CURSUL 1: CE ESTE ANTROPOLOGIA? 1. Ce e antropologia? 2. Antropologia i subdisciplinele sale 3. Antropologia si alte tiine sociale 4. Etnologie, Etnografie 5.

Relativismul Cultural; Distincia emic-etic 1. Ce e antropologia? Diferenele i asemnrile ntre culturile umane. Studiaz diversitatea uman n timp i spaiu. Traducere cultural. Comparativismul este de baz. Antropologii studiaz alt societate, ncercnd s o fac inteligibil societii din care provin. Antropologia sociala si culturala are ca domeniu de interes toata umanitatea si incearca sa inteleaga legaturile dintre diverse aspecta ale existentei noastre. Antropologia este studiul profesional al speciilor umane, in toate aspectele sale, de la biologie la cultura. (2000, manual de antropologie) Analiza comparativa a cum oamenii se comporta in circumstante sociale. Raymond Firth (anii 40, The Meaning of Social Anthropology) Scopul antropologiei este largirea universului discursului uman. Clifford Geertz (anii 80, Thick Description). Studiul comparativ al simtului comun, atit in formele sale comune, cit si al efectelor sale sociale. (anii 2000, Michael Hertzfeld, Anthropology: Theoretical Practice in Culture and Society) Sa descrie caracteristicile comune majoritatii societatilor umane Antropologul este intr-o situatie comparabila cu cea a astronomului. Misiunea antropologului este aceea de astronom al constelatiilor umane. (anii 60, Claude Levi-Strauss, citat in Claude Lvi-Strauss and the making of structural anthropology, de Marcel Hnaff). In mod tradiional, antropologii au studiat societile exotice; in prezent studiaza si societatile europene Dezvoltarea antropologiei n sec 19 i nceputul sec. 20, n SUA: preocupare legat de istoria i cultura indienilor americani. Etnografia: sens dublu

(1) Proces i metod metoda etnografica: cercetarea de teren, observaia participativ (2) Produs: un articol sau o carte scris n urma unui proces de cercetare de teren Etnografia difer de scrierea de cltorie, gazetrie, sondaj, notele personale ale antropologilor. CUM? Etnologia: teoria elaborat pe baza acumularii de etnografii.

CURSUL 2-Cultura. Antropologia de birou sau de fotoliu: date adunate indirect, prin intermediul misionarilor, comercianilor, exploratorilor. Evolutionismul: Cum a aparut? Dupa 1700: Multe descoperiri tiinifice: omul a trit pe pmnt de mai mult dect timp se credea. Pastorii luterani calculaser pe baza bibliei c D-zeu a creat pmntul pe 19 august 4523 nainte de Cristos. Acumulare gradual de date despre oamenii din alte zone ale lumii, ale culturi, alte rase.

Structural functionalismul: Studiul sistematic al unei culturi, mai degraba decit studiul evolutiei. Studiile de structural funcionalism: descrierea paternurilor de reziden, rudenie, apartenen, motenire, mariaj care explic funcionarea unei grup social. Instituiile sociale (ex. rudenia) provin din nevoi ale oamenilor: nevoia de socializare i transmiterea identitii si a proprietatii, a organizarii politice. De aici provine i noiunea noastr actual de cultur: Malinowski despre cultura: un tot integrat ce formeaz constituia grupurilor sociale, a ndemnrilor, credinelor i obieceiurilor.

Metoda prin care cultura poate fi studiata cel mai bine: observatia participativa Antropologul trebuie sa o observe viata cotidiana a unei societati, institutiile sociale precum economia, rudenia, religia. o sa invete limba populatiei respective.

o sa stea perioade lungi si sa devina unul dintre nativi, sa vada lumea din punctul de vedere al nativului. Trasaturi cultura: 1. Invat prin simboluri: nva i animalele (ex. s se fereasc de foc), dar la oameni nvtarea depinde de simboluri semne care nu au n mod necesar o legtur natural cu lucrurile pe care reprezint. Cliford Geertz: cultura este un sistem de simboluri, mecanisme de control planuri, reete, reguli, instruciuni de ghidare a comportamentului. Simbolurile nu snt doar lingvistice, snt i obiecte: steagul, apa (religie).

Se nva contient i incontient: nimeni nu spune ct de aproape trebuie s stm unii de alii. Comunicare lingvistic : atuu important n adpatarea la mediu maimuele au abiliti culturale rudimentare. 2. Imprtit i cupriztoare: Nu e atribut individual, ci de grup. Credinele, experienele, memoria leag oamenii ntre ei. Cultura cuprinde aspecte care snt privite ca triviale sau care nu merit atenia cercettorilor (ex. ce fac oamenii n spaiul privat).

3. Integrat: Cultura nu este o colecie aleatoare de obiceiuri i credine. Dac se schimb economia, rudenia sau sistemul de relatii de proprietate se schimb i cultura (ex. Nuer ex.?)

CURSUL 4-: ISTORIA PREZENTULUI: OPT MILIOANE DE ANI DE EVOLUTIE SI ADAPTARE IN CITEVA SLIDE-URI EVOLUTIONISM SELECTIE NATURALA CREATIONISMUL Speciile snt imuabile, nu se pot schimba - D-zeu. Carolus Linnaeus: prima clasificare a plantelor i animalelor Specii, subspecii, ordine, etc Dac nelegem ordinea natural, nelegem ordinea

divin Critic: daca toate formele de via au fost create n acelai timp, de ce exist fosile de animale care dispar. CATASTROFISMUL Focuri, inundaii au distrus speciile vechi. Dup fiecare eveniment, D-zeu a creat din nou.

Selecia natural Procesul prin care natura selecteaz forele cele mai competitive pentru supravieuire i reproducere. Selecia natur apare acolo unde exist competiie pentru resursele strategice. Speciile necompetitive dispar. Rasele : grupuri sociale despre care se presupune c au o baz biologic Interpretarea social a diferenelor biologice

Clasificarea oamenilori n rase este arbitrar; Nu aleatoare, ci cu o legatura slaba intre clasificare si trasataturile fiziologice. Clasificrile rasiale variaz de la o societate la alta; Biologia oamenilor nu variaz att de brusc, ci ntr-un mod gradual. In biologie: rasa este o subspecie a aceleiai specii, care s-ar reproduce cu o alta subspecie, dar o face din cauza izolrii geografice. Fenotipul anatomie i fizionimie Culoarea pielii, forma prului, culoarea ochiului, tipul de snge, capacitatea de a distinge culorii, greutate, forma corpului, trsturi faciale, etc

Homo erectus 1.8 milioane de ani n urm; Foc - a ieit din Africa, n Asia i Europa; Unelte mai complexe; Vnat n grup; S-a dublat capacitatea cranian 900 cm2. Homo sapiens 300000 de ani n urm

Neandertalii Craniu foarte mare 1300 cm2 Au trit n Europa, trunchiuri masive, mediu rece. Homo sapiens modern Toi oamenii moderni au aprut n urm cu 200000 de ani Dintro femeie care a trit n Africa Sub-saharian. Descendenii au plecat din Africa n urm cu 135000 de ani. In urm cu 12 s-a ncheiat ultima glaciaiunie S-au rspndit Homo sapiens sapiens In locul mamiferelor mari mamui, oamenii s-au orientat spre cules/pescuit/vnat.

CURSUL 5-Rudenia Rudenia este o constructie culturala si sociala: Rudenia se bazeaza pe, dar nu poate fi redusa la biologie; Rudenia e o relatie recunoscuta public. Rudenia este recunoasterea sociala a unor legaturi biologice. Rudenia determina formarea de grupuri; Rudenia determina drepturi si obligatii individuale; Rudenia reglementeaza comportamente, si nu doar cele sexuale; FUNCTIILE RELATIILOR DE RUDENIE Ofera reguli pentru transmiterea mostenirii (bunuri materiale); Ofera reguli pentru transmiterea succesiunii (bunuri imateriale); Ofera o continuitate intre generatii. CASATORIA Engogamie - exogamie Endogamie: casatorie in cadrul grupului etnic, profesional, rude etc Exogamie: casatorie in afara grupului etnic, profesional, de rude Casatorii preferentiale intilnite in multe societati

Intre veri Levirat: casatoria cu vaduva unei rude apropiate. Sororatcasatorie cu o femeie din grupul nevestei infertile, infidele etc.

Casatorii romantica - Societatile vestice industriale; importanta grupurilor de rude mai scazuta Monogamie - poligamie Monogamie: un sot si o sotie America: monogamie seriala Poligamie: mai multe femei, un singur sot Poliandrie: mai multi barbati, o singura sotie Exemplu Toda, sudul Indiei , Nepal Schimburi de bunuri/servicii legate de casatorie: Zestrea: familia femeii ofera bunuri familiei mirelui Pretul miresei: familia mirelui ofera bunuri familiei miresei.

CURSUL 7-Ecologia si cultura Antropologia ecologic sau antropologia mediului sau ecologia cultural o Studiul relatiei dintre organizarea sociala si a culturii pe de-o parte si mediu pe de alta parte. Economia si cultura Economia (def): Studiul alocarii rationale a resurselor finite, in vederea maximizarii profitului si utilitatii. Doua variante principale 1. Economia neoclasica (micro-economia): Alocarea resurselor si luarea deciziei Cerere Oferta

2. Economia politica (economie institutionala): modalitatea in care resursele sint alocate inre grupurile din societate: munca,capitalul,tehnologia,renta.

3. Studiul antropologic al economiei (antropologie economica): studiul comparativ al productiei, schimbului, consumului in diferitele societati umane. 4. Analizeaza relatiile sociale din jurul productiei, schimbului si consumului. (2) ASUPRA PRESUPOZITIILOR Economia este definita ca stiinta alocarii eficiente a resurselor finite, prin decizii raionale de ctre indivizi care ncearc s i maximizeze utilitate. Antropologia (economic): Pornete de la presupoziia c legile economiei de pia nu se aplic n toate societile umane. o Toate presupoziile economiei neoclasice snt discutabile; o Nu pot fi aplicate la orice societate, snt valabile n Occident. Banii au fost interpretati in mai multe feluri: Banii sint o marfa care nu are valoare in sine. o Valoarea lor consta tocmai din convertibilitatea repetata, din lipsa valorii de intrebuintare. Banii sint o creatie a legii. o Banii au si o natura politica, prin asocierea lor cu statul. o Statul este cel care promite convertibilitatea banilor in aur, fie validarea lor in timp, faptul ca valoarea marfii este stabile. o Exista o legatura clara dintre bani si stat: controlul statului si reglementarea banilor echivaleaza cu un monopol asupra productiei, rezervelor si validarii mijloacelor de plata. Oamenii nu detin bani datorita calitatilor lor ca marfa, ci datorita garantiilor statului privind posibilitatea schimbarii lor pe viitor.