Actele constitutionale Romanesti

Adoptarea unei legi fundamentale in Romania a fost desemnata in anul 1938 de Nicolae Iorga drept Cea dintai necesitate in statele Romanesti intrucat in conditiile procesului de modernizare a intregii vieti social-economice politice si culurale de la sfarsitul sec !"III si inceputul sec!I! si in conte#tul patrunderii si difuzarii ideilor revolutiei franceze era necesara instituirea unui fundament al organizarii institutional-politice$ Cerintele de modernizare a societatii romanesti inclusiv a institutiilor isi vor gasi implinirea prin adoptarea in anul 18%8 a conventiei de la &aris act constitutional emis de cele ' puteri garante ce incerca sa impuna o ordine interna pentru &rincipatele (oldovei si "ala)iei si care in anul urmator se vor uni su* domnia lui Al$I$Cuza$ +aca conventia de la &aris a fost un act constitutional impus din afara de catre puterile vremii si ca o dorinta ce dorea sa rezolve revendicarile adunarilor ad-)oc in 18,- la . mai prin lovitura de stat data de Cuza acesta modifica Conventia de la &aris si implicit adopta o noua constitutie su* denumirea de /tatutul +ezvoltator al Conventiei de la &aris ce incerca sa mena0eze orgoliul puterilor garante desi in fapt acest nou act constitutional sporea puterile domnitorului in stat si pregatea terenul pentru punerea in practica a marii sale opere reformatoare$ 1 noua etapa de modernizare a statului roman dupa sfarsitul domniei lui Cuza se leaga de momentul instaurarii dinastiei straine prin principele Carol si de adoptarea cu adevarat a primei constitutii interne Romanesti la 1 iulie 18,,$ Avand ca model constitutia 2elgiana din 1831 considerata la vremea aceea cea mai li*erala din 3uropa aceasta consitutie a fost adaptata necesitatilor Romanesti$ In cele 8 titluri si 133 de articole constitutia consacra faurirea statului Roman modern proclama monar)ia constitutionala pe temeiul separatiei puterilor in stat precum si drepturile si li*ertatile cetatenesti$ In plus aceasta lege fundamentala a statului limita prerogativele domnitorului la cele ale unui monar) constitutional creea conditiile pentru alegerea unui guvern stipula responsa*ilitatea ministrilor pentru acctiunile lor si intarea principiul separarii puterilor in stat$ 3#istenta partidelor politice li*ertatea de e#primare oferita presei functionarea guvernului si a parlamentului cu putere reala de legiferare si e#ecutare au fost trasaturile dominante ale unei societati aflate in proces de modernizare$ Aceasta constitutie se pastreaza o lunga perioada de timp pana in anul 19.3 cand va fi inlocuita cu o alta constitutie democratica inspirata din realitatile politice si sociale ale romaniei mari$

&roiectul constitutiei din 19.3 a apartinut &artidului National 4i*eral &N4$ &romulgata la .8 martie 19.3 si pu*licata in monitorul oficial o zi mai tarziu noua lege fundamentala avea la *aza constitutia din 18,, din care pastreaza ', de articole$ Cele doua acte constitutionale se *azeaza pe principiul separarii puterilor in stat5 e#ecutiva legislativa si 0udecatoreasca un alt element de continuitate ale celor doua constitutii fiind pastrarea aceleiasi forme de guvernamant monar)ia constitutionala prin principe apoi prin regele Carol I respectiv urmasul lui 6erdinand$ +eose*irea dintre cele doua constitutii are la *aza sistemul de vot$ &entru alegerea deputatilor la 18,, corpul electoral era impartit in - colegii dupa criteriul averii si al originii sociale 7vot cenzitar8$ &otrivit constitutiei din 19.3 alegerile se desfasurau pe *aza votului universal egal direct secret pe *aza reprezentarii ma0oritatii$ In ceea ce priveste consitutia din 19.3 aceasta a contri*uit la democratizarea societatii romanesti pe *aza acestui act fiind adoptate legea pentru unificarea administrativa din 19.% si legea electorala din 19.,$ In plan economic legile ela*orate de li*erali au crescut ponderea industriei in ansam*lul economiei nationale si a fost stavilita ponderea capitalului strain$ 9otodata legea fundamentala adoptata in 19.3 prevedea principiul suveranitatii poporului 7toate puterile emana de la natiune8 su* impactul votului universal numarul alegatorilor a sporit considera*il iar caracterul reprezentativ al corpurilor legiuitoare a devenit mai pregnant$ In general adoptarea unui act constitutional pentru un stat asigura *aza politico-0uridica pentru guvernarea tarii si intotdeauna se leaga de o modificare politica si constitutionala sau c)iar de necesitatea unei modernizari$ In cazul nostru atat adoptarea constitutiei din 18,, cat si acelei din 19.3 a pornit de la o necesitate respectiv mentinerea unirii celor . tari si asigurarea cadrului 0uridic pentru guvernarea lui Carol I in timp ce desavarsirea unitatii nationale a Romanilor din 1918 si formarea Romaniei mari prin unirea celor 3 provincii impunea la randu-I adoptarea unei noi constitutii care sa armonizeze relatiile dintre centrul si provinciile istorice romanesti$ Am*ele constitutii au fost *enefice pentru evolutia politico-institutionala a Romaniei asigurand cadrul unei modernizari in plan intern in timp ce in plan e#tern am contri*uit la o afirmare a tarii prin principii de guvernare ce se revendicau ca apartinand unui stat de drept$