad&: !/-B cm 4ate *entru trans*ortare: Fum&rul de (orcane %ntr-o lad&: !2 2?

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Fum&rul de l&zi %ntr-un r%nd: 9 Fum&rul de r%nduri %n *alet&: A >n&l0imea total& a *aletei: !-!A m Masa total& a *aletei: 99B-! Eg Masa net& #miere) %n *alet&: B"!-A Eg Alte: =a solicitarea cum*&r&torului *rodusele *ot +i livrate %n l&zi de carton go+rat +&r& *alet& sau aran8area l&zilor *e *alet& *oate +i modi+icat&.

2.#.

ierea de salcam marca 03tupul 4esel%

Suntem o +amilie din sudul ,lteniei- mai *recis din Comuna Maglavit 8ud. 4ol8- care si-a desco*erit *asiunea *entru ingri8itul al(inelor in urma cu 2B ani. Foi- Ga(riel si Angelica am ince*ut cu 2 +amilii de al(ine in anul !?9A- mai mult din curiozitate :) si din dorinta de a consuma miere de al(ine- cunoscuta *entru *ro*rietatile ei (ene+ice. =a ince*ut ne-a +ost mai greu deoarece aveam cunostinte minime des*re a*icultura- insa *asiunea *entru al(ine ne-a determinat sa ne dorim sa invatam mai mult. 5nte*aturile al(inelor erau deran8ante dar am desco*erit tre*tat ca veninul acestora este (ene+ic *entru tratarea anumitor a+ectiuni. ;re*tat +amiliile de al(ine s-au inmultit si asa am a8uns sa ne dedicam- cu mare drag- mai mult de 8umatate din tim*ul nostru *entru ingri8irea lor. Stu*ina se a+la in livada noastra- langa o *adure de salcami- la 2 Em de malul 4unarii. 7rimavara du*a ce +loarea de salcam din Maglavit se o+ileste- *lecam 2 sa*tamani in *astorala in zona Ramnicu Valcea unde se o(tine mierea de salcam- *ura. =a s+arsitul lui 5unie- ince*utul lui 5ulie mergem cu +amiliile de al(ine in mi8locul unui lan de +loarea-soarelui si acolo se o(tine mierea de +loarea soarelui. 7e langa mierea de salcam si mierea de +loarea-soarelui al(inele noastre mai *roduc si miere *oli+lora +oarte aromata din +lora s*ontana din 8urul lacurilor din comuna sau din *adure. Cum +amiliile de al(ine s-au inmultit si *roductia de miere a crescut- ne-am gandit ca si alte *ersoane sa se (ucure si sa (ene+icieze de mierea *rodusa de stu*ina noastra. 4eocamdata *roducem doar miere de salcam si miere *oli+lora- tre*tat vor urma si alte *roduse a*icole- *recum *ro*olis- +agurasi- la*tisor de matca. Cursuri si certificari Curs de cali+icare in meseria de a*icultor - eli(erat de Agentia Fationala de Consultanta Agricola Craiova- Ministerul Agriculturii Certi+icat de cali+icare *ro+esionala *entru A*icultura - eli(erat de Camera Agricola 4ol8Ministerul Muncii Certi+icat de 5nregistrare Sanitara Veterinara si *entru siguranta alimentelor *entru unitatile de vanzare cu amanuntul. #!9.! .2 A) - eli(erat de 4irectia Sanitara Veterinara si *entru siguranta alimentelor 4ol8 Mierea de salcam este incolora sau usor colorata in gal(en deschis avand aroma s*eci+ica +lorilor de salcam. 1ste miere mono+lora +iind *rodusa doar din nectarul +lorilor de salcam. "

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Din ce este alcatuita mierea de salcam A*a- glucide- *roteine #din care !2 aminoacizi *recum: leucina- alamina- metionina)su(stante minerale #Ca- Cu- @e- Mg- Mn- 7- U- Si- Fa- S)- vitamine #B!- B2- BB)- acid +olicenzime- alte su(stante aromatice- graunte de *olen- +actori anti(iotici etc. Al(inele culeg nectarul din +lori *e care-l de*un in tim*ul trans*ortului in gusa. 7rin actiunea directa a al(inei- nectarul isi schim(a consistenta si structura. Cand a8ung la stu* al(inele culegatoare sunt intam*inate de al(inele tinere #al(inele stu*ului care +ac munci interioare)- carora le dau nectarul adus *entru a-l *une in celulele din +agure. Acest nectar nu ramine in *rima celula in care a +ost asezat *entru ca o alta al(ina tanara vine si il muta in alte celule si ast+el va trece de mai multe ori din gusa in gusa al(inelor lucratoare. 4e +iecare data *rocesul de *re+acere este mai indelungat- *ana cind nectarul va deveni miere. Cand al(inele ince* sa ca*aceasca celulele- inseamna ca *rocesul de trans+ormare al nectarului in miere este a*roa*e terminat- deci mierea este coa*ta si (una de recoltat. Valoarea energetica *entru ! g miere de salcam este de "!.Ecal Su(stante nutritive: *roteine !:- glucide A.-A?: Vitamine: B!- B2- BB- Acid +olic Su(stante minerale: *otasiu- calciu- cu*ru- sul+- magneziu- sodiu- mangan- +os+or- siliciu Mierea mai contine si +actori anti(iotici- alte su(stante aromatice si graunte de *olen Ce actiune are mierea de salcam6 1nergizanta- ;oni+ianta- A*eritiva- =a2ativa- 12*ectoranta- Sedativa- Antise*tica4iuretica- Antianemica- 1molianta- Com(aterea o(oselii- Ameliorarea digestiei- Recu*erarea ra*ida du*a e+ort- Cresterea rezistentei +izice 1n ce situatii este recomandata mierea de salcam6 Gastrite- 4uodenite- Boli de inima- Boli de +icat- Boli ale cailor (iliare- Rinite- Sinuzite@aringinte- A+ectiuni ginecologice- Stari de*resive- 7lagile arsurilor in+ectate- Alcoolism- Boli de *lamini- Astenie- Fevroze. Cum poate fi utili&ata mierea de salcam6 Mierea de salcam *oate +i mancata sim*la sau *usa in ceai- ca+ea- la*te- insa lichidele nu tre(uie sa de*aseasca tem*eratura de / grade celsius- intrucat s-a o(servat ca su(stantele active *e care le contine sunt distruse la tem*eraturi mai mari. Se *oate *une direct *e rana- su( +orma de com*rese cu a*a si miere sau aerosoli Miere de Floarea "oarelui naturala Avand stu*ina in zona de cam*ie unde sunt +oarte multe lanuri de +loarea soarelui- avem acces destul de usor la aceasta *lanta si ast+el o(tinem o miere de +loarea soarelui *ura si de calitate. Mierea de +loarea soarelui este o miere mono+lora- are culoarea gal(en ce *oate varia de la gal(en mustar la gal(en inchis. 1ste *uternic aromata si +ace *arte din categoria mierii care cristalizeaza ra*id- *ana la ! :. Acest lucru se intam*la deoarece mierea de +loarea soarelui are un continut ridicat de glucoza. Acest ti* de miere contine +oarte mult *olen si nu se recomanda *ersoanelor care sunt alergice la *olen. "!

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti 5n mierea de +loarea soarelui gasim: +lavonoizi- uleiuri volatile- su(stante mineralevitamina 77- vitamina 1- lecitina su( +orma *ura. Are *ro*rietati tonice- anti(acteriene- intareste imunitatea- este a+rodiziaca si cea mai *uternic energizanta avand si e+ect anti(iotic Mierea de floarea soarelui este recomandata pentru: circulatia sangelui- reglarea tensiuniiarteriale- a+ectiuni ale a*aratului cardio-vasculator #datorita vitaminii 77)- anemie- surmena8e+ort +izic si intelectual -intarirea sistemului imunitar- tratarea durerilor de gat- astm (ronsic- (oli de stomac- *re*ararea *ra8iturilor si a (iscuitilor cu miere. Mierea poliflora este o(tinuta din nectarul mai multor s*ecii de *lante care in+loresc in aceeasi *erioada de tim*- +ara ca una din ele sa se ridice la *este ! :. Culoarea si aroma sa variaza in +unctie de ti*ul de +loare *redominant. Mierea *oli+lora contine vitamine din com*le2ul B si C- enzime- acizi organici #acid lactic- acid gluconic) si diverse saruri minerale #+ier- +os+or- calciu- *otasiu). 1ste usor de asimilat datorita continutului sau de glucoza- sucroza si +ructoza. Mierea *oli+lora are urmatoarele e+ecte (ene+ice: stimuleaza a*etitul- +aciliteaza *rocesul digestiv- im(unatateste activitatea inimii si a +icatului- determina o crestere a *rocentului de hemoglo(ina din sange si este un e2celent remediu *entru o(oseala +izica si *sihica. 4atorita continului sau (ogat in +ier mierea *oli+lora este recomandata *entru tratarea anore2iei. Consumand regulat miere *oli+lora se *ot *reveni *ro(leme de crestere si demineralizare a oaselor. Mierea *oli+lora este cea mai indicata *entru remediile naturiste +iind o(tinuta din nectarul mai multor ti*uri de +lori- contine toate minerale- vitaminele i su(stantele active *rezente in *lantele res*ective. C hiar daca este cristalizata *ro*rietatile ei vindecatoare nu se *ierd- cristalizarea +iind un indicator al +a*tului ca este mierea este naturala. 4aca se *re+era lichida- se va incalzi *ana la ma2im / grade- *e (aie de a*a.

Cap. #. 3tudiu merceologic al mierii naturale de salcam 7mrcilor de produs8/

#.1.I39 22::: ; 3istemul de management al sigurantei alimentare 1ste de8a o realitate- *reocu*area stringenta mani+estata de consumatorii *rivind caliateaigiena si siguranta *roduselor *e care le comercializeaza. Motivele de *reocu*are si chiar de ingri8orare sunt 8usti+icate in conte2tul in care vor(im de lanturi de distri(uitie si comercializare intinse *e Eilometrii intregi de glo(. Asigurarea sigurantei si calitatii *roduselor alimentare este conditia o(ligatorie *entru su*ravietuirea com*aniilor si a *roducatorilor *e *iata- determinind in acelasi tim* o cresterea semni+icativa a com*etitivitatii in ra*ort cu ceilalti concurenti. 5S, 22 #@ood Sa+etI Management SIstem) este standardul +undamental *entru managementul sigurantei alimentare. 1l *ermite +iecarei organizatii im*licate direct sau indirect in lantul alimentar identi+icarea tuturor riscurilor *recum si controlarea si inlaturarea lor intr-un mod e+icient. 5S, 22 schim(a a(ordarea organizatiei dumneavoastra de la o testare retroactiva a calitatii si riscurilor la un mod *reventiv de a gandi si actiona- lucru e2trem de e+icient in "2

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti conditiile in care orice organizatie care +ace *arte din lantul alimentar tre(uie sa +aca +ata unor dure cerinte din *artea legislatiei si a consumatorilor. 7rin integrarea normelor <ACC7- cu care organizatiile din cadrul lantului alimentar erau +amiliare- si *rintr-o dezvoltare a standardului su( o +orma care sa +ie armonizata si com*ati(ila cu standardul de managemet al calitatii 5S, ? !- standardul 5S, 22 nu a *rodus un dezechili(ru *entru sistemul alimentar- el +iind o modalitate *entru organizatii de a avea un sistem de management al sigurantei *rodusului alimentar universal recunoscut *utand demonstra calitatea- siguranta si a(ilitatea de a *reintim*ina *ericolul si de al elimina. De ce 1"O --///6 Com*aniile si clientii cauta organizatii de incredere care +ac *arte din lantul alimentarca*a(ile sa le satis+aca cererile. Com*aniile isi *ot cistiga aceasta incredere *rin a(ilitatea de a demonstra ca *ot o+eri *roduse de calitate- sigure- un +a* dovedit si *rin im*lementarea un sistem de management al sigurantei *rodusului alimentar e+icient- riguros- orientat asu*ra tuturor *roceselor- activitatilor cu*rinse in cadrul lantului alimentar. Standardul 5S, 22 unanim recunoscut *e *lan mondial asigura im*lementarea celor mai (une *ractici si comunica acest lucru com*aniilor si segmentului de consumatori tinta. Cui ii este adresat 1"O --///6 5S, 22 este *rimul standard care *oate +i +olosit de catre toti cei care +ac *arte din lantul alimentar de la *roducator la consumator- el *oate +i +olosit de catre oricine este un *otential 'calcai al lui Ahile' ce *oate com*romite intreg lantul alimentar. Aceasta include si +urnizorii de servicii si *roduse non alimentare *recum curatatoriile- *roducatorii de echi*amente- com*aniile de trans*ort si *roducatorii de am(ala8e care desi nu sunt im*licate in mod direct in *roductia de alimente *ot a+ecta igiena si siguranta *roduselor. 5S, 22 este *otrivit *entru +iecare com*anie +ie ea mica- medie sau mare- +ie ea o (rutarie cu zece anga8ati- o com*anie de am(ala8e un *roducator international de alimente sau su*ermarEet. Metodologia <ACC7 re*rezinta o a(ordare structurala si *reventiva a sigurantei alimentare care o*timizeaza e+orturile de*use *entru a asigura consumatorului *roduse alimentare sanatoase si sigure. Managementul riscurilor este un *as +undamental *entru sta(ilirea unui cadru de lucru in analiza riscurilor. 5n acest sens metoda <ACC7 este unealta ideala *entru *revenirea si controlul riscurilor aceasta +iind s*ecial creata *entru sectorul alimentar de catre Code2 Alimentarius Comission. Acti(itatile pentru controlul riscurilor sunt: evaluarea riscurilor evaluarea o*tiunilor managementului riscurilor im*lementarea decizilor de management monitorizarea riscurilor ,(iectivul <ACC7 este acela de a garanta siguranta *roduselor alimentare *rin identi+icare si management al riscurilor si nu *rin controlul retroactiv al calitatii- care a demonstrat o e+icienta scazuta. Cu alte cuvinte metoda <ACC7 in conte2tul lantului alimentar *oate +i *rivita ca: Corectiva: *rin im*lementarea unui sistem <ACC7 organizatiile ce +ac *arte din lantul alimentar *ot +i sigure ca vor inde*lini o(iectivele sta(ilite de catre comisia Code2 sau de catre legislatia nationala 7reventiva: *rin analiza *unctelor critice identi+icand aceste *uncte critice care sunt controlate ast+el incit sa se elimine orice risc care *oate re*rezenta un *otential *ericol *entru consumatori 7!#!F1C11 A8! UT181ZAR11 M!TOD!1 ACC* ""

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Con+era incredere consumatorilor demonstrind acestora ca *rodusele alimentare sunt realizate *rintr-un *roces sigur 4ovedeste ca s-au luat toate masurile *entru a garanta *roduse sigure si igienice Con+era credi(ilitate in +ata clientilor- +ie *e *lan local +ie *e *lan international Se reduce numarul auditurilor din *artea- clientilor- realizindu-se atat o economie de tim* si cat si de (ani Reduce risi*a in *roductie si elimina *rodusele necon+orme Va asigura o relatie im*eca(ila cu autoritatile din domeniul alimentar si con+ormitatea cu legislatia in vigoare 1+icienta *rin care se asigura o crestere considera(ila Ce 'eneficii aduce standardul 1"O --///6 im(unatatire tangi(ila si demonstra(ila a *er+ormantelor in ceea ce *riveste siguranta *roduselor alimentare. 5denti+icarea riscurilor actuale *entru com*ania dumneavoastra si *entru consumatori. Creerea unei unealte e2trem de e+iciente *entru im(unatatirea *er+ormantei in ceea ce *riveste siguranta *roduselor alimentare si *osi(ilitatea de a monitoriza si masura e+ectiv *er+ormanta. Cresterea increderii clientilor *entru *rodusele dumneavoastra. mult mai (una con+ormitate cu cerintele legale. Recunoasterea calitatii si sigurantei *roduselor dumneavoastra in lantul alimentar glo(al. Usurinta de a *utea integra standardul 5S, 22 cu celelalte standarde de management 5S, ? ! si 5S, !/ ! 1conomie de tim* si (ani. 5n momentul de +ata multe organizatii au nevoie de di+erite standarde de siguranta a *rodusului alimentar dar *rin im*lementarea 5S, 22 care re*rezinta unealta ce armonizeaza toate standardele (azate *e metoda <ACC7 veti economisi tim* si (ani #.2.3tandardul 31 (< I39 .::1/2::, Sta(ile3te cerin0ele *entru sistemul de management al unei organiza0ii care dore3te s& demonstreze a(ilitatea de a +urniza constant un *rodusTserviciu con+orm cerin0elor clien0ilor 3i cerin0elor legale 3i care vizeaz& cre3terea satis+ac0iei clien0ilor *rin a*licarea e+ectiv& a sistemului- inclusiv a %m(un&t&0irii continue a sistemului. SR 1F 5S, ? ! #5S, ? !:2 9) este acum standardul cu cea mai larga ras*andire si a*licare in ceea ce *riveste asigurarea inde*linirii conditiilor de calitate ale (unurilor si serviciilor *e care un +urnizor le livreaza clientilor sai. Standardul este +olosit de orice com*anie sau organizatie- indi+erent de marimea sa si de sectorul in care activeaza- in orice *arte a lumii. 5n esenta- certi+icarea H cu alte cuvinte o(tinerea certi+icatului- este recunoasterea de catre o terta *arte #organizatia certi+icatoare a(ilitata)- a +a*tului ca sistemul de management al calitatii im*lementat intr-o societate comerciala #organizatie) inde*lineste cerintele standardului res*ectiv. Com*aratie: "/

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Mierea de salcam este deschisa la culoare s*re trans*arenta. 1ste considerata o miere de calitate su*erioara- aroma ei +iind cea mai discreta si +ina dintre sorturile de miere din Romania- . 7oate +i +olosita ca indulcitor la ceai sau ca+ea- +ara a denatura gustul acestoratocmai de aceea este *re+erata si de co*ii. Mierea de salcam #care nu are amestec din alte +lori) FU CR5S;A=5J1AJA- sau cristalizeaza +oarte lent- in cativa ani. Mierea de ra*ita este si ea deschisa la culoare- iar atunci cand cristalizeaza- este su( +orma unei *aste a*roa*e al(e. Gustul este dulce- +ara o aroma anume. @iind o miere de *rimavara care se recolteaza re*ede *entru a nu cristaliza in +aguri- *oate avea un continut destul de ridicat de umiditate- ceea ce insemna ca este un sortiment destul de +luid. Mierea de ra*ita cristalizeaza +oarte re*ede. Mierea *oli+lora #din +lori de cam*- asa cum intelegem noi in Ardeal *rin *oli+lora) este de culoare inchisa - rosiatica si este o(tinuta dintr-un (uchet +loral diversi+icat- ceea ce-i con+era o aroma deose(ita si un gust +oarte *lacut. 1ste in to*ul vanzarilor in Romaniainsa ea *oate +i amesteca cu miere de +loarea soarelui in zona de sud a tarii- ceea ce *oate duce la o cristalizare +oarte ra*ida- si un gust *utin di+erit. Mierea de tei este de culoare gal(en-aurie- cu re+le2e verzui si are o aroma +oarte *uternica. Romania este o mare *roducatoare de miere de tei- de calitate deose(itaaceasta miere +iind cautata la e2*ort. Aceasta miere este recunoscuta ca avand *ro*rietati calmante si e2*ectorante.

#.#.3tudiul merceologic al produselor Marca Roua @lorilor Miere Salcam (orcan ?. g 5m*eriul A*is Miere salcam (orcan ?. g Stu*ul Vesel Miere salcam (orcan ?. g 9permar:et ; =0.>0 ron =+ ron -0 ron 9permar:et < =?.? ron =-.? ron -0 ron 9permar:et Z =0ron =@ ron ==.? ron

"onda% de opinie pri(ind consumul celor = marci de miere: Roua Florilor 3@/ A 1mperiul Apis3 -0 A "tupul Besel . =- A

".

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

40 35 30 25 20 15 10 5 0 Roua Florilor Imperiul Apis Stupul Vesel

Anali&a con)inutului informa)ional Co'ligatoriu 4i suplimentarD al mierii de salcam

Coninutul informaional al etichetei Denumirea sub care este vndut alimentul Lista cuprinznd ingredientele Marca Roua Florilor Miere salcam apa (ap natural obinut de la plante) concentraia normal de ap n miere este de 1 !"#$% glucoz (&' ! '$)% polen (pn la ma(im 1$)% vitamine ()1% )"% )#% )'% )&% vitamina *% vitamina +% care a,ut la coagularea sngelui -i betacaroten) aminoacizi si proteine% minerale (*alciu% Magneziu% )or a,ut la sintetizarea vitaminei *% .ier% stimulator al funciei sangvine a mduvei -i al funciilor sistemului nervos% /otasiu% .osfor% 0odiu)% minerale (provenite n special de la albine)% diferii acizi (111 gr de miere% ec2ivalentul a #1' calorii% conine31'$ ap% 1%4! 1%5$ proteine% 51%#$ za2aroz% #%11$ vitamine% 1%"$ minerale -i substane antibacteriale) 1'$ ap% 1%4!1%5$ proteine% 51%#$ za2aroz% #%11$ vitamine% 1%"$ minerale ;'1g 1%&$ #1' >ca Marca Imperiul Apis Miere naturala monoflora de salcam Mierea de salcam contine vitaminele )1% )"% )&% )1"% enzime% flavoane% flavonoide% compusi aromatici% fito2ormoni% acizi organici (lactic% o(alic% citric% malic)% de(trina% compusi ai azotului6 7re un continut in fructoza mai mare decat celelalte tipuri de mirere (41% )% contine 11$ za2aroza si maltroza% si #4% $ glucoza% avand p8!ul 46 9n total% mierea de salcam contine 4#' substante6 Marca Stupul Vesel Miere de salcam 7pa% glucide% proteine (din care 1" aminoacizi precum3 leucina% alamina% metionina)% substante minerale (*a% *u% .e% Mg% Mn% /% +% 0i% :a% 0)% vitamine ()1% )"% )&)% acid folic% enzime% alte substante aromatice% graunte de polen% factori antibiotic 0ubstante nutritive3 proteine 1$% glucide '! ;$% <itamine3 )1% )"% )&% 7cid folic% 0ubstante minerale3 potasiu% calciu% cupru% sulf% magneziu% sodiu% mangan% fosfor% siliciu

*antitatea din anumite ingrediente *antitatea net <aloarea nutritiv = 111 g

proteine grsime valoare

11$ za2aroza si maltroza% si #4% $ glucoza% avand p8!ul 4 ;'1g 1%5 #"1 >ca

proteine 1$% glucide '! ;$ ;'1g 1$ #1' >ca

"B

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

energetic za2aroza glucide 0ubstante minerale Data durabilitii minimale sau data limit de consum *ondiiile de depozitare sau de folosire Denumirea comercial -i sediul productorului%

#%1$ 51 1%#'g 1161 6"11' ?15!"1@* s.c. Apidava s.r.l. 2008 ora-ul )la,% ,udeul 7lba

11$ 5" 1%#"g 1'61'6"11& ?15!"1@* 06*6 A<astdial B *oC 06D6L )ulboaca% r!l 7nenii :oi% Depublica Moldova )ulboaca% r!l 7nenii :oi% Depublica Moldova Depublica Moldova Mierea de salcam poate fi mancata simpla sau pusa in ceai% cafea% lapte% insa lic2idele nu trebuie sa depaseasca temperatura de 41 grade *elsius6

'%'$ 51 1%#4g <alabilitate nelimitata ?1 !""@* Eabriel si 7ngelica *omuna Maglavit ,ud6 Dol, Eabriel si 7ngelica *omuna Maglavit ,ud6 Dol, 0udul Glteniei Mierea de salcam poate fi mancata simpla sau pusa in ceai% cafea% lapte% insa lic2idele nu trebuie sa depaseasca temperatura de 41 grade celsius% intrucat s!a observat ca substantele active pe care le contine sunt distruse la temperaturi mai mari6 0e poate pune direct pe rana% sub forma de comprese cu apa si miere sau aerosoli :u e(ista :u se administreaza copiilor sub 1 an

:umele -i sediul importatorului Locul de origine sau de provenien a alimentului 9nstruciuni de utilizare

Dl6 <ictor Mateora-ul )la,% ,udeul 7lba /odisul Fransilvaniei Mierea de salcam poate fi mancata simpla sau pusa in ceai% cafea% lapte% insa lic2idele nu trebuie sa depaseasca temperatura de 41 grade *elsius6

G meniune care s permit identificarea lotului Meniunile suplimentare pentru grupa din care face parte produsul

:u e(ista :u se administreaza copiilor sub 1 an

:u e(ista :u se administreaza copiilor sub 1 an

"A

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj Denumirea produsului analizat3 Miere naturala de 0alcam Doua .lorilor :umele -i prenumele degusttorului E2eorg2e 7na!Maria Data 31"61&6"11# *aracteristici senzoriale 7spect e(terior *onsisten *uloare 7rom /uncta, ma(im 1!14 1!1" 1!11 1!5 /uncta, acordat (/i) 11 1" 11 5 Gbservaii 7rata bine *onsistenta Ealben desc2is 7roma specifica florilor de salcam Eust foarte bun

Eust ! A"

1!& 4&

&

0emntura degusttorului 66666666666666666666666666666666ana66666666666666666666666666

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj Denumirea produsului analizat3 Miere de salcam 0tupul <esel :umele -i prenumele degusttorului3 E2eorg2e 7na Maria Data 31"61&6"11# *aracteristici senzoriale 7spect e(terior *onsisten *uloare 7rom Eust ! A" /uncta, ma(im 1!14 1!1" 1!11 1!5 1!& 44 /uncta, acordat (/i) 11 11 11 5 & Gbservaii :ormal Hn pic cam fluida Ealben desc2is 0pecifica )un

0emntura degusttorului 666666666666666666666666ana6666666666666666666666666666666666

"9

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scrii de punctaj Denumirea produsului analizat3 Miere naturala monoflora de salcam 9mperiul 7pis :umele -i prenumele degusttorului3 E2eorg2e 7na!Maria Data 31"61&6"11# *aracteristici senzoriale 7spect e(terior *onsisten *uloare 7rom Eust ! A" /uncta, ma(im 1!14 1!1" 1!11 1!5 1!& 4# /uncta, acordat (/i) 1" 11 5 5 ' Gbservaii .oarte bun *am fluida Hn pic cam galbena 0pecifica Hn pic prea dulce

0emntura degusttorului 666666666666666666666ana6666666666666666666666666666666666666

Au mai +ost com*letate +ise individuale de analiza senzoriala a celor trei *roduse *rin metoda scarii de *uncta8 si de urmatorii degustatori: - Ficu Valentin - Andreea -Ga(riel 5n urma com*letarii acestor +ise +iecare din ei au dat celor trei *roduse un *uncta8 care va a*area in ta(elul de mai 8os alaturi de *uncta8ul acordat de mine.
Fi centralizatoare de analiz senzorial Denumirea produsului analizat3 Miere naturala de 0alcam Doua .lorilor *aracteristica senzorial /uncta, individual acordat de fiecare e(aminator I(amin ator 1 7spect e(terior *onsisten *uloare 11 1" 11 I(ami nator " 1" 1" ; I(amin ator # 14 1" 11 I(ami nator 4 11 1" ; /uncta,ul mediu total al caracteristicii (se va calcula media aritmetic simpl a puncta,elor acordate de e(aminatori) 4& 4& #5

"?

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

7rom Eust 5 & ' 5 & ' #1 ""

/uncta,ul mediu total al produsului3 #&64 :umele -i prenumele e(aminatorilor 1 7na!Maria " :icu <alentin # 7ndreea 4 Eabriel

Fi centralizatoare de analiz senzorial Denumirea produsului analizat3 Miere de salcam 0tupul <esel *aracteristica senzorial /uncta, individual acordat de fiecare e(aminator I(amin ator 1 7spect e(terior *onsisten *uloare 7rom Eust 11 11 11 5 & & I(ami nator " 1" 1" ; I(amin ator # 14 1" 11 5 & I(ami nator 4 11 11 11 5 ' /uncta,ul mediu total al caracteristicii (se va calcula media aritmetic simpl a puncta,elor acordate de e(aminatori) 4& 44 #; #1 "#

/uncta,ul mediu total al produsului3 #&6& :umele -i prenumele e(aminatorilor 1 7na!Maria " :icu <alentin # 7ndreea 4 Eabriel

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Fi centralizatoare de analiz senzorial Denumirea produsului analizat3 3 Miere naturala monoflora de salcam 9mperiul 7pis *aracteristica senzorial /uncta, individual acordat de fiecare e(aminator I(amin ator 1 7spect e(terior *onsisten *uloare 7rom Eust 1" 11 5 5 ' & I(ami nator " 1" 11 ; I(amin ator # 1" 1" 11 5 & ' I(ami nator 4 11 11 5 /uncta,ul mediu total al caracteristicii (se va calcula media aritmetic simpl a puncta,elor acordate de e(aminatori) 4& 4" #' #1 ""

/uncta,ul mediu total al produsului3 #' :umele -i prenumele e(aminatorilor 1 7na!Maria " :icu <alentin # 7ndreea 4 Eabriel

Fisa de centrali&are finala: *rodus Miere naturala de Salcam Roua @lorilor Miere de salcam Stu*ul Vesel Miere naturala mono+lora de salcam 5m*eriul A*is *uncta% =>.@ =>.> =?

/!

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti #.$.Ce trebuie sa contina eticheta unui produs alimentar 5n (aza *revederilor <G nr. ! BT2 2- etichetele *roduselor alimentare tre(uie sa cu*rinda in mod o(ligatoriu urmatoarele elemente: a) denumirea su( care este v6ndut alimentul$ () lista cu*rinz6nd ingredientele$ c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente- con+orm art. 9$ d) cantitatea net& *entru alimentele *ream(alate$ e) data dura(ilit&0ii minimale sau- %n cazul alimentelor care din *unct de vedere micro(iologic au un grad %nalt de *erisa(ilitate- data limit& de consum$ +) condi0iile de de*ozitare sau de +olosire- atunci c6nd acestea necesit& indica0ii s*eciale$ g) denumirea sau denumirea comercial& 3i sediul *roduc&torului sau ale am(alatorului sau ale distri(uitorului %nregistrat %n Uniunea 1uro*ean&$ %n cazul *roduselor *rovenite din 0&ri din a+ara Uniunii 1uro*ene se %nscriu denumirea 3i sediul im*ortatorului sau ale distri(uitorului %nregistrat %n Rom6nia. h) locul de origine sau de *rovenien0& a alimentului- dac& omiterea acestuia ar +i de natur& s& creeze con+uzii %n g6ndirea consumatorilor cu *rivire la originea sau *rovenien0a real& a alimentului$ i) instruc0iuni de utilizare- atunci c6nd li*sa acestora *oate determina o utilizare necores*unz&toare a alimentelor$ 8) concentra0ia alcoolic& *entru (&uturile la care aceasta este mai mare de !-2: %n volum$ E) o men0iune care s& *ermit& identi+icarea lotului$ l) men0iuni su*limentare de etichetare *e gru*e de *roduse Acestea sunt alimentele care nu a+ecteaza sanatatea- doar ca du*a data res*ectiva *ot sa isi mai *iarda unele calitati: gust- miros- culoare. 5n aceasta categorie *ot intra (iscuitii sau *esmetul- care nu isi *ierd calitatile du*a de*asirea *erioadei res*ective- *rodusele de *ani+icatie etc. 4ata-limita de consum re*rezinta data *ana la care *rodusele care din *unct de vedere micro(iologic au un grad ridicat de *erisa(ilitate si sunt susce*ti(ile ca du*a un tim* scurt sa *rezinte un *ericol imediat *entru sanatatea consumatorilor isi *astreaza caracteristicile s*eci+ice- daca au +ost res*ectate conditiile de trans*ort- mani*ulare- de*ozitare si *astrare. 4e im*act este etichetarea constand in urmatoarele e2*resii: Vdata limita de consumG sau Ve2*ira la data deG. Acestea indica +a*tul ca du*a data inscrisa *e am(ala8 *rodusul nu tre(uie consumat- deoarece devine *ericulos *entru sanatate. 5n aceasta categorie intra *rodusele care su+era modi+icari micro(iologice intr-o *erioada scurta de tim*- *roducatorul +iind o(ligat sa le retraga de *e *iata si sa le distruga du*a data de e2*irare. 1ste cazul *roduselor lactate- al (ranzeturilor- al oualor si al altor *roduse *erisa(ile. #.&.Codul de bare Codul de (are este o re*rezentare de date codi+icat& #ci+rat&)- destinat& a +i citit& *e cale o*tic&. Codurile de (are sunt +olosite %n multe domenii- %ndeose(i industriale. Un cod de date are as*ectul unui ir de (are negre de diverse grosimi *e un +undal al(. >n general +iecare ci+r& sau liter& se re*rezint& *rintr-o anumit& com(inaie de ! sau mai multe (are. 12ist& mai multe +ormate #sisteme) de coduri de (are. Codurile de (are sunt citite i decodate cu a8utorul unor scanere s*eciale. Acestea m&soar& re+le2ia luminii- inter*reteaz& codurile dre*t ci+re i litere i trimit acestea /2

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti unui calculator sau altui dis*ozitiv de gestionare a datelor. Scanerele actuale recunosc mai multe +ormate. Setul de sim(oluri utilizate este %n general restr6ns #cu*rinde de o(icei literele- ci+rele i c6teva semne s*eciale)- dar sistemele de alc&tuire #+ormatele) codurilor de (are sunt +oarte variate. Multe coduri de (are constau %n (are verticale #*aralele cu a2a \)- du*& diverse +ormate. =ungimea codului de (are #*e a2a ]) de*inde de cantitatea de date ce tre(uie re*rezentat&. ;oate codurile de (are dis*un de un caracter s*ecial de startTsto* ce *ermite citirea at6t de la st6nga la drea*ta- c6t i de la drea*ta la st6nga. 7rin convenie caracterul din st6nga este considerat caracterul de start i caracterul din drea*ta caracterul de sto*. Codurile de (are au +ost introduse deoarece mainile #calculatoarele) %n general nu citesc cu uurin& re*rezentarea gra+ic& normal& a ci+relor i literelor$ *entru aceasta s-a dezvoltat domeniul s*ecializat numit VRecunoaterea o*tic& a caracterelorG #%n englez&: &ptical C aracter 'ecognition- ,CR)- care %nc& mai are *uncte sla(e. 4e-a lungul anilor au +ost dezvoltate un %nsemnat num&r de standarde i +ormate #numite %n englez& simbolog()Alocarea de coduri de (are este necesara atat *roducatorilor- cat si im*ortatorilor in vederea distri(uirii *roduselor in magazinele- su*ermarEet-urile sau hi*ermarEet-urile dotate cu echi*amente de citire a codurilor de (are. 7entru cei interesati in a*licarea si utilizarea codurilor de (are *entru marcarea *roduselor- *rezentam cateva notiuni: Codul de (are este modalitatea de re*rezentare a literelor si ci+relor *rintr-o succesiune de (are si s*atii. Codi+icarea cu (are %i con+era utilizatorului *osi(ilitatea de a *relua in+ormatiile de *e un su*ort +izic- cu a8utorul unui cititor o*tic de coduri de (are in sco*ul *relucrarii si al gestionarii in+ormatizate. Unicitatea codurilor de (are *e *iata interna si internationala se asigura *rin +olosirea unor indicative gestionate de asociatii *ro+esionale de *ro+il. 7entru e2em*li+icare *rezentam structura numerica a unui cod de (are- atri(uit de AR7C- *entru re*rezentare in sim(olistica 1AF !":

unde: B/2]]]] N indicativul de utilizator- cu *re+i2ul B/2 care re*rezinta codul international al Romaniei- con+orm standardului SR 1F 5S, "!BB-!:2 A$ N intervalul a+lat la dis*ozitia utilizatorului- *entru a +orma serii de coduri in +unctie de *rodus- grama8- sortiment- calitate etc. #ma2imum ! de coduri)$ \ N ci+ra de autocontrol- ti*arita automat *rin *rogramul de generare. Asociatia Romana *entru 7aletizare si Containerizare H AR7C H acorda celor interesati indicativul de utilizator- sta(ileste codul numeric de (aza si *une la dis*ozitie Y>ndrumatorul *entru utilizarea codurilor de (areG. /"

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

4esci+rarea codului cu (are se +ace *rin metoda citirii o*tice- +olosindu-se un echi*ament in+ormatic numit scanner. Cu to0ii 3tim c& un cod de (are *oate a*&rea *este tot- ast+el c& acesta este +olosit %n numeroase domenii- cele mai im*ortante +iind cele din industrie- comer0ul cu *roduse 3i servicii- chiar 3i administra0ie *u(lic& #+acturi de la gaz- lumin&- a*& etc.) Codurile liniare de (are cele mai utilizate %n *ractica interna0ional&- standardizate la nivel euro*ean- *reluate 3i %n standardele rom6ne3ti sunt: U7C- 1AF- codurile "?- ?"- !29- codul 2 din .- codul 2 din . %nl&n0uit 3i Coda(ar. 4eose(irile dintre ele constau %n *articularit&0ile 3irului de caractere +olosit la codi+icare- ast+el: coduri numerice se g&sesc la U7C 3i 1AF #*ot re*rezenta numai ci+re) H coduri +olosite %n Rom6nia$ coduri al+anumerice: codurile !29 3i "? #*ot re*rezenta at6t litere c6t 3i ci+re)$ coduri cu lungime +i2& H de e2em*lu la codul 1AF- 3irul are !" elemente- iar %n varianta scurt& are 9 elemente$ coduri cu lungime varia(il&- care re*rezint& 3iruri cu un num&r varia(il de elemente #codul !29 3i codul "?). Cum arat un cod de 'are 4i ce Enseamn elementele de pe acesta6 7entru Rom6nia- codul 1AF H codul de (are are urm&toarea structur&: indicativul 0&rii +ormat din " ci+re se a*lic& *roduselor +a(ricate 3i comercializate %n Rom6nia H codul este .?/ identi+icarea *roduc&torului 3i a *rodusului se +ace *rin ? ci+re #/ *entru *roduc&tor 3i . *entru *rodus) ci+ra de control care serve3te la +acilitatea citirii o*tice. Acest ti* de codi+icare se *oate +ace %n dou& variante: 1AF !" este o versiune general& cu !" caractere numerice. 1AF 9 este o versiune scurt&- cu / ci+re *entru identi+icarea *rodusului. Se +olose3te %n cazul %n care am(ala8ul *rodusului nu are su+icient s*a0iu *entru a *ermite ti*&rirea %n condi0iile cerute de standardul *entru 1AF !"- +iind un caz s*ecial. #.'.Trasabilitatea ;rasa(ilitatea %nseamn& %n sensul +oarte strict al cuv6ntului ca*acitatea de revizualizare al drumului *arcurs de un *rodus *e *rocese de +a(ric0ie 3i *e +lu2ul tehnologic *e (aza YurmelorG l&sate %n urm&. ;rasa(ilitatea este o solu0ie *entru *rotec0ia consumatorului- dar este 3i un instrument de control 3i delimitare de res*onsa(ilitate. >n cazul %n care un *rodus sau o cantitate mai mare de *roduse alimentare s-au alterat- *roduc&torul *rintr-un sistem de trasa(ilitate are ca*acitatea de a veri+ica dac& motivul este una general& ce 0ine de %ntregul lot sau 3ar8&. ,ri este o situa0ie //

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti *unctual& (ine delimitat& iar cauza acestei %nt6m*l&ri tre(uie investigat& la distri(uitor: modul de de*ozitare 3i mani*ulare- modul 3i %m*re8ur&ri de *rezentare- e2*unere etc. ,(iectivul trasa(ilit&0ii este de a o(0ine un control total asu*ra *roduselor *rin identi+icare individual& 3i de gru* #lot sau 3ar8&) *entru a *utea intervenii %n cazul %n care ulterior +a(rica0iei se constat& un de+ect sau inconvenient al *rodusului. "im'oluri aplicate pe am'ala%: Fu *rezinta sim(oluri *e am(ala8- doar standardul de +irma- sigla +irmei- sigla cu ! : natural- s*eci+icatia ca este *rodus romanesc-organismul de certi+icare- S;ASU= du*a care +unctioneaza-etc.
0F70 54=1!5; Miere de albine6 *ondiii te2nice de calitate la preluarea de la productori 0D 54!13"11; 0F70 54="!5; Miere de albine6 *ondiii te2nice de calitate la desfacere 0D 54!"3"11;

/.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

=ibliografie/
+. http:$$FFF.asro.ro$romana$standard$standardeA-/-//,$inlocuiteA-/iulie A-/-//,.htm -. http:$$FFF.apismd.com =. http:$$FFF.stupul(esel.ro /. http:$$FFF.apida(a.ro

?. 7anu2 C. : Calitatea i controlul calitii produselor alimentare2 !ditura AG1R2 7ucure4ti2 -//>. 7aru 2 M. H *atruica2 ". H 7ura B.A.: Tehnologie apicola2 !ditura "olness2 -//?
I. . 7ologa2 # .: Merceologia Alimentara2 !ditura Oscar *rint2 -//+

0. Marghitas 2 8.B . : Albinele si produsele lor, !ditura Ceres2 -//? ,. FFF.miere3de3al'ine.ro +/. http:$$ro.Fi:ipedia.org$Fi:i$Miere ++. FFF.miereanoastra.ro

/B

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Cuprins/
5ntroducere.......................................................................................................................................2 Ca*. !. ;ehnologia de o(0inere a mierii$ controlul calit&0ii *e +lu2ul de o(0inere a acesteia..........2 !.!. 7rezentarea *rodusului si a gru*ei din care +ace *arte .....................................................2 !.2. Materiile *rime utilizate %n o(inerea mierii....................................................................." !.". 7rocesul tehnologic de o(tinere a *rodusului miere........................................................./ !./. Caracteristicile de calitate ale *rodusului GmiereG............................................................. !.A. Am(alare- trans*ort - de*ozitare.....................................................................................!B !.9. Cerinte *rivind etichetarea si garantarea calitatii ...........................................................!9 !.?.5m*ortanta *rodusului in alimentatie ..............................................................................!? Ca*. 2. 7rezentarea m&rcilor de *rodus luate %n studiu:................................................................2" 2.!. Mierea de salcam marca VRoua @lorilorG a*artine +irmei A*idava. ..............................2/ 2.2. Mierea de salcam marca V5m*eriul A*isG a*artine com*aniei S.C. VVastdial [ CoG S.R.=. ....................................................................................................................................29 2.". Mierea de salcam marca VStu*ul VeselG ......................................................................" Ca*. ". Studiu merceologic al mierii naturale de salcam #m&rcilor de *rodus):............................"2 ".!.5S, 22 - Sistemul de management al sigurantei alimentare......................................"2 !:2 9 ................................................................................."/ ".2.Standardul SR 1F 5S, ?

".".Studiul merceologic al *roduselor...................................................................................". "...Codul de (are ................................................................................................................../2 ".B.;rasa(ilitatea....................................................................................................................// Bi(liogra+ie:.................................................................................................................................../B Cu*rins:........................................................................................................................................../A

/A