PIMUL CAPITOL

Petala de zapada

Prima intrebare care mi-a venit in minte cand m-am trezit era: unde ma aflu? . Desi
nu vedeam nimic, simteam cum ceva rece, usor si pufos imi atingea fata facandu-ma sa
tremur putin.Am incercat sa imi deschid ochii, dar pur si simplu acestia doreau sa
ramana in besna totala, cu care incepeam sa ma obisnuiesc.Nu stiu cat timp am stat in
acest vid total nesimtind numai acel ceva care ma facea sa tremur de fiecare data cand ma
atingea, asa ca am incercat sa imi amintesc ce mi s-a intamplat. Primul cuvant care mi-a
venit in minte a fost un nume EDWARD. Cred ca mi l-am repetat in gand de cel putin
100 de ori cand toata memoria mi sa intors , cauzandu-mi o durere mare de cap, un soc
imens si datorita socului realizarea faptului ca sunt moarta.Da, eram moarta si chiar in
aceasta clipa imi trecea prin fata ochilor imaginea mea care sarea de pe stanca pentru a isi
intalni ingerul iubirii si tot odata al mortii.Dintr-o data si ochii mi s-au deschis lasandu-
ma sa vad unde ma aflu si dandu-le voie lacrimilor mele firbinti sa mi se prelinga pe
obraz.
Locul in care ma aflam semana cu poiana in care obisnuiam sa vin cu iubirea vietii
mele,dar pe timp de iarna.Era un loc fantastic.Luna mangaia cu razele ei transparente
pamantul, care era acoperit de o plapuma de nea ,facand-ul sa stralceasca , copacii care
ma inconjurau erau si ei impodobiti cu mii de stelute albe ,care le faceau crengile sa se
aplece, iar lacul care inca nu era inghetat oglindea fata lunii albe.Din bolta cerului
coborau jucausi mii de fluturasi albi care acum incepeau sa imi piste fata cauzandu-mi o
durere deabia simtita.
Desi tot acest loc mi se parea fascinant, ma asteptam ca dupa moarte sa fie diferit si
poate cu putine sanse mintea mea cea proasta sa poata sa realizeze imaginea zeului
perfect pentru care se pare ca am murit, desi am vrut doar sa ii vad imaginea si sa ii aud
vocea care ma mustra de fiecare data cand faceam ceva nesabuit.Numai atunci am
realizat ca acest loc minunat era iadul ,fiindca un loc in care ingerul dragostei mele nu
exista nu putea fi numit rai.
 Cred ca am paralizat de groaza cand am inceput sa ma gandesc ca nu ii voi mai vedea
imaginea niciodata.Da, stiam ca ma parasise si nu mai venea la mine ,dar speranta moare
ultima, iar speranta a incoltit in mintea mea pâna acuma . Amintirile cu el ,in acest
moment,erau mai vii ca in timpul vietii , lasandu-mi gaura din piep sa ma arda, insa mai
tare ma ardea frica ca nu ii voi mai vedea niciodata caldura ochilor lui care ma faceau sa
ma topesc ,zambetul lui care imi umplea inima de bucurie si alte lucruri care numai el le
avea sau le facea,dar daca stau sa concluzionez cred de aia si se numea acest loc iad si tot
de aceea si exista.Exista pentru a ma chinui si a ma pedepsi pentru ca am murit si nu am
respectat promisiunea fata de pazitorul meu.
Cu cat mai mult treceau clipele cu atat durerea ma apasa mai tare si chiar cand
credeam ca nu pot suferi mai mult, fulgii de nea s-au impreunat cu vantul care sufla cu
putere si s-au transformat intro furtuna de zapada care se indrepta direct spre mine.M-am
hotarat sa nu fug,oricum ,oricat m-as chinui sa scap tot n-as scapa ,asa ca am asteptat
linistita furtuna ,care inghitea lacoma spatial ramas dintre noi.Cand am fost mancata de
monstrul care la inceput mi sa parut cu nu este cine stie ce m-am gandit:De ce dracu nu
am incercat sa fug?Am ajuns in mijlocul furtunii,iar aceasta nervoasa isi arunca fulgi de
zapada spre mine cu o viteza asa de mare incat in loc de fulgi simteam mii de lame care
imi taiau hainele si imi lasau rani din care picurau stropi de sange.Cu cat trecea timpul
durerea se intensifica incat nu mai puteam scoate nici un sunet de la atata urlat iar
lacrimile nici nu puteau sa mi se mai prelinga pe obraji din cauza vantului care ma
zbiciuia cu o forta , care ma facea sa imi doresc sa mor din nou si din nou ,numai ca sa
nu mai simt tortura aceasta care dura la nesfarsit.Chiar cand credeam ca Dumnezeu mi-a
auzit aceasta dorinta si ca poate mi-o va implini am auzit o voce calda care venea din
cer.Semena cu vocea unui inger,insa suna prea trista cand imi rostea numele si ma ruga
sa mai rezist inca putin:
-Bella,Bella imi pare rau!Iarta-ma te rog ,te rog iarta-ma!! .Stiam ca ingerul care
acum ma acompania plangea si ma ruga sa il iert,dar nu intelegeam de ce un inger mi-ar
cere iertare si de ce ar plage pentru mine.Nu intelegeam acest lucru, insa mi-am dat
seama ca ma enerveaza din ce in ce mai tare, iar durerea incepea sa imi paleasca si sa fie
inlocuita de nervozitatea care imi patrungea in corp de fiecare data cand il auziam ca isi
cere scuze.Se pare ca ori eu am inebunit de tot or ingerul, fiindca acesta mi-a ordonat sa
ma trezesc si sa lupt.Sa lupt?Scuze, dar cum as putea sa ma lupt cu o furtuna si mai ales
cum as putea sa ma trezesc cand eram moarta.Pur si simplu nu stiu de ce nu pleca si nu
ma lasa in pace.Mi-a fost mult mai bine pâna ce a aparut el.Furtuna s-a oprit dintr-o data,
iar eu chiar nu stiu ce mi sa intamplat, fiindca ma ridicam spre cer si vocea ce ma enerva
se auzea tot mai tare de parca ar fi langa mine.In clipa urmatoare m-am trezit in camera
lui Jacob, in patul lui ,cu el langa mine plangand si mi-am dat seama ca el era ingerul
,insa nu am putut intelege cum locul in care parca am stat o eternitate , am fost torturata si
unde durerea era foarte reala a fost doar un vis.
-Jacob..Jacob..a..sunt vi.?nici nu am apucat sa termin ca acesta bucuros a sarit si ma
ridicat din pat foarte grijuliu si m-a asezat in poala lui in asa fel incat sa stam fata in fata.
-Bella.Bella, ce ma bucur ca te-ai trezit in sfârsit.Imi cer iertare a fost numai vina mea
..daca nu te lasam singura..poate?in vocea lui se putea simti vinovatia desi nu stiam de
ce.Da ,am observat ca de la un timp chiar nu mai stiam si nu mai intelegeam nimic.
 -Poate ce?Cum de sunt vie?Cant timp am fost inconstienta?Ce sa intamplat si mai
ales cum am ajns in camera ta?aveam atatea intrebari si doream sa stiu ce mi sa intamplat
,dar in schimb Jacob ma oprit pununtu-mi degetul aratator la gura:
-Shhh Bella.Nu inteleg de ce dracu te-ai aruncat de pe stanca desi se putea vedea de la
o posta ca se apropie o furta?Ai inebunit?Stii ce ingrijorat am fost ?De ce nu mai
asteptat?
-In primul rand nu am inebunit si in al doilea rand nu am vazut ca se apropie o furtna ,
am sarit fiindca am vrut sa simt putina adrenalina.Totusi cum de mai sunt in viata?
-Cand am ajuns pe plaja tu ai sarit deja de pe stanca.Am vazut ca furtuna deja se
dezlantuia asa ca m-am transformat si te-am salvat,insa…-s-a oprit si se uita la mine cu o
fata atat de trista de parca mi-ar fi facut ceva rau si si-a cerut iertare-..te rog sa ma
ierti,desi stiu ca nu o vei putea face vreodata,dar te rog sa nu ma urasti,te rog!
I-am luat fata in mainile mele si m-am uitat in ochii lui spunand-ui:
-JACOB, ce s-a intamplat spune-mi si nu iti mai tot cere iertare,cum as putea sa te
urasc cand din cauza ta acum sunt inca in viata spune-mi?chiar vream sa stiu ce s-a
intamplat.
-Bella chiar nu te doare nimica ,absolut nimica?ma intreba curios.
-NU,sunt inregula nu am nimica.De ce?deja incepea sa ma enerveze cu atate intrebari.
-Bine Bella am sa iti spun pe scurt ce sa intamplat ,dar te rog incearca sa fi calma si sa
nu te enervezi .Ok?
-Da,de accord, totusi te rog spune-mi odata ce s-a intamplat!!deja rabdarea mea era la
limite ,asa ca am inceput sa inspir pe nas si sa respir pe gura pentru a ma calma.
-Deci,am sarit in apa sa te scoat,dar cand sa ies la suprafata a aparut strigoaica aia
roscata si a incercat sa te ia de la mine.A reusit cumva sa ma ieie prin surprindere si mi
te-a furat.A inceput sa fuga cu tine prin pardure,iar eu in timp ce o urmaream mi-am
anuntat fratii sa imi vina in ajutor.Cand s-a vazut incoltita ne-a amenintat ca te omoara
daca nu o lasam sa scape,dar eu convins ca sunt destul de rapid si ingrijorat ca,chiar te va
omori m-am repezit spre ea ca sa o prind si sa o rup in doua,insa ea a anticipat ce am
gandit si mi te-a aruncat direct in fata astfel incat din greseala in loc sa o musc pe ea te-
am muscat pe tine.Scuze iarta-ma,nu am vrut.Iarta-ma Bella.
Eram stupefiata.Deci ,desi am fost muscata de un varcolac nu simteam absolut
nimic.M-am ridicat brusc si am plecat spre singura baie din casa, lasand-ul pe Jake in
camera lui cu o fata trista.Credea ca il urasc.Blegu, doream doar sa vad cat de rau
arata.Am intrat in baie si mi-am dat jos bluza.M-am intors cu spatele spre oglinda si
speriata m-am uitat in ea.Nimic, nimic chiar nici o zgarietura nici una.Cum se poate asa
ceva?Nu mai inteleg.M-am imbracat repede si m-am repezit in camera lui Jake.
-Zi-mi adevarul Jake!Cum se poate sa nu am nici macar o zgrietura cand tu m-ai
muscat?am urlat la el.
S-a uitat la mine si mai unpic si mi se rupea sufeltul asa trist era a deschis gura sa imi
spuna ceva, duca aceea a inchis-o si dupa aceea a deschiso din nou:
-Eu..nu stiu..nici Sam nu …..nu intelege..dar se pare ca…aa.a…Iarta-ma ..dar se pare
ca cumva in momentul in care te-am muscat ti-am dat din adn-ul meu si se pare ca ……
esti ……esti….
-Ce sunt,zimi, Jake zimi!eram inspaimantata,dar cred ca stiu deja ce eram, insa vream
sa o aud de la Jacob.
-A …ai devenit Varcolac.
 In clipele urmatoare tot ce am mai putut simti si auzi a fost vocea lui Jacob stigandu-
mi numele si bratele lui care m-au prins inaite de a-mi pierde cunostinta.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ochii mi se deschideau incep si simteam aerul rece si nisipul racoros sub mine care ma
facea sa tremor putin.M-am ridicat si l-am vazut pe Jacob cum se apropie de mine inca
trist.Da se pare ca am devenit VARCOLAC.Imi era teama,insa nu stiu din ce cauza parca
stiam ca totul va iesi bine.Jake s-a apropiat incep de mine si mi-a zambit trist:
-Esti mai bine?Iti vine sa lesini din nou?i se putea citi pe chipul lui igrijorarea pe care
o avea fata de mine.-Te-am dus aici fiindca credeam ca aici este mai bine sa vorbim.
-Jake..sunt bine si iti vine sa crezi sau nu chiar sunt putin fericita.Da, desigur ca imi
este teama, dar totul va fi bine,deci nu te mai invinovati si explica-mi cum sta treaba - i-
am spus in timp ce m-am ridicat de pe nisip si l-am imbratisat- in haita.
Cand a auzit asta m-a luat in bratele lui si a inceput sa se invarteasca cu mine la
pieptul lui zambindu-mi fericit-Bella voi fi langa tine pe vecie, nici o data nu te voi mai
rani,din aceasta cauza te rog sa nu mai speri niciodata.
-Acum ce vrei sa aflii?m-a intrebat vesel.
Cred ca i-am pus cel putin 50 de intrebari pâna cand am ajuns la partea cu
transformatu.
-Ok ,deci cum ma transform?abia asteptam sa vad cum eram in forma de lup.
-Asta este foarte usor.Trebuie sa te gandesti la ceva ce te enerveaza foarte, foarte
tare si ai sa simti pe parcurs ca nervozitata iti creste si cum tot trupul tau tremura si te
schimbi .Daca esti pregatita am putea incerca sa te transormi,dar numai daca vrei!Bine?
Pot sa jur ca ingrijorarea lui fata de mine nu avea limite.Nu stiu de ce se teme ca as
pati ceva.Acum sunt varcolac si din cate am inteles se pare ca nu voi mai fi impiedicata
si neajutorata Bella si chiar doream sa ma transform ,asa ca vesela am aprobat dand din
cap.
-Bine daca esti pregatita,atunci sa incercam.Inchide ochii si gandestete la ceva ce te
scoate din sarite asa de tare ca ai putea exploda si ai sa simti lupul din tine cum incepe sa
puna control pe corpul tau si sa o sa te prefaca in varcolac.
Am facut cu mi sa cerut si m-am gandit la lucrul care ma enerva cel mai
mult:ingrijorarea celorlati fata de mine sau mai bine zis de fosta sarmana Bella Asa cum
mi-a explicat Jake parca un animal din adancul meu incepea sa ma atate sa lupt
impotriva oricui imi statea in cale, si ma facea sa tremur atat de tare de parca acum am sa
explodez in mii de bucatele, ceea ce cred ca am si facut fiindca in secundele urmatore
eram la pamant in forma unui imens lup.Nici nu pot sa imi explic sentimentul pe care il
aveam.Era o libertate totala si totul mi se parea diferit,iar corpul imi era usor ca
aerul.Puteam auzi cum la un kilometru departare o pasarica cum si-a deschis aripile si s-a
inaltat la cer.Puteam sa identific fiecare copac sau planta din padure numai dupa miros,
vederea imi era de 10 ori mai buna si chiar zaream insecte foarte mici care se contopeau
cu padurea.Totul era extraordinar cand gadurile lui Jake mi-au atras atentia.Ce?Cum de ii
puteam auzi gandurile?Asta inseamna ca si el s-a transformat .M-am intors spre el fiindca
doream sa il intreb ceva cand m-am vazut prin mintea lui.```-Este de o culoare
superba.Parca ar fi o statuie alcatuita din milioane de cristale mici albe ce stralucesc
atinse de razele soareleui.Este foarte frumoasa, atat in corp uman cat si in cel de varcolac.
Cred ca Bella este cea mai pura si cea mai minunata fata de pe tot globul!Nu, din toata
galaxia```Atunci si-a dat seama ca ii ascultam gandurile si rusinat si-a cerut iertare-
```Scuze Bella,dar chiar nu ma pot abtine, chiar esti un varcolac superb si stii bine ca
pentru mine esti singura fata din nivers```Cand a spus acele cuvinte i-am vazut si simtit
dragostea lui pentru mine.Pur si simpu era nemarginita.Cred ca daca varcolacii ar putea
inrosi acum as fi rosie ca eu rac, fiindca desi eram bucuroasa pentru sentimentele lui
unele iluzi cu mine erau prea indecente,insa eram si suparata pe mine deoarece nu ii
puteam intorce sentimentele lui ,fiindca inima mea s-a oprit sa bata cand Edward a plecat.
Din cauza ca eram suparata pe mine il priveam pe Jake cu niste ochi tristi in care mi-
au aparut niste lacrimi ,insa el ma privea cald si isi spunea in gand ca stie ca il iubesc
numai ca eu nu imi dau seama.Inca o data gandurile lui Jacob m-au adus la
realitate.```Nu aud nimic.De ce nu pot auzi ce gandeste sau ce simte?```Cum nu ma
auzea?De ce ?Atunci cum voi comunica cu el?De ce iar sunt ciudata?De ce?
Am inceput sa ma panichez,fiidca mi s-a intamplat ceva si mintea mea se pare ca nu
dorea sa colaboreze cu cea a lui Jake.Speriata am inceput sa scheun si mi-am lasat
urechile in jos. Jacob care si el era putin inspaimantat a inceput sa imi transmita o stare de
calm care se pare ca mergea cat de cat, insa tot mai scheunam.```Bella gata, gata nu fi
speriata poate ti se intampla asta fiindca esti mai speciala.Acum incearca sa te linistesti
nu mai te panica.O sa vezi ca o sa treaca si o sa putem vorbii```S-a apropiat de mine si a
inceput sa imi linga blana, lasandu-mi o senzatie ciudata de confort si in gand fredona un
cantec de leagan pe care mama lui obisnuia sa il cante inainte de culcare.Ce cantec
frumos.Era chiar foarte linistitor si impreuna cu imbratisarea lui Jake ,findca acum eram
pe pamant ghemuita la pieptul lui, si se pare ca si in forma de varcolac era de doua ori
mai mare ca mine,m-am calmat si am incetat cu scheunatul.
M-am intors spre el si l-am privit in ochi.I-am multumit si l-am lins pe bot fiidca
chiar nu stiam cum altfel i-as fi putut da de inteles ca ii multumesc ca este langa mine si
ca ma ajuta.Pret de o secunda inima parca i sa oprit si dupa aceea a inceput sa bata atat de
repede de credeam ca ii va expoda.```Bella sti ca te iubesc .Off doamne fata asta o sa ma
omoare.Imi simt inima plina de bucurie.Nu imi vine sa cred ca fata pe care o iubesc m-a
lins```Cand i-am auzit gandurile am inceput sa rad , iar Jake mi s-a alaturat.```Stii ca esti
chiar amuzant?!``l-am intrebat,desigur neasteptand sa imi raspunda doarece mintea mea
proasta nu imi permitea sa vorbesc eu el,insa spre mirarea mea mi-a raspuns````Da, stiu
,dar chiar asta ai facut.Ce dorea-i sa spun?```Amandoi am ramas nemiscati cand ne-am
dat seama ca mi-a raspuns ```Bella cum ai facut asta?Te- am auzit foarte clar!Vezi?Se
pare ca esti speciala de aia nu ti-am auzit gandurile prima data!a concluzionat. Haide
incearca sa mai spui ceva!```
Eram chiar nesigura.Nu vream sa o dau in bara din nou,totusi putin tematoare am
inceput sa vorbesc```Ma auzi?Spune te rog daca ma auzi.```-```Da te aud,dar se pare ca
pot vedea,auzi si simti numai ceea ce doresti tu ,adica nu iti aud toate gandurile numai pe
cele pe care vrei sa mi le spui mie sau asa ceva.Parca ar fi o usa care se deschide numai
cand doresti tu ```Bucuroasa ca eram doar 50% o ciudata m-am ridicat si am inceput sa
fug zicandu-i lui Jake sa alerge impreuna cu mine.Acesta m-a urmat si mi-a propus sa ne
luam la intrecere pâna la casa lui Sam.Am acceptat si am inceput sa fug si mai
repede.Mai aveam cred ca 300 de metri pâna la casa lui Sam si castigam daca un gand
de-al lui Jake nu ma lua prin suprindere si daca nu m-as fi lovit de un copac pe care l-am
distrus fara ca macar sa ma gandesc.
 ```Bella ce ai avut cu sarmanul brad?m-a intrbat Jake razand.```-```Nimic,doar ca ai
gandit ceva despre mine si nu am fost atenta la drum!Cum m-ai numit acum o secunda?
```
```A, team asemanat cu un trandafir alb care parca ar fi acoperit de nea,de ce?Este cumva
o problema?```-```Nu doar ca mi se pare ca aceste cuvinte nu prea ma descriu.```-Gresesti
si stii asta!Stii foarte bine ca arati ca o petala de zapada superba care cade libera din cer!
```.Deci nu mai aveam cuvinte.De unde mai scoatea si aceste asemanari si mai ales de
cand era Jake atat de romantic.Cred ca s-a lovit la cap.
```Bella?```-```Da?```-```M-am hotarat!```-Ce?```- ```De acum inainte cand ai sa fi
in aceasta forma am sa te strig Petala de zapada ```
Era chiar fericit, asa ca nu m-am opus si i-am amintit de cursa, pe care Jacob a
castigat-o, pentru ca pe tot drumul pâna la casa tot ma striga `Petala de zapada`enervadu-
ma intentionat in asa fel in cat am mai distrus vreo 13 copaci, care m-au facut sa raman in
urma lui cu 5 secune.

PS. Stiu ca sunt mai multe fanficuri ca al meu ,dar nu am copiat fanficul numanui,
nu ma intere dak cineva va comenta ca seamana sau dak crede ca i-am furat
idea.Scuze pt greselile de ortografie si de gramatica , da romana nu ii materia mea
preferata .Sper sa va placa:D