Structura Curs 1 1. Definirea conceptului de comunicare 2. Scopul comunicarii 3. Actorii implicati in actul comunicarii 4. Perturbarea procesului de comunicare 5.

Functiile comunicarii 6. Diferite tipuri de comunicare sociala 1. Ce intelegem prin comunicare Comunicarea repre!inta actiunea de a comunica" transmite" informa" etc. Comunicarea repre!inta un proces de interactiune intre persoane" grupuri" ca relatie mi#locita prin cu$ant" imagine" gest" simbol sau semn. Prin intermediul comunicarii indi$i!ii isi impartasesc cunostinte" interese" atitudini" sentimente" idei" etc. Daca ne referim la persoane" este e$ident ca doar ele folosesc cu$antul pentru a comunica" insa comunicarea nu este un atribut e%clusi$ uman" deoarece constatam cu usurinta ca si alte fiinte comunica" e$ident prin forme specifice.Comunicarea consta in transmiterea si sc&imbul de informatii 'mesa#e( intre persoane" pentru impartasirea de stari afecti$e" de deci!ii" de #udecati de $aloare care au ca scop final obtinerea de efecte la ni$elul fiecarui indi$id" cu alte cu$inte comunicarea inseamna a spune celor din #ur cine esti" ce $rei" pentru ce doresti un anume lucru si care sunt mi#loacele folosite pentru a)ti atinge scopurile. A comunica inseamna si a tacea " a astepta reactia" raspunsul celuilalt partener de discutie. Definitii ale conceptului de comunicare A comunica/comunicare * sute de definitii pentru a caracteri!a o actiune" nici una dintre ele unanim acceptat+" !eci de c+rti pentru a argumenta una sau alta din aceste definitii si totusi" subiectul r+m,ne -n continuare inepui!abil. Cercet.torii americani Fran/ 0.1. Dance 2i Carl 0. 3arson" -n urm. cu aproape dou.!eci de ani" au adunat -ntr)o carte cele mai repre!entati$e defini4ii ale comunic.rii" propuse de diferi4i autori5 126 de formul.ri. 6n ciuda num.rului mare de defini4ii" s)a e$iden4iat c." -n func4ie de domeniu" termenul este utili!at -ntr)o accep4iune particular." speciali!at." deseori -n di$ergen4. cu sensul -ncet.4enit -n alte domenii. Edward O. Wilson biolog Comunicarea este o actiune a unui organism sau unei celule care altereaz modelele probabile de comportament ale altui organism sau altei celule, ntr o manier adaptati! pentru unul sau mai multi participanti". Carl #. $o!land, #r!ing #. %anis si $arold $. &elle'( Comunicarea este un proces prin care un indi!id )comunicatorul* transmite stimuli )de obicei, !erbali* cu scopul de a sc+imba comportarea altor indi!izi )auditoriul*." C&arles 7orris5 ,unerea in comun, mprtsirea, transmiterea unor proprietati unui numr de lucruri"- orice mediu care ser!este acestui proces de punere n comun e un mi.loc de comunicare( aerul, drumul, tele/onul, limba.ul." Collin C&err85 Comunicarea este ceea ce leag organismele ntre ele." 9aren 9ea$er5 Comunicarea repre!int. totalitatea proceselor prin care o minte poate s o a/ecteze pe alta." 3ouis Forsdale5 Comunicarea e procesul prin care un sistem este stabilit, mentinut si modi/icat prin intermediul unor semnale comune )mprtsite* care actioneaz potri!it unor reguli." :ose Aranguren5 Comunicarea este o transmitere de in/ormatie la care se asteapt rspuns." ;Comunicarea repre!int. considerarea 2i ac4iunea de a deplasa un impuls sau particul. de la un punct surs." pe o anumita distan4." cu inten4ia de a reconstitui la un punct de recep4ie" un duplicat<copie 2i o -n4elegere a ceea ce a emanat de la punctul surs..= 2.Care este scopul comunicarii A informa A con$inge A impresiona A pro$oca o reactie sau o actiune A amu!a

A ne face intelesi A ne e%prima puncte de $edere A obtine o sc&imbare de comportament sau de atitudine A fi acceptati A ne defula A nu tacea 3.Actorii comunicarii ) 0mitatorul ) >eceptorul Actorul poate fi un indi$id" o intreprindere" firma sau administratie publica. Sc&ema originala propusa de S&annon pentru a defini sistemul de comunicare

S&annon propune o sc&em. liniar. -n care define2te o origine 2i semnalea!. un sf,rsit" comunicarea se ba!ea!. pe lan4ul urm.torilor constituien4i5 sursa de informa4ie care produce un mesa#? encoder)ul sau emi4.torul care transform. mesa#ul -n semnale -n scopul de a)l face transmisibil? canalul care este mi#locul utili!at pentru transportarea semnalelor? decoder)ul sau receptorul ce reconstruie2te mesa#ul pornind de la semnale? destina4ia" persoana sau lucrul c.ruia i se transmite mesa#ul. 7odelul lui 9iener completea!a modelul lui S&annon introducand termenul de feedbac/. Acest model se ba!ea!a pe un proces de comunicare circulara" prin sc&imbul de informatie. Comunicarea statica" dupa modelul S&annon de$ine dinamica" dupa modelul lui 9iener. 4. Perturbarea procesului de comunicare Diferitele distorsiuni care inter$in in procesul de comunicare pot fi clasate dupa cum urmea!a5 1. Probleme in e%primare5 decala# intre ceea ce $rem sa e%primam si ceea ce e posibil sa spunem sau ceea ce a#ungem sa afirmam. 2. Probleme de codificare5 codificarea permite formarea unei perceptii despre realitate. Codificarea este ac4iunea prin care emi4.torul transform. mesa#ul -ntr)o succesiune de simboluri 'limba#" gesturi etc.(" mesa#ul codat. 0mi4.torul trebuie s. aib. -n $edere acea codificare prin care mesa#ul $a a#unge c,t mai nealterat la destinatar5 simbolurile trebuie s. fie accesibile" inteligibile pentru receptor. 3. Probleme de bruia#) !gomotele pot perturba intelegerea corecta a mesa#ului. 4. Probleme de receptare)receptarea adec$ata a sensului<sensurilor unui mesa#. 5. Probleme de ascultare *lipsa atentiei perturba intelegerea mesa#elor emise. 6. Probleme de memorare * atunci cand uitam" comunicarea este perturbata.

5. Functiile comunicarii Func4ii ale comunic.rii amintite pe scurt 2i anterior au fost stabilite" pe m.sura e$olu4iei opiniilor 2i cercet.rilor -n acest domeniu" -ncep,nd cu antic&itatea. 6n retorica clasic." comunicarea public. * oratoria * era -mp.r4it. dup. cum urmea!.5 )#udiciar. 'sau ;forensic.=(? )deliberati$. 'sau ;legislati$.=(? )epideictic. ';ceremonial.=sau ;demonstrati$.=(. Aristotel a asociat fiec.rui ;tip= de oratorie un aspect de timp 'trecut" pre!ent" $iitor( 2i a stabilit func4iile 2i temele potri$ite fiec.reia. 6n retorica clasic." comunicarea public. * oratoria * era -mp.r4it. dup. cum urmea!.5 #udiciar. 'sau ;forensic.=(? deliberati$. 'sau ;legislati$.=(? epideictic. ';ceremonial.=sau ;demonstrati$.=(. @ip de oratorie @imp Func4ie @eme abordate :udiciar. Deliberati$. @recut Aiitor acu!are sau ap.rare stabilirea oportunit.4ii sau inoportunit.4ii unei ac4iuni publice #usti4ie<in#usti4ie bun<nedemn< a$anta#os<nea$anta#os

0pideictic.

Pre!ent elogiere sau blamare $irtute<$iciu

Functii ale limba#ului Barl CD&ler CD&ler)in$entatorul cu$intelor mesa., emitator, receptor" delimita e$olutia limba#elor prin 3 functii5 e%presi$a" impresi$a" descripti$a<referentiala. 0unctia e1presi!a 'emoti$a(* centrata pe emitatorul mesa#ului" e%prima o stare interioara" o emotie. 0a de!$aluie emotiile si starile interne ale emitatorului. ' o/, au, brr, 2oamne /ereste, /i ar sa /ie( 0unctia impresi!a centrata pe receptorul mesa#ului" responsabila de impresionarea" implicarea si punerea in cau!a a acestuia. este accesibila omului" plantelor" animalelor. @ipatul de alarma al unei pasari face ca stolul sa)si ia !borul. 0unctia re/erentiala centrata pe obiectul si conte%tul comunicarii si permite descrierea" repre!entarea si e$ocarea unor obiecte sau fapte care s)au petrecut in trecut" se $or petrece in $iitor sau nu se $or petrece niciodata 'e% un ra!boi intergalactic(. 0ste o functie informati$a care e%pune continutul mesa#ului. Cu&ler a numit)o descripti!a sau reprezentati!a. Are doar limba# $erbal si pri$este e%clusi$ omul. Filosoful Barl Popper adauga o a patra * /unctia manipulatoare. Esi gaseste aplicatii pragmatice si terapeutice in programarea neuro)ling$istica. Functii ale limba#ului >oman :a/obson >oman :a/obson distinge 6 functii ale limba#ului5 ) 0%presi$a centrata pe emi34tor ) Empresi$a centrata pe receptor ) >eferentiala centrata pe conte1t ) Fatica centrata pe contactul dintre interlocutori ) 7etaling$istica centrata pe cod ) Poetica centrata asupra mesa.ului

6.@ipuri de comunicare sociala Comunicarea este fundamental. at,t pentru e%isten4a indi$idual. c,t 2i pentru stabilirea raporturilor indi$idului cu ceilal4i" cu societatea. A comunica este esen4ial at,t -n $ia4a personal. c,t 2i -n cea profesional." de aceea diferentiem comunicarea in situatie personala comunicarea in situatie profesionala. 6n func4ie de num.rul participan4ilor e%ista cinci tipuri de comunicare5 1. Comunicare intrapersonala 2. Comunicare interpersonala 3. Comunicare de grup 4. Comunicare de masa 5. Comunicare publica Comunicarea intrapersonal" -n care emi4.torul 2i receptorul sunt identici" este dialogul interior purtat cu sinele. 0a se petrece in interiorul fiecarui indi$id in parte" implicand ganduri" sentimente" modul in care ceilalti sunt perceputi. 0%emple5 momente de autoanali!a" comunicarea in fata oglin!ii" momentul de reculege in fata unui sicriu" singuratatea din biserica. Acest tip de comunicare nu presupune codificarea si decodificarea mesa#elor deoarece acestea nu sunt ne$oite sa strabata un spatiu fi!ic" ci doar mental. Fereastra lui :o&ari Cunoscut de sine Fecunoscut de sine

Cunoscut de altii

Gona desc&isa

Gona oarba

Fecunoscut de altii

Gona ascunsa

Gona necunoscuta

Comunicarea interpersonala presupune strict doi participan4i 2i are urm.toarele obiecti$e5 ) con$ingerea interlocutorului? ) autocunoa2terea? ) descoperirea lumii e%terioare? ) stabilirea 2i men4inerea de rela4ii semnificati$e cu alte fiin4e umane? 9illiam Sc&ut!" define2te ; ne!oile interpersonale=5 ne!oia de incluziune" ne!oia de control 2i ne!oia de a/ectiune. a#utorarea semenilor? ) #ocul si distrac4ia. Comunicarea interpersonala are unele trasaturi definitorii5 #ntalnirea /ata in /ata ,articularizarea rolului participantilor 5. 2ublu sens( de fiecare data comunicarea interpersonala se produce in ambele sensuri. )comunicare interpersonal. simultan. * direct" at,t prin $orbire c,t 2i prin replici non)$erbale 'interac4ie direct. fa4. -n fa4." leg.turi $ideo(? numai prin $orbire 'telefonul( sau cu a#utorul te%tului 'sistemele de ;c&at= 'con$ersa4ie( de pe internet(? )comunicare interpersonal. nesincron. * prin te%t 'scrisori" fa%" e)mail(? )comunicare -n mas. nesincron. * prin te%t" grafice sau media 'articole" c.r4i" tele$i!iune( Comunicarea de grup * iposta!. a comunic.rii interpersonale *presupune mai mult de doi participan4i. Con$ersa4ia -n doi sau -ntr)un cerc de persoane cunoscute sau mai pu4in cunoscute repre!int. cea mai ne-ngr.dit. form. de manifestare public.. Hrupul de munca este format dintr)un colecti$ 'minim 2 persoane( care conlucrea!a intr)un scop comun" sub conducerea unui lider. 3ipsa omogenitatii in grup ingreunea!a comunicarea competenta si talent din partea managerului<liderului<sefului. Colaborare usoara cu un repre!entant &arnic si ambitios. Colaborare dificila cu un membru incompetent si recalcitrant 3a ni$elul grupului comunicarea poate fi5 descendenta 'de tip autoritar" democratic" permisi$(?

ascendenta) cea mai cunoscuta metoda de aflare a informatiilor la $arful organi!atiei? ori!ontala * la ni$ele ierar&ice similare? oblica * modalitatea de a scurta drumul unei informatii prin e$itarea unr cai ocolitoare de transmitere. 'sef)ec&ipa" lider)repre!entant" membrii ec&ipei(. Crainstorming sau comunicare de grup Crainstorming5 accentul pe cantitate 'cat mai multe idei(? inter!icerea stricta a emiterii oricarei opinii critice la adresa ideii unui alt participant? inregistrarea si retinerea" in mod democratic" a tuturor ideilor? dreptul participantilor de a socia liber" in orice fel" ideile enuntate de colegii lor. Comunicarea public( presupune pre!en4a unui singur emi4.tor 2i a unei multitudini de receptori. Acest gen de comunicare este specific conferintelor" prelegerilor publice" discursurilor parlamentare" mitingurilor etc. Are o tinta precisa 5 auditoriul. Durata5 ma%im 2I min. Jnele persoane citesc" altele se e%prima liber" altele folosesc &andouts)uri sau suporturi $i!uale ' slide)uri" pre!entari PoKer Point(. Publicul poate fi5 - ostil5 $ociferea!a" comentea!a - neutru5 nu reactionea!a - indecis5 nu e &otarat asupra atitudinii oratorului - sustinator5 aproba si simpati!ea!a oratorul. 0ste foarte dificil sa captam atentia publicului. De aceea a$em ne$oie de empatie" c&arisma" cunoastere si te&nici de comunicare. Aocea #oaca un rol important in comunicarea orala" de aceea ea trebuie tot timpul modulata. Cate$a te&nici pentru a atrage atentia publicului5 ) Captarea atentiei prin intermediul $ocii '$ocea" pre!entarea" subiectul(? ) Fu plictisi audienta5 multi oameni au discursuri cu continut genial " dar cu pre!entare plictisitoare. @rebuie sa)i dai $iata discursului" folosindu)te de e%emple" imagini si buna dispo!itie ) Suscitarea interesului 'adresand intrebari(? ) Starnirea curio!itatii mobili!ea!a atentia publicului 'anticiparea anumitor intrebari(? ) Actionarea pentru castigarea publicului 'contactul $i!ual" obser$area interesului sau de!interesului in oc&ii publicului" folosirea limba#ului non)$erbal(. @racul se manifesta la fel ca si stresul. 0l apare in timpul unei pre!entari publice. @racul" denumit si Lan%ietate de performantaL sur$ine atunci cand ne punem intrebarea L$oi reusi oare L si atinge apogeul cand ne e teama ca nu $om face fata situatiei si apelam la te&nici de e$itare a acesteia. En ca!ul tracului" gasim doua perioade distincte5 ) trairea angoasanta a situatiei de performanta? ) anticiparea an%ioasa a situatiei. Persoana isi imaginea!a in timpul unui discurs in public" de e%emplu" ca nu detine controlul asupra corpului si mintii sale si interpretea!a acest lucru ca pe o mare amenintare. Jrmea!a simptomele" cum ar fi pierderea ec&ilibrului" o $oce ca$ernoasa" o po!itie rigida" apoi uscarea gurii" cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale Stresul ) efect nefa$orabil produs asupra organismului uman de un factor de mediu. Stresul se manifesta in functie de trei categorii5 A. Stres fi!ic somn insu/icientsenzatie de oboseala c+iar si in momentul treziriidureri lombare si cer!icaleaccelerarea ritmului cardiac C. Stres emotional crize de angoasairitabilitate, agresi!itatelipsa moti!atiei de a lucra sau actionaculpabilitate, paranoia. C. Stres intelectual

di/icultate de a se concentrapierderea memoriei, a creati!itatiinegati!ismlipsa atentiei. Cum combatem stresul si tracul >espiratia #oaca un rol important in combaterea stresului si tracului. Prin respiratie sunt influentate foarte usor gandirea si emoti$itatea. De e%emplu" o fiinta foarte emoti$a" atunci cand $a fi pusa in fata unui e%amen" $a de$eni foarte emotionata" gandirea $a fi perturbata" accesul la memorie $a fi foarte dificil" abia $a reusi sa $orbeasca coerent" respiratia $a de$eni agitata" pulsul $a creste. Distingem 3 tipuri de respiratie5 1. >espiratia abdominala * coborarea si ridicarea diafragmei. >espiratia abdominala fa$ori!ea!a cea mai ampla e%pansiune a plamanilor asigurand deci o cantitate sporita de aer proaspat absorbit in timpul unei inspiratii. 2. >espiratia costala sau toracica * ridicarea si coborarea coastelor inferioare. >espiratia costala sau toracica nu asigura decat o e%pansiune usoara a plamanilor si deci o cantitate mica de aer inspirat care determina si o frec$enta mai mare a ritmului respirator 3. >espiratia cla$iculara *prin antrenarea partii superioare a pieptului. >espiratia cla$iculara este cea mai slaba deoarece face sa patrunda in plamani cel mai mic $olum de aer" asigura doar o $entilare superficiala a partii superioare a plamanilor si aceasta este cau!a" uneori nebanuita" a multor disfunctionalitati si boli psi&o)somatice. Comunicarea de mas( presupune pre!en4a obligatorie a uneia din institu4iile comunic.rii de mas." presa scris. 2i audio$i!ual. 2i poate a$ea una din urm.toarele forme5 produc4ie de carte" pres. scris." transmisii de radio sau tele$i!iune. Destinatarii mesa#ului de masa nu sunt propriu)!is cunoscuti * public generic. Feedbac/)ul informatiei trebuie studiat prin mi#loace specifice. Comunicarea de masa mi!ea!a pe MbombeN informati$e" pe impactul noului" pe sen!atii tari. Alte @ipare ale Comunicarii 1. Comunicare formala si informala 2. Comunicarea orala 3. Comunicarea grafica si demonstrati$a 4. Comunicarea scrisa 5. Comunicare prin atitudine Comunicarea formala si informala 7esa#ele care circul. pe canalele reglementate" prestabilite ale unei organi!a4ii" institutii etc. constituie comunicarea formal.. Con4inutul comunic.rii este legat de acti$itatea institu4iei" de munc. 2i de tot ceea ce este legat de aceasta. Comunicarea formal. poate consta din mesa#e $erbale" non$erbale" scrise" sub form. de scrisori" mesa#e telefonice" mesa#e radio" imprimate" note interne. >e4eaua de comunicare formal. cuprinde canale formale" create prin stabilirea unui sistem formal de responsabilit.4i conform structurii ierar&ice a organi!a4iei<institutiei. >e4eaua ideal. este cea care con4ine canalele de comunicare de #os -n sus" de sus -n #os" pe ori!ontal.. Deseori direc4ia de comunicare pe ori!ontal. lipse2te sau este ineficient. 2i -n acest fel scade e%actitatea informa4iilor. De obicei" intr)un grup de lucru" liderul este cel care elaborea!a normele relationale" iar anga#atii trebuie sa le respecte. 7anagerul<liderul autocrat 'ba!at pe control rigid( stabileste obiecti$ele * comunicare unidirectionala 'in sens descendent(. 7anagerul<liderul de tip participati! 'ba!at pe autocontrol( stabileste obiecti$ele impreuna cu subordonatii * comunicare bidirectionala. Comunicarea de sus in #os este reali!ata de manager spre anga#ati. Poate fi utili!ata si pentru a sc&imba opinii" atitudini" pentru informare. Acest tip de comunicare necesita si un feedbac/. De aceea e completata cu comunicarea de #os in sus. Comunicarea pe ori!ontala este o alta directie a comunicarii formale care se reali!ea!a intre manageri pe po!itii similare sau persoane de la departamente diferite. Holul creat -ntre cerin4ele sistemului formal 2i cele ale -ntregului sistem al organi!a4iei este completat de sistemul de comunicare informala. Acesta este alc.tuit dintr)un num.r mare de mesa#e" p.reri 2i e%presii ale sentimentelor anga#a4ilor? ea se desf.2oar. pe canale dictate de necesit.4ile !ilnice" care nu corespund cu cele ale comunic.rii formale. 3eon Festinger dup. ce a efectuat un num.r de studii asupra comunic.rii" a g.sit trei surse de tensiune care generea!a comunicarea informal. -ntre grupuri5

)pentru a sim4i apartenen4a la grup" anga#a4ii trebuie s.)2i comunice opiniile" atitudinile importante" astfel informa4ia circul. -n mod neoficial -n -ntreaga organi!a4ie 2i -ntre grupuri" subgrupuri. )anga#a4ii -2i e%prim. speran4ele 2i ambi4iile -n leg.tur. cu ne$oile lor de reali!are" afiliere" putere. )anga#a4ii trebuie s. e%prime sentimente de bucurie" ostilitate" sup.rare" etc 2. Comunicarea orala Cea mai u!uala forma de e%primare" preferata datorita calitatilor sale5 o cale directa de abordare" e%punere" re!ol$are a unor probleme" ofera sansa $erificarii rapide a modului in care mesa#ul a a#uns la receptor" poate u!a imediat de argumente suplimentare" face apel la e%plicatii" comparatii greu de reali!at intr)o alta maniera" da posibilitatea $i!uali!arii reactiei interlocutorului. @rasaturi ale persoanelor cu abilitati de comunicare5 0%presi$itatea figurii" gesturilor si cu$intelor? @alentul oratoric? Stapanirea limbii in care se transmite<receptea!a informatia? C&arisma? @ipuri de c&arisma5 6esianica 'Eisus C&ristos" Dalai)3ama(? Cezariana 'sist. politic autoritar * Eulius Ce!ar(? Eroica 'Ha$roc&e" 0caterina @eodoroiu(? 7otalitara 'fi%ism ideologic) Stalin" Oitler(? ,opulista 'in conte%t de cri!a democratica" miscari de masa" e%. lider de sindicat(. Comunicarea orala poate fi5 Comunicare $erbala Comunicare non$erbala Comunicare para$erbala Comunicarea $erbala Cand comunicam" trebuie sa transmitem un mesa# interlocutorului. Pentru a emite cu succes mesa#ul" mai multe conditii sunt necesare5 $ocea" articularea" ritmul etc. A. Aocea * este unica si permite recunoasterea indi$idului dupa sunet. Fu toata lumea areo $oce dulce si agreabila" insa e posibil sa ne modulam $ocea5 sa $orbim mai tare"cu intonatie" cu forta si folosind un anume debit $erbal. C. Articularea ) se refer. la mi2c.rile organelor de articulare * limba" $.lul palatin" falca" din4ii" bu!ele. C. >itmul )succesiunea silabelor accentuate si neaccentuate dintr)un cu$ant se numeste ritm.Aorbirea umana poate fi lenta" rapida sau sacadata" iar $ite!a de rostire a propo!itiilor sau fra!elor constituie ritmul $orbirii'tempo(. Comunicarea non$erbala Se defineste ca o comunicare silentioasa si contine toate elementele" in afara scrisului si $orbirii" care fac parte din procesul de comunicare. Scopuri5 A)l face pe interlocutor mai atent? A)i intelege intentia? A instaura un climat de incredere. Componentele comunicarii non$erbale A. distanta C. !onele de interactiune C. e%presia fetei D. gesturile A. 2istanta Conform teoriei pro%imitatii a lui 0.@. Oall" distingem 4 tipuri de distante5 Distanta intima Distanta personala Distanta sociala Distanta publica. 0ste posibil sa recunoastem tipul de relatie intre indi$i!i e$aluand distanta dintre ei. 8. 9onele de interactiune 1. !ona publica) distanta e mare 'P3m(5 discurs" cu$antare publica

2. !ona sociala * distanta 1m2I)3m5 inter$iu" negociere 3. !ona personala * distanta 6I cm) 1m 2I5 con$ersatie cu un prieten" membru de familie 4. !ona intima * distana I)6Icm5 a spune un mesa# la urec&e" a saruta pe cine$a C. E1presia /etei Comunicarea prin e%presia fetei include mimica 'incruntarea" ridicarea sprancenelor" incretirea nasului" tuguierea bu!elor" etc.(" !ambetul 'prin caracteristici si momentul folosirii(" si pri$irea 'contactul sau e$itarea pri$irii" e%presia pri$irii" directia pri$irii" etc.(. Fata este cea mai e%presi$a parte a corpului si e%presia acesteia constituie un mi#loc de e%primare inestimabil. En mod normal" oc&ii si partea de #os a fetei sunt pri$ite cel mai intens in timpul comunicarii. Se considera" de e%emplu" ca intr)o con$ersatie cu o femeie" ceea ce e%prima oc&ii este mult mai important decat ceea ce e%prima cu$intele. Se spune ca oc&ii sunt ;oglinda sufletului=. 7odul in care pri$im si suntem pri$iti are legatura cu ne$oile noastre de aprobare" acceptare" incredere si prietenie. C&iar si a pri$i sau a nu pri$i pe cine$a are un inteles. Pri$ind pe cine$a confirmam ca ii recunoastem pre!enta" ca e%ista pentru noi? interceptarea pri$irii cui$a inseamna dorinta de a comunica. Q pri$ire directa poate insemna onestitate si intimitate" dar in anumite situatii comunica amenintare. En general" o pri$ire insistenta si continua deran#ea!a. 2. :esturile Encercam sa $orbim cu mainile la spate. Cate$a elemente ale limba#ului gesturilor ar fi5 strangerea pumnilor ) denota ostilitate si manie" sau" depin!and de conte%t" determinare" solidaritate" stres? brate desc&ise ) sinceritate" acceptare? mana la gura ) surpri!a si acoperirea gurii cu mana ) ascunderea a ce$a" ner$o!itate. capul spri#init in palma semnifica plictiseala" dar palma 'degetele( pe obra!" dimpotri$a" denota interes e%trem. 7ainile tinute la spate pot sa e%prime superioritate sau incercare de autocontrol. Atentie insa si la diferentierile culturale. De e%emplu" prin miscarea capului de sus in #os spunem ;da=" in timp ce oamenii din Sri 3an/a redau acelasi lucru prin miscarea capului de la dreapta la stanga. Hestul de aratare cu degetul este considerat nepoliticos la noi" insulta in@&ailanda si absolut neutru" de indicare" in SJA. 7odul in care americanii isi incrucisea!a picioarele 'rela%at" miscari largi" fara nici o retinere( difera de cel al europenilor 'controlat" atent la po!itia finala(? Jn american $a pune c&iar picioarele pe masa daca aceasta inseamna o po!itie comoda sau daca $rea sa demonstre!e control total asupra situatiei. 3a noi oamenii tind sa fie destul de constienti de modul in care fac acest gest si il asocia!a in moduri diferite cu formalitatea" competitia" tensiunea. @ip de limba# Procente

3imba#ul corpului

55R

@onalitatea $ocii

3SR

Continutul mesa#ului

TR

Constructia globala a pre!entarii orale5 Pregatire Structura >ele$anta Enceperea pre!entarii Enc&eierea pre!entarii 0%primare $erbala ) Claritate ) Aolumul $ocii ) Jtili!area pau!elor ) 3imba

0%primarea non)$erbala ) 7entinerea contactului $i!ual cu audienta ) Atitudinea rela%ata ) Folosirea limba#ului trupului pentru a reliefa mesa#ul ) Folosirea ec&ipamentelor $i!uale ) Folosirea competenta a ec&ipamentului '$ideoproiector" &andouts)uri" etc.( ) Aarietate ) Claritate 3. Comunicarea grafica si demonstrati$a Are un impact &otarator asupra auditoriului" necesita o buna pregatire" accentul comunicarii este fi%at nu doar pe calitatea imaginii" respecti$ a sunetului dar si pe aspectul de imbinare a elementelor de pre!entare cu cele logice" de stil si de argumentare faptica. 0%. conferinta $ideo. Comunicare grafic)demonstrati$a ) mi#loace5 flipc&art" tabla etc. Comunicarea grafic. solicit. spiritul de obser$are 2i informare f.c,nd apel la capacitatea de g,ndire concret. 2i abstract.. Hrafica folosit. trebuie s. cuprind. toate datele necesare unei inform.ri corecte indicate prin simboluri" legende" cu$inte" cifre. Aceasta trebuie neap.rat s. fie e%presi$. 2i estetic.. 0ste recomandabil s. se apele!e la comunicare $i!ual. numai atunci c,nd este ne$oie 2i -n acest ca! s. fie pe -ntelesul auditoriului" -nsotind)o cu un comentariu adec$at. Hrafica urm.re2te ordonarea 2i pre!entarea unui ansamblu de date referitoare la o anumit. problem. -ntr)o manier. sintetic." u2or de perceput. Fu -ntotdeauna este indicat s. apel.m la comunicarea grafic." dar utili!area ei -mbun.t.te2te comunicarea 2i tre!e2te interesul 2i atentia receptorului. 4. Comunicarea scrisa Argumentarea comunicarii scrise nu e neaparat mai buna decat a celei orale" insa uneori e predilecta ' Aerba $olant" scripta manent(. Scrisul reflecta raportul forma)continut * teoria formelor fara fond" @. 7aiorescu) introducerea unor institutii imitate dupa cele ocidentale si carora nu le corespundea un fond adec$at in mentalitatea romanilor. Firma5 scrisoare de afaceri" proces)$erbal" raport" fisa postului" minuta" scrisoare de intentie" CC" etc.? Comunicare on line *transmiterea de informatii prin Enternet si na$igarea spre o locatie dorita * neK media. 5. Comunicarea prin atitudine Comunicarea prin atitudine face referire la un comple% de componente5 ;imba.ul non !erbal )al trupului* ;imba.ul para!erbal ;imba.ul actiunilor si deciziilor ;imba.ul ambiental ;imba.ul culorilor 1. 3imba#ul non)$erbal este reflectat" in principiu" de po!itia si miscarea corpului 'gesturi" postura" mimica(. 0%ista o mimica pentru fiecare tip de manifestare. Sa ne oprim asupra comunicarii atitudinale care marc&ea!a limba#ul trupului5 7ana intinsa in semn de salut nu trebuie sa fie transpirata? Q figura desc&isa" !ambitoare lasa o impresie buna la o intalnire? Aorbitorul trebuie sa adopte o po!itie dreapta" sa pri$easca desc&is auditoriul si sa nu faca e%ces de mimica? En defa$oare sunt muscatul bu!elor" baterea tactului etc. >espiratia trebuie controlata 'semn de ener$are(. 0% de gesturi5 C+ina5 nu imbratisa" nu saruta" nu mangaia un c&ine!" fiindca nu le plac contactele fi!ice. @rebuie sa bei ceaiul care ti se ofera" in semn de respect si de acceptare a traditiilor. %aponia5 salutul tip plecaciune 're$erenta( este mult mai apreciat decat stransul mainii. Cum sa interpretam limba#ul trupului Semnale negati$e5 ) mainile in solduri * agresiune ) picioarele si bratele incrucisate ) inc&idere" defensi$itate ) mainile in bu!unare ) respingere" inc&idere ) mainile incrucisate la ceafa ) superioritate" detasare ) ciupitul radacinii nasului ) e$aluare negati$a ) pri$irea in #os sau intr)o parte * neincredere ) trasul de lobul urec&ii * insecuritate

) corpul este inclinat spre spate * respingere ) strangere de mana ) mana moale ca un peste mort" palma indreptata in sus denota supunere si dependenta Semnale po!iti$e5 ) picioarele si bratele desfacute * desc&idere ) mangaiatul barbiei ) apreciere" deci!ie ) capul inclinat intr)o parte * interes ) frecatul mainilor ) anticipatie) gesturi largi" palme desc&ise * desc&idere ) strangere de mana ) ferma si nu prea lunga" palma indreptata in #os denota siguranta" tendinta de a domina 2 3imba#ul para$erbal * implica elementele a#utatoare $ocabularului5 $ocea si $olumul ei" intonatia" re!onanta" accentul" ritmul etc. Aorbele rostite pe un ton autoritar imprima personalitate" cele spuse Ufara $laga= arata ca persoana este dominata. @onul diferentia!a si indi$i!ii sensibili si educati de cei Uprimiti$i= sau $ulgari. 3. 3imba#ul actiunilor si deci!iilor are ca punct de plecare aprobarea si respectul" respecti$ antipatia si de!ilu!ia" create in mintea cui$a" ca efect al aplicarii unei &otarari din partea altei persoane. De e%.5 lipsa comunicarii interpersonale la un anumit ni$el Vneintelegri" conflicte. 3iderul #oaca un rol important5 daca fa$ori!ea!a anumiti subordonati sau daca e principial si corect. 4. 3imba#ul ambiental se refera la mediul in care se desfasoara munca" actiunile" odi&na" rela%area etc. 0l abordea!a tipul si structura mobilierului" bibliotecii" plantelor" dotarilor te&nice si $i!ea!a pe de o parte" corelatia dintre acestea si necesitatile con#uncturale? pe de alta parte" incidenta ambientului asupra indi$idului care)l umani!ea!a. 5. 3imba#ul culorilor a#uta de multe ori la stabilirea starii de spirit a purtatorului lor" a transmitatorului unor informatii sau a#uta la desfasurarea unei discutii. 'culorile calde fa$ori!ea!a con$ersatia(. Abastru5 autoritate distantata? >osu5 $i$acitate" energie? Albul5 oboseala? Aerde5 liniste? Halben5 spontaneitate" intimitate? Portocaliu5 stimulator emoti$. Estoria fiecarui popor" traditia nationala sau a familiei" educatia indi$iduala" intuitia" temperamentul" religia pot delimita rolul culorilor. 'e%. Doliul simboli!at prin alb<negru<$iolet(.