Sunteți pe pagina 1din 15

CURS MATRICEA CITOPLASMATICA ACTINA A fost izolata la inceput (l942) din celulele musculare in care constituie cca 2o%

din totalul proteinelor structurale.Initial s-a crezut ca actina este singura proteina cu proprietati contractile avind rol in contractia musculara.In prezent ,insa se cunoaste ca este intilnita in toate celulele eucariote,unde reprezinta cca 5- !% din totalul proteinelor structurale."a mamifere e#ista $ tipuri diferite de actina-4 actine alfa,o actina %eta si o actina gamma.&rimele patru(actinele alfa) sunt intilnite in celulele musculare,iar celelalte doua in celulele nemusculare.'oate cele sase tipuri de actina sunt similare in secventa de aminoacizi si sunt inalt conservate,de-alungul evolutiei celulelor eucariote. (tructura tridimensionala a monomerului de actina ) ,precum si actinei * (filamentoase) a fost identificata in 99! de catre +ennet, -olmes si .olfgang +a%sc, et.col., /onomerul de actina glo%ulara ) are 015 reziduuri de aminoacizi si greutate moleculara 40.!!! daltoni.*iecare monomer de actina ) glo%ulara prezinta situsuri de legare ,ce mediaza interactiunea cap-coada cu alti 2 monomeri,asa incit este posi%ila polimerizarea si formarea de actina *(polimerizata,filamentoasa).*iecare monomer este rotat $$ grade in cadrul filamentului,acesta fiind motivul pentru care actina * (e constituie ca un du%lu ,eli#.2eoarece toti monomerii sunt orientati in aceeasi directie,filamentul de actina are o polaritate distincta si doua capete plus(3) si minus(-),sunt diferite unul de celalalt.Aceasta polaritate a filamentelor de actina este importanta atit in asam%larea cit si sta%ilirea unei directii unice a miscarii relative a miozinei in raport cu actina. (tudiul asam%larii monomerilor de actina este facut in solutii de concentartii ionice diferite .In solutii cu nivel ionic scazut actina * se depolimerizeaza in monomeri.Apoi actina ) polimerizeaza spontan,daca nivelul ionic creste la nivelul fiziologic. &rima treapta a polimerizarii actinei este numita nucleatie,consta in formarea unor agregate mici formate din trei monomeri de actina ).*ilamentele de actina pot in urmatoarea etapa sa creasca prin additie reversi%ila de monomeri la am%ele capete(3,-)./onomerii de actina leaga deasemenea Atp-ul,care este ,idrolizat la A2&,urmind asam%larea filamentelor.4u toate ca polimerizarea nu solicita A'&,monomerii de actina care leaga Atp polimerizeaza mult mai repede,decit aceia care leaga A2&..4um am discutat anterior A'&-ul legat este ,idrolizat si 5oaca rol c,eie in reglarea asam%larii si in comportamentul dinamic al filamentelor de actina. 2eoarece polimerizarea este reversi%ila,filamentele se pot scurta prin disocierea su%unitatilor de actina,sa se depolimerizeze,atunci cind este necesar.

2e aceea e#ista un aparent ec,ili%ru intre forma ) si forma * de actina,care depinde de concentratia monomerilor li%eri.6ata cu care monomerii de actina sunt incorporati in filamentele de actina este proportionala cu concentratia lor la nivelul citosolului.(e vor%este de o concentratie critica de monomeri de actina la care rata de polimerizare in filamente este egala cu rata de disociere."a aceasta concentratie critica monomerii si filamentele sunt aparent in ec,ili%ru. 4ele doua capete ale filamentelor de actina cresc cu rate diferite7monomerii de actina sunt fi#ati mai rapid la capatul 3 !85 decit la capatul -.2eoarece actina legata de A'& disociaza mai lent decit actina legata de A2&,aceasta duce la o diferenta de concentratii critice de monomeri necesari pentru polimerizarea la am%ele capete.Aceasta diferenta este e#primata in fenomenul de 'readmillig, si ilustreaza dinamica filamentelor de actina.Aceasta face asocierea monomerilor sa se faca mai rapid la capatul 3 cu crestere mai rapida la acest capat2eoarece A2&-actina disociaza mai rapid din filamentul de actina decit A'&- actina,cocentratia critica a monomerilor de actina este mai mare pentru additia la capatul 9 decit la capatul 3.*enomenul de treadmilling are loc la concentratii intermediare a monomerilor,intre concentratiile critice pentru capatul 3 si capatul -.In aceste conditii e#ista o disociere neta de monomeri lega ti de A2& de la capatul 9 %alansat de o additie de monomeri A'& la capatul 3.&entru ca sistemul sa functioneze ceoncentratia monomerilor de actina tre%uie sa fie intermediara intre concentratia critica ceruta de polimerizarea la capatul 3 si cea ceruta de capatul -.In aceste conditii,e#ista o pierdere neta de monomeri de la capatul 9 ce se %alanseaza de o additie la capatul 3.Acest fenomen de treadmilling(polimerizare 9depolimerizare) necesita A'&.6olul fenomenului nu este clar,poate reflecta dinamica asam%larii si dezasam%larii,filamentelor de actina,necesara miscarii celulelor, si mentinerii formei celulelor: (unt de notat deasemenea citeva droguri care sunt utilizate e#perimental care se leaga de actina si afecteaza polimerizarea7e# 4I';4-A"A<I=A se leaga la capatul 3 al filamentului de actina si-I %loc,eaza elongarea,aceasta ducind la modificari de forma celulara si in,i%area unor miscari celulare7mitoza,indicind ca polimerizarea actinei este responsa%ila de aceste procese. >n alt drog &-A"";I2I=A se leaga strins la filamentul de actina si previne disocierea in molecule individuale.&,alloidina marcata cu o su%stanta fluorescenta este frecvent utilizata pentru vizualizarea filamentelor de actina prin microscopia cu fluorescenta. In celula atit asam%larea cit si dezasam%larea filamentelor de actina sunt influentatede proteinele asociate actinei,ce actioneaza fie prin legarea fie prin separarea monomerilor de actina,de aceea previne incorporarea lor in filamente sau se pot lega la capetele filamentului de actina prevenind additia de monomeri. 6eglarea polimerizarii actinei de catre aceste proteine,permit mentinerea >nui pool de actina nepolimerizata(ioo micromolar) 2intre proteinele asociate actinei mentionam7

'?/I;<I=A )/@ 5+d,este pricipala responsa%ila de separarea monomerilor de actina si previne asam%larea lor in filamentul de actina. &6;*I"I=A se leaga de monomerii de actina si similar tAmiozinei previne polimerizarea(incorporarea monomerilor in filamentul de actina *).In acelasi timp,poate promova incorporarea monomerilor in filamente prin transformarea A2& in A'&.Aceasta transformare duce la formarea A'&monomerilor,care se incorporeaza rapid la capatul 3 al filamentului de actina.&rofilina se poate asocia fosfolipidelor din mem%rana celulara(fosfatidil inozitolul),implicate in semnalizarea celulara,sugerindu-se cva profilina ,poate servi drept reglator molecular ce controleaza polimerizarea actinei,producind sc,im%ari in citoc,eletul celular ca raspuns la semnalele e#terne e#tracelulare. &6;'BI=B"B 2B "A 4A&B'B se leaga la capetele filamentelor de actina prevenind pierderea sau additia de monomeri. )B"(;"I=A,face parte din categoria proteinelor ce promoveaza deplasarea filamentelor de actina.Ba fragmenteaza filamentele de actina si ramine apoi legata de capetele 3,servind ca o proteina ce %loc,eaza cresterea filamentului.)elsolina este activata de 4a33 si de aceea poate fi stimulata de semnale e#tracelulare ce tranzitoriu pot creste concentratia intracelulara a 4a 33 4a si profilina ,gelsolina se leaga de fosfatidilinozitol.6eglarea gelsolinei de catre ionii de calciu si fosfolipidele mem%ranare arata legatura dintre semnalele e#tracelulare si citosc,eletul de actina. ORGANIZAREA FILAMENTELOR DE ACTINA (e pot organiza individual in7 -Candelete -retea ce 5oaca roluri diferite la nivelul celulei. In cadrul %andeletelor ,filamentele de actina sunt asezate in pac,ete de filamente paralele.In retele sunt asezate in toate directiile,formind retele tridimensionale cu proprietatea de gel semisolid.*ormarea acestor structuri este guvernata de o serie de proteine asociate actinei ce realizeaza crosslicari ale filamentelor de actina. 'oate proteinele inplicate in legarea filamentelor de actina, contin doua domenii de legare la actina,permitind ca o melecula sa lege doua filamente de actina./odalitatea de legare in %andelete sau in retea ,depinde de natura si marimea proteinei de croslincare. &roteinele ce crosslinDeaza filamentele de actina in %andelete(numite proteine asociate %andeletelor)uzual sunt proteine cu molecule mici si rigide ce forteaza filamentele de actina sa se aseze regulat,paralel intre ele.In contrast,proteinele ce intervin in organizarea filamentelor in retea sunt,mari,fle#i%ile si faciliteaza formarea unei retele tridimensionale.Aceste proteine de croslinDare apar sa moduleze citoc,eletul.

(unt doua tipuri structurale fi functionale de %andelete realizate de proteinele asociate actinei7 I-contine filamente de actina paralele distantate la mici spatii intre ele, %rineisustinind proiectiile digitiforme ale mem%ranei plasmatice(microvilii).In aceste %andelete toate filamentele au aceeasi polaritate cu capatul 3 spre mem%rana plasmatica.>n e#emplu de proteina implicata in formarea acestor %andelete este FIM RINA, ce a fost la inceput izolata din microvilii intestinali,iar apoi a fost gasita in proiectiile digitiforme ale mem%ranei in diferite tipuri celulare. II-.al doilea tip de %andelete de actina este compus din filamente ce sunt dispuse paralel ,dar la distante mai mari, si sunt capa%ile de contractie(e#%andeletele de actina din inelul de contractie ce divide celulele in telofaza.(tructura la#a a acestor %andelete numite %andelete contractile,reflecat proprietatile al!a"actininei, o proteina de crosslinDare a actinei.;pus fim%rinei,alfa 9actinina formeaza dimeri pentru a lega doua filamente diferite de actina.In cadrul dimerilor de alfa-actinina,fiecare su%unitate are o greutate moleculara de !2 +d si contine un singur situs de legare la actina.*ilamentele 2e actina crossliDate sunt mult mai distantate decit in situatia in care erau legate prin fim%rina.4resterea spatiului dintre filamentele de actina permite miozinei sa interactioneze cu %andeletele de actina, facindu-le capa%ile sa se contracte. 6eteaua de filamente de actina este generata si mentinuta de o molecula proteica mare-FILAMINA"A P"#$%-actina-%inding 9protein.,care este prezenta in forma dimerica , fiecare dimer,fiind alcatuit din doua su%unitati ,fiecare cu greutate moleculara de 2E!+d.2omeniul de legare la actina se gaseste opus domeniului de dimerizare, asa incit dimerul de filamina este o molecula fle#i%ila in forma de F ce leaga la am%ele capete ale F-ului actina, realizind o retea tridimensionala.Aceasta retea tridimensionala se leaga la mem%rana plasmatica si sustine suprafata celulara.Aceasta retea tridimensionala se numeste corte&'l cel'lar si este responsa%il de forma celulara si deasemenea este implicat intr- serie de miscari de suprafat inclusiv miscarea. In studiul citosc,eletului ca de altfel si in studiul mem%ranei celulare au fost folosite ,ematiile.Avanta5ul este ca aceste celule nu au nucleu si nici organite celulare,asa incit mem%rana lor plasmatica ca si proteinele asociate pot fi izolate fara a fi contaminate de alte variate endomem%rane.in plus citosc,eletul eritrocitelor este format numai din filamente de actina, lipsind microtu%ulii si filamentele intermediare.4itosc,eletul cortical de actina este deci responsa%il de forma de disc %iconcav. &roteina ma5oritara ce formeaza %aza citosc,eletului cortical este o proteina asociata actinei numitaspectrina( ce coresp'n)e !ila*inei+ (pectrina eritrocitara este un tetramer alcatuit din s lanturi polipeptidice ,alfa si %eta cu greutate moleculara(24!+d si respectiv 22o+d)."antul Ceta are un singur domeniu de legare a actinei la capatul aminoterminal."anturile alfa si %eta se pot asocia pentru a forma dimeri care apoi se pun cap la cap pentru a forma tetrameri cu 2 domenii separate de legare ale actinei si avind lungimi de

2!! nm.4apetele filamentelor de spectrina se asociaza cu filamentele scurte de actina formindu-se in acest mod reteaua de spectrina si actina., ce formeaza citosc,eletul cortical al ,ematiei..Aceasta retea actina- spectrina se leaga de mem%rana plasmatica prin an,irina,ce se leaga tit de spectrina cit si de domeniul intracelular al proteinei -en.ii / .; legatura additionala intre reteaua de spectrina actina si mem%rana plasmatica poate fi realizata prin proteina %enzii 4. ce se leaga si de domeniul intracelular al glicoforinei si proteinei %enzii 0. In alte tipuri celulare decit ,ematie. "egarea citosc,eletului cortical de mem%rana celulara este similara celei din eritrocite,prin proteine spectrin" li,e(spectrine nonetritroi)e+..Acestea sunt reprezentate de7 -!o)rine "!ila*ina ")is!orina0 2isforina este codificata de genele responsa%ile de doua tipuri de distrofii musculare7D'c1enne si ec,er0A doua este mai putin severa, mai rara si poate sa nu fie letala.2istrofiile musculare sunt un grup de %oli genetice caracterizate prin pierderea progresiva a celulelor musculare./aladia 2uc,enne este cea mai comuna si severea forma de distrofie ce afecteaza 805!! din copii de se# masculin.4opii nu sunt afectati pina la 0-5 ani, dupa care se o%serva prima data o%oseala muscuAlara,urmata de o scadere progresiva a masei musculare, la 2 ani merge in scaun cu rotile , si se moare prin insuficienta respiratorie pe la 2o ani.4auza este afectata gena de pe cromozomul se#ual G ce codifica o proteina cu greutate moleculara 421 +d numita 2isforina( spectrina din ,em,atii).2isforina se leaga de mem%rana plasmatica a fi%rei musculare striate printr-un comple# de proteine transmem%ranare.Aceste proteine transmem%ranare la rindul lor se leaga de componente ale matricei e#tracelulare.2eci disforina 5oaca un rol important in ancorarea citosc,eletului muscular la matricea e#tracelulara.Acest ancora5 este necesar sta%ilizarii mem%ranei plasmatice in timpul contractiei .Coala sus amintita se datoreaza lipsei disforinei sau inlocuirea ei cu o proteina anormala. In contrast cu suprafata uniforma a eritrocitelor,cele mai multe celule au pe mem%rana plasmatica specializari ce formeaza contacte cu celulele adiacente, cu componentele tisulare sau cu alte su%straturi(suprafata mediului de cultura. Aceste regiuni deasemenea servesc ca situsuri de ancorare ale %andeletelor de actina,ce ancoreaza citosc,eletul la aria de contact.Acest atasament particular al filamentelor de actina este in mod particular evidentiat in cuturi de fi%ro%lasti-Honctiunile focale. 2onti'nile !ocale (unt modalitati de atasare la mediul de cultura sau la componente ale matricei e#tracelulare,si se realizeaza prin integrine.Honctiunile focale servesc drept loc de atasare a %andeletelor de actina numite fi%re de stress. *i%rele de stress sunt %andelete de actina crosslinDate de alfa actinina ce ancoreaza celula si e#ercita tensiune asupra su%stratului.Ble sunt atasate la 5onctiunile focale ale mem%ranei celulare prin intercatiune cu integrina.Aceasta

asocire care este comple#a si nu foarte %ine cunoscuta poate fi mediata de alte citeva proteine7talina "3inc'lina "tensina Atit talina cit si alfa actinina se pot lega la domeniul citoplasmatic al integrinei.'alina se leaga deasemenea de vinculina ce la rindul ei poate interactiona cu alfa actinina si tensina( care la rindul ei se leaga si de actina) (-au mai izolat si alte proteine in cadrul 5onctiunilor focale. 4itosc,eletul de actina realizeaza ancorarea la 5onctiunile de adezivitate(zonula ad,erens)0In cadrul zonulei ad,erens,%enzile contractile de actina se leaga la mem%rana plasmatica,4ontactul dintre celule este mediat de proteine transmem%ranare numite ca)1erine.Acestea se leaga de un comple# proteic ,alfa , %eta si gamma catenine.Ceta si gamma cateninele se leaga la domeniul citoplasmatica al cad,erinei si la alfa catenina.Alfa catenina se leaga la vinculina, care va servi apoi ca ptoteina de liDa5 la citosc,elet. Protr'.iile s'pra!etei cel'lare 4ele mai multe celule au protruzii sau e#tensii ale mem%ranei plasmatice, implicate in miscarea celulara, fagocitoza sau functii specializate ca a%sor%tia.4ele mai multe protruzii au in structura lor filamente de actina(fie permanente fie care se pot rapid rearan5a in %andetele sau retele) 4ei mai %ine caracterizati sunt *icro3ilii care sunt prelungiri in deget de manusa ale mem%ranei plasmatice, urmate de prelungiri citoplasmatice, sunt foarte a%undenti pe suprafata celulelor implicate in a%sor%tie.(enterocite ,nefrocite) unde formeaza marginea in perie si platoul striat.(unt mii de microvii per celula.Stereocilii sunt forme specializate de microvili, ai celulelor auditive sunt respomsa%ili de auz prin detectarea vi%ratiilor sonore. (tructura microvilului7In a#ul microvilului se gaseste un fascicul (o %andelete de 2!-0o filamente de actina, legate intre ele de fim%rina.;ricum proteina specializata pentru linDarea filamentelor de actina din a#ul microvilului este vilina prezenta e#clusiv in microvilii enterocitelor si nefrocitelor.2ealungul microvilului,filamentele de actina sunt atasate de mem%rana plasmatica prin %rate laterale formate din cal*o)'lina si *io.ina I implicate in miscarea mem%ranei microvilului de-alungul %andeletei de filamente de actina."a %aza microvilului filamentele de actina sunt ancorate intr-o regiune %ogata in spectrina a citosc,eletului cortical numita reteaua terminala ce leaga si sta%ilizeaza microvilii. In contrast cu microvilii multe protruzii ale suprafetei celulare sunt tranzitorii, si apar ca raspuns la o serie de semnale e#tracelulare.4ele mai multe sunt implicate in miscare. Pse')opo)ele sunt e#trensii moderate ondulate ,avind in structura lor filamente de actina legate intr@o retea tridimensionala, responsa%ile de fagocitoza si miscarea amoe%oidala.

La*elipo)iile sunt prelungiri care au aspect de foi de ,irtie si au in structura lor o retea tridimensionala de fi%re de actina.(unt prezente la fi%ro%laste. Microspinii(Filopo)iile+ sunt prelungiri sustinute %andelete de actina. *ormarea si retractia acestor prelungiri este %azata pe asam%larea si dezasam%larea regulata a filamentelor de actina. ACTINA SI MIOZINA MISCAREA CELULARA *ilamentele de actina se asociaza cu miozina, si aceasta asocire este respomsa%ila de numeroasele miscari. MIOZINA Bste prototipul unui motor molecular ce transforma energia c,imica a A'&-ului in energie mecanica, de aceea genereaza forta si energie.4ontrcatia musculara are la %aza aceasta interactiune c,imica.Aceasta interactiune este responsa%ila de variatele miscari prezente la celulele nemusculare, inclusiv diviziunea celulara.Aceasta interactiune 5oaca rol important in %ilogia celulara. CONTRACTIA MUSCULARA B#ista trei tipuri de celule musculare7fi%re musculare sc,eletice,cardiace si netede.Blementele contractile,miofi%rilele sunt organizate in striatii transversale. /usc,iul sc,eletic este format din %andelete de fi%re musculare .*i%ra musculara are diametrul de 5o microni si lungimea de citiva cm,formate prin fuzionarea multor celule individuale in timpul dezvoltarii.cea mai mare parte a citoplasmei este alcatuita din miofi%rile ce sunt %andelete cilindrice alcatuite din doua tipuri de filamente7 -filamente groase de miozina cu diamterul 5 microni -filamnete su%tiri de actina cu diametrul de 1 microni *iecare miofi%rila este organizata din unitati contractile numite sarcomere, ce sunt responsa%ile de striatiile transversale.sarcomerele au cca 2 microni lungime, contin mai multe regiuni distincte, decelate de microscopul electronic.la capetele unui sarcomer fiind definite mem%ranele <.in fiecare sarcomer , %anda intunecata @discul anizotrop@ se dispune intre doua 5umatati de discuri clare@discuri izotrope@.Aceste %enzi clare corespund a%sentei filamenteleor de miozina.Canda I contine numai filamente su%tiri de actina,in timp ce %anda A contine filamnete de miozina si de actina.*ilamnetele de actina si de miozina alterneaza in regiunea periferica a discului A,in timp ce in partea centrala se gaseste zona - unde e#ista numai filamente de miozina.*ilamentele de actina sunt atasate cu capetele 3 la mem%ranele < ce include si alfa

actinina,proteina de linDare. *ilamentele de miozina sunt legate de mem%ranele / din mi5locul zonei - luminoase./ai e#ista doua proteine additionale7titina si Ne-'lina care contri%uie deasemenea la formarea si sta%ilizarea sarcomerului. 'itina este o proteina cu molecula foarte mare 0!!! +d si o singura molecula se e#tinde de la mem%rana / la mem%rana <.(mem%rana / sta%ilizeaza filamentele de miozina.=e%ulina este asociata actinei ,sta%ilizind lungimea filamentului de actina. In timpul contractiei, fiecare sarcomer se scurteaza, apropiindu-se intre ele mem%ranele <..=u e#cista nici o modificare a discului A.2atorita scurtarii atit discurile I cit si zona , aproape dispar, si aceasta se datoreste alunecarii filamentelor de actina printre cele de miozina./ecanismul molecular al interactiunii este legarea miozinei de filamentele de actina, permitind miozinei sa functioneze ca motor al alunecarii filamentelor.'ipul de miozina prezent in musc,i este miozina II . /iozina este o proteina cu greutatea moleculara 5!! +d si este alcatuita din 2 lanturi grele identice,fiecare avind 2!!+d si 4 lanturi usoare fiecare avind $-2o.+d.*iecare lanti greu are cite o portiune glo%ulara si o portiune alfa ,elicoidala.&ortiunea alfa ,elicoidala a unui lant greu se spiralizeaza in 5urul portiuni alfa ,elicoidale a celuilalt lant greu si dau nastere unui dimerce formeaza %astonasul moleculei de miozina.4ele doua capete glo%ulare ale moleculei de miozina au fiecare atasat cite doua lanturi usoare.*ilamentul gros de miozina este format din citeva sute de molecule de miozina.4apetele glo%ulare ale moleculei de miozina formeaza puntile de legatura intre filamentele groase si cele su%tiri.;rientarea moleculelor de miozina in cadrul filamentului gros este este cu capetele alfa ,elicoidale catre mem%rana /si cu capetele glo%ulare de-alungul filamentelor de actina in directia capatului 3. ;data cu legarea filamntelor de actina, molecula de miozina lega si ,idrolizeaza A'&-ul , ce faciliteaza alunecarea filamentelor. PROTEINELE REGALTOARE (unt 9tropo*io.ina "troponina 'ropomiozina este o proteina fi%roasa ce se dispune de-alungul filamentelor de actina.In fi%ra musculara striata fiecare molecula de tropomiozina leaga o molecula de troponina. 'roponina este un comple# de 0 polipeptide7 -troponina )(c,eleaza calciul) -troponina I(in,i%itor) -'roponina '(ce se leaga la tropomiozina) 4ind concentratia de 4a33 citoplasmatic este scazuta, comple#ul tropomiozina-troponina %loc,eaza interactiunea actina miozina, si deci musc,iul nu se contracta,In sc,im% la concentratii crescute de 4a 33 ,acesta se leaga la tropinina 4, troponina 4 se leaga de troponina ' si aceasta la tropomiozina care la rindul ei se leaga de actina, deci se va produce contractia.

INTERACTIUNEA NEMUSCULARE

ACTINA

MIOZINA

IN

CELULELE

*ilamentele de actina se interdigiteaza cu filamentele de miozina %ipolare formate fin 5-2! molecule de miozina II, ce produc contractia prin alunecarea filametelor de actina.*ilamentele de actina in %enzile contractile sunt asociate deasemenea cu tropomiozina ce faciliteaza interactiunea lor la miozina II. B#ista doua modalitati de ansa%le contractile in celulele nemusculare7!i-rele )e stress si .on'lele a)1erens 4ontractia fi%relor de stress produce tensiunea de-alungul celulelor,mentinind celula pe suortul pe care este ancorata. 4ontractia zonulei ad,erens altereaza forma celulelor epiteliale de acoperire.Acest proces este important in timpul dezvoltarii em%rionare.2ar cel mai dramatic e#emplu este citoc,ineza@separarea celor doua celule fiice la sfirsitul diviziunii.Inelul contractil este format din filamente de actina si miozina II c,iar su% mem%rana plasmatica. In celula nemusculara contractia este reglata de fosforilarea primara a unuia din lanturile usoare,(lanturi reglatoare).*osforilarea lantului usor de miozina in aceste celule are in final doua efecte7 -promovarea asam%larii miozinei la filamnetele de actina -crestrea actiunii catalitice a miozinei *osforilarea este catalizata de miozin-Dinaza ce este la rindul ei reglata de calmodulina fi#atoare de calciu.4resterea concentratiei de 4a33 promoveaza legarea calmodulinei de Dinaza si fosforilarea miozinei. MIOZINELE NECONTRACTILE =u sunt organizate in filamente si de aceea nu sunt implicate in contractie &ot fi implicate in alte tipuri de transport7transport de vezicule si organite,miscari celulare. 4ele mai cunoscute miozine sunt mem%rii familiei miozinei I. /iozina I contine un capat glo%ular ce actioneaza ca motor molecular la fel ca in miozina II./em%rii acestei familii sunt mult mai scurti()/@ o+d), nu au coada lunga ca miozina II si nu formeaza dimeri.4ozile se pot lega spontan de alte structuri ,ca organite, vezicule./iscarea miozinei I de-alungul filamentelor de actina poate transporta particola sau vezicula pe care a atasat-o.; functie a miozinei I discutata de5a este aceea de a forma %rate laterale ce leaga %andelete de actina de mem%rana plasmatica a microvilului.(-au mai identificat alte 1 clase de miozine7III,-G./ulte dintre ele s-au identificat in aceeasi celula, iar functia lor ramine de identificat.>n e#emplu de miozina este miozina F identificata in creierul uman,are rol de caraus de vezicule de-alungul filamentelor de actina.

FILAMENTELE INTERMEDIARE Au un diametru de o nm(diametru intermediar intre filamentele de actina care au 1 nm si microtu%uli cu 25 nm)(pre deose%ire de microfilamentele de actina si microtu%uli,filamentele intermediare nu sunt implicate in miscarea celulara.Ble sunt cele mai sta%ile structuri ce 5oaca rol structural. &6;'BI=B"B *I"A/B='B";6 I='B6/B2IA6B. In timp ce filamentele de actina si microtu%ulii sunt polimeri ai aceluiasi tip de proteina(actina si tu%ulina) filamentele intermediare sunt alcatuite dintr-o varietate de proteine ce se e#prima in diferite tipuri de celule./ai mult de 5! de tipuri de filamente intermediare si proteine au fost identificate si au fost clasificate in $ grupuri,%azate pe similaritati intre secventele de aminoacizi. 'ipurile I si II sunt doua tipuri de Deratine,fiecare continind 5 proteine diferite ce se e#prima in celulele epiteliale.*iecare tip de celula epiteliala sintetizeaza un tip de Deratina din categoria I(acida) si un tip de proteina din categoria II( neutra8%azica), am%ele copolimerizind pentru a forma un filament. 4iteva din proteinele din categoriile I si II se numesc 5eratine dure si sunt utilizate pentru productia ung,iilor si a firelor de par.Alte tipuri de Deratine se numesc Deratine moi si sunt a%undente in celulele epidermului. 'ipul III de proteine ale filamentelor intermediare include73i*entina ,)es*ina,proteine !i-rilare 4liale aci)e, peri!erina0Fimentina se intilneste in fi%ro%laste , celule musculare netede, leucocite.2esmina este intilnita in fi%rele musculare striate. (e prinde de mem%ranele <.&roteinele gliale fi%rilare acide se e#prima in celule gliale, iar periferina se e#prima in neuronii sistemului nervos periferic. 'ipul IF cuprinde proteinele din neurofilamente7 .=*-",2.=*-/,0.=*-prezente in neuronii motori ai sistemului nervos central, 4.alfa-interne#ina care se e#prima in neuroni in stadiile initiale de dezvoltare em%rionara. 'ipul F cuprinde la*ininele n'cleare ce sunt intilnite in cele din mai multe celule eucariote.(unt componente ale anvelopei nucleare.(e asam%leaza intr-o retea ortogonala su% mem%rana nucleara. 'ipulFI. 4uprinde nestina prezenta in celulele stem ale (=4. *ilamentele intermediare au o organizare structurala comuna.'oate proteinele filamentelor intermediare au o portiune centrala alfa-,elicoidala de apro#imativ 0 ! aminoacizi( 05o aminoacizi in laminina nucleara).&artea centrala este flancata de capetele amino si car%o#iterminale ce variaza ca dimensiuni.2omeniul alfa 9,elicoidal 5oaca un rol central in asam%larea filamentelor in timp ce capetele sau cozile determina functii specifice.4apul este reprezentat de capatul amino terminal,iar coada de capatul car%o#iterminal.

ASAM LAREA FILAMENTELOR INTERMEDIARE &rimul stadiu in formarea filamentelor intermediare este formarea dimerilor in care partea centrala este formata din doua lanturi polipeptidice rasucite ,elicoidal.2imerii se pot asocia doi cite doi dispusi paralel.4apatul aminoterminal in dreptul capatului car%o#iterminal ducind la formare de tetra/eri ce se pot atasa cap la cap formind protofilamente.In final un filament intermediar contine E protofilamente asezate circular ce formeaza o structura cilindrica.Aceste %astonase nu au polaritate.*ilamentele intermediare sunt in general mult mai sta%ile decit filamentele de actina sau microtu%ulii. &roteinele din filamentele intermediare sunt modificate frecvent prin fosforilare ce poate regla asma%larea si deplasarea lor in celula. 4el mai clar e#emplu este foforilarea lamininei nulceare , cea ce duce la dezasam%larea lamininei nucleare,distrugerea invelisului nuclear in timpul mitozei.*ilamentele de vimentina deasemenea pot fi dezasam%late in mitoza. ORGANIZAREA INTRACELULARA A FILAMENTELOR INTERMEDIARE *ormeaza o reta ela%orata in citoplasma celor mai multe din celule, e#tinzindu-se de la invelisul nuclear catre mem%rana plasmatica.Atit filamentele de c,eratina cit si cele de vimentina se ataseaza la anvelopa nucleara, aparent servind la pozitionarea si ancorarea nucleului in celula. In acelasi timp vimentina se poate atsa de mem%rana plasmatica, legindu-se de anc,irina.6eteaua de filamente intermediare este sustinuta si asociata microtuCulilor.B#ista o serie de droguri care dezasam%leaza microtu%ulii , ele facind ca filamentele de vimentina sa se colapseze in 5urul nucleului.*ilamentele de c,eratina ale celulei epiteliale sunt strins ancorate la mem%ranma plasmatica la zone specializate intervenind in formarea )es*o.o*ilor si 1e*i)es*o.o*ilor MICROTU ULII A treia componenta principala a citosc,eletului este reprezentata de formatiuni cilindrice cu diametrul de 25 nm numite microtu%uli.4a si filamentele de actina , microtu%ulii sunt structuri dinamice , ce se asam%leaza si se dezasam%leaza continuu la nivelul celulei. Au rol in mentinerea formei celulare, in determinismul unor miscaricum ar fi7 locomotia celulara, transportul intracelular de organite, separarea cromozomilor in mitoza. Str'ct'ra, asa*-lare, )ina*ica si insta-ilitatea *icrot'-'lilor /icrotu%ulii sunt alcatuiti dintr-un singur tip de proteina numitaIt'-'lina.'u%ullina este un dimer alcatuit din doua su%unitati 7alfa tu%ulina si %eta tu%ulina de 55+2 fiecare.4a si actina este codificata de o

familie mica de gene.(e cunoaste si gamma tu%ulina localizata in special in centrozom, unde 5oaca un rol important in initierea asam%larii microtu%ulilor. 2imerii de tu%ulina vor polimeriza pentru a forma microtu%ulii care in general sunt alcatuiti din 0 protofilamente asam%late in 5urul unui spatiu central.&rotofilamentele ce sunt alcatuite dintr-un aran5ament cap-coada al dimerilor de tu%ulina sunt sunt disouse paralel la nivelul microtu%ulilor."a fel ca filametele de actina sunt structuri polare cu doua capete distincte7capatul 3cu o crestre rapida si capatul- cu o crestere incetinita.&olaritatea este importanta in determinarea directiei de miscare de-alungul microtu%ulului,e#act cum polaritatea filametului de actina determina directia de miscare a miozinei. 2imerii de tu%ulina se pot depolimeriza la fel de repede cum se pot polimeriza, iar microtu%ulii pot avea cicluri rapide de asam%lare si dezasam%lare. Atit alfa cit si %eta tu%ulina leaga )'&-ul, care functioneaza analog A'&ului,legat de actina reglind polimerizarea.In particular )'&-ul legat de %eta tu%ulina este ,idrolizat la )2& urmind polimerizarea Aceasta ,idroliza a )'&-ului sta%ileste afinitatea de legare a tu%ulinei fata de alte molecule,de aceea favorizeaza depolimerizarea si duce la comportamente dinamice. (e poate vor%i de acelasi comportament de tread milling( de asam%lare si dezasam%lare in care moleculele legate de )'& sunt permanent pierdute de la capetele 9 si sunt inlocuite prin additie de molecule de tu%ulina legate de )'& la capatul 3, in acelasi microtu%ul.'urnoverul de reinnoire este rapid de citeva minute si este foarte important pentru remodelarea citosc,eletului din timpul mitozei.2in cauza rolului central al microtu%ulilor in mitoza , drogurile ce afecteaza asam%larea microtu%ulilor sunt utilizate in tratamentul cancerului-4olc,icina, calcemidul se leaga de tu%ulina si in,i%a polimerizarea tu%ulinei, deci %loc,eaza mitoza. Fincristina , vin%lastina in,i%a selectiv diviziunea celulelor tumorale si metastazarea prin in,i%itia miscarii. 'a#olul sta%ilizeaza microtu%ulii,%locind diviziunea. CENTRII DE ORGANIZARE AI MICROTU ULILOR /icrotu%ulii se e#tind in celula din centrii de organizare ai microtu%ulilor in care sunt ancorati cu capetele -. In marea ma5oritate a celulelor centrul de organizare este 4entrozomul care este localizat in apropierea nucleului.In timpul mitozei microtu%ulii se e#tind din centrul celular duplicat pentru a forma fusul de diviziune, ce ste responsa%il de separarea si distri%utia cromozomilor in celulele fiice.4entrozomul serveste de situs initial de asam%lare al microtu%ulilor, care cresc apoi catre periferie de la nivelul centrozomului.Acest lucru sta%ileste si polaritatea microtu%ulilor in celula.4apatul-este la nivelul centrozomului ,iar capatul 3 este catre citoplasma celulara.4entrozomii sunt formati dintr-o perec,e de centrioli perpendiculari unul pe celalalt,incon5urati de o masa amorfa numit material pericentriolar. 4entriolii sunt structuri cilindrice ce sunt alcatuite din 9 triplete de microtu%uli,similar corpusculului %azal al cililului si flagelului.;ricum centriolii

sunt precursorii corpusculilor %azali./icrotu%ulii ce emana din centrozom se termina la periferia materialului pericentriolar, deci nu centriolii, ci materialul pericentriolar initiaza asam%larea microtu%ulilor. >n numar mare de prteine asociate cu centrozomul au fost identificate, dar nu a fost precizat rolul lorin asam%larea microtu%ulilor. REORGANIZAREA MICROTU ULILOR IN TIMPUL MITOZEI Aran5amentul microtu%ulilor prezent in interfaza se dezasam%leaza in su%unuitati li%ere de tu%ulina,care sunt responsa%ile de formarea fusului de diviziune,care la rindul lui este responsa%il de separarea cromozomilor. In primul moment are loc duplicarea centrozomului pentru a forma 2 centrii de organizare separati , si care se dispun la polii opusi ai celulei.4entriolii si celelalte componente ale centrozomului se duplica in interfaza, dar ramin impreuna de-o parte a nucleului pina incepe mitoza.4ei doi centrozomi apoi se separa si se muta de-o parte si de alta a nucleului,formind cei doi poli ai fusului de diviziune.4um celula intra in mitoza, asam%larea si dezasam%larea dinamica au loc, mai intii rata de dezasam%lare creste de lo ori. =umarul de microtu%uli ce emana din centrii de organizare creste de 5- o ori.Are loc o dezasam%lare a micortu%ulilor interfazici si creste formarea de microtu%uli scurti emanati din centrozom.In 92$ /arc +irsc,ner si 'im /itc,ison au aratat ca formarea fusului de diviziune implica o sta%ilizare selectiva a unor mictoru%uli ce emana de la nivelul centrozomului./icrotu%ulii care formeaza fusul de diviziune sunt de trei tipuri7 a./icrotu%ulii Dinetocorocentriolari , sunt asociati cu proteine specifice pentru a forma Dinetocorii. Atasarea microtu%ulilor la Dinetocorii cromozomiali sat%ilizeaza microtu%ulii.Acesti microtu%uli 5oaca un rol important in separarea cromozomilor mitotici. %.microtu%ulii polari care sunt atasati la cromozomi si se intrepatrund cu microtu%ulii de la polul opus in partea centrala a celulei. c./icrotu%ulii astrali ,care emerg radiar in 5urul centrozomilor, au li%er capatul 3 ca si cei care formeaza fusul, deci sunt polari. 2eplasarea cromozomilor de-alungul fusului de diviziune, catre polii celulei in anafaza diviziunii mitotice este mediata de o proteina motor asociata fusului. Asam%larea si dezasam%larea dinamica a microtu%ulilor este reglata de o varietate de proteine asociate microtu%ulilor(/A& s), care au fost izolate, fifind de mai multe tipuri si avind functii diferite.4ele mai %ine caracterizate au fost /A&s izolate din creierul uman al unor mamifere( /A& s- , /A&s-2 si proteinele 'au. Aceste proteine se leaga de microtu%uli si in,i%a disocierea su%unitatilor de tu%ulina.In additie pentru sta%ilizarea microtu%ulilor ele pot media asocirea lor cu alte elemente ale citosc,eletului(cum ar fi filamentele intermediare). >n %un e#emplu pentru rolul microtu%ulilor sta%ili in determinarea polaritatii este neuronul care are doua tipuri distincte de

procese(dendritele si a#onii).Atit a#onii cit si dendritele sunt sustinute de microtu%uli sta%ili ,impreuna cu neurofilamenmte. ;ricum microtu%ulii din a#oni si dendrite sunt diferit organizati si se asociaza cu /A&s distincte In a#oni,toti microtu%ulii sunt orientati cu capetele 3 catre %utonii terminali si capetele 9 catre corpul celular.Acest capat nu este ancorat I nu este ancorat in centrozom. Am%ele capete se termina in citoplasma a#onului. In dendrite microtu%ulii sunt paraleli intre ei dar unii au capatul 3 si altii capatul 9 catre corpul celular.&roteinele asociate microtu%ulilor in a#on sunt proteinele tau ,iar in dendrite /A&s-2. MOTORUL MICROTU ULILOR SI MISCARILE /icrotu%ulii sunt responsa%ili de diferite tipuri de miscari, incluzind7transportul celular,pozitionarea mem%ranelor veziculare si a organitelor, separarea cromozomilor in mitoza, %ataia cililor si flagelilor. /iscarea de-alungul microtu%ulilor este %azata pe e#istenta unei proteine motor ce utilizeaza energia derivata din ,idroliza A'&-ului. B#ista doua familii de astfel de proteine7 .,ine.inele 2.)ineinele +inezina si dineina sunt proteine distincte ce se misca de-alungul microtu%ulilor in directii opuse7Dinezina de la capatul 9 la capatul 3 2inenina de la capatul 3 la capatul 9 &rima identificata a fost dineina de catre Ian )i%%ons in 9$5.&urificarea acestei forme de dineina(numita dineina a#onemala) a fost facilitatea de cantitatea mare de proteina e#istenta in cili.+inezina a fost purificata in 9E5 in a#oni. +inezina de deplaseaza dinspre 9 catre 3. 4apatul 3 este dispus ctare %utonul terminal si deci Dinezina are rolul de a transporta veziculele si organitele celulare dinspre corpul celular.2ar s-a o%servat ca acestea se deplaseaza la loc in corpul celular, de unde s-a tras concluzia si apoi s-a izolt o proteina asociata /aps- care se misca de la 3 catre 9 si este respomsa%ila de intoarcerea organitelor in corpul celular. (tudiile au aratat ca /aps- este ec,ivalenta dineinei din cili. +inezina este o proteina cu )/@0$o +d, avind lanturi grele( ! +d) si 2 lanturi usoare ($!-1!Dd)."anturile grele realizeaza un domeniu lung ,elicoidal.4apetele =-terminale glo%ulare reprezinta motorul moleculei.(e leaga atit de A'& cit si de microtu%uli.-idroliza A'&-ului furnizeaza energie pentru deplasare.2omeniul motor-glo%ular al Dinezinei are 04o aa , este mai mic decit al miozinei(E5! aa).4ristalografia cu raze G indica ca ,Dinezina si miozina au domeniile cu rol de motor similare,sugerind ca atit Dinezina si miozina utilizeaza mecanisme moleculare identice pentru a cupla si a ,idroliza A'&-ul.4oada

moleculei de Dinezina este alcatuita din lanturile usoare in asociatie cu capetele car%o#il ale lanturilor grele.&ortiunea responsa%ila de legarea altor componente celulare(vezicule, organite) ce sunt transportate de-alungul microtu%ulilor , este capatul moleculei cu rol de motor. 2ineina are molecula foarte grea 2!!!+d si are 2-0 lanturi grele(5oo Dd) comple#ate cu un numar varia%il de polipeptide usoare si medii( 4- 2!Dd). Identic cu Dinezina ,lanturile grele formeaza domenii glo%ulare ce leaga A'&-ul si sunt responsa%ile de deplasarea de-alungul microtu%ulilor. &ortiunea %azala a moleculei este formata din lanturile medii si usoare si se leaga de organitele celulare CILII SI FLAGELII (unt prelungiri ale celulelor eucariote, ce au in structura lor microtu%uli. /ulte %acterii au flageli , dar sunt diferiti de cei ai eucariotelor. 4ilii si flagelii celulelor eucariote sunt foarte similari in structura, avind diametrul !,25microni si lungimea pentru cil@ !microni iar pentru flagel@2!!microni. (tructura fundamentala de %aza a cililor si flagelilor este a&one*a, alcatuita din microtu%uli si proteinele lor asociate./icrotu%ulii au un aran5ament caracteristic 932(un du%let incon5urat de 9 du%lete periferice)In cadul du%letelor &eriferice e#ista un microtu%ul complet format din 0 protofilamente si un microtu%ul incomplet format din !protofilamente.Acest microtu%uli periferici sunt legati de perec,ea centrala prin legaturi radiare alcatuite din ne#ina.In additie e#ista 2 %rate de dineina care sunt atasate la fiecare microtu%ul A,iar activitatea de motor a dineinei determina %ataia cililor si flagelilor.4apatul 9 al microtu%ulilor din cili sau flageli este ancorat in corpusculul %azal,ce este similar ca structura centriolului avind triplete de microtu%uli.4orpusculii %azali oricum 5oaca un rol clar in organizarea a#onemei.Bi initiaza formarea si cresterea microtu%ulilor prezenti in a#onema si ancorarea lor la suprafata celulara. /iscarea cililor si a flagelilor reprezinta alunecarea relativa a du%letelor de microtu%uli unele fata de altele su% actiunea dineinei.Caza moleculei de dineina se leaga ce su%fi%ra A a du%letului,in timp ce capetele glo%ulare de leaga de su%fi%ra C din du%letul adiacent. /iscarea capetelor de dineina in directia 3 catre - ,determina ca microtu%ulul dintr-un du%let sa alunece spre capatul %azal al microtu%ulului C adiacent.deoarece du%letele de microtu%uli in a#onema sunt conectate prin ne#ina,alunecarea unui du%let in raport cu altul determina inclinarea , indoirea lor.