POEZII DE IARNA Iarna, cu papuci de gheata

Iarna, cu papuci de gheata Si cu tamplele carunte, S-a pornit de dimineata Lunecand din varf de munte. Cu alai de-mparateasa, Pe drum de margaritar, Se prezinta viforoasa Rupand foi din calendar. Cum soseste ne si pune Flori de chiciura pe ramuri Si incepe sa adune Mici nasucuri pe la geamuri. In privelisti siderale Cerne stele harnicuta Si ne face, colo-n vale, Neted drum de saniuta.

Solii iernii
Fulg de Nea s-a-nspaimantat Cand pe pamant s-a lasat. A crezut ca s-a topit, Dar Ger-Mare, l-a-nasprit.

Dantelat si pretios, Ghemuit, cuminte, jos, Asteapta pe fratiori, Sa coboare dintre nori. Domnul Nor, plin cu zapada, Generos, lasa sa-i cada, Mii de fulgisori luciosi, Dansand spre sol, bucurosi. Cine din joc ii abate?! Vifor-Naprasnic ce bate Si-i rasfira nemilos! Unde-i Firav? Dar Pufos? Vajaind, Vifor, ii duce, Peste case si uluce, Prin vai si dealuri tacute, Peste brazii de la munte. Multi s-au intalnit, gramada, In troiene de zapada. Restul, obositi nespus, Dorm pe unde s-au depus.

Tablou de iarna
Fulgi de cristal cern peste noi, Alb este totul si totul ca-n ceata, Vechi urme lasate de ploi Transforma totul in gheata.

Tot imprejur alb e si gri, Copaci inlemniti in tabloul de iarna, Lungi cantece triste de Cra-n loc de Cri Se-aud de departe ca un suflu in goarna. Brazi incarcati sub povara zapezii, Turturi sub stresini, inalte troieni, Tacerea se-asterne la plecarea amiezii Tabloul maret al unei lungi ierni. Gerul patrunde in noaptea adanca. Iz de vin fiert, sarmale, pufosi cozonaci, Ce mai urmeaza ne intrebam inca? Colinde stravechi si pe masa colaci. Iar casele dorm somnul iernii pustii Si fumul din horn respira eterul, Pe geamuri lipite stelute-argintii Si ceru-si arata, de departe, strajerul.

Iarna a sosit din zori

Iarna a sosit din zori, La fereastra a pus flori In casa-i un brad frumos Cu cetina luminos. - Ascultati copii de mine Eu va spun numai de bine. Haideti, cu toti sa cantam, Iarna sa o-ntampinam.

Noi mergem sa colindam, Tare sa ne bucuram. Vom merge din casa-n casa, Sa-aveti covrigei pe masa.

Bradul de V. Alecsandri Sus pe culme, bradul verde, Sub zapada albicioasa, Printre negura se pierde Ca o fantasma geroasa Si priveste cu-ntristare Cum se primbla prin rastoace Iarna pe un urs calare, Iarna cu sapte cojoace. El se scutura si zice: "In zadar tu, vrajitoare, Aduci viforul pe-aice, Aduci zile fara soare. In zadar ingheti pamantul, Ucizi florile si stupii Si trimiti moartea cu vantul Si trimiti foamea cu lupii. In zadar a ta suflare Apa-n rauri o incheaga, Sterge urma pe carare Si de mine m-i leaga.

In zadar aduci cu tine Corbul negru si pradalnic Si din codrii cu jivine Faci sa iasa urlet jalnic. In zadar, urgie cruda, Lungesti noaptea-ntunecoasa Si, razand de-a lumii truda, Scurtezi ziua luminoasa. In zadar imi pui povara De zapada si de gheata. Fie iarna, fie vara, Eu pastrez a mea verdeata!"

Grijulia iarna Doamna Iarna, peste zare, Tese plapumi de ninsoare; Sa-nveleasca, sa-ngrijeasca, Holdele ce or sa creasca. Firele de grau plapand Ii canta iernii in gand: -Mai stai, Iarna, pe la noi Cat e viforul in toi! Sa pleci doar la primavara, Cand iarba o sa rasara.

Doamna Iarna Doamna iarna goala nud A venit cu ploi din sud,

Dar cand roata s-a intors Nordul a nins furtunos. Sloi de gheata si zapada A cernut peste ograda, La mine-n geamuri a pus Flori de nunta cu retus. Si ma uit la doamna iarna Cum prinde in deal s-astearna Urme, ghem de saniute Trase de voinici manute. Nu ni-i frig, pe doamna iarna O inganam cu pumnii goarna Pusi la gura, ne-ncalzim, Si asa o pacalim! Doua vrabiute, iarna! Peste lumea ruginie, De atata toamna lunga, Cazu spuma argintie, Mari de straturi, sa ajunga! De mirare si de frica, Ziua poti s-o pui in cui! Se facu atat de mica, Iat-o ici, iata ca nu-i! Pe o ramurea golasa, Doua vrabii stau la sfat: - Eu am puisori in fasa, N-am nici lemne, nici barbat!

- Eu am! spuse cu blandete Alta cu penaj saltat. Dar n-am prunci, mare tristete, Am la plapumi...si barbat! Stii, durerea cea mai mare Nu-i ca neaua s-a-mpanzi; Ale mele aripioare, N-au pe cine incalzi! Copiii iernii Sade Iarna ganditoare Si plange de suparare, Vazand Gerul lenevos, Sforaind pe-o piatra, jos. Langa el, lungit, citea Intr-o carte groasa, grea, Vantul, vrand s-asimileze Lucruri sa-l innobileze. Crivatul, asta e buna! Chircit intr-o vagauna, Si cosea cu fir de-argint, O haina pana-n pamant. Sfios, loial, Fulg de Nea, Zarind-o pe mama sa, Mahnita si-ndurerata, Alerga la ea indata. - Nu te intrista, mamica, Iata eu si Pufulica, Noi cuminciorii copii,

Iti vom face bucurii. Si-a sters mama, ochisorii, Privind cu drag, fulgisorii Cum s-au jucat, chicotit, Pana vesela-a zambit!

Ger si Vifor - Copiii iernii

Mama-Iarna-i la caldura, Copiii in batatura. Prin troiene moi, se joaca, Ca doi pui de promoroaca! VIFOR, cu nasu-n fular, Zburdalnic si temerar, Salta neaua sclipicioasa, N-a ramas nimic pe casa! GERU', cu fesu' pe-o parte, Striga la ghidusul frate, Sa-l priveasca caci el stie Si mai multa maiestrie! Sufla-n geamuri si arata, Magie adevarata! Floricele imbinate, Fine, parca-s crosetate! Apoi fuge catre lac, Si pe loc l-a inghetat! Ca un ied a topait, Pe toate le-a-ntepenit!

VIFOR, nu e mai prejos, Ridica nameti de jos, Rostind: -Ghici, cine mai poate Sa ii duca-n vai, departe?... Peste gardul invechit, Un mos privi uluit, Soptind: "Ce obraznicei, Cum sa razbesc printre ei?" A strigat Iarna la poarta: - Pustii au facut-o lata! I-as fi urecheat...in fine, Nu se cade, nu e bine... Mama-Iarna, i-a mustrat: - In casa imediat! La pedeapsa si-nvatati Ca frumos sa va purtati! Au intrat smeriti in casa, Maicuta e manioasa! S-au lipit de soba calda, Si dorm visand doar... zapada.

Ce frumoasa e zapada!
A venit cam fara veste Iarna cea adevarata Si asa, ca-ntr-o poveste, Fulgii albi incep sa cada.

Peste pomi si peste case Se asterne dintr-o data Un vesmant pufos si moale Din stelute de zapada. Pe ulita la urcus S-a facut un derdelus. Baietei dar si fetite Trag acum de saniute. Iar prin curti apar deodata Oameni mandri de zapada Cu caciuli dintr-o caldare Si cu maturi in spinare. Fumul negru de pe case Se strecoara catre cer. Ce frumoasa e zapada! Da, pacat ca este ger. De prin casele vecine Se ridica tot la cer Un miros de mere coapte Si-un colind cu Lerui Ler.

Cine-i bucuros de iarna?

Iarna nu s-a-nduiosat Cand o cioara ca de huma Imbufnata a strigat Ca neaua sa n-o depuna, Are puii mititei Si e rece cuibul ei!

Din livada adormita Protesta un pitigoi: -Inima mi-e pustiita Cand vad pomisorii goi! Zgribulit stau zi de zi, Cum voi supravetui? Rezemat de gardu-nalt, O mogaldeata zglobie: -Iarna, eu nu-s suparat, Tare draga imi esti mie! Uite, o sa ies acus, Cu Azor, pe derdelus! Iarna prinse c-o ureche Prin rafalele de vant Si din tolba mare, veche, Presara peste pamant Fulgi pufosi si argintii, Bucurandu-i pe copii!

Jocul fulgilor de nea

Am luat cu mana mea Semn inalt, o mica stea, Fulgul fulgilor de nea! L-am privit cu-nduiosare - Lacrima de indurare S-a topit de suparare? Nu-i adevarat, mi-am spus,

A venit tocmai de sus Din lumina lui Iisus!

Solii iernii
Fulg de Nea s-a-nspaimantat Cand pe pamant s-a lasat. A crezut ca s-a topit, Dar Ger-Mare, l-a-nasprit. Dantelat si pretios, Ghemuit, cuminte, jos, Asteapta pe fratiori, Sa coboare dintre nori. Domnul Nor, plin cu zapada, Generos, lasa sa-i cada, Mii de fulgisori luciosi, Dansand spre sol, bucurosi. Cine din joc ii abate?! Vifor-Naprasnic ce bate Si-i rasfira nemilos! Unde-i Firav? Dar Pufos? Vajaind, Vifor, ii duce, Peste case si uluce, Prin vai si dealuri tacute, Peste brazii de la munte.

Multi s-au intalnit, gramada, In troiene de zapada. Restul, obositi nespus, Dorm pe unde s-au depus.

Ninge de Otilia Cazimir

Ssst!...Maicuta gerului, Cu manuta inghetata Bate-n poarta cerului Si intreaba suparata: - Unde-s stelele de sus? - Iaca nu-s! Vantul rau le-a scuturat Si le-mprastie prin sat. Uite una:s-a desprins Dintr-o margine de nor Si coboara-ncetisor... - Oare-a nins? E un fulg si-i cel dintai Si aduce-n vant ninsoare Drumuri albe peste vai, Ras curat in ochii tai, Sanioare, Zurgalai...

Mos Craciun de Octavian Goga Dragi copii din tara asta Va mirati voi cum se poate, Mos Craciu, din cer, de-acolo De le stie toate toate. UIte cum va spune badea: Iarna-n noaptea si zapada, El trimite cate-un inger La fereastra sa va vada. Ingerii se uita-n casa. Vad si spun-iar Mosul are Colo-n ceriu la el, in tinda Pe genunchi o carte mare. Cu condei de-argint el scrie Ce copil si ce purtare Si de-acolo, stie Mosul, Ca-i siret el, lucru mare

Uite, vine Mos Craciun! de Otilia Cazimir Prin nameti, in fapt de seara A plecat catre oras Mos batrane cu-n iepuras

Inhamat la sanioara. Drumurile-s troienite Noaptea vine, gerul creste... Cu urechile ciulite, Iepurasul se grabeste. Uite-o casa colo-n vale, Cu ferestre luminate, Mosul s-a oprit din cale, Cu toiagu-n poarta bate. - Buna seara, buna seara! Iaca, vin cu sanioara Si cu daruri proaspete. Bucurosi de oaspete? - Bucurosi, Bucurosi, Striga glasuri de copii. Mosule de unde vii? - Iaca vin din mosi-stramosi, Incarcat cu jucarii. Noapte rece si albastra Ies copiii la fereastra, Sa se uite cum coboara Prin troianul urias Mos-batran c-un iepuras Inhamat la sanioara.

Versuri cantece de iarna Ninge iar Ninge iar cad fulgi din cer Ninge iar pe strada noastr. Ninge iar i este ger, E mai frig ca-n frigider. Ninge iar cad fulgi de nea. Ninge iar pe la fereastr. Ninge iar pe strada mea Ninge ca-n Antarctica. Toi copii se adun-n strad i adun bulgri de zpad O vecin are chef de sfad C-s glgioi Zice maica hai plecai acas C mai doarme lumea dup mas. Dar copiilor nici c le pas Ei sunt bucuroi. Ninge iar cad fulgi din cer Ninge iar pe strada noastr. Ninge iar i este ger, E mai frig ca-n frigider. Ninge iar cad fulgi de nea. Ninge iar pe la fereastr. Ninge iar pe strada mea Ninge ca-n Antarctica. Pe gheu e mare veselie, Ninge i e mare bucurie.

Toi copii de acum se tie Sunt la derdelu. O btrn trece i ofteaz C bocancii - i patineaz, Iar mainile cam derapeaz C-i alunecu. Fulgi de nea (mii i mii) Fulgi de nea, mii i mii, Strada i pomii au haine-argintii. Fulgi de nea cad din cer, Nasu-i-obrajii sunt roii de ger. Mii de stele de zpad Vin din nori, pufoi i gri, Neaua s-a depus pe strad, Hai cu sania, copii! Fulgi de nea, mii i mii, Strada i pomii au haine-argintii. Fulgi de nea cad din cer, Nasu-i-obrajii sunt roii de ger. Voie bun, veselie, Rs cu poft, nebunii, Iarna este-o bucurie, Cnd vin fulgii argintii. Fulgi de nea, mii i mii, Strada i pomii au haine-argintii. Fulgi de nea cad din cer, Nasu-i-obrajii sunt roii de ger.

De srbtori Ninge-iar, ninge-iar, Din cer cad fulgi de nea. Ninge-iar, ninge-iar, A venit iarna. Ninge-iar, ninge-iar, Copiii-s fericii. Ninge-iar, ninge-iar, Srbtorile-au venit. Mo Crciun cu plete dalbe A sosit de prin nmei i aduce daruri multe La fetie i biei. De srbtori Moul va veni Cu jucrii Pentru copii. De srbtori Moul va veni Cu jucrii Pentru copii. Se repet de la capt! Sfritul se reia separat!