ECONOMIA ROMANA PANA LA INCEPUTUL EPOCII MODERNE

Activitatea economica s-a dezvoltat o data cu constituirea societatii omenesti si a omului in general !e teritoriul romaniei in antic"itate# cele mai im!ortante activitati economice erau agricultura si mestesugurile in agricultura !redominau ca activitati cultivarea cerealelor si cresterea animalelor in s!ecial vite si cai In !erioada romana s-au inregistrat !rogrese im!ortante deoarece s-au introdus noi metode de !roductie !amantul se gasea in !ro!rietate comuna !utand $i numai dat in $olosinta mem%rilor comunitatii In ceea ce !riveste mestesugurile se remarca activitatea de !relucrare a metalelor# in s!ecial cea a $ierului !t !roducerea de unelte $olosite la randul lor in cadrul mestesugurilor sau in agricultura activ im!ort era !relucrarea metalelor !retioase !t %i&uterii Atelierele de !e teritoriul tarii noastre de !roducere a ceramicii erau recunoscute atat !e !lan intern cat si e'tern Cresterea !roductiei a det dezvoltarea comertului# atat a celui interior cat si e'terior dezvoltarea comertului a $ost $avorizata si la randul ei a $avorizat intensi$icarea circulatiei monetare in aceea !erioada circulau in !rinci!al monede grecesti si romane in cadrul e'!ortului !redominau cerealele iar la animale vitele In !erioada $eudala a continuat dezvoltarea activitatii economice mentinandu-se ca ramura !rinci!ala agricultura Dezvoltarea !roductiei agricole s-a $acut in continuare !e cale e'tensiva cu unelte sim!le# traditionale si $orta de munca sla% cali$icata e'istau numeroase su!ra$ete de teren necultivate# anumite culturi au $ost distruse din cauza raz%oaielor sau a secetelor si altor conditii climatice ne$avora%ile A continuat sa !redomine cultura cerealelor# iar ultima !arte a !erioadei# ca urmare a restrictiei im!use de im!eriul otoman# s-au redus culturile de grau $olosite in s!ecial !entru e'!ort si au crescut culturile de !orum% $olosite in !rinci!al !entru consumul gos!odariilor taranesti In !rivinta activitatii de crestere a animalelor se mentine aceeasi tendinta# !redominand vitele si caii dintre !rodusele agricole# cele mai a!reciate !e !lan e'tern din !unct de vedere calitativ erau vinul# ceara si mierea Pro!rietatea $uncciara era divizata intre marii !ro!rietari %oierii si mici !ror!ietari taranii !ro!rietatea $uncciara e limitata# intrucat marii !ro!rietari erau o%ligati sa cedeze o !arte din !amanturile lor taranilor in $olosinta care in sc"im% aveau o%ligatii in munca si in !roduse $ata de !ro!rietari !e teritoriul tarii noastre ma&oritatea !amanturilor erau date in arenda adica !ro!rietarii nu se ocu!a !ersonal de cultivarea !amantului# in tim! ce !e teritoriul moldovei ma&oritatea !ro!rietarilor se ocu!au !ersonal de cultivarea !amantului E'tinderea $enomenului de arendasie in tara romaneasca nu a contri%uit la dezvoltarea !roductiei deoarece arendasii erau $oarte !rost !latiti si nu aveau niciun interes sa se ocu!e de dezvoltarea activitatii Pro!rietarii de terenuri care o%tineau !ro$ituri mai mari le c"eltuiau in totalitate !entru a ac"izitiona !roduse de consum in s!ecial din strainatate Mestesugurile s-au dezvoltat semni$icativ atat in mediul rural cat si in cel ur%an unde s-au dezvoltat %rezlele activitatile mestesugaresti au $ost im!ulsionate de cresterea !o!ulatiei

ur%ane si de dezvoltarea comertului e'terior cele mai im!ortante intre!rinderi erau in domeniul !roductiei de tesaturi# de "artie# de lumanari si de !aste $ainoase numeroase intre!rinderi din aceste domenii !rimeau %ene$icii din !artea statului daca-si vindeau !roductia in !ravaliile !ro!rii !uteau $olosi ca muncitori tarani clacasi care !e !erioada res!ectiva erau scutiti de o%ligatiile in munca si !roduse !uteau $olosi muncitori din alte tari si erau scutiti de ta'e vamale la im!ortul unor !roduse !e care le $oloseau in activitatea !ro!rie# in !rinci!al materii !rime si elemente de ca!ital $i' Desi !roductia mestesugareasca s-a dezvoltat !rograsic# au e'istat si anumite elemente care au $ranat-o( ne!rice!erea celor care conduceau activitatea# insu$icienta elementelor de ca!ital si a muncitorilor cali$icati# insu$icienta creditelor# insta%ilitatea !olitica si legislativa Pe %aza dezvoltarii !roductiei mestesugaresti si a celei agricole s-a dezvoltat si activitatea de comert in secolul )* du!a ce transilvania a devenit !rinci!at autonom s-au intensi$icat legaturile comerciale dintre transilvania si tara romaneasca cu moldova tara romaneasca si moldova re!rezinta im!ortante surse de materii !rime !entru transilvania si im!ortante !iete de des$acere !entru !rodusele mestesugaresti $a%ricate in transilvania in transilvania !rinci!ala activitate economica o re!rezenta agricultura desi !e su!ra$ete mai restranse de teren decat in tara romaneasca sau moldova +umatate dintre su!ra$etele agricole erau ocu!ate de !asuni si $anete# iar !e su!ra$etele cultivate# !onderea cea mai mare o aveau cerealele s-au dezvoltat si activitatile mestesugaresti in transilvania in s!ecial cele din domeniul !relucrarii metalelor ,!re s$arsitul !erioadei comertului e'terior dintre transilvania si celelalte doua s-a redus din cauza restrictilor im!use !entru a asigura a!rovizionarea austriei cu !roduse romanesti Pe ansam%lu !rinci!alele !rogrese inregistrate in cadrul economiei romane in !erioada $eudala au $ost dezvoltarea agriculturii si intensi$icarea legaturilor dintre agricultura si !iata# dezvoltarea mestesugurilor# acumularea ca!italului# intensi$icarea circulatiei monetare si cresterea dimensiunilor si rolului economic al oraselor

RE-OLUTIA INDU,TRIALA
Re!rezinta ansam%lul trans$ormarilor mani$estate in domeniul ca!italului# !roductiei# te"nicii si comunicatilor ,-a !rodus in $orma clasica in anglia# iar !ana la &umatatea secolului ). trans$ormarile !rovocate de revolutia industriala s-au e'tins in ma&oritatea tarilor euro!ene !recum si in statele unite si &a!onia Termenul de revolutie industriala a $ost $olosit !entru !rima oara de /ridic 0andels iar !erioada in care s-a mani$estat revolutia industriala este considerata cea cu!rinsa intre )1*2 - )342 ,e considera ca cele mai im!ortante domenii care au contri%uit la declansarea revolutiei industriale au $ost agricultura# activitatile mestesugaresti si domeniul demogra$ic !rin cresterea semni$icativa a numarului !o!ulatiei revolutia industriala a avut im!licatii atat in domeniul economic cat si in domeniile social si !olitic in !erioada res!ectiva s-a o%servat o dezvoltare a a!aratului administrativ ceea ce a insemnat cresterea c"eltuielilor $acute de stat !entru intretinerea acestuia statul c"eltuia sume im!ortante !entru intretinerea si dezvoltarea armatei

Cresterea c"eltuielilor statului a im!us cresterea $iscalitatii si a contri%uit la cresterea rolului $inantelor internationale

E/ECTELE RE-OLUTIEI INDU,TRIALE A,UPRA CELORLALTE RAMURI ALE ECONOMIILOR NATIONALE

Dezvoltarea industriei a im!ulsionat circulatia mar$urilor atat !e !lan intern cat si e'tern# a crescut numarul !ietelor de des$acere# gradul de satis$acere a cererii de !roduse# s-au dezvoltat trans!orturile# s-au redus costurile unitare ale !roduselor trans!ortate# a crescut $lu'ul de mar$uri catre mediul ur%an TRAN,PORTURILE ,I COMUNICATIILE Trans!orturile navale au continuat sa se dezvolte# au $ost modernizate !orturile si instalatiile !ortuare# au $ost modernizate navele si au a!arut navele s!ecializate care trans!ortau doar anumite categorii de mar$uri in cantitati $oarte mari Cresterea cantitatilor de mar$uri im!ortate si e'!ortate cu a&utorul trans!ortului naval a determinat dezvoltarea celorlalte categorii de trans!orturi in zona !orturilor si dezvoltarea camerelor de comert Construirea canalului suez a redus cu 125 durata trans!ortului naval dintre euro!a si e'tremul orient6 la &umatatea secolului ).7 # iar a canalului !anama a redus cu 825 dinstanta euro!a si estul americii res!ectiv asia Cea mai im!ortanta dezvoltare au inregisstrat-o trans!orturile $eroviare aceasta im!ulsionat dezvoltarea industriei siderurgice# metalurgice# a constructiilor de masini !entru materialul rulant si de asemenea a constructiei de vagoane si locomotive In Anglia e'istau 93) de societati comerciale in acest domeniu cele mai im!ortante tari din acest !unct de vedere erau anglia# germania si sua Prima cale $erata de trans!ort international a $ost data in $unctiune in )3:) intre stras%urg si elvetia in euro!a o mare !arte din investitiile $acute in domeniul trans!ortului $eroviar au $ost su!ortate de stat in sua investitiile s-au $acut integral !e %aza ca!italului !rivat# iar societatile din acest domeniu erau mult mai !ro$ita%ile decat societatile din oricare alt domeniu Trans!orturile rutiere nu au inregistrat !rogrese deose%ite( construirea in !rima &umatate a secolului ). a !rimelor sosele cu !iatra cu%ica in $ranta si construirea !rimelor sosele as$altate in anglia in a doua &umatate a secolului ). ,-au dezvoltat si trans!orturile ur%ane( a!aritia tramvaielor cu cai du!a )342# construirea !rimei linii de metrou )3*4 la londra Comunicatiile s-au dezvoltat ca urmare a dezvoltarii a$acerilor si a intensi$icarii $lu'urilor de mar$uri si au im!ulsionat dezvoltarea a$acerilor si acumularea de ca!ital In )342 s-a in$iintat !rimul sistem national de !osta in anglia# iar !ana la &umtatea secolului ). s-au in$iintat ast$el de sisteme in ma&oritatea tarilor euro!ene la &umatatea secolului ). s-a realizat si !rima transmisie !rin telegra$# iar du!a )3*2 a ince!ut sa $unctioneze si ca%lul su%oceanic in a doua &umatatea a secolului ). s-au dezvoltat si comunicatiile !rin tele$on A;RICULTURA In !rima &umatate a secolului ). s-a dezvoltat in !rinci!al !e cale e'tensiva $iind de asemenea o mare consumatoare de $orta de munca intensi$icarea agriculturii s-a $acut

a%ia in a doua &umatate a secolului ). ceea ce a im!ulsionat si industria !roducatoare de masini agricole si unelte# s-a dezvoltat industria alimentara !e !rimele locuri danemarca si olanda Cele mai e$iciente !roduse cautate erau carnea si la!tele de vaca s-au inregistrat cresteri si la carnea de oaie# iar carnea de !orc era $olosita in !rinci!al !entru consumul gos!odariilor taranesti s-au inregistrat unele !rogrse in agricultura La s$arsitul secolului ). s-au intensi$icat $ mult $lu'urile de mar$uri dins!re mediul ur%an catre cel rural <azele=navele s!ecializate au trans!ortat cantitati $oarte mari de !roduse agricole in s!ecial carne si cereale dins!re sua catre !ietele euro!ene ceea ce a determinat !roducatorii euro!eni sa reduca !returile la !rodusele vandute !entru a $ace $ata concurentei americane reducerea !returilor a insemnat si reducerea !ro$iturilor !roducatorilor agricoli s-a intensi$icat comertul mondial cu %um%ac# trestie de za"ar# ceai si ca$ea La s$arsitul secolului ). tarile din nordul si vestul euro!ei au agricultura de ti! intensiv# atat in !rivinta culturii !lantelor cat si a cresterii animalelor in tarile din sudul si estul euro!ei# agricultura a ramas in continuare e'tensiva avand si unele reminescente $eudale COMERTUL 4 mari !erioade=eta!e( ) -!erioada manu$acturiera a durat !ana la s$arsitul secolului )3 9 -!erioada revolutiei industriale a durat !ana in deceniul 3 al secolului ). 4 -!erioada dezvoltarii $irmelor de ti! oligo!ol si mono!ol !e la !rimul raz%oi mondial ) PERIOADA MANU/ACTURIERA Comertul interior-e'terior se des$asura in !rinci!al !rin intermediul targurilor mari# %urselor de mar$uri si com!aniilor comerciale la targurile mari si la %ursele de mar$uri nu se aduceau cantitati intregi de mar$uri care urmau sa se vanda si numai mostre Princi!alele !roduse vandute erau %lanuri# ceramica# dantele# tesaturi# covoare !rima %ursa de mar$uri a $ost in$iintata in ):*2 la anvers Com!aniile comerciale erau societati comerciale de dimensiuni mai mari care !rimeau mono!olul asu!ra vanzarii anumitor !roduse sau asu!ra unor zone de des$acere=rute comerciale dezvoltarea lor a $ost un moment im!ortant in !rocesul de intensi$icare a acumularii ca!italului !olitica economica !redominanta in aceasta !erioada a $ost cea mercantilista 9 PERIOADA RE- INDU,TRIALE ,-au intensi$icat $oarte mult $lu'urile de mar$uri# !rinci!alele !roduse im!ortate de tarile euro!ene $iind !rodusele alimentare si cerealele iar !rinci!alele !roduse e'!ortate $iind !rodusele industriale $inite Tarile cu o industrie dezvoltata au o%tinut venituri mult mai mari decat celelalte de !e urma comertului international !rinci!ala !olitica economica a $ost cea li%ersc"im%ista 4 PERIOADA DE>-OLTARII /IRMELOR DE TIP OLI;OPOL ,I MONOPOL Au a!arut si s-au dezvoltat industrii noi 6automo%ila# c"imica7 a !rodus sc"im%uri in structura comertului international a creat noi meserii s-au $ormat 4 zone cu o mare !utere

economica la nivel mondial o zona in euro!a centrala si occidentala# a doua in america de nord si sud si a treia zona e'tremul orient Princi!alele !roduse im!ortate de tarile euro!ene au $ost materile !rime si com%usti%ilii# iar cele e'!ortate erau !roduse industriale $inite !olitica economica !racticata in aceasta !erioada a $ost cea !rotectionista MONEDA ,I ,I,TEMUL <ANCAR Dezvoltarea activitatii economica a im!us intensi$icarea $lu'urilor monetae si devzoltarea si modernizarea sistemelor %ancare in !rima &umatate a secolului ). in ma&oritatea tarilor !redomina %imentalismul6circulau monede din aur si argint7 !entru a de!asi acest inconvenient# s-au creat doua uniuni monetare la &um sec ). Prima era uniunea latina la care a !artici!at italia# s!ania# %elgia# elvetia si grecia intre care circula $rancul# avand circulatie li%era si a doua uniunea monetara germana cu austria# !rusia si !rinci!atele uniunii vamale germane !e teritoriul lor circula li%er moneda unica realizata din argint am%ele uniuni au incetat sa $unctioneze catre s$arsitul secolului ). Pana la s$arsitul sec ). in euro!a s-au contituit doua mari ti!uri de sisteme %ancare( ) sistemul englez( e'istau %anci !rivate cu ca!ital mic in care !redominau de!unerile la vedere si care acordau in !rinci!al credite !e termen scurt !ro$iturile lor se %azau in s!ecial !e numarul mare de o!eratiuni e$ectuate# iar dividentele erau mai sta%ile si mai sigure decat ale celorlalte 9 sistemul german in care !redominau %ancile mari# !uternice si s!ri&inite de stat# in general erau orientate catre acordarea de credite !e %aza de i!oteca si !e !artici!area la investitii !e termen lung # in s!ecial in domeniul trans!orturilor $eroviare In tarile euro!ene e'ista cate o %anca centrala a statului care avea si rolul de a emite moneda in sua e'ista %anca centrala la s$ sec ). $ormata din )9 %anci di$erite ras!andite in teritoriu !ana atunci doar %anci !rivate !e !ietele americane circula dolarul care !utea $i emis de orice %anca si o serie de monede euro!ene - lire sterline

ECONOMIA ROMANEA,CA IN EPOCA MODERNA

La ince!utul e!ocii moderne s-a renuntat la mono!olul otoman asu!ra comertului e'terior al tarii romanesti si al moldovei au $ost retrocedate !orturile de la dunare si a $ost instituita li%ertatea comertului si navigatiei !entru marea neagra aceasta a contri%uit la dezvoltarea activitatilor de comert si !roductie A!oca moderna a ince!ut in )39) o data cu revolutia lui vladimirescu PERIOADA )39)-)38. Agricultura s-a dezvoltat usor# !roductia crescand de a!ro'imativ 4 ori !redominau culturile de !orum%# grau# orz si secara acestea erau $olosite in s!ecial !entru consumul !ro!riu al gos!odariilor taranesti si !entru e'!ort s-au e'tins su!ra$etele cultivate# ceea ce a insemnat o reducere a dimensiunilor su!ra$etelor ocu!ate cu !asiuni si $anete aceasta a determinat intr-o !rima eta!a reducerea numarului de animale Agricultura a continuat sa se dezvolte !e cale e'tensiva cu mi&loace de munca traditionale !ro!rietatea $uncciara limitata nu a $avorizat dezvoltarea agriculturii !entru ca marii !ro!rietari in dorinta de a o%tine venituri cat mai mari au crescut o%ligatiile in munca !entru tarani si au redus su!ra$etele !e care le dadeau acestora in $olosinta aceste masuri au contri%uit la cresterea !ro$iturilor doar !e termen scurt

In transilvania su!ra$etele cultivate nu se !uteau e'tinde $oarte mult !entru ca nu o !ermitea structura solului aceasta a im!us o crestere a e$orturilor de intensi$icare a agriculturii mai devreme decat in tara romaneasca si moldova Predominau culturile de grau# !orum%# $ructe si vita de vie in %asara%ia si %ucovina !redominau activitati de crestere a animalelor in s!ecial vite si de cultura a !lantelor6in nord carto$i7 Comertul In aceasta !erioada volumul comertului a crescut de a!ro'imativ : ori cresterea a $ost im!ulsionata de cresterea cererii de !roduse in mediul ur%an# orasele $iind in !lina e'!ansiune si de crestere a cererii la e'!ort Comertul interior a $ost im!ulsionat de modernizarea regimului $iscal si a celui comercial de constituirea si dezvoltarea instantelor &udecatoresti comerciale Comertul ulterior se des$asura in !rinci!al in targuri# iarmaroace sau !rin intermediul com!aniilor comerciale a crescut semni$icativ numarul de negustori Comertul e'terior s-a dezvoltat de asemenea !rinci!alele !roduse e'!ortate - cerealele Comertul dintre !rovinciile romanesti a $ost $avorizat de realizarea uniunii vamale dintre tara romaneasca si moldova )3:3 acestea au dezvoltat comertul cu transilvania ea im!orta din tara romaneasca si moldova in !rinci!al cereale si vite si e'!ortau !roduse de $ier# unelte si !roduse te'tile Dezvoltarea comertului a condus si la cresterea !reocu!arilor si dezvoltarilor drumurilor# in s!ecial a celor !ietruite totusi reteaua de drumuri a ramas insu$icienta in ra!ort cu necesitatile de asemenea dezvoltarea comertului a determinat am!li$icarea activitatilor de camatari ME,TE,U;URILE ,I ACTI-ITATEA INDU,TRIALA Mestesugul s-a am!li$icat de asemenea $iind im!ulsionat de dezvoltarea oraselor si anume cresterea cererii interne totusi ma&oritatea intre!rinderilor erau de dimensiuni $oarte mici si cu ma'im 8 lucratori in TR si Mold# cu toate acestea# in documente nu a!are termenul de atelier mestesugaresc ci de $a%rica numarul intre!rinderilor a crescut $oarte mult# &umatate din nrul celor e'istente in )3*2# $iind in$iintate in !erioada )39))38. dezvoltarea lor a $ost !e de alta !arte $ranata de insu$icienta ca!italului si a muncitorilor In tara romaneasca si moldova !redominau intre!rinderile din domeniul alimentar# te'til al ceramicii si sticlei in transilvania !redominau cereri din domeniul alimentar# te'til# al !relucrarii metalelor# o%iectelor de arta si !relucrarii lemnului PERIOADA )38.-)311 In aceasta !erioada au $ost modernizate institutiile economice si !olitice ale statului si s-a realizat de $a!t trecerea e$ectiva de stadiul de economie $eudala la economia moderna %urg"eza !rimul act o$icial in acest sens a $ost mesa&ul adresat adunarii elective de Ale'andru Ioan Cuza in * decem%rie )38. in acest mesa& se anuntau o serie de masuri de modernizare a activitatii economice intre care si dezvoltarea si modernizarea cailor $erate si a drumurilor# !er$ectionarea metodelor utilizate in conta%ilitate# modernizarea $inantelor !u%lice si a creditului# in$iintarea %ancii de emisiune si scont si dezvoltarea invatamantului se urmarea atat dezvoltare activitatii agentilor economici auto"toni cat si a celor straini !olitica economica e'terna !romovata era cea li%er-sc"in%ista

considerandu-se ca aceasta servea cel mai %ine intereselor de dezvoltare a activitatilor nationale cat si a atragerii ca!italului strain din e'terior Pentru aceasta !erioada sunt $oarte im!ortante 4 legi( )3*4 - legea secularizarii averilor manastiresti )3*: - legea rurala !rin care taranii erau scutiti de o%ligatii si erau im!ro!rietariti in medie o $amilie avea in !ro!rietate a!ro'imativ : "a acesta este momentul in care s-a trecut la !ro!rietatea !rivata moderna aceeasi lege instituia si li%ertatea muncii salariate )3*: - legea instructiunii !rin care se instituia invatamantul !rimar o%logatoriu si gratuit de : ani urmat de ciclul secundar de 1 ani si cel su!erior de 4 ani PERIOADA )311-).)3 Du!a )311 economia romaniei s-a dezvoltat in mod semni$icativ avand o !ozitie mai %una in cadrul comertului international INDU,TRIA A $ost im!ulsionata de cresterea cererii interne de !roduse atat !entru consum cat si !entru !roductie de asemenea a $ost im!ulsionata si de $a!tul ca o mare !arte din sumele o%tinute !rin des!agu%ire o%tinute din agricultura au $ost investite in industrie# iar o mare !arte din taranii li%eri au migrat in mediul ur%an si s-au anga&at ca salariati Numarul intre!rinderilor industriale a crescut de a!ro'imativ : ori ma&oritatea conventiilor inc"iriate de romani cu !arteneri e'terni s-au %azat !e li%erul sc"im% ceea ce a de$avorizat !roductiile auto"tone aceasta a starnit numeroase reactii de !rotest din !artea ade!tilor !rotectionismului care recomandau dezvoltarea ramurilor legate de agricultura industria alimentara-te'tila# a za"arului# a moraritului# a conservelor In )314 s-a ado!tat o lege !entru dezvoltarea industriei za"arului care !revedea scutiri de im!ort si ta'e !e )8 ani si scutiri de ta'e vamale !entru im!orturile masinilor si utila&elor $olosite In )33: s-au ado!tat legi similare !entru dezvoltarea industriei te'tile si a "artiei In )331 s-a ado!tat o alta lege care urmarea incura&area industriei !roducatorii care res!ectau anumite conditii !rimeau unele avanta&e im!ortante conditile se re$ereau la ca!italul minim de 82 222lei sau sa $aca dovaca ca minim 8 luni aveau cel !utin 98 de lucratori# sa $oloseasca masini si utila&e noi# !er$ormante# sa $aca dovada ca 9 din 4 anga&ati erau auto"toni Avanta&ele se re$ereau la scutiri de )8 ani !e ta'e vamale la im!orturi de masini si utila&e noi# scutiri de !ana la :85 la trans!orturi !e caile $erate ale statului# %ene$iciau li%er de caderile de a!a de !e 8 "a de teren ale statului# concesionarea a 8 "a de teren din !ro!rietatea statului !entru .2 de ani !entru tarani in acelasi an s-a ado!tat din !ro!rietatea statului !entru .2 de ani !entru tarani si s-a mai ado!tat o$icial ca !olitica economica a statului !olitica !rotectionismului ta'ele vamale erau mai mici !entru unele masini si utila&e se urmarea in !rinci!al dezvoltarea industriei usoare %azate !e !roductia agricola si $orestiera La ince!utul secolului 92 s-a dezvoltat in mod s!ecial industria !relucratoare !roductia a crescut cu a!ro'imativ 125 iar :25 din cererea interna era satis$acuta din !roductia e'terna

In )3.8 s-a ado!tat legea minelor !rin care s-a se!arat !ro!rietatea asu!ra solului de cea asu!ra su%solului <ogatiile solului !uteau $i e'!loatate de catre orice !ersoana $izica sau &uridica cu conditia ca aceasta sa !lateasca statului o anumita arenda in consecinta s-a dezvoltat $oarte mult !roductia interna de !etrol# romania a&ungand !e locul 4 in lume inaintea raz%oiului La s$arsitul !erioadei in industria !relucratoare erau im!licate 325 din ca!ital si numarul $ortei de munca dis!oni%ile in transilvania activitatea industriala s-a dezvoltat mai lent in acea !erioada deoarece im!eriul austro-ungar dorea sa o mentina la ane'a agricola a celorlalte zone ale im!eriului a%ia la ince!utul secolului 92 s-a mani$estat cu interes al ca!italului austriac si ungar !entru %ogatiile naturale ale transilvaniei ca!italul strain s-a orientat s!re industria !relucratoare mare iar ca!italul roman catre industria mi&locie si mica in %ucovina# industria s-a dezvoltat de asemenea lent# in !rinci!al cea legata de !roductiile agricole in %asara%ia nu s-au inregistrat !rogrese in acest domeniu# ea ramanand o zona agricola