1.Obiectul de studiu al DE.

DE de baza si reprez lor principali Disciplina DE are ca obiect de studiu analiza curentelor economice in calitate de teorii care au fost sustinute, promovate si reflectate in cadrul unui sau altui tip de politica economica. In perioadele respective aceste teorii au orientat dezvoltarea economica la nivelul unei intreprinderi, ramuri, economii nationale sau la nivelul sistemului ec. International DE baza: -liberalism (c fiziocrata; liberalismul ec clasic; neoclasicismul; neoliberalismul) Adam Smit ,!."riedman -diri#ism (mercantilism; $e%nesism;neo$e%nesism;sinteza neoclasica;post$e%nesism) &ean 'aptiste (olbert, &o n !a%nard )a%nes,* iliam +ett% -socialism (soc. ,topic; s mic bur- ez; s sovietic;s de piata) )arl !ar., Saint Simon, -institutionalism (nationalismul ec;sc istorica -ermana;institut. +ozitivist, neoinstitutionalism) "redric /ist 2.Doctrina elitei in operele lui Platon si Aristotel. Doctrina justitiei sociale a SF. Toma DAquino. Platon +entru +laton via0a social1 trebuie supus1 re-ulilor #usti0iei. +reocupat de ideea creari unui stat ideal, preciza implicarea acestuia in procesul de repartitie si consum.S-a preocupat de diviziunea muncii,rolul si importanta sa economica, de sc imb si rolul banilor. Era impotriva imbo-atirii . Aristotel Este primul -inditor care a incercat sa faca din economie o forma a cunoasterii stiintifice.+entru el economia este 2arta de a obtine bo-atii sub forma2 bunurilor materiale. (onsidera ca fiind normal1 imp1r0irea societ10ii in dou1 clase sociale: - oamenii liberi; - sclavii. ( sematistica constituie un element deosebit de economie aceasta reprezentind arta de a obtine bo-atia sub forma baneasca 3 ea intemeindu-se pe sc imb. Toma dAquino si-a e.pus conceptiile teolo-ice, politice si economice in asa numitele sume, reunite in 4Suma teolo-ica5. (onsidera ca averea nu contine nimic reprobabil in ea, iar fiecare om trebuie sa dispuna de bo-atie potrivit cu situatia pe care o ocupa in societate. El intareste caracterul divin al proprietatii, iar stratificarea societatii in clase, -rupuri si stari are la baza impartirea muncii in munca fizica si munca intelectuala. 6.d7A8uino sa preocupat de teoria 2+retul #ust2 si teoria nominala a banilor. +retul marfurilor este #ust daca este determinat de c eltuielile facute pentru producerea marfii. .!ercantelismul ca teorie si politica ec.Particularitatile nationale ate mercantilismului. 6ermenul de mercantilism i9i are ori-inea in limba francez1, se identific1 cu no0iunea de ne-ustoresc. (urentul de -indire mercantilist este specific secolelor :;I-:;II .Se considera c1 doctrina economic1 mercantilist1 se intemeiaz1 pe trei idei caracteristice:<.forma ideal1 sau esen0ial1 a bo-10iei sunt banii, respectiv metalele pre0ioase din care erau confec0iona0i ace9tia, preocupindu-se de acumularea unei cantit10i cit mai mari de aur 9i ar-int;=. scopul oric1rei activit10i lucrative, inclusiv al comer0ului, il reprezint1 profitul care apare in procesul circula0iei m1rfurilor ca rezultat al diferen0ei dintre pre0ul de vinzare 9i cump1rare al bunurilor.>. cea mai profitabil1 sfer1 de activitate era, dup1 p1rerea lor, comer0ul.In dezvoltarea lui istoric1, mercantilismul a parcurs doua etape: mercant timpuriu ,mercantilismul dezvoltat. ".#onceptiile de baza ale $iziocratilor. %Tabloul economic& al lui Fr. 'uesna( <.6eoria produsului net 3 izvorul avutiei trebuie cautat numai in a-r. unde se obtine un surplus de bunuri materiale, produs net. =.6eoria despre capital- (< data) ?uesna% a divizat capitalul in a-ricultura in :-avansurile initiale-avansurile anuale. >.6eoria 4ordinii naturale5 a fiziocra0ilor se bazeaz1 pe > forme de proprietate- personala - mobiliara - funciara .?uesna% vede

o asemanare in circ sin-elui si AE, rolul inimii revenindui a-riculturii. Iar 4sin-ele5 economiei este produsul net, care se misca bub forma de zi--za-. In tablou -asim e.puse toate componentele sistemului ec. "iziocratic : produsul net, capitalul ,clasele sociale.(a rezultat al circulatiei marfurilor si a banilor de la o clasa la alta la sfirsitul anului se stabileste situatia de la inceputul anului respectiv. Anul urmator procesul de productie poate sa reinceapa in aceleasi proporti. ).#aracteristica *enerala a doctrinei liberalismului ec clasic. Au activat izolati unul de altul .!ulte din ideile liberale fusesera descoperite mult mai devreme, clasicii insa au avut intelepciunea sa le sistematizeze, sa le completeze si sa creeze un sistem de cunoastinte inte-ru ,care este recunoascut drept o opera comuna. ;alorile supreme ale liberalilor clasici sunt: libertatile economice,individualismul,noninterventionismul. +. Sistemul economic al lui A Smit, Adam Smit realizeaz1 o structur1 de clas1 clar1, a societ10ii din timpul s1u: muncitori,capitali9ti 9i proprietari funciari. +otrivit structurii de clas1, A. Smit apreciaz1 c1 valoaream1rfurilor se compune din salariu, profit 9i rent1, adic1 el confund1 valoarea m1rfurilor cuveniturile diferitelor clase sociale.6eza fu ndamentala a lui Smit este libertatea economica, cu conditia ca e.ista concurenta.Aceasta este sin-urul mecanism care asi-ura realizarea interesului personal si cel -eneral,. -..deile ec optimiste ale lui /.0. Sa( si Frederic 0astiat /ean10aptiste Sa( Atra-e atentia asupra problemelor productiei sc imbului , repartitiei si consumului. Este cunoscut prin le-ea debuseelor, conformcareia produsele se sc imba contra produselor, deci nici o criza de supraproductie nu poate ficompleta, caci toate produsele isi -asesc cumparatorii sai. Aceasta presupune ca in mod permanent cererea -lobala este e-ala cu oferta -lobala. El introdce in teoria economicaconceptul de intreprinzator ca principal a-ent al productiei. Elaboreaza teoria celor > factori de productie: natura;munca capitalul . 2..deile ec ale liberalilor pesimisti D. 3icardo si T. !alt,us David @icardo (onceptiile lui constituie lar-irea si dezvoltarea ideilor fiziocratilor, precum si ale lui Adam Smit . +rincipalele componente ale -indirii lui sunt :<. teoria valoare munca =. teoria rentei funciare; >. teoria repartitiei; A. 6oria costurilor comparative B. teoria cantitativa a banilor. 6 omas !altus "olosind e.emplul S,A abordeaza ideea ca populatia creste mai repede intr-o proportie -eometrica decit producerea bunurilor si serv care evolueaza in proportie artimetica. Saracia e rezultatul suprapopulatiei. +ropa-a razboaie, cataclisme, foame, boli infectioase. 4.#ontinutul si importanta doctrinei protectionismului ec a lui Fr. 5ist +rotectionismul este conceptia si sistemul de idei in care comertul si industria uneinatiuni sunt aparate de concurenta straina prin masuri de ordin vamal si nevamal adoptate destat.. /ist defineste ca principal obiectiv al politicii economice cresterea puterii productive astatului prin folosirea protectionismului vamal. +rotectionismul lui /ist are caracter temporar sieste folosit doar in anumite circumstante cu scop educativ. Instrument al politicii protect. Este considerat tariful vamal care trebuie aplicat doar la prod. Industriale in perioada de trecere de lafaza a-rara la a-rar-manufacturiera

16.#aracteristicele protectionismului nord1american Economistul (are% considera ca diviziunea internationala a muncii rezulta in urma aplicariiprincipiilor liber-sc imbiste ar duce la impartirea tarilor lumii in = mari cate-orii tari dezvoltate(industriale) si tari slab dezvoltate (a-rare) ceea ce distru-e armonia internationala. In sc imb aplicarea unor politici ec protectioniste ar favoriza dezvolt productiva cample.a a fiecarei tari. 11.E7olutia ideilor socialiste.#aracteristica *enerala a DE socialiste.Socialismul utopic si mic bur*,ez. Esenta: condamnarea proprietatii private si inlocuirea ei cu cea colectivaSocialismul c ema la inlocuirea liberii initiative private prin actiunea colectivului sau astatului. +rincipalii reprezentanti ai socialismului utopic sunt H de Saint-Simon considera ca viitoarea societate se va intemeia pe marea industrie, care va fi strins unita cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. ; Ch. Fourier milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii de producatori si intemeiata pe principiile #ustitiei sociale. El critica proprietatea privata mare,care, potrivit opiniei lui se afla la temelia ine-alitatilor sociale. +rincipalii reprezentanti ai socialismului mic bur- ez sunt Piere Joseph Proudon +roprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor. (onsiderind ce proprietatea estede ori-ine naturala si deci trebuie sa ramina comuna-+roprietatea este libertate 3 devine factor al dezvoltarii societatii numai atunci cind proprietarul utilizeaza personal mi#loacele ce-i apartin. 12. .deile principale ale DE a lui 8arl !ar9. 5einisismul )arl !ar. considera ca fenomenele ec trebuiesc supuse unei analize -lobale a societatii a evolutiei ei. !ar. analizeaza fenom ec in dinamica in miscare. "oloseste o noua metoda de cercetatre care o numeste dialectica materialista care cuprinde pe lin-a abstractiile stiintifice. /enin a fost primul economist care a ar-umentat necesitatea aplicarii doctrinei ec mar.iste la realitatea tarilor necapitaliste si a tarilor slab dezvoltate.+otrivit teorii lenisiste statul trebuie sa diri#eze nu numai procesele politice ci si cele ec. Salariul,preturile, dobinda si alte marimi ec vor fi fi.ate de catre stat. 1 . #aracteristica *enerala a doctrinei neoclasice si principalele scoli mar*inaliste In <CDE au aparut > mari scoli: austriaca, elvetiana si de la (ambrid-e care au fondat doctrinaneoclasica. "ondatorii sunt &evons, A.!ars all, /eon *alras si )arl !en-er.Ei au descoperit paralel si in acelasi timp asa-numitul fenomen al utilitatii mar-inale denumit principiul diminuarii utilitatii marginale.Savantii dati afirma ca valoarea depinde de combinarea dintreraritate si utilitate. Ea este determinata de utilitatea mar-inala adica de utilitatea unitatii celmai putin utile care face obiectul unei cereri. 1". Scoala psi,olo*ica austriaca. 8. !en*er si E. 0o,m10a:er; Ei s-au preocupat de elaborarea teoriei valorii bazate pe utilitatea finala. Ei considera ca preturile marfurilor de consum sunt determinate numai de aprecierile subiective e.primate dediferiti indivizi luati separat cu privire la utilitatea finala a ultimii unitati dintr-o marfa oarecare. Dupa Menger valoarea bunului respectiv rezulta din raportul dintre cantitatea nevoilor individului si nu e aferenta marfurilor insasi.Dupa 'o m-'oFer$ pt formarea valorii e nevoie ca utilitatea sa fie unita cu cantitatea.@aritatea in viziunea lui e o marime relativa si apare numai in concordanta cu -radul de necesitate de a poseda un lucru sau altul.

1). Scoala matem el7etiana. 5. <alras L. Walras elaboreaza teoria ec ilibrului -eneral. In viziunea lui in anumite conditii trebuie sa se stabileasca un anumit ec ilibru intre:<. pretul produsului=. factorii de producere>. cantitatile de produse.In viziunea lui ec ilibru se realizeaza in cadrul presupunerii ca ec. e perfect concurentiala si rata profitului este E 1+.trasaturile comune si deosebirile dintre doctrinele clasice si neoclasice. A. !ars allautorul concilierii clasicilor cu neoclasicii 6rasaturi comune: <.@ecunaosterea e.istentei unei ordini naturale careia ii este supusa viata economica.=.nedmiterea amestecului statului in.economie.>.considerarea profitului drept motor a l dezvoltarii A.calificarea concurentei ca factor al pro-resului. Deosebiri: . <. In baza sistemului ec. (lasic sta teoria valoare-munca. In baza teoriei mar-inaliste sta teoria subiectiva a utilitatii mar-inale . =. !ar-inalistii introduc in circcuitul stiintific un sir de termeni noi. In loc de notiunea4marfa5 utilizeaza termenul 4bun5. 'unurile le impart in economice si libere >. (lasicii determina pretul prin cantitatea de munca necesara producerii marfurilor. Geoclasicii- prin utilitatea finalaHmar-inala a bunului respectiv 1-. Scoala istorica *ermana. Esenta si etapele dez7oltarii Scoala istorica -ermana savirseste o revolutie metodolo-ica prin respin-erea metodei deductive folosote de liberali si propunind inlocuirea acesteia cu metoda inductiva si metoda istorica a comparatiilor. Icoala istoric1 -erman1 a cuprins dou1 mari etape succesive de dezvoltare:vec ea Icoal1 istoric1 -erman1 Jntre <CBE-<CKE si noua Icoal1 istoric1 Jntre <CKE-<K>E. 12. #onceptele $undamentale ale institutionalismului.Etapele dez7oltarii 6rasaturii definitorii ale institut. : atitudine critica fata de un sir de aspecte ne-ative ale capitalismului.;.#ustificarea amestecului statului in economie cu scopul evitarii crizelor, soma#ului si obtinerii veniturilor nele-itime .+rincipalul reprezentant este Simode de Sismonde care ar-umenteaza necesitatea de a studia institutiile publice. Apare ca o reactie impotriva monopolizarii e.cesive a ec. Se dezvolta in > etape: <.Istitutionalismul ne-ativist =. IGS6.pozitivist >Geoinstitutio.A. sc sociolo-ica franceza 14..nstitutionalismul protestatar si poziti7ist =T,. >eblen? /.! #larc? A.A 0erle@ Veblen eoria clasei inacti!e"Sustine ca intreprinzatorul nu este motivat doar de profitul ma.im ci si de un sir de instincte.@espin-e notiunea de le-i economice eterne. In viziunea lui clasa fara ocupatiie ste una din principalele institutii daunatoare societatii capitaliste. 6eoria 4suveranitatii5consumatorului 3consumatorul nu e suveran in ale-erea sa, ci este supus anumitor presiuni,care-l impun in cazul ale-erii marfurilor si serviciilor. 26.Aeoinstitutionalismul si scoala sociolo*ica $ranceza. =Fr. Perrou9? /. ; Balbrait,@ #eoinstitutionalismul : &.).Lalbrait 4Goul stat industrial53 @espin-e teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in viata ec. Si fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al statului in pro-ramarea evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sasi asume functia de4planificare5 a economiei. Scoala sociologica $rance%a: "r. +erou. 3 6eoria economiei dominante ((onsidera cafenomenul dominatiei este una din principalele trasaturi caracteristice ec. contemporane. El defineste dominatia ca o influenta disimetrica si ireversibila pe care o firma o e.ercita altor unitati mai putin puternice. Aceste relatii se stabilesc in urma unei apri-i lupte de concurenta.

21. #aracteristica *enerala a doctrinei ;e(nisiste. !odelul ;e(nisist )e%nisismul a aparut la inceputul sec .. si ca premise a aparitiei a avut urmatoarele conditii:<. +iata nu este complet libera predomina concurenta imperfecta apar monopolurile.=. pe masura cresterii -radului de comple.itate a vietii economice statul devine nu un factor econ. Efectiv necesar cu urmatoarele functii:a) or-anizator al vietii economiceb) subiect active si direct in economie(statul devine un neofactor de productie) A. inceputul sec .. este caracterizat prin mari disfunctii economice(soma#, inflatie, crize 22. politica ec a statului preconizata de /.! 8e(nes )e%nes afirma ca dezec ilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara interventia statului.Statul trebuie sa intervina anume atunci cind a-entii ec individuali isi micsoraza investitiile, promovind o politica de c eltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului.)e%nes considera ca banii trebuie folositi ca instrument important de diri#are, dere-lementare a ec. ,n scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la celmai scazut nivel posibil. 2 . Beneza neo;e(nismului. Teoria cresterii ec si teoria ciclurilor ec. Geo$e%nisimul urmareste scopul asi-urarii unor ritmuri stabilite de cresteri ec.Ei se preocupa de analiza productiei care asi-ura cresterea venitului national. 6eoria cresterii ec 3@o% Marrod,el si adeptii sai au elaborat un sir de politici de stabilizare, si stimulare a crest ec.Au propus elaborarea unor bu-ete pe termen de <E ani,astfel incit e.cendentele de proprietate sa acopere anii de criza. 6eoria ciclurilor ec-Alvin Mansen Distin-e A forme de cicluri,la temelia ciclurilor se afla nere-ularitatea cu care se fac investitii in capital fi.. 2". %Sinteza neo;lasica de P. Samuelson A efectuat o sinteza a $e%nesismului si a neoclasicismului e.pusa in lucrarea sa Economisc.El considera ca statul trebuie sa intervina direct in asa domenii ca invatamintul,octrotirea sanatatii,industria de prelucrare a deseurilor. 2). Post;e(neisismul. /uan 3obinson +ost$e%neisismul afirma ca ritmurile cresterii economice depind de felul in care se repartizeaza venitul national: raportul intre salariu si profit. &oan @obinson demonstreaza ca salariile mari faciliteaza realizarea produselor si a serviciilor,reprezinta unii din principalii factori stimulanti ai cresterii ec. 2+. Aeoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul ec clasic Geoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiuneade individualism ec , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei. +rincipii:<. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata =. libertatea economica si responsabilitatea intreprinzatorului>. concurenta fara monopoluriA. libertatea formarii preturilor 2-. Scoala de la Freibur*. Teoria tipurilor ideale de ec. !odelul ec de piata sociale. Scoala austriaca ultraliberala. Teoria ordinii spontane. Geoliberalismul -erman e numit si ordoliberalismul.+rincipalii reprez sunt *alter Euc$en,*il elm @op$e. teoria tipurilor ideale-*alter Euc$en spune ca e.ista = tipuri de orinduire: Economia libera pe piata si ec centralizata. 22.Scoala monetarista de la #,ica*o. Icoala de la ( ica-o a avut o contribu0ie esen0ial1 Jn reJnvierea interesului lumii academice pentru libertatea economic1. /ibertatea oamenilor de a participa la sc imburi pe pia01, conform dorin0elor lor, este crucial1 pentru men0inerea unei

societ10i libere. De9i mul0i intelectuali tind s1 dispre0uiasc1 aspectele materiale ale vie0ii Jn favoarea unor valori pretins mai Jnalte, pentru mul0i oameni, libertatea economic1 este o parte semnificativ1 a libert10ii lor. 24. Teoria ec o$ertei. Nferta 3c eia avutiei. )e%nes considera ca cele mai multe probleme ec,cum ar fi soma#ulsi crizele ec, pot fi rezolvate prin stimularea cererii.In modelul $e%nesist oferta era ne-li#ata,fiin considerata un fenomen secundar.Autorii ec ofertei au cu totul alta convin-ere ,ei afirma ca nu consumatorul ,ci intreprinzatorul adi$a oferta constitue punctul de plecare al oricarei dezvoltari ec. 6.Particularitatile $ormarii si dez7oltarii *indirii ec rominesti. In centrul atentiei carturarilor si oamenilor de stat romini nu sau aflat problemele le-ate de sporirea avutiei nationale, ci c estiunile le-ate de apararea independentei nationale si unirea intr-un sin-ur stat al tuturor rominilor.,na dintre cele mai imp particularitati a -indirii ec rominesti- este imbinarea problemelor pur ec cu idealurile luptei de eliberare nationala. 1.#onceptul a7utiei la mercantelisti ? $iziocrati si liberalii clasici 2.particularitatile neoinstitutionalismului ec &.).Lalbrait 4Goul stat industrial5 4Stiinta economica si interesul public5 3 @espin-e teza neoclasica cu privire la rolul determinant al pietii in viata ec. Si fundamentarea teoriei despre rolul decisiv al marilor intreprinderi si al statului in pro-ramarea evolutiei economice. El considera ca statul trebuie sa-si asume functia de4planificare5 a economiei. 6e nostructura-o noua institutie c eie . Teoria%costul tranzactiilor si drepturilor de proprietate %de 3. #oase (oase afirma ca costul tranzactiei nu este nemi#locit le-at de procesul de productie. Acesta este costul efectuarii unui sc imb, adica c elt le-ate de studierea pietei, de desfasurarea ne-ocierilor. Dreptul de proprietate 3se subintele-e totalitatea normelor care re-lementeaza accesul la resurse rare.Ideea principala a acestei teorii consta in faptul ca identificarea clara si respectarea stricta a acestor drepturi reduc costul tranzactiilor. ".Teoria ale*erii publice de /. 0uc,anan. .nterpretarea neoinstitutionala a istoriei ec de Dou*las Aort, 6eoria ale-erii publice- &. 'uc anan si Lordon 6ulloc$ au incercat sa inte-reze intr-o sin-ura abordare teoretica stiinta ec si cea politica.Aceasta teorie are la baza sa ipoteza e.istentei, in conditiile democratiei, a unei pieti politice , similare pietei bunurilor si serviciilor. Dou-las Gort considera ca aparitia statului este cea mai mare realizare a lumii Antice.El sustinea ca orice institutie odata ce mai e.ista , este utila si ca anume institutiile #oaca rolul determinant in asi-urarea pro-resului ec. ).Particularitatile *indirii ec contempor. Teoria capitalului uman de B. 0e;er si teoria %& anticiparilor rationale de 3 5ucas Lindirea ec contemporana este in cautarea unui nou sistem de -indire, in viitor ar putea fi studiate asemenea calitati ca intuitia,anticiparea viitorului, ima-inatia creativa. 6eoria capitalului uman- Lar% 'ec$er esenta acestei teorii consta in e.aminarea individului nu doar in calitate de simplu consumator de bunuri si servicii ci ca pe o forma specifica a capitalului,investitiile in individ fiind asemanate cu investitiile in capitalul fi.. 6eoria anticiparii rationale sau noua scoala clasica- trasatura distincta a adeptilor acestei scoli este apararea virtutiilor liberalismului rc si respin-erea interventiei statului in activ ec.A dat lumii cel mai mare nr de laureati ai premiului Gobel.