Ne intalnim dupa moarte

Suvitele rebele ii alunecau de pe chipul palid in timp ce se apleca lent spre mine. Cu o miscare lina, cu o atingere abia perceptibila, mi-a dat la o parte suvitele castanii de pe chipul impietrit. Ma privea cu duiosie, in timp ce ma ridica de pe podeaua rece, purtandu-ma pe brate. Ochii albastri scoteau la iveala spiritual incatusat in puritate. Erau incadrati de o perechi de gene dese care inchideau drumul spre strafundul fiintei neprihanite, formand astfel o aura de mister in jurul sau. Buzele rozalii si usor pline, cat si parul de culoarea spicului de grau copt, ii faceau chipul palid si translucid sa para biblic. Suvitele care-i cazuse din coada stransa la spate ma gadilau usor pe frunte si cand am vrut sa-mi duc mana pentru a le indeparta, protectorul meu a suflat usor, repiratia sa dulce raspandindu-mi-se pe frunte si umplandu-mi plamanii. Am inchis usor ochii, concentrandu-ma sa nu expir parfumul sau. Un chicotit m-a facut sa-mi deschid ochii larg. -Aud ce gandesti, spuse cu colturile buzelor tremurand in incercarea de a nu izbucni in ras. Asta nu m-a nemultumit. Numai faptul ca putea sa-mi auda gandurile imi crea un sentiment de comfort, de pace. M-a asezat pe pat si a venit usor deasupra mea. Mi-am mutat mana pe fata lui si i-am maingaiat liniile fine ale maxilarului. Avea pielea fierbinte si moale, era placuta la atingere. Privirile ni s-au intalnit fara sa se intrepatrunda. Dupa cateva secunde de liniste mormantala, si-a apropiat buzele de ale mele si le-a atins usor, delicat. -Te iubesc! Am simtit cum inima si-a intensificat bataile auzindu-l,s-a oprit pentru ca mai apoi sa-si reia bataile regulate. Pluteam intr-o suprema beatitudine cand si-a lipit obrazul firbinte si moale de al meu. Si-a incolacit protector bratele in jurul meu, iar eu mi-am lasat capul sa se odihneasca pe pe pieptul lui cand si-a mutat trupul alaturi de al meu. Asudam sub atingerea lui fierbinte si cand a realizat acest lucru s-a desprins din imbratisare si mi-a soptit la ureche. -Odihneste-te! E timpul, trebuie sa plec. Ne intalnim in vis. S-a ridicat din pat si a inspirat puternic in timp ce si-a lasat capul intr-o parte. Din spate incepeau sa i se vada aripile albe ca spuma laptelui. Un geamat i-a scapat printre buzele inclestate cand aripile s-au deschis. M-am ridicatdin pat si m-am indreptat cu pasi marunti spre el. Si-a mutat privirea spre chipul meu si mi-a zambit dulce cand chinul se sfarsise. Mi-a intins o mana si eu am luat-o strangand-o usor in a mea. Ma tras la pieptul lui si in timp ce eu mi-am pus bratele in jurul lui, el si le-a pus in jurul gatului meu, lasandu-si obrazul sa se odihneasca pe capul meu. Mi-am apasat capul de pieptul lui in timp ce vedeam cum aripile albe se strangeau in jurul nostru asemeni unui cocon din care nu mai vroiam sa ies. Am auzit o bubuitura in spatele lui si acesta s-a desprins brusc din imbratisare zgariindu-ma cu aripa pe bratul stang. Ma uitam fascinata cum sangele meu de un rosu sinistru ii pata albul penelor. Acestea ajungeau cu varful pe jos maturand podeaua intr-o miscare lenta de du-te vino. S-a uitat speriat la mine si am vazut cum incepe sa tremure in timp ce miscarile aripilor se intensificau, producand o adiere puternica care-mi dadea dureros parul pe spate. Am vrut sa ma apropii de el, am vrut sa-l scap de tot ceea ce-l nelinistea, insa ma avertiza din priviri sa nu o fac. Inca o bubuitura si ingerul meu a cazut in genunchi rapus de o forta invizibila. Am inceput sa merg spre el, insa m-am oprit cand i-am auzit strigatul disperat: -Nu pe ea. NU. Am cazut in genunchi si am inceput sa plang in timp ce ma uitam pierduta la el. Neputinta, mai presus de toate, era ce ma chinuia, incapacitatea de a-l proteja de orice durere, de orice gand rau. -Promite-mi, a spus furios ridicandu-si privirea spre mine. Mi-am ridicat privirea din pamanat, inca plangand, si ma uitam incremenita cum albastrul pur al ochilor incepea sa se intunece capatand o nunata de murdara. S-a ridicat de pe podeaua dura si a venit spre mine cu pasi apasati. Mi-am ridicat capul pentru a lasa privirile sa ni se intrepatrunda, iar el s-a aplecat pentru a-si apropia chipul de al meu. -Promite-mi, a spus de data asta mai incet lipindu-si fruntea de a mea. -Promite-mi, a spus de data asta mai incet lipindu-si fruntea de a mea. A inchis ochii pentru a se calma, furia nu ii trecuse inca si dadea usor din cap in timp ce respira superficial. -Ce, am intrebat cu vocea franta. Alta bubuitura se auzi in spatele lui si acesta a tresarit cu fruntea inca lipita de a mea. M-a strans repede in brate si-mi sopti dur la ureche. -Doarnu pleca azi de acasa. Promite-mi! -Nu pot, am spus cu teama. Si-a indepartat chipul de al meu si s-a ridicat repede in picioare. -Doar, ai grija. Ai grija de sufletul meu. -Nu te voi rani. -Nu, a spus slab, te vei rani pe tine. Asta este mai rau. S-a intors usor cu spatele la mine si aripile au inceput sa se miste incet. -Stai, am strigat disperata. M-am grabit spre el si in incercarea mea de a-l ajunge, am cazut din nou pe podea impiedicandu-ma in propriile picioare. Si-a intors usor capul intr-o parte si ma privi cu coltul ochiului. O lacrima i se prelingea usor pe obrazul palid. M-am ridicat grabita si am inaintat tremurand spre el. L-am apucat de mana si l-am fortat sa se intoarca cu fata spre mine. Mi-am inclestat mainile dupa gatul lui si l-am tras usor spre mine pentru a-l saruta. Ma uitam in ochii lui care-si recapatase din culoaea lor naturala si cand chipul ii era la doar cativa centimetri de al meu, am inchis ochii lasandu-ma cuprinsa de val. Inainte de a-i atinge buzele am simtit cum mainile imi alunecau de pe gatul lui in timp ce pe piele simteam pala de vant provocata de aripile lui. Am deschis speriata ochii si l-am vazut complet ridicat in aer. Cu cat isi inclina chipul mai mult spre mine, in jos, cu atat picioarele i se ridicau mai mult in aer. Si-a lasat buzele sa se odihneasca pe ale mele pentru cateva secunde dupa care a inceput sa si le frece usor inainte si inapoi. Mi-a prins chipul intre palmele sale moi si si-a apasat mai puternic buzele de ale mele. Parul imi era dat pe spate cu violenta de miscare aripilor ingerului meu. L-am muscat usor de buze in timp ce incerca sa le desparta pe ale mele cu limba. Am mai opus putin rezistenta, ca pentru a-mi indulci agonia si apoi l-am lasat sa-mi exploreze fiecare particica. Mana lui imi mangaia fin trasaturile fetei in timp ce raspiratia ni se accelera. Mana i-a alunecat usor spre umarul meu si cand a vrut sa-mi dea breteaua rochitei in jos, un bubuit si mai puternic s-a auzit si ferestrele s-au spart, aruncand bucatele de sticla inspre noi. Aripile ingerului sau strans instantaneu in jurul meu si am inceut sa tip cand l-am auzit gemand de durere. A cazut in genunchi langa mine si privirea mi s-a incetosat cand alarma ceasului a inceput sa sune. M-am trezit asudata si respirand superficial. Iar l-am visat.acelasi inger, acelasi chip, acelasi sentiment de iubire pentru el. Dar nu, nu era dor un simplu vis, era ceva mai mare de atat. Mi-am intors usor privirea spre bratul stang si am vazut o zgarietura. Am inchis ochii si am respirat profound. Bun, deci nu

pleca azi de acasa. As vrea sa o fac, numai ca.zi de teza. Si de ce l-as asculta, ce este el pentru mine? Da, in vis il iubesc, dar nu este niciodata aici pentru mine, cand sunt treaza. Vroiam sa cred ca il iubesc pe Radu si nu pe el.vroiam, asta merita. Desi stiam ca este o inchipuire, un vis, nu reuseam sa ma mint singura, imi era rau fara el. M-am ridicat fara vlaga din pat si m-am indreptat spre baie. Am lasat picaturile reci sa-mi limpezeasca mintea si sa-mi calmeze muschii incordati. Mi-am tras pe mine uniforma si am pornit spre scoala. Simteam o durere ascutita in piept si aveam sentimentul ca ma urmareste cineva, insa cand ma uitam in spate, nu vedeam pe nimeni. Nu, nu vedeam pe nimeni, insa simteam pe cineva si auzeam constant un murmur, doar o soapta: Ai grija!. -Hei, iubita, mi-a soptit Radu in ureche in timp ce ma imbratisa. -Buna, Radu. Si-a apropiat buzele de ale mele si le-a atins usor. Avea buzele moi si calde. A inceput sa-si frece buzele de ale mele inainte si-napoi, limba lui facandu-si loc printre buzele mele inclestate. Sarutul lui deveni din ce in ce mai apasat si cand si-a mutat mana pe umarul meu, m-am crispat si am incetat sa-i mai raspund la sarut. A sesizat asta si si-a indepartat chipul de al meu. -Ana, ce s-a intamplat? -Nimic, am soptit ascuzandu-mi privirea de el. -Nu, a soptit usor punandu-si un deget rece sub barbia mea. Mi-a ridicat chipul si s-a uitat patrunzator in ochii mei. In ultima luna te-ai comportat ciudat. Ultima luna? Da, acum o luna au inceput visele, a aparut el. -Cine, a intrebat indurerat Radu? -Poftim? -Ai spus a aparut el, a spus Radu cu lacrimi in glas. Nu-mi venea sa cred ca tocmai spusesem asta cu voce tare. Ce era cu mine, cum puteam sa-l ranesc asa pe Radu.pe Radu. A fost tot timpul langa mine, inca din clasele primare. La inceput a fost cel mai bun prieten, insa cu timpul sentimentele mi s-au schimbat.si la fel si ale lui. Acum nu imi era numai iubit, era colegul meu de banca, prietenul meu si uneori si frate, incercand sa compenseze intr-un fel moartea lui Mihai. -Radu, am soptind luandu-i chipul intre palmele mele tremurande, te iubesc atat de mult. Si nu minteam, il iubeam, numai ca nu stiam in ce fel. Inauntrul meu se dadea o lupta crancena si cand i-am vazut din nou privirea inlacrima, inima mi s-a strans intr-un fel greu de descris. Mi-am adus aminte de el,de ingerul meu, de lacrimile lui si am stiu langa cine trebuie sa fiulanga cine AR trebi sa fiu. -Si pentru ca ma iubesti atat de mult, ai prefera sa ne despartim si sa fim priteni, a spus facand un efort vizibil de a-mi zambi sincer, insa tot ce i-a iesit, a fost o grimasa de durere. -Nu, nu pot fi atat de egoista incat sa-ti cer asta. Si intr-un fel era adevarat. Vroiam sa i-o cer, eram pe punctual de a o face, dar nu il mai puteam rani in felul asta. Asta trebuia sa se termine acum, asa era cel mai bine pentru el. Stiam ca va suferi, dar toata durerea lui va disparea cu timpul. Dar cu durerea mea cum ramanea? -Tu nu, dar eu pot fi atat de egoist incat sa ti-o cer. Am nevoie de asta, a spus, lacrimi curgandu-i pe obraz. -O, Radu, am soptit indurereata, incercand sa-i sterg lacrimile. Si-a incolacit bratele in jurul meu si si-a lasat obrazul sa se sprijine pe fruntea mea. -Nu-mi lua si asta, nu-mi lua prietenia ta, mi-a soptit. -Niciodata, am spus ferm. Clopotelul de inceperea orelor ne-a facut sa ne dezlipim din imbratisare. In timpul tezei, Radu a parut foarte abatut, insa a putut scrie ceva. Dupa terminarea tezei mi-a soptit. -Eu trebuie sa plec, iubAna. Mai vorbim, a spus pupandu-ma pe frunte. -Radu, am soptit ingrijorata, esti bine? -Da, nu-ti face griji. Te sun cand ajungi acasa, da? -Da. Pa, Radu. Si a disparut pe holul aglomerat. Cand m-am urcat in autobuz, eram atat de epuizata dupa noaptea agitata si dupa despartirea de Radu, inca m-am trantit pe unul dintre scaune si am atipit. M-am trezit cand soferul a pus o frana brusca, se parea ca ajunsesem la ultima statiestatia mea. De obicei nu era foarte multa lume care cobora aici, era o zona izolata de la periferie, nici nu treceau multe masini pe aici. M-am dus spre usi si am asteptat sa cobor. -Sa nu cobori, imi sopti furios. Era in fata mea, insa nimeni altcineva nu-l vedea. M-am blocat. Stateam nemiscata si ma uitam la el, pentru prima data imi aparuse in realitate. -Ai grija! -Coborati, domnisoara, ma intreba un barbat iritat. -Da, am soptit evaziv. -Nuuu, urla ingerul disperat. M-am grabit spre spatele autobuzului si ma pregateam sa traversaz, nu mai aveam rabdare sa astept sa plece autobuzul. Am inceput sa merg si atunci.atunci s-a intamplat: un scartait asurzitor care-mi facea timpanele sa pulseze dureros, miros de cauciuc ars si dureremulta durere. M-am trezit deodata intr-o camera cu peretii albi si cu calele peste tot. Cred ca miroseau placut, insa eu nu puteam simti. La marginea patului meu statea Radu si era imbracat intr-un costum negru, era acelasi costum pe care l-a purtat la inmormantarea fratelui meu, numai ca acum avea si o camasa alba. Ma uitam zambind la el si mi-am imaginat un alt Radu.un Radu mire. -Hei, Radu, am spus chicotind, unde te duci asa de gatit? Nu mi-a raspuns, nu se uita la mine. Avea privirea in pamant si umerii ii tresaltau. Atunci am inteles.plangea. -Radu, Radu, am soptit disperata. Nimic, nu ma auzea, nu-mi raspundea. Atunci o lumina orbitoare m-a facut sa-mi indrept privirea in sus. Era ingerul meu care-mi intindea o mana. M-am uitat mirata la el si el s-a incruntat cand alti doi ingeri si-au facut aparitia. -O escortam noi, Stefan! . Aluzii, vorbe duse de vant. Incotro? Incolo, incoace? Prea multe raspunsuri la intrebarile fara rost, prea multe zambete strambe la jocurile de noroc. Ai mizat, ai aruncat zarul fara sa mai astepti. Hainele imbacsite de sudoare, respiratia greoaie. Trupurile li se misca pe aceiasi muzica,

dansul se dezlantuie, pasiune creste in timp ce lumea ii priveste. O impinge, se elibereaza din stransoare. Ea cade-n genunchi si-si plange amarul. O ultima privire si, cu ea odata, suferinta apare. Se intoarce, o ia de mana si-ncearca s-o ridice. Nu se clinteste, ea in gol priveste. Privirea o urmeaza pe a fetei, o intalneste pe a rivalei. Ii da drumul la mana si se departeaza, din nou, de ea. Orgoliu ranit, durere in suflet si putina drama, ingredientele spre succes. Se aduna si-si indreapta spatele. Cu privirea fixa, barbia ridica, trece prin multimea toata. Ajunsa langa ei, puterea o pareseste. Mandria dispare, suferinta apare, iar umilinta o doare. Se uita la el si-nclina capul. Cu ochii mari si negri, cu genele ude, il priveste cu iubire. Buzele ii tremura, dar cuvintele au refuzat s-apara. Rivala o priveste si rade triumfatoare. Un murmur ajuge pana la urechi: Am castigat. O ultima privire, un ultim mome nt de duiosie si un simplu adevart: Te iubesc. Iti multumesc!. O lacrima curge si, undeva-n departare, cineva ii rosteste numele. Se uita la el, pare miscat. Mana ii aluneca din cea a rivalei si se indreapta tremurand spre fata ei. Cute mici aparute intre sprancene ii inaspreste chipul baiatului. Se da un pas mai aproape de ea, dar durerea suferita, privirile dure si nepasarea, si-au pus amprenta. Speriata, fata se da inapoi. O apuca de mana si o trage violent spre el. Il impinge. Palma ei micuta ii atinge obrazul palid al baiatului, inrosindu-l usor. Mana i se infinge in gatul ei si o trage, din nou, spre el. Ii prinde chipul intre palmele lui mari si isi apropie buzele de ale ei. Il respinge si intoarce capul. Sa-l respinga o durea mai mult decat umilinta. Dar razbunarea este medicamnetul impotriva racelii. Dar baiatul este mai puternic. O rasuceste si ii atinge violent buzele cu ale lui. Pasiune isi reia pozitia, fata cedeaza. Un calmant pentru durere ei: Si eu te iubesc.

Sfarsit