Ambalarea este definita ca reprezentand operatia prin care se asigura cu ajutorul ambalajului protectia temporara a produsului, in timpul manipularii,

transportului, depozitarii si vanzarii contribuind si la inlesnirea acestor operatii. Clasificare:in functie de:natura materialului din care sunt constituite(ambalaje din hartie,carton,sticla,lemn etc), sistemul de confectionare(ambalaje fixe,demontabile, pliabile), tipul ambalajului(lazi,cutii,pungi etc), modul de circulatie(amb refolosibile, nerefolosibile), gradul de rigiditate(amb rigide,semirigide,suple), domeniul de utilizare(amb de transport,de prezentare,de desfacere) si dupa natura produsului ambalat(ambalaje pt produse alimentare, produse industriale). Functiile amb: conservarea si protectia produselor in timpul transportului,depozitarii si vanzarii produselor; functia de informare si de promovare a produselor; facilitarea manipularii. Functia de conservare si protectie a produselor consta in protejarea continutului de efectele mediului extern, in cazul in care exista o corelare perfecta intre ambalaj-produs-metoda de conservare. Amb asigura protectia produselor impotriva factorilor fizici(actiuni mecanice,lumina,temperatura,presiune), chimici si fizicochimici(aer,apa, vapori, oxigen, dioxid de carbon, dioxid de sulf) si factorilor biologici(microorganisme, insecte etc) Functia de manipulare, transp si depozitare. ctia de manipulare-ambalajul faciliteaza manevrarea produsului prin forma, volum etc. in timpul manipularii amb trebuie sa asigura o securitate maxima pentru operatori si o buna stabilitate a incarcaturii. ctia de transport- cerintele fata de amb de transp se refera la:necesitate adaptarii amb la normele de transp,optimizarea raportului volum!greutate, posibilitate de adaptare a amb la unitatile de incarcare utilizate uzual in trasp principal si secundar. ctia de depozitare-in timpul depozitarii, ambalajul preia presiunea rezultata in urma operatiei de stivuire a produselor, ca urmare, trebuie luate in considerare urmatoarele cerinte:ambalajul sa fie usor de aranjat in stiva, sa fie precizate conditiile in care poate fi depozitat si eventualele precautii in manipulare, sa reziste la variatii de temperatura si umiditate at cand depozitarea are loc in spatii inchise. Functia de informare si de promovare a vanzarilor. Ambalajul este o interfata intre produs si cinsumator, rolul sau nu se limiteaza numai la acela de a contine si proteja produsul, ci si de a promova vanzarea produselor. unctia de promovare a produsului se refera la identificarea si prezentarea produsului, informarea cumparatorilor, crearea unei atitudini pozitive fata de produs, modificari in mentalitarea si obiceiurile cumparatorului si comunicarea cu clientul. Ambalajul atrage atentia cumparatorului asupra unui produs prin modul de realizare, eticheta si estetica ambalajului. "nformatiile pe care le contine eticheta permit identificarea produsului, prezentarea caracteristicilor sale si a dontitiilor de utilizare. orma amb trebuie sa tina seama de locul si modul de utilizare a produselor, conditiile de pastrare si modul de recuperare a ambalajului. #rafica amb e un alt element important utilizat in promovarea produsului. $e recomanda o grafica simpla, expresiva, iar ilustratia oferita trebuie sa fie compatibila cu produsul ambalat. %aterialele de baza din care se obtin ambalajele sunt materiale celulozice,sticla,materiale metalice,materiale plastice, lemnul si materiale textile.

Caracteristicile ambalajelor din material celulozic. &t fabricarea amb se utilizeaza diferite tipuri de hartie si cartoane. Acestea se pot asocia intre ele sau cu alte materiale in vederea realizarii ambalajelor complexe. &rincipalele tipuri de cartoane utilizate in ambalarea marfurilor sunt:cartonul duplex, cartonul triplex, cartonul ondulat. 'artonul ondulat poate fi combinat cu diferite materiale(lemn,materiale plastice) in scopul obtinerii unor tipuri constructive de ambalaje mai eficiente si cu proprietati imbunatatite. 'artonul ondulat este utilizat la ambalarea produselor care necesita protectie impotriva socurilor si presiunii exterioare, confectionarea cutiilor cu microcaneluri(la nivelul ambalajelor primare), ambalajele secundare (cutii de prezentare) si la ambalajele tertiare(sub forma invelisurilor de protectie in jurul paletelor de transport incarcate). &rincipalele caracteristici ale hartiei si cartonului care sunt utilizate pentru obtinerea ambalajului sunt: permeabilitate scazuta, permeabilitate la aer foarte ridicata, inodore si insipide, sunt apte pt contactul cu alimentele. 'a urmare a tratamentelor aplicate, proprietatile hartiei si cartonului sunt: rezistenta la grasimi, gaze si hidrocarburi, solutii apoase, acizi slabi si alcalin la radiatiile ultraviolete etc. Caract ambalajelor din materiale plastice. %aterialele plastice au determinat o adevarata revolutie in domeniul ambalajelor prin posibilitatile noi oferite, comparativ cu materialele considerate traditionale. &rincipalele produse obtinute din materiale plastice destinate ambalarii sunt filme, folii si materiale complexe: foliile flexibile din care se obtin saci si pungi, foliile rigide permit realizarea de pahare, tavite sau platouri, iar materialele complexe obtinute din diferite tipuri de folii. %aterialele plastice utilizare in domeniul ambalajelor prezinta o serie de avantaje, masa specifica redusa, impermeabilitate, sunt inodore, rezistent la actiunea agentilor chimici, stabilitate dimensionala etc.. proprietatile specifice ale foliilor si filmelor de ambalaj sunt transparenta, rezistenta la radiatii ultraviolete si infrarosii, sudabilitate si posibilitate de lipire, posibilitati de imprimare. Caracteristicile ambalajelor din materiale metalice. Ambalarea in cutii metalice reprezinta una dintre cele mai utilizate metode pentru pastrarea produselor alimentare posibile. %aterialele utilizate in acest scop sunt tabla cositorita, aluminiul si materialele combinate. Alegerea trebuie sa se faca in functie de: caracteristicle produsului care se ambaleaza in special in functie de valoarea ph-ului; raportul masa!volum al produsului, termenul de valabilitate la temperaturi specifice de depozitare; modalitatile de umplere a ambalajului; tipul de ambalaj, capacitatea, dimensiunile acestuia, sistemul de inchidere; materia prima pentru corpul cutiei, partea inferioara si capac; tipul de la utilizat pentru suprafata interioara si daca acesta este compatibil cu produsul alimentar ambalat;modul de imprimare a ambalajului si posibilitatea efectuarii unor tratamente speciale. Ambalajul metalic trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: prevenirea contaminarii microbiologice si chimice a produselor; conservarea caracteristiclor produselor; sa fie economic si sigur atat in fabricatie cat si in distributie; sa nu prezinte riscuri pentru consumator; sa fie reciclat, degradabil. (a confectionarea cutiilor metalice sunt utilizate si alte materiale cum ar fi aluminiul si tabla din otel care este acoperita cu un strat de fosfat de crom sau de aluminiu. 'utiile metalice sunt lacuite pe interior pentru a preveni: schimbarea gustului, decolorarea produsului, reactiile chimie intre metal si produs care pot cauza coroziunea sau formarea de hidrogen in interiorul cutiei.

&rincipalele dezavantaje sunt pretul ridicat, termenul de valabilitate de )* luni poate fi garantat numai pentru anumite produse, rezistenta mecanica mai scazuta. "n domeniul ambalajelor sunt utilizate diferite aliaje de aluminiu. oliile de aluminiu sunt folosite in special la ambalarea alimentelor sensibile, care absorb arome din mediul exterior. Avantajele foliel de al sunt proprietatile de bariera foarte bune, posibilitate de tiparire, nu este toxica si este utilizata cu succes in combinatie cu materiale flexibile. Caracteristicile ambalajelor din sticla. $ticla este un material care detine o pondere importanta in sectorul ambalajelor, fiind utilizata cu precadere la ambalarea produselor lichide sau vascoase. +ste utilizata pe scara larga in domeniul alimentar dar si in industria farmaceutica la ambalarea produselor chimice. Avantajele utilizarii sticlei ca material de ambalare sunt: e impermeabila la gaze, vapori si lichide; este inerta dpdv chimic fata de produsele alimentare si nu pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat; este un material igienic, usor de spalat si care suporta sterilizarea; este transparenta, permitand vizualizarea produselor impotriva radiatiilor ultraviolete, este un materiale rigic care poate fi realizat in forme variate, este reciclabil. ,tilizarea sticlei ca material de ambalaj prezinta si dezavantaje legate de: rezistenta la soc mecanic, rezultand dificultati in transport si depozitare, rezistenta scazuta la soc termic. Avand in vedere faptul ca sticla intra in contact direct cu marfurile alimentare, ambalajele din sticla fac subiectul unor prevederi obligatorii in vederea protectiei sanatatii consumatorilor. Caracteristicle materialelor complexe de ambalare. 'aracteristica esentiala a unui material complex de ambalare este impermeabilitatea sa la vapori de apa si la diferite gaze. Alte proprietati importante sunt transparenta, sudabilitatea, rezistenta mecanica, protectie impotriva luminii, rezistenta la actiunea produselor agresive, rezistenta la temperaturi ridica si etanseitate. "n functie de natura materialului suport, foliile complexe se pot clasifica in: materiale complexe pe baza de aluminiu, pe baza de hartie si carton si pe baza de materiale plastice. oliile complexe din aluminiu au ca strat intern polietilena de joasa densitate si ocazional polipropilena. "n alegerea stratului inter tebuie sa se tina seama de compatibilitatea dintre material si produsul ambalat. 'a material de acoperire pt stratul exterior pot fi folosite urmatoarele materiale: celofan, folii de poliester si de polipropilena. %aterialele complexe pe baza de pelicule celulozice raspund unor cerinte legate de transparenta, impermeabilitate la grasimi si posibilitati de termosudare. 'artoanele acoperite cu mase plastice cum ar fi complexul cartonpolietilena sunt utilizate pe scara larga la ambalarea produselor alimentare. 'artonul caserat cu polietilena asociat cu folie de aluminiu este utilizat la confectionarea formelor tetraedrice, paralelipipedice pentru lichidele alimentare sterilizate ,-.. Acest sistem se numeste tetra-pa/, fiind un ambalaj ce se prezinta sub forma unui tetraedru cu capacitate de ),0 ; ),*; si ),), avand urmatoarea structura(exterior-interior): topitura hot-melt, carton, polietilena, folie de aluminiu si polietilena. Ambalarea colectiva si portional. Ambalarea colectiva este metoda care permite gruparea intr-o singura unitate de vanzare a mai multor produse. %aterialele utilizate sunt cartonul si foliile contractibile. Ambalarea colectiva se

poate realiza si prin gruparea produselor preambalate in hartie /raft, celofan sudabil etc. obtinandu-se pachete paralelipipedice paletizate. Ambalarea proportionala este procedeul de ambalare in care cantitatea de produs care urmeaza sa fie cuprins in ambalaj este stabilita astfel incat sa fie consumata la o singura folosire. &entru ambalarea portionala pot fi folosite: folii contractibile, folii termosudabile din aluminiu sau hartii metalizate. Ambalarea tip aerosol. 1otiunea de aerosol se refera la dispersie de particule solide sau lichide foarte fine, susceptibile de a ramane timp indelungat in suspensie in atmosfera. &rin generator de aerosol se intelege un ansamblu constituit dintr-un recipient nereutilizabil, din metal, sticla, material plastic, care contine un gaz comprimat, lichefiat si prevazut cu un dispozitiv ce permite iesirea continutului sub forma de particule solide sau lichide aflate in suspensie intr-un gaz sub forma de spuma, pasta, pudra sau in stare lichida. "n cazul gazelor comprimate se utilizeaza azotul, dioxidul de carbon si butanul si propanul. #azul propulsor utilizat trebuie sa fie compatibil cu produsul, sa nu corodeze materialele ambalajului, sa nu fie inflamabil, sa nu prezinte riscul unei explozii si sa nu irite pielea. Ambalarea in folii contractibile. Ambalarea in folii contractibile este o metoda de ambalare a produselor in bucati mici, uniforme, prin asezarea lor pe o placa-suport, avand alveole termoformate, urmata de inchidere prin acoperire cu folie si termosudare. &rin folie contractibila se intelege o folie din material plastic, etirata in momentul fabricarii sale, cu tensiuni interne fixate prin racire si care in momentul incacalzirii revine la pozitia initiala. %aterialele intrebuintate sunt polietilena termoconductibila, policlorura de vinil, policlorura de viniliden, poliproprilena etc. Ambalarea in folii contractibile se utilizeaza pe scara larga in domeniul produselor cosmetice, medicamentelor, obiectelor din sticla sau portelan. $e caracterizeaza prin usurinta in manipulare, avand un impact pozitiv asupra consumatorului. Ambalarea tip s/in e un procedeu de ambalare a produselor, prin asezarea lor pe o placa-suport plana, urmata de inchidere prin acoperire cu folie transparenta si termosudare. Ambalarea tip blister e un procedeu de ambalare a produselor prin asezarea lor pe o placa-suport plana, urmata de inchidere prin folie transparent avand alveole termoformate si inchdere prin termosudare, lipire sau capsare. Ambalarea aseptica. 'onsta in introducerea unui produs sterilizat, destinat comercializarii, intr-un vas sterilizat, in conditii aseptice, urmata de inchiderea vasului, astfel incat sa fie prevenita contaminarea produsului cu microorganisme. .ermenul aseptic desemneaza prin urmare absenta microorganismelor, iar termenul ermetic e folosit pt a indica proprietatea mecanica a unui ambalaj sau material de a nu permite patrunderea gazelor, vaporilor de apa, a microorganismelor in ambalaj. Ambalajul aseptic consta dintr-o folie unica, multistratificata, care combina cele mai bune caracteristici ale hartiei, materialului plastic si aluminiului pentru a alcatui un recipient cu performante ridicate. $traturile componente ale cutiei aseptice sunt: polietilena, hartie, polietilena, folie de aluminiu, polietilena, polietilena. Avantajul deosebit de important al ambalarii aseptice il constituie faptul ca produsul devine steril inainte ca temperatura ridicata sa-i modifice caracteristicile nutritive si organoleptice. .etra rex si tetra par/ sunt cele mai cunoscute ambalaje destinate produselor pasteurizate, care sunt sterilizate cu apa oxigenata in combinatie cu radiatii ultraviolete.

Ambalarea in vid. Ambalarea in vid consta in introducerea produsului intr-un ambalaj impermeabil la gaze si scoaterea aerului suprimand astfel oxigenul, principalul agent responsabil de o eventuala alterare a produsului. 2ezavantajele metodei acesteia sunt urmatoarele: produsele sensibile la presiune pot fi deteriorare sau distruse din cauza presiunii exercitate asupra lor, aliminarea aerului din ambalaj prin aspiratie, rasucire si inchidere automata cu un clips de aluminiu, introducerea ambalajului si produsului timp de o secunda intr-un recipient cu apa la temeratura de app 34 de grade. %aterialele folosite la aceasta tehnica de ambalare sunt materiale termosudabile, impermeabile, din carton pentru ambalajul exterior si folii din materiale complexe de ambalare. Aceste folii trebuie sa corespunda urmat cerinte: rezistenta mecanica buna, protectie impotriva luminii, rezistenta la actiunea produselor agresive, rezistenta la temperatura, rezistenta buna la stranpungere si indoire. Ambalarea in atmosfera modificata/controlata. Aceasta metoda presupune modificarea atmosferei din interiorul ambalajului pentru a evita actiunea oxigenului. Aplicarea acestei metode permite controlul reactiilor chimice, enzimatice sau microbiene, in scopul reducerii sau eliminarii proceselor de degradare ale marfurilor. &rincipalul scop al introducerii azotului care inlocuieste oxigenul este de a reduce oxidarea grasimilor. Azotul este inert, inodor si putin solubil in apa si grasimi. Etichetarea produselor textile. 5peratia de alegere a unui articol textil este tot mai dificila datorita diversificarii materiilor prime pe seama a numeroare fibre chimice si mai ales prin realizarea de anestecuri de fibre si fire extrem de variate, dar si prin folosirea unor tehnologii noi si prin aplicarea a numeroare tratamente de finisare, superioare, cu scopul de a se obtine articole cu insusiri foarte diferite. &rodusele textile trebuie sa fie insotite la comercializare practic de doua tipuri de etichete: a) eticheta de insotire, din hartie sau carton, care trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente:denumirea si marca produsului, adresa sediului producatorului sau importatorului,denumirea produsului, denumirea importatorului, compozitia fibroasa a tesaturii pentru fata si pt captuseli, tratamente speciale aplicate. 'ompozitia fibroaza se va marca distinct in procente in ordine descrescatoare, cand sunt mai multe fibre componente si marimea confectiei textile se va inscrie in conformitate cu standardele romane de dimensiuni, inclusiv pentru cele din import. ) o a doua eticheta, de intretinere, care trebuie sa fie cusuta pe produsul textil, confectionata din materiale rezistente la spalare, calcare, curatire si care este necesar sa reziste cel putin atat timp cat rezista si produsul textil pe care este aplicata. &e aceasta eticheta se indica modul de intretinere a produsului textil respectiv, utilizandu-se simboluri grafice standardizate international. Etichetarea incaltamintei. $e face in mod obligatoriu, individual, pe unitatea de produs supusa comercializarii, de catre agentii economici producatori, iar in cazul importurilor, de catre importatori sau comercianti, acestia fiind responsabili pt informatiile privind indentificarea produsului si a materialelor componente. &entru a camercializa consumatorilor incaltaminte, agentii economici trebuie sa respecte 6 obligatii majore: a) eticheta trebuie sa contina urm elemente: denumirea si marca producatorului, tara de origine, articolul, marimea si dupa caz specificatii privind tratamente speciale aplicate. ) in etichetarea incaltamintei se tine seama de urmatoarele precizari: materialul inscris, ca fiind folosit in partile component ale incaltamintei, trebuie sa se regaseasca in proportie de minim 78 din suprafata desfasurata; daca niciun material nu est ein proportie de minim 789 se vor

indica principalele doua materiale si este obligatorie inscrierea materialelro pentru toate componentele incaltamintei: partea superioara exterioara, partile interioare si talpa. C)incaltamintea ce urmeaza a fi comercializata trebuie insotita de instructiuni privind indicarea modului de purtare si de intretinere, redactate obligatoriu in limba romana.

Etichetarea detergentilor si produselor de spalat. +ticheta sau ambalajul detergentilor, al produselor de intretinere si de curatat, trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente de identificare-caracterizare si informare: denumirea comerciala a produsului, denumirea si adresa producatorului, continutul net indicat in unitati de greutate sau de volum, compozitia chimica, instructiuni de pastrare, utilizare si de dozare pt domeniul de folosire recomandat. "ndiferent de concentratie se va scrie pe eticheta in mod obligatoriu urmatoarele ingrediente: enzime, conservanti si dezinfectanti. "nstructiunile pentru detergentii si produsele de intretinere fabricate pt materialele textile cuprind tipul materialului recomandat si dozarea, in functie de duritatea apei, gradul de murdarire, numarul de cicluri de spalare sau tipul masinii de spalat. Etichetarea produselor cosmetice. &t a fi comercializare prod cosmetice trebuie sa aiba inscriptionate, ata pe ambalaj cat si pe recipientul in care se gasesc urmatoarele informatii: numele sau denumirea producatorului, sediul sau adresa producatorului, tara de origine, continutul nominal, indicat in grame sau mililitri, data de minima durabilitate. 'and nu se pot inscriptiona pe ambalaj sau pe recipient aceste precautii, ele se vor inscrie pe un prospect , o banderola sau cartonas indicand: functia produsului(de ex atirid, pt plaja), nrul lotului de fabricatie si ingrediente. .oate informatiile inscrise pe eticheta trebuie sa fie in limba romana, cu exceptia listei ingredientelor si a colorantilor. +ste interzis ca prin etichetare sa se atribuie produselor cosmetice proprietati pe care nu le au. Etichetarea articolelro din sticla pt menaj. .rebuie sa contina cel putin urmatoarele mentiuni: den produsului, den si!sau marca producatorului, adresa producatorului, cantitatea, principalele caracteristici si de calitate, compozitia, modelul, nrul bucatilor ambalate, nrul lotului, semnul care defineste fragilitate si conditii de manipulare, pastrare, atentionari speciale. (a articolele din sticla cristal etichetarea va fi insotita in mod obligatoriu de urmatoarele marcaje: marcaj rotund, de culoare aurie, inscriptionat cu specificatie &b689 pt cristal superior si pb *09 pt cristal cu plumb, marcaj patrat de culoare argintie pt sticla cristalina si marcaj sub forma de triunghi echilateral, de culoare argintie in cazul sticle sonore. !rincipiile de baza ale conservarii.

a) conservarea produselor organice provenite din regnurile vegetal si animal are la baza cele 0 principii biologice:bioza, anabioza, cenoanabioza si abioza. ioza este principiul vietii si consta in manifestarea vitala a organismului contracarand in acelasi timp actiunea daunatoare a bioagentilor. 2istingem o bioza totala(eubioza) si o bioza partiala (hemibioza). "n practica comerciala eubioza este aplicata in conservarea marfurilor cu metabolism complet iar hemibioza o regasim in pastrarea produselor detasate de organismul generator care au un metabolism restrans, continuandu-si proceul de respiratie. Anabioza reprezinta principiul vietii latente, aplicat pe scara larga in conservarea alimentelor. 'onsta in desfasurarea lenta a metabolismului. .ehnica consta in crearea unor conditii speciale in mediu si produs, care reduc convenabil procesele vitale ale organismului si in acelasi timp, minimizeaza actiunea microorganismelor, microdaunatorilor si parazitilor din mediu. Cenoanabioza este principiul ce are la baza crearea unor conditii optime pt dezvoltarea unor microorganisme prin a caror actiune in mediu apos formeaza cimpusi de inhibare a microorganismelor daunatoare, de alterare. "n cazul legumelor si fructelor murate in care intervin bacteriile lactice, prin desfasurarea fermentatiei lactice si formarea acidului lactic se stimuleaza si procele biochimice de maturatie. Abioza reprezinta pricipiul lipsei de viata si consta in distrugerea sau inlaturarea microorganismelor specifice materiei de origine animala sau vegetala. &e acest principiu se bazeaza: ultrafiltrarea, pasteurizarea, sterilizarea, utilizarea conservantilor chimici si a antibioticelor, iradierea etc. b) conservarea produselor organice fabricate si a produselor anorganice este dominata de cate principii care in parte sunt valabile si pentru produsele de origine vegetala si animala si anume: "principiul mentinerii nealterate a compozitiei reprezinta cerinta esentiala de a evita prin metode de ambalare manipulare si asezare adecvate care sa asigure evitarea oricarei situatii de impurificare, potential generatoare de reactii chimice nedorite. + specific marfurilor cu compozitie pretentioasa. "principiul evitarii catalizarii reprezinta o alta cerinta importanta, chiar critica pt unele produse, de a evita alcatuirea de conjuncturi periculoase prin reactiile sau fenomenele generate. "principiul precautiei constituie un criteriu esential in delimitarea marfurilor periculoare de cele comune, pt evitarea oricarui risc pt personalul comercial, dar si pt populatie. "pricipiul adaptarii la cerinta specifica este principiul care reclama considerarea cerintei specifice fiecarei marfi in privinta stabilirii conditiilor de conservare si pastrare. Conservarea cu temperatura scazuta. .emperaturile scazute franeaza pana la oprirea completa procesele vitale ale microorganismelor si intensitatea activitatii enzimatice. 'onservarea alimentelor cu ajutorul temperaturilor scazute prezinta avantajul ca nu modifica semnificativ proprietatile initiale ale produsului, calitatea initiala. #efrigerarea consta in racirea produselor agroalimentare pana la temperaturi apropiata de o grade sau la o temperatura imediat superioara punctului de inghet a apei din produs si pastrarea in jurul acestui nivel de temperatura in spatii speciale cu o umiditate relativa a aerului de 7:;389.

Congelarea. "n acest caz temperaturie negative sunt mult mai coborate, de la -)7 grade la -:8 grade. &t cateva ore, realizandu-se inghetarea apei din produs. Apoi temperatura este reglata la -*8grade si mentinuta la acest nivel pt toata perioada de conservare-pastrare. $urgelarea reprezinta o tehnica de congelare realizabila doar industrial din cauza costurilor ridicate pe care le comporta. +fectiv este nevoie de un lant de frig cu temperaturi foarte scazute. &rodusele congelate prin aceasta tehnica se numesc surgelate. Conservarea cu temperatura ridicata. 'onservarea prin tratamentul termic detine o pondere insemnata in cadrul metodelor si in forma de valorificare a materiilor prime agricole. &rin incalzirea produselor la temperaturi ridicate enzimele sunt inactive, iar microflora poate fi distrusa partia, inactivata sau distrusa total. !asteurizarea consta in incalzirea produsului la temperaturi sub )88 grade prin care sunt distruse microorganismele patogene si saprofite nesporulate. %indalizarea este o pasteurizare repetata de doua trei ori. &rin tindalizare se distrug atat formele vegetative cat si sporii microorganismelor care intre cele doua trei raciri la 68 de grade germineaza si trec astfel in forma vegetative putand fi distrusi la temperaturi mai scazute, dar pozitive. $terilizarea consta in prelucrarea termica a materiilor prime agricole vegetale si animale, introduse in recipiente ermetice la temperaturi de peste )88grade, timp de ):-:8 min. cu acest procedeu sunt distruse formele de rezistenta ale microorganismelor, respectiv toti germenii patogeni si banali din produs. Conservarea prin reducerea continutului de apa din produs. Aceasta metoda are la baza cresterea continutului de substanta uscata si implicit creseterea presiunii osmotice ca urmare a reducerii continutului de apa, factori care impiedica desfasurarea normala a activitatii biologice a microorganismelor. "n acest caz, microorg nu sunt distruse, ele devin inofensive ca urmare a pierderii capacitatii lor de inmultire. &eshidratarea reprezinta o metoda de conservare bazat pe reducerea continutului de apa din produs pana la valori care asigura stabilitatea acestuia. Astfel este stagnata activitatea enzimelor si este oprita dezvoltare microorganismelor. 2eshidratarea produselor alimentare se realizeaza prin urmatoarele procedee: uscarea naturala, deshidratarea dirijata, deshidratarea in pat fluidizat, concentrarea in vid, liofilizarea. 2omeniile de aplicare ale deshidratarii sunt legume, fructe, lapte, oua, carne si peste. Avantajele sunt reducerea greutatii si volumului produsului, usurinta in pregatirea preparatelor, economii in pastrare si transport, necesita conditii de pastrare usor realizabile. 2ezavantajul desh este diminuarea continutului de vitamine si a unor caracteristici esentiale. Concentrarea este o metoda de conservare care are drept scop marirea continutului procentual al unui component sau al componentilor dintr-un produs, prin indepartarea partiala a apei sau prin adaugarea de cantitai suplimentare de alti componenti. 'oncentrarea se realizeaza in practica prin evaporar, fierbere, uscare, sedimentare, centrifugare, ultrafiltrare etc.. concentrarea produselor alimentare lichide se realizeaza in vid la temperaturi de cc <:grade. 5 alta metoda de concentrare a sucurilor consta in congelarea pana la -)7grade urmata de indepartarea cristalelor de gheata prin centrifugare. "n cazul marfurilor nealimentare se aplica tehnici de concentrare, in cazul productiei de minereuri, brichete combustibile, materiale sintetice etc, tehnici ce presupun procese chimice si termice.

Conservarea prin sarare, adaos de zahar, afumare si cu lesie. $ararea. Adaugarea de sare in produs determina reducerea continutului de apa si cresterea presiunii osmotice pe celule si in consecinta celulele produsului si ale microorganismelor se deshidrateaza treptat producand plasmoliza celulei. $ararea produselor se realizeaza in urmatoarele variante: cu sare direct pe produs, prin cufundarea produsului intr-o solutie de sare, prin combinarea sararii uscate cu sararea umeda. Adaosul de zahar. =aharul determina o crestere a presiunii osmotice la valori de pana la 088 de atmosfere, care provoaca plasmoliza celulelor microorganismelor. 5smoza cu zahar se aplica in conservarea fructelor, prin adaugarea de zahar sau sirop de zahar; la congelarea fructelor acest adaos de zahar evita formarea cristalelor mari si procesele de oxidare. "n practica, produsele conservate prin adaos de zahar sunt supuse si unui tratament termic(dulceata, gem, sirop) Afumarea. +ste o metoda de conservare mixta ce consta in expunerea la fum a unor alimente in instalatii speciale(afumatori). %etoda este mixta pt ca, simultan, asupra produsului fumul executa o actiune chimicaantiseptica prin componentii sai, iar circulatia aerului si caldura realizeaza o deshidratare partiala. &rin afumare produsele capata o culoare caracteristica, miros si gust specific placut de afumat. "n functie de temperatura fumului distingem: afumare foarte calda care se realizeaza la temp de <8-)88 grade si o durata de 68-)78 min, afumare calda care se real la temp de *8-6:grade si o durata de )*-)7 ore si afumare rece care se realizeaza la temperaturi de )8-)7grade si cu o durata de :-): zile. 'tilizarea lesiei( tratarea cu solutie de hidroxid de sodiu sau traditional cu lesie de cenusa face prea alcalin mediul de dezvoltare a bacteriilor si genereaza unele transformari dorite in masa produsului tratat. .ratamentul produce saponificarea grasimilor in aliment, avand ca efect schimbarea aromei si texturii. &rocedeul e folosit de scandinavi, de nativii americani, ca si pt realizarea unor sortimente de mazline. Conservarea cu antiseptice) antibiotice) vacuumare) iradiere) atmosfer* modificat*) suprapresiune. Cons cu antiseptice. Antisepticele sunt aditivi chimici ce protejeaza eficace alimentele de actiunea microorganismelor. "n doze mici, antisepticele inhiba activitatea microorganismelor, iar in concentratie mare au efect microbicid si daunator organismului uman. $pre deosebire de dezinfectanti care distrug germenii patogeni, antisepticii utilizati la conservare au doar efectul de a opri fermentatiile si dezvoltarea bacteriilor. Cons cu antibiotice. Antibioticele sunt substante chimice de origine microbiana care inhiba dezvoltarea unor microorganisme sau le distrug. "n conserv alimentelor, atibioticele au o actiune de la )88 la )888 de ori mai puternica decat conservantii traditionali. $e aplica la conservarea pasarilor taiate, a carnii si a pestelui in doze extrem de mici, astfel incat prin prepararea produselor sa fie usor si in intregime distruse. &rincipalele antibiotice utilizate in conservarea alimentelor sunt nizina si subtilina. (a fabricarea branzaturilor s-a utilizat nizina pt inhibarea bacteriilor butirice, fiind lipsita de toxicitate.

+acuumarea ambalajelor etanse este eficienta in cazul produselor sensibile la contactul cu oxigenul. (ipsa oxigenului impiedica dezvoltarea bacteriilor aerobe si oxidarea grasimilor. $e aplica in mod curent la ambalarea nucilor. ,radierea reprezinta o metoda moderna al care principiu consta in supunerea prosudului unuei raiatii ionizante generate de accelerator sau sursa radioactiva. "ntre efectele radierii se evidentiaza: distrugerea bacteriilor, insectelor, incetinirea coacerii si degradarii fructelor, iar la doze inalta chiar inducerea sterilitatii. &rocedeul nu este eficient impotriva virusilor, toxinelor eliminate de microorganisme sau impotriva agentilor proteici patogeni. Atmosfera modificata este o cale de conservare a alimentelor operand asupra atmosferei din jur. +ste notorie dificultatea conservarii salatei, dar pastrarea devine posibila daca salata este ambalata in saci etansi care contin oxigen putin si dioxid de carbon in concentratie mare. 2ar este cunoscut ca desi in acest fel mentin aspectul si textura, metoda nu asigura mentinerea nutrientilor, in special a vitaminelor. $uprapresiunea presupune folosirea apei la presiuni foarte mari, ami mai decat cea de pe fundul oceanului, care are ca efect o pasteurizare rece, presiunea distrugand bacteriile potential patogene, care genereaza deteriorarea alimentelor si afecteaza siguranta alimentului. Factorii care influen-eaz* p*strarea m*rfurilor Factorii interni principali sunt( compozitia chimica a produsului si stabilitatea chimica; starea biologica in care se afla produsul si rezistenta la biodaunatori; structura anatomica, gradul de integritate si de prelucrare tehnologica; proprietatile fizice generale. Compozitia chimica este determinanta pt cerintele de pastrare: sunt mult mai pretentioase si mai putin stabile marfurile cu compozitie organiza si indeosebi marfurile alimentare decat marfurile cu compozitie anorganica. $tarea biologica a marfii impune rigori maxime in cazul starii eubiotice si rigori tot mai lejere pana la starea abiotica. >ezzistenta la daunatori trebuie sustinuta prin tratamente adecvate: tratare cu gaze inhibanta, adaos de substante care impiedica atacul insectelor sau altor daunatori s.a.. Factorii externi sunt reprezentati prin( temperatura ambientala; umiditatea ambientala; compozitia aerului atmosferic; circulatia aerului atmosferic; lumina si alte radiatii cu efecte asupra marfii; microorganismele si macrodaunatorii din mediu; ambalajul de contact; factori mecanici; regimul pastrarii. >egimul optim de pastrare se caracterizeaza prin intervale de valori limita ale factorilor externi care sunt determinate pe loturi experimentale, urmarite zilnic sau periodic, in dinamica evolutiei lor. 2in categoria fact externi cei mai importanti sunt temperatura si umiditatea relativa a mediului, care sunt in cea mai directa legatura cu calitatea marfurilor. Aceasta relatie face ca pt orice marfa sa exista prescrise valorile de pastrare, in general sub forma de interval valoric, cel putin pt acesti doi factori. !rocese si modificari ale marfurilor pe durata depozitarii(fizice,chimice,biochimice,microbiologice. "n timpul circulatiei tehnico-ec ca urmare a actiunii factorilor externi si interni,in marfuri pot avea loc o serie de procese di modificari:fizice datorita temo si umid aerului,chimice,biochimice,microbiologice. a)!rocese si modif fizice:&t fiecare tip de produs se impune asigurarea unui regim optim de temp, deoarece mentinerea acesteia la un anumit

nivel pe timpul pastrarii determina atat calitatea,cat si durata de pastrare a produselor respective.5rice fluctuatie a temp infl negativ echilibrul ce trebuie sa existe intre umiditatea aerului si cea a produselor.Activitatea metabolica este incetinita de temp joase,principiu aplicat la pastrarea multir produse alimentare ,atat in stare prospata ca si conservate..emp de pastrare nu trb sa aiba oscilatii mai mari de ),:-* grade '.$caderea temp sub limita prevazuta de standarde poate conduce la modificari precum inghetarea si dilatarea produselor ce contin apa,precipitarea,modificarea solubilitatii si vascozitatii uleiurilor si grasimilo>.'resterea temp peste nivel determina o serie de modificari fizice,cum ar fi dilatarea si cresterea presiunii in int recipientilor pana la explozie.2e asemenea temp ridicate accelereaza procesele metabolice si pierderile cantitative si de accea timpul de pastrare al fructelor si legumelor in stare prospata se reduce.+fectele negative ale temp sunt vizibile si la prod nealimentare din categoria confectiilor din piele,care pot imbatrani prematur ,fie ca e vorba de temp prea joase fie prea inalte!!$caderea umiditatii aerului din spatiul de depozitare afecteaz produsele din lemn ,remarcandu-se aparitia unor contrageri pe supraf prod din lemn,dezlipirea furnirelor..b)!rocese si modificari chimice:>eactiile chimice si viteza lor de desfasurare sunt influentate de temp si umiditatea aerului,initiindu-se si stimulandu-se procese chimice de oxidare ,coroziune,condensare,polimerizare.5xigenul determina oxidarea grasimilor degradarea pigmentilor si coroziunea ambalajelor metalice..ot in categ modif chimice se includ si cele provocate de radiatiile luminoase prin reactii fotochimice care pot provoca scaderea sau distrugerea toatala a continutului de vitamine,rancezirea grasimilo ,decolorarea si imbatranirea prod. c)!rocese si modificari biochimice:%odif biochimice vizeaza mai ales prod alimentare si sunt efectul activ enzimatice din unele marf alimentare.&rocesele biochimice care pot afecta starea calitativa a marf alimentare sunt respiratia,maturarea si autoliza. d)!rocese si modif microbiologice:$urvin in urma actiunii microorganismelor-bacterii,drojdii si mucegaiuri,precum si a enzimelor care afecteaza mai ales glucidele si lipidele.&rocesele de degradare specifice sunt mucegairea,fermentatia si putrefactia,unul din efecte fiind bombajul microbiologic. Asigurarea conditiilor de pastrare a marfurilor. &astrarea in conditii optime a marf. "n apatiile de depozitare presupune controlul si dirijarea marimii parametrilor atmosferici-temperatura,umiditatea,compozitia si viteza de circulatie a aerului,conf prevederilor standardizate.&rin spatii de depozitare intelegem atat mijloacele de transport, cat si depozitele propriu-zise.5peratiunile ocazionale de controlul si dirijarea marimii parametrilor atmoferici difera in fct de tipul depozitului in care se pastreaza marfurile,avandu-se in vedere si particularitatile marfurilor respective.Aceste operatiuni, legate de asigurarea regimului optim de pastrare a marf, vizeaza:controlul si dirijarea temperaturii;controlul si dirij umiditatii aerului; controlul si dirijarea vitezei de circulatie a aerului; controlul si dirijarea continutului aerului din spatiul de depozitare. a)Controlul si dirijarea temp:&t masurarea temp din spatiul de depozitare se utilizeaza atat instrumente ce permit inregistrarea acestui parametru la un moment dat(termometre),cat si instrumente ce ofera posibilitatea inregistrarii evolutiei parametrului mentionat pe o perioada oarecare de timp(o zi,o sapt)..ermometrele intrebuintate in depozite pot fi realizate in solutii constructive diferite,in fcit de lichidul dilatabil utilizat:cu alcool,cu mercur,cu vapori.&t masurarea temp la distanta se utilizeaza teletermometre,care functioneaza pe baza unor rezistente si termocupluri electric+. .ermografele functioneaza pe

principiul lamei bimetalice,care isi modifica dimensiunea in fcie de variatia temp.Abaterea dimensionala este transmisa unui ac trasator ,care permite inregistrarea fluctuatiilor de temperatura pe o rola de hartie gradata. b)Controlul si dirijarea umiditatii aerului.,mid aerului se poate exprima atat prin valori absolutem,cat si prin valori relative,cu mentiunea ca pentru depozite se foloseste exprimarea umiditatii relative a aerului.,miditatea relativa a aerului din spat d depozitare se poate determina direct sau indirect la un moment dat sau, ca evolutie pe o perioada oarecare de timp. 2eterminarea directa,la un anumit moment dat,presupune folosirea higrometrelor,dispozitive ce folosesc ca principiu de functionare efectul higroscopic-modificarea dimensionala in fctie de umiditatea mediului-vizibil la unele materiale(fire de par,fibre textile). 2eterm indirecta a umid relative a aerului la un mom dat se face prin intermediul psihrometrelor,aparate bazate pe efectul psihrometric-scaderea temp la suprafata unui corp,in mom evaporarii apei.c)Controlul si dirijarea vitezei de circ a aerului.Aerul din depozite se afla intr-o permanenta miscare,intensitatea ei depinzand de diferenta de temp dintre diferitele puncte ale spatiului de depozitare.&t pastrarea marfurilor in conditii optime este necesara o circulatie normala a aerului.2eterm vitezei de circ a aerului este posibila atat la un mom dat ,prin interm anemometrelor statice,cat si pe intervale mai mari de timp,folosindu-se anemometre rotative cu palete sau anemometre rotative cu cupe.2e asemenea se mai pot folosi anemometre electrice si anemometre electronice portabile.2irijarea vitezei de circ a aerului se realiza prin ventilare.Aceasta poate fi naturala sau mecanica prin amplasarea ventilatoarelor electrice.d)Controlul si dirijarea compozitiei aerului din spat de depozitare este necesara deoarece acesta se poate modifica in timp, impurificandu-se cu particule de praf sau cu diferite gaze. ..'zura fizica si uzura morala. &ropriet?@ile! caracteristicile m?rfurilor se modific? An mare m?sur? Bi An perioada de exploatare (consum), modificare care se exprim? prin termenul uzur*. +xist? dou? dou? tipuri de uzur?: uzur* fizic* Bi uzur* moral*. a)'zura fizic* / diminuarea nivelurilor caracteristicilor (fizice, chimice, estetice etc.) datorit?:folosirii bunurilor;condi@iilor necorespunz?toare de p?strare Bi depozitare;fenomenului de Amb?trCnire fizic? (apare chiar An condi@ii normale de p?strare Bi depozitare) etc.,zura fizic? se AntClneBte Andeosebi la: produsele tehnice;bunurile menajere; vestimenta@ie;Anc?l@?minte Bi marochin?rie;mobilier. 5D$. ,zur? fizic? este improprie An caracterizarea bunurilor alimentare ,zura fizic? poate fi diminuat? prin:Anlocuirea componentelor uzate;opera@iuni de recondi@ionare a bunului. b)'zura moral* / diminuarea cotei/nivelului caracteristicilor comerciale (An principal) Bi tehnice, ca urmare a ieBirii din actualitate a bunurilor respective. 'aracterizarea uzurii morale:debuteaz? Bi avanseaz? odat? cu Amb?trCnirea bunului (modelului bunului);are caracter neameliorabil (bunurile uzate moral cunosc o diminuare continu? a valorii de Antrebuin@are);'ele mai afectate sunt bunurile cu ciclu de via@? scurt: produse de Analt? tehnicitate - tehnic? de calcul, electronic? etc.;bunurile vestimentare (Andeosebi modelele apar@inCnd segmentelor avangardiste ale ofertei);Anc?l@?minte Bi marochin?rie;obiectele de podoab? B.a.;;uzur? moral? mai lent? se Anregistreaz? la:produsele tehnice simple (unelte, scule);bunurile menajere;bunurile alimentare (dup? unii autori, nu exist? uzur? moral?).;;exist? bunuri (culturale, artistice etc.) pt care Anvechirea lor nu numai c? nu Anseamn? uzura moral?, ci chiar o sporire a valorii simbolice Bi culturale. &ractic, Anvechirea adaug? valoare Bi pre@, Andeosebi dac?

raritatea lor este remarcabil?.!!,zura este un factor determinant de diminuare a vandabilit?@ii Bi prin urmare, de soldare a m?rfurilor. 'oeficientul de soldare este determinat de:nivelul uzurii m?rfii!bunului;raportul calitatepre@ (trebuie s? r?mCn? atractiv).1ivelul uzurii se stabileBte prin:determin?ri de laborator Bi m?sur?tori instrumentale (An cazul uzurii fizice);teste senzoriale (An cazul uzurii morale);2in compararea valorilor ob@inute cu valori sau elemente specifice de referin@? se eviden@iaz? uzura bunului cercetat. Aceasta se exprim? An 9 E m?rimea diminu?rii valorii de Antrebuin@are ini@iale ca urmare a uzurii generale. 0. clasificarea proprietailor marfurilor . $e face dupa urmatoarele criterii: a)dup* rela-ia cu marfa:propriet?@i intrinseci (proprii m?rfii; determinate de natura materiei constitutive: structur?, masa specific?, compozi@ie chimic?);propriet?@i extrinseci Fatribuite m?rfii; considera@ii (simboluri), categorii economice (pre@) etc.G 15.A Acesta claficare este specific? m?rfurilor tangibile. Hn cazul serviciilor imateriale propriet?@ile intrinseci au un caracter cvasi-impropriu. b) dup* natura lor(fizice generale (structur?, masa specific?, dimensiuni);fizice speciale (mecanice, electrice, optice, piretice etc);chimice (compozi@ia chimic?, p-);biologice (poten@ialul vital, toleran@a biologic? - microbian?! bacterian?!fungic?);ergonomice (confortabilitate, silen@iozitate, manevrabilitate);ecologice (poten@ial poluant, caracter autodegradabil);economice (pre@). c) dup* nivelul de relevan-* pentru calitatea m*rfii, se deosebesc:propriet?@i majore (critice);propriet?@i importante;propriet?@i minore.!ropriet*-ile majore (critice) influen@eaz? An mare m?sur? func@ia dominant? a bunului comerciabil; (ipsa!diminuarea sc?derea, chiar anularea utilit?@ii reale a produsului, de ex.:prospe@imea - la preparatele culinare; rugozitatea! netezimea t?lpii - la fierul de c?lcat;etanBeitatea Ambin?rilor - la articolele pneumatice pt. plaj?;veridicitatea - la informa@ii etc. !ropriet*-ile importante sunt mai numeroase, ponderea importan@ei lor fiind relativ apropiat? de ponderea frecven@ei. 2e ex: la alimente E compozi@ie, ingrediente, tehnologie (preparare) !ropriet*-ile minore au o pondere a frecven@ei superioar? ponderii importan@ei; influen@eaz? exclusiv utilitatea variabil? a m?rfii. d)dup* modalitatea de apreciere 1i m*surare, se remarc?:propriet?@i apreciabile prin sim@uri (organoleptice sau senzoriale);propriet?@i m*surabile direct sau indirect cu ajutorul unor mijloace adecvate (instrumente, aparate etc.).!ropriet*-ile organoleptice sau senzoriale sunt propriet?@i care reprezint? expresia reac@iei senzoriale specific umane fa@? de propriet?@ile intrinseci ale m?rfii. +valuarea E f(experien@a acumulat? An activ. de valorizare)+xperien@a:mul@imea informa@iilor AnsuBite prin excitarea sim@urilor (fondul informa@ional biologic); mul@imea informa@iilor dobCndite prin Anv?@are (fondul informa@ional cultural). &ropriet?@ilor senzoriale sunt afectate de subiectivism , generat de:lipsa de unitate a receptivit?@ii senzoriale;fondul informa@ional-cultural al indivizilor umani;factori controlabili: condi@ii de mediu An spa@iul de evaluare, starea de condi@ionare a m?rfii evaluate;factori necontrolabili (starea biologic? a operatorilor). f)dup* modul de exprimare a nivelului propriet*-ii, exist?: propriet?@i exprimabile no@ional;propriet?@i exprimabile cifric.&ropriet?@ile exprimabile no-ional :determinabile senzorial, An majoritate; nivelul lor se exprim? cu adjective!adverbe Bi gradele lor de compara@ie;propriet?@i cromatice (nuan@e slabe, deschise, medii, Anchise, tari etc), gustative, olfactive etc. ;se folosesc expresii cu valoare adjectival? sau perechi de adjective: gust dulce-am?rui, tuBeu moale-onctuos etc. &ropriet?@i exprimabile cifric : caracteristici determinate

prin metode de m?surare Bi unit?@i de m?sur?. ::prezint? avantajul eviden@ierii preciziei m?rimii caracteristicii:determinarea obiectiv? a calit?@ii;circula@ia corect? a informa@iei specifice. 2.!roprietati fizice generale:masa)porozitatea. 3asa E reprezint? una din cele mai importante caracteristici ale unei m?rfi. (a m?rfuri, semnifica@ia masei variaz? An func@ie de context, Bi anume: 4cantitatea de materie 5ncorporat* Antr-o anumit? marf? (statut de factor cantitativ). $e exprim? An F 6gG Bi se determin? cu balan@a!cCntarul. $e Anscrie An documentele care Anso@esc marfa. Hn anumite documente se poate nota: masa net? (masa propriu-zis? a m?rfii);masa brut? (marfaIambalaj). (%A$A D>,.J) 7 (%A$A 1+.J) E .A>A (daraua) Fmasa ambalajului, recipientului, cutiei, vehiculului An care se afl? marfaG.;masa comercial? E masa real? a unei m?rfi higroscopice (care absoarbe sau cedeaz? ap?). 4cantitatea de materie raportat? la unitatea de volum, suprafa@?, lungime, bucat? etc, situa@ii An care are statut de caracteristic? de calitate. $e aplic? la: m?rfurile caracterizate de volum (m?rfuri An vrac - 6g/m2);produsele laminate (hCrtie, @es?turi - 6g/m0);produselor de tip filamentar (fire, cabluri, @evi - 6g/m);identificabile la bucat? (ou?, fructe, cereale, leguminoase - g/buc, sau 6g/.88 buc). &ensitatea este un indicator al calit?@ii deosebit de sensibil la manopere frauduloase Bi unul din principalii indicatori de veritabilitate.#azele au densit?@i mult mai sc?zute decCt lichidele, iar lichidele sunt mai uBoare decCt solidele, cu unele excep@ii. 2ensitatea majorit?@ii lichidelor E 8,:-* g!cm6 Fexcep@ie mercurul E )6,: g!cm6)G. 2ensitatea solidelor: valori subunitare (lemn, unele mase plastice, ghea@a); peste *8 g!cm6 ("ridiu E **.0*; 5smiu E **.:4)%?surarea densit?@ii se face prin metoda: areometrului (termodensimetru) (la lichide), balan@ei %ohr-Kestphal (la lichide);picnometrului (la lichide Bi la solide). !orozitatea / raportul dintre volumul corpului considerat Bi volumul porilor din masa corpului, F9G "mportant? pt: produsele de panifica@ie Bi patiserie;materiale folosite la realizarea confec@iilor textile Bi a Anc?l@?mintei etc. ;p?mCnt, beton, asfalt.'aracteristica invers? porozit?@ii este compactitatea. 9.!ropriet*-i fizice generale( higroscopicitate, permeabilitate :igroscopicitatea L proprietatea unor materiale!substan@e de structuri de a prelua!ceda vapori de ap? din mediu Anconjur?tor.Hntr-un spa@iu de depozitare a m?rfii: umiditate An exces marfa preia ap?; atmosfer? uscat? marfa cedeaz? din umiditate. 'reBterea con@inutului de umezeal? a m?rfii se realizeaz? prin: adsorb-ie (fixarea apei An macrocapilare Bi aderarea mecanic? a condensului pe neregularit?@ile macrostructurii); absorb-ie (fixarea apei An microcapilare); chemosorb-ie (apa legat? chimic). $c?derea con@inut. de ap? (pierderea apei din produs) are loc prin desorb-ie . "ntensitatea schimbului de vapori de ap? mediu-produs este determinat? de: caracteristici structurale (capilaritate, porozitate);caracteristici chimice (tipul leg?turilor chimice, prezen@a grupelor hidrofile!hidrofobe) ale produsului; condi@ii de mediu (temperatur?, umiditatea relativ? a aerului, presiune).$orb@ia!desorb@ia vaporilor de ap? au loc dup? curbe care nu se suprapun, prezentCnd fenomenul de histerezis higroscopic.+fectul direct al higroscopicit?@ii Al reprezint? umiditatea produsului! m?rfii. ,miditatea: caracteristic? definitorie pt f. multe m?rfuri;se exprim? An ;)produsele higroscopice con@in An mod natural ap? (umiditatea natural? este acceptat? ca umiditate legal*; este consemnat? An standardele de produs). !ermeabilitatea / proprietatea unor structuri de

a fi str?b?tute de diferite fluide. ,mportant? pt m?rfurile alimentare, textile, Anc?l@?minte;inversul permeabilit?@ii este impermeabilitatea (proprietate determinant? pt anumite categorii de materiale (umbrele, filtre, corturi, elemente!materiale de construc@ii) <.!ropriet*-i fizice speciale( propriet*-ile mecanice. !ropriet*-i mecanice - se refer? la comportarea materialelor la solicit?ri exterioare. Acestea reprezint? un criteriu hot?rCtor An alegerea destina@iei multor materiale.$unt determinate de: materia prim?;procesele tehnologice de prelucrare Bi de finisare (influen@eeaz? caracteristicile de form?, starea suprafe@ei, tensiunile interne, compozi@ia chimic? Bi structura materialului).$olicit?rile materialelor sunt grupate An: solicit*ri 5n volum (mecanice, termice, fizice, prin iradiere):trac@iunea; compresiunea;forfecarea;Ancovoierea;torsiunea (r?sucirea);presiunea hidrostatic?.4solicit*ri de suprafa-*, solicit?rile factorilor climatici (murd?rirea Bi dezagregarea suprafe@elor, Andeosebi ca urmare a fenomenului de adsorb@ie);solicit*rile termice , iradiere, fenomene electrice ;solicit?ri electrochimice, solicit?ri determinate de curgerea fluidelor (conducte, robine@i, ventile Bi, An general, suprafe@elor An contact cu medii An curgere, care sunt expuse fenomenelor de cavita@ie Bi eroziune);solicit?ri tribologice - ca efect al frec?rii, ;solicit?ri biologice. Etapele prin care poate trece un material supus unei solicit?ri mecanice:A)deformarea elastic? - dispari@ia total? imediat? (elasticitate) sau AntCrziat? (vCscoelasticitate) a unei deform?ri la Ancetarea solicit?rii;D)deformarea plastic? (deformarea remanent?) L deforma@ie care r?mCne dup? Ancetarea solicit?rii; ')ruperea L separarea!sec@ionarea materialului solicitat ca urmare a extinderii fisurilor microscopice.%odurile de comportare la aceste solicit?ri se numesc generic rezisten-e, existCnd Bi alte denumiri cu semnifica@ii particulare: rezilien-a (proprietatea de a suporta solicit?ri mari Bi de scurt? durat? - Boc la Ancovoiere);duritatea (rezisten@a la compresiune!ap?sare punctiform?).&uritatea M pentru majoritatea materialelor este cea mai important? caracteristic? fizicomecanic?. +valuarea durit?@ii folosind $cara 3ohs (ierarhizare a )8 minerale dup? duritate: ). talc , *. sare ( gips ), 6. calcit , 0. fluorin* , :. apatit*, <. feldspat , 4. cuar- , 7. topaz , 3. corindon , )8. diamant .2eterminarea duritatii se face prin mai multe metode Bi dup? mai multe sc?ri, asociate diferitelor structuri: materiale organice, materiale anorganice, metale etc. 3odalit*-i de solicitare mecanic* a materialelor:solicitare static* E creBterea progresiv? Bi liniar? a ac@iunii factorului de solicitare (rezisten@a la rupere, rezisten@a la compresiune, comportarea la fluaj, duritatea prin metodele Drinell, >oc/Nell);solicitare dinamic? E solicitarea este variabil? An timp (se aplic? instantaneu la valoarea maxim? E rezilien@a; solicitare variabil?!oscilant? An timp E rezisten@a la oboseal?);&ropriet?@ile mecanice sunt hot?rCtoare An privin@a stabilirii destina@iei materialelor: duritatea - materialele pentru scule aBchietoare; rezisten@a la flexiuni repetate a pieilor L talp?!fe@e de Anc?l@?minte;rezisten@a la trac@iune - o@elurile pentru cabluri, fier-beton, ;rezisten@a la compresiune;elemente de construc@ii din beton sau alte materiale;rezisten@a la forfecare - materiale pentru elemente de Ambinare, elemente!materiale de construc@ii ;rezisten@a la frecare - materiale pentru lag?re, pavimente, t?lpi de Anc?l@?minte, anvelope etc.

=.!ropriet*-i fizice speciale( propriet*-ile optice 1i termice. !ropriet*-i optice - se refer? la comportarea materialelor la lumin?. (umina este deopotriv? radia@ie corpuscular? Bi fenomen fizic ondulatoriu, caracterizat prin lungim? de und? (O ). !ropriet*-ile derivate din rela@ia structur?-comportare la lumin? sunt (transparen-a specific? structurilor!materialelor care permit trecerea aproape total? a luminii; transluciditatea - exprim? o stare intermediar? a comportamentului fa@? de transmisia luminii (par@ial? Bi multidirec@ional?); sunt considerate opace foarte multe dintre substan@ele care prezint? transluciditate tipic?; opacitatea " specific? structurilor cu transmisie foarte sc?zut? sau nu(Alimpezime M proprietate a structurilor cu transmisie foarte Analt? (sticle, lichide incolore ))luciu " specific structurilor la care factorul de reflexie al luminii este aproximativ egal cu cel al luminii primite; din punct de vedere merceologic, exist?: luciu diamantin (adamantin); luciu sticlos (materiale vitroase, cereale);luciu metalic; luciu m?t?sos; luciu redus (semiluciu); luciu mat (structuri mate). !ropriet*-i termice - reprezint? comportarea produselor la ac@iunea energiei termice (depinde de: starea suprafe@ei, presiune, temperatur? s.a). &ilatarea termic* - reprezint? m?rirea dimensiunilor sau volumului sub ac@iunea c?ldurii. 2ilatarea poate fi: liniar? sau volumic?. 2ilatarea termic? este o caracteristic? de material. %?rimea dilat?rii volumice de la zero absolut pCn? la temperatura de topire pentru diverse materiale este de <-4 9, iar cea liniar? de circa *9. +xist? numeroase excep@ii (structuri cu dilatare mai accentuat? sau, dimpotriv?, foarte redus?) care prezint? un interes deosebit An practic?. Aceast? proprietate are numeroase implica@ii An activitatea comercial?. Conductibilitatea termic* - proprietatea unei structuri de a asigura propagarea energiei termice. 'aracteristica specific?, numit? conductivitate termic?, este direct propor@ional? cu suprafa@a Bi timpul de trecere Bi invers propor@ional? cu grosimea stratului conduc?tor. 'onductivitate termic? mare prezint? metalele (important? An industria bunurilor de uz casnic, unde se aleg materiale cu conductibilitate foarte bun? sau, dup? caz, foarte sc?zut?). Conductibilitatea termic* depinde de: natura chimic?, tipul de leg?turi Bi microstructura materialului. $tabilitatea termic* - proprietatea materialelor de a rezista la acumul?ri de energie termic?. 2up? aceast? proprietate, materialele se grupeaz? An: termorezistente (rezisten@? mare la temperaturi ridicate: azbest, ceramic? refractar?); termostabile (rezist? suficient de bine la temperaturi relativ ridicate); termolabile (ABi modific? propriet?@ile sub ac@iunea c?ldurii).$tabilitatea piretic* - comportarea la flac?r? (foc deschis).2up? acest criteriu, pirorezistente (ignifuge); pirostabile; pirolabile (combustibile). combustibile este capacitatea calorific*, exprimat? An 6cal/6g. materialele sunt: &rincipala caracteristic? a materialelor

>. !ropriet*-ile chimice. 'ele mai cunoscute propriet?@i chimice ale m?rfurilor cu con@inut material sunt: compozi@ia chimic?;stabilitatea chimic?; rezisten@a chimic?;p--ul.. a)Compozi-ia chimic* / reflect? natura substan@ei!substan@elor care compun o marf? cu con@inut material. %?rfurile pot fi cu compozi@ie: unitarelemental? ; "n cele mai multe situa@ii se AntClnesc compozi@ii chiice binare, ternare pCn? la complexe (Pmateriale compoziteQ).'ompozi@ia chimic? este prezentat? cu formula chimic? Bi lista de constituen@i, la care se precizeaz? cota de participare cantitativ?, An unit?@i absolute sau An procente.&rincipalul indicator compozi@ional al unei substan@e este puritatea acesteia, exprimat? prin 9 (se poate exprima Bi indirect, prin indicatorul Pcon@inut maxim de impurit?@i?).b)$tabilitatea chimic* reprezint? un tip de comportament iner@ial al unei substan@e, An raport cu: mediul Anconjur?tor;substan@ele din vecin?tate;substan@ele de contact. 2in punct de vedere al stabilit?@ii chimice, substan@ele!materialele sunt: foarte stabile (metalele nobile); stabile;relativ stabile;instabile (Plabile chimicR).c)#ezisten-a chimic* " comportarea chimic? a unei substan@e fa@? de factori de ac@iune preciza@i (factori de mediu, clase de substan@e chimice - acizi, baze, halogeni etc). Astfel, substan@ele pot fi rezistente, respectiv sensibile la ac@iunea factorului!factorilor considerat@i.d)p:"ul reprezint? logaritmul cu semn schimbat al concentra@iei ionilor de hidrogen Sp- E -logF- IGT dintr-un mediu lichid sau care este dizolvat Antrun lichid.1o@iunea p: (Ppoten@ial de hidrogenR) a fost introdus? An Btiin@? de chimistul danez $. $oerensen ((aboratoarele 'arlsberg) An )383, pentru a exprima mai simplu caracterul acid sau bazic al unei solu@ii.Ualoarea p- variaz? An intervalul 8".9. &entru p: / > L mediul respectiv este neutru (apa proasp?t distilat?, la *:V').'u cCt valoarea se dep?rteaz? c?tre 8, se accentueaz? caracterul acid.'u cCt valoarea creBte c?tre )0, cu atCt caracterul mediului este mai bazic. &eterminarea practic? a valorii p: se face cu:hCrtie p-;indicatori p- "ndicatori larg cunoscu@i sunt: fenolftaleina, metiloranjul.Aplica@iile p- sunt numeroase: (alimente, b?uturi, cosmetice, produse industriale etc.) Bi foarte importante, uneori valoarea p- fiind mai important? decCt valoarea acidit?@ii totale. @.!roprietati organoleptice. &ropriet?@ile psihosenzoriale determin? An mod serios comportamentul consumatorilor, ele putCnd stimula sau inhiba decizia de cump?rare Bi consumul.Aceste propriet?@i sunt importante An aprecierea calit?@ii unor m?rfuri: mobil?, decora@iuni interioare, vestimenta@ie, produse alimentare etc. +valuarea acestor propriet?@i o face degust?torii Bi analiBtii senzoriali, specializati pe domenii: b?uturi, produse lactate, produse din carne, legume-fructe, parfumuri, cosmetice etc.&ropriet?@ile psihosenzoriale se clasific? An: propriet*-i organoleptice)propriet*-i estetice. !ropriet*-i organoleptice :Acestea se clasific? An: propriet?@ile olfactive, gustative, tactile, sonore!fonice. &ropriet?@ile olfactive.Hn practic?, deseori, decizia de cump?rare a unei m?rfi este influen@at? hot?rCtor de mirosul produsului respectiv: majoritatea produselor alimentare;unele produse chimice; produsele de parfumerie Bi cosmetic?.&entru unele produse, se opereaz? cu termenii arom?, buchet, iz etc., care au conota@ii specifice Bi defini@ii particulare An context.&ropriet?@ile

gustative.$e remarc? An cazul produselor alimentare Bi sunt apreciate prin intermediul gustului.#ustul este acea form? a sensibilit?@ii chimice ce serveBte la aprecierea Bi identificarea produselor alimentare, contribuind An mare m?sur? Bi la crearea unor condi@ii psihofiziologice favorabile inger?rii hranei. $enza@ia de gust este dat? de acele componente (cu gust particular) dizolvate An alimente. +xist? Bi senza@ii derivate sau mixte, provocate de amestecuri diferite Antre substan@ele pure..#ustul dulce pur: glucoza, galactoza, fructoza, lactoza.#ustul s*rat pur: clorura de sodiu (sarea de buc?t?rie).#ustul acru: acizi alimentari: acetic, tartric, citric, malic (este determinat de prezen@a ionilor de hidrogen).#ustul amar: chinina, unele s?ruri ale magneziului. a@? de gusturile cuprinse An tetraedrul gusturilor, An practic? prezint? mult interes Bi alte gusturi, cum ar fi gustul picant (s-au consacrat serii de produse alimentare cu acest caracter).+xist? Bi proprietatea numit? arom*, care reprezint? o senza@ie generat? de unele AnsuBiri ale unor substan@e chimice sau rezultate din amestecul unor substan@e naturale ori sintetice, ce stimuleaz? simultan atCt sim@ul olfactiv, cCt Bi cel gustativ (caracteristic? olfacto-gustativ?, specific? produselor alimentare).&ropriet?@ile tactileAceste propriet?@i sunt specifice unor m?rfuri Bi sunt apreciate prin intermediul sim@ului tactil. 'u ajutorul lor apreciem anumite caracteristici ale m?rfurilor, precum: tuBeul (neted, aspru, fibros);consisten@a (moale, tare, sf?rCmicioas?) etc.&ropriet?@ile sonore!foniceHn aceast? categorie intr? sunetul produs de diverse structuri materiale An anumite condi@ii (ciupire, lovire, miBcare, c?dere), sunetul fiind un indiciu important pentru identificarea naturii Bi calit?@ii structurilor respective (produse din metal, ceramic?, sticl?rie, lemn, textile B.a.) A. !ropriet*-i estetice. &ropriet?@ile estetice au adesea un rol hot?rCtor An privin@a deciziei de cump?rare, deoarece se percep uBor prin: contact vizual (forma, aspectul, finisarea Bi ambalajul produsului);interac-iunea: form?-culoare-ornament, form?-ambalaj-mod de prezentare, form?-structur?-func@ionalitate etc.+viden@ierea acestor propriet?@i se face, aproape exclusiv, cu ajutorul vazului ceea ce face ca pentru aceste propriet?@i s? se opereze predominant subiectiv.'ele mai importante categorii estetice sunt: linia, forma, desenul, ornamentul , culoarea, armonia Bi contrastul, simetria, propor@ia, stilul.Binia delimiteaz? forma obiectelor, utilizCndu-se An acest scop linii imitative Bi geometrice, constituindu-se astfel desenul.(iniile au func@ie: constructiv? (exprim? propor@iile Bi simbolizeaz? miBcarea, permi@Cnd transpunerea An produs a ideilor creatorului); expresiv? (scot An eviden@? tr?s?turile temperamentale ale designerului).Forma reprezint? manifestarea exterioar? a ordinii interioare a unui obiect. orma este receptat? prin sim@ul tactil Bi sim@ul vizual, provocCnd omului o reac@ie emo@ional? de acceptare sau respingere a unui produs.&esenul este consecin@? fireasc? a schi@?rii liniilor Bi a contur?rii formelor, determinCnd, al?turi de culoare, aspectul exterior al unui produs.Crnamentul constituie un element de podoab? sau un ansamblu de elemente decorative, folosit cu scopul de a Ambun?t?@i aspectul general al unui produs. 5rnamentul, asemeni altor elemente estetice, are un caracter istoric, fiind specific fiec?rei perioade artistice. 5rnamentul cap?t? valoare estetic? numai atunci cCnd respect? niBte norme estetice vizCnd bunul gust sau, atunci cCnd nu este un adaos inutil ori strident.Culoarea poate influen@a estetica produselor datorit? impactului psihologic determinat de cromatic?.'uloarea poate induce senza@ia de: cald (culori calde E culorile cu lungime de und? mare: roBu, galben, portocaliu);rece (culori reci E culorile cu lungime de und? mic?:

verde, albastru, violet).&e de alt? parte: culorile prea vii sunt obositoare;culorile Anchise au efect descurajant, depresiv;culorile deschise au efect stimulator, pozitiv.2in punct de vedere teoretic, culoarea nu este decCt o proprietate fizic? special?, rezultat al reflect?rii luminii de catre suprafa@a corpului considerat sau al iradierii corpului. Hn acest context, albul Bi negrul nu sunt culori. Hn practic? sunt consacrate modele de lucru, pentru diversele domenii, cum ar fi cercul culorilor, triunghiul culorilor etc..ratarea problematicii culorii presupunea cunoaBterea urm?toarelor.;Armonia Bi contrastul E coeziunea elementelor artistice componente, formCnd impresia final? de pl?cut, agreabil;$imetria E stabileBte raporturile calitative legate de m?rime Bi form?, de aranjare Bi concordan@? ale p?r@ilor unui Antreg, Antotdeauna existCnd o raportare fa@? de un centru, o ax? sau un plan;Asimetria este opusul st?rii de simetrie Bi a fost introdus? An unele stiluri artistice An scopul evad?rii din conven@ional! clasic;&ropor@ia E raporturi cantitative privind m?rimea diferitelor componente ale unui ansamblu; adesea se folosesc formule matematice pentru a exprima propor@iile An care se afl? aceste elemente;$tilul E ansamblul de tr?s?turi de concepere, realizare, comercializare Bi folosin@? a unui produs care denot? unitate de abordare!nota caracteristic? pentru un context spa@io-temporal, produc?tor, pia@?.