1.

Generalitati
Dienstag, 10. Dezember 2013, 11:39 vorm. Primele studii mai aprofundate despre artologie/sindesmologie au fost facute de Borelli in sec XVII Asupra corpului uman - forte externe si interne Externe Gravitatie Presiunea atmosferica Centrifuga a pamantului Interne Coeziunea dintre structurile corpului Elasticitatea tesuturilor Fortq de contractie musculara Cand fortele interne depasesc fortele externe apare miscarea Ceea ce este caracteristic omului este statiunea bipeda - conditionata de relatia dintre centrul de greutate al corpului si asa numitul poligon de sustinere Centrul de greutate corespunde dupa Palmer - vertebra S1 Delmas - 55% din talia corpului Statiunea si locomotia verticale sunt cele mai instabile, cu potential catastrofal Clasificare Dpdv al structurii lor sau mijloacelor de unire ale capetelor osoase avem trei tipuri de articulatii Fibroase - sinartroze - fixe Sunt de mai multe feluri Sindesmoze - mb introsoase (radioulnara, tibiofibulara), ligamente (acromioclaviculara) Suturi - plane (marginile osoase plane - internazala), scuamase (in forma de solzi parieto-temporala), complementara (dintata - interparietala), denticulata (ca un fermoar - interparietala) Gonfoze - articulatia dintre dinte si alveola dentara Cartilaginoase - amfiartroze - semimobile Sunt de doua feluri Sincondroze - oasele sunt unite prin cartilaj hialin (ex sincondroza manubriosternala, articulatiile oaselor coxalului) Simfize - oasele sunt unite prin fibrocartilaj (ex simfiza pubiana, discurile intervertebrale) Sinostoze - sincondroze si simfize osificate

Sinoviale - diartroze - mobile Sunt de mai multe feluri Simple - unite doua oase Complexe - unite mai mult de doua oase Structura unei articulatii sinoviale Reprezentata de Suprafetele oasoase (fetele articulare) Reprezinta acele parti ale capetelor osoase prin care doua sau mai multe oase vin in contact Aceste fete articulare pot fi complementare (congruente) sau incongruente (ex nu sunt concav convexe) Suprafetele osoase sunt acoperite de cartilaj Are grosime direct proportionala cu presiunea ce se exercita asupra lui - ex mb inferior Cartilajele sunt lipsite de vase proprii de sange - ele se hranesc prin imbibitie din lichidul sinovial din jur Orice tesut prost vascularizat se reface greu Lezarea cartilajelor sunt ireversibile, de obicei, mai alea cele cronicizate - diferenta intre artrita (acuta) si artroza (cronica) - se rezolva doar prin protezare Cartilajele ariculare participa la completarea congruentei dintre oase Sunt de trei feluri Fibrocartilaje de marire care depasesc suprafata osoasa realizand un cadru sau labru articular - ex humerus Discurile intraarticulare - articulatia temporo-mandibulara, articulatia acromioclaviculara (disc biconcav) Meniscurile - genunchi Mijloace de unire Capsula articulara Membrana fibroasa care acopera capetele osoase si continutul articular inserandu-se la marginile suprafetei osoase Are surse de vascularizatie din jur si este puternic inervata - are presoreceptori si TNL pentru durere Poate fi mai groasa sau mai subtire - o capsula fibroasa groasa reduce gradul de mobilitate Umarul este mai mobil decat soldul Poate fi mai laxa, mai lunga, mai mare sau mai rigida Umarul are o capsula subtire si laxa, mai lunga - mai mobila Soldul are o capsula mai groasa, mai stransa, mai scurta - mai putin mobila Ligamentele Sunt de trei feluri Capsulare - ingrosari ale capsulelor Interosoase - ex ligamentele incrucisate ale genunchiului La distanta - coada oblica la cot Muschii din jur Presiunea atmosferica Presiunea negativa din articulatie participa la coeziunea dintre oase

Mijloace de alunecare Cartilajul articular Participa datorita formei si a suprafetei lui neteda si lucioasa Membrana sinoviala Structura seroasa ce acopera fata interna a capsulei fibroase si se termina la marginile suprafetelor osoase Are vascularizatie proprie si inervatie interna Poate emite prelungiri - burse sau vilozitati sinoviale Cavitate - Spatiu virtual - pelicula de lichid sinovial Hemartoza, pneumartroza (de completat!!!) Lichidul sinovial Transudat - extravazarea continutului sangvin Exudat - postinflamator - in continutul lichidului se intalnesc si alte elemente Detrusuri - resturi celulare din celulele membranelor sinoviale descuamate (moarte) 95% apa; proteine, lipide, polizaharide si acid hialuronic. Acesta plus proteinele formeaza mucina - confera aspectul vascos Biomecanica articulatiilor Conducerea in articulatii Trei tipuri Osoasa - forma impune sensul miscarii si amplitudinea acesteia - ex articulatia cotului care permite doar flexia si extensia Ligamentara - forma, grosimea capsulei si ligamentelor articulare - ex articulatia soldului ce limiteaza abductia etc Musculara - doar muschii se opun amplitudinilor miscarii - ex articulatia umarului - cea mai mobila articulatie din organism Axul miscarii Linia imaginara in jurul careia se petrece un cuplu de miscari Este transversal pentru flexie/extensie, sagital pentru abductie/adductie, vertical pentru rotatie interna/externa/mediala/laterala Exista si un ax de compromis ce se schimba tot timpul in jurul caruia se executa mai multe tipuri de miscari - ex umarul cu circumductia Din acest pdv, se impart in Uniaxiale Sunt articulatii trohleare - ex cotul, dar si genunchiul (~) Conducere osoasa si trohleara Articulatia trohoida - atlanto-axo-mediana - dintele axisului Bixiale Articulatie in sa - trapez si baza primului metacarpian Articulatia elipsoidala - suprafetele concave ale extremitatii distale a radiusului radio-carpiana Triaxiale Articulatii sferoidale/enartroze - ex umarul, soldul, navo-calcaneo-ceva Sectiunile anatomica si fiziologica

Gradul de mobilitate al unei articulatii este dat de structura acesteia Forta de contractie care actioneaza asupra unei articulatii cu mobilizarea unui segment de corp este data de configuratia (lungime, grosime) si structura muschilor din jur Dpdv al structurii, un muschi poate fi Cu fibre paralele - toti muschii scheletici cu o exceptie Cu structura multipenata sau multipenati care prezinta doua sau mai multe corpuri musculare unite prin tendoane intermediare (muschii masticatori cu o exceptie (nu conteaza) Sectiunea anatomica - suprafata sectiunii perpendiculare pe lungimea muschiului Sectiunea fiziologica - suprafata sectiunii perpendiculara pe directia fibrelor musculare Forta de contractie a unui muschi este dp cu sectiunea lui fiziologica (1cm2 e echivalentul a 10kg-forta) Muschiul cu fibre paralele are aceeasi sectiune anatomica si fiziologica, in timp ce cel multipenat are fiziologica mai mare (ex maseter - sectiune fiziologica ~3cm)