Sunteți pe pagina 1din 25

Cugetari memorabile

de Petre Tutea Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul. Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu si invers, ca oamenii au practici sinistre n istorie. Am avut revelatia ca n afara de Dumne eu nu e!ista adevar. "ai multe adevaruri, ic eu, raportate la Dumne eu, este egal cu nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent n esenta, sediul lui nu e nici n stiinta, nici n filo ofie, nici n arta. Si cnd un filo of, un om de stiinta sau un artist snt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga "aicii Domnului. Acum, mai la batrnete, pot sa spun ca fara Dumne eu si fara nemurire nu e!ista adevar. Au falsificat suta la suta alegerile. Ati citit #Complicatiile te$nicii votarii%& Nu puteam sa vote nici eu, att era de complicat' Pai ce(i acest ceusesc )*+ pentru niste golani care nu( s n stare sa conduca nici o gara& Incapacitatea de guvernare a astora s(ar putea sa fie sansa $oitului rom,n sa devina viu#Domnule Tutea, daca ati fi fost ales presedinte la ./ mai, prin absurd, care ar fi fost prima $otarre pe care ati fi luat(o&% 0 Prima $otarre1 privati area, nsemnnd constructia celor doua comune1 comuna agrara, ntemeiata pe gospodarul dibaci si priceput, si comuna urbana, guvernata de ntreprinderi, de acesti giganti ai lumii moderne. Si as fi creat institute care sa sincroni e e poporul rom,n cu toate cuceririle speciei om, mutate n spatiul vala$. Ca eu nu contest poporului rom,n ca limba lui si geniul lui intelectual i permit sa mute creatiile speciei om la el acasa. 2mul, cnd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adica devine american, spun eu. 3u as scrie peste Statele 4nite astfel1%2mul este un animal care fabrica unelte.%"(au ntrebat unii care snt foarte filoamericani ce cred despre americani. Snt lacatusi cosmici, domnule, le(am is. India, de pilda, este inferioara te$nic Americii. Nici nu ncape ndoiala1 America o baga la jiletca. Da5 spiritual America e o 6$ana7 pe lnga India e primitiva. Americanii nu mor n ra boi. Snt supranarmati. Dau lovituri drobitoare. 8a ei cine face economie la munitie raspunde n fata Senatului. 3u nu pot fi americanofob dect n ceea ce priveste descompunerea religioasa n secte. Dar din punct de vedere politic- si noi si rusii ar trebui sa avem n frescele din biserici un Columb, caci fara el nvatam acum nemteste cu dictionarele pe genunc$i. 9n belsugul de(acolo nu poate aparea o gndire teologica. Americanii n(au vocatie7 l invoca pe Dumne eu doar ca sa le binecuvnte e pravaliile. 3i gndesc negustoreste. 3!ercita stapnirea lumii doar la casele de bani. Antisemitismul nu e o reactie spontana a rom,nilor, a germanilor, a polonilor, a france ilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin e!ces. 3 provocat de ei ca spaima, cre nd ca(l previn. Antisemitismul functionea a dupa principiul actiunii si reactiunii. Pai daca rabinul "oses :osen, care e doctor si face parte din Consiliul "ondial 3vreiesc, l njura pe 3minescu- Pai ce ar ice el daca eu l(as lua pe "oise pe faras& Nu am fost si nu snt antisemit, pentru ca ar nsemna sa fiu anticrestin. Pentru ca, sa fim cinstiti, Cristos nu e din ;alticeni. 2 baba murdara pe picioare, care sta n fata icoanei "aicii Domnului n biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu 0 baba e om, iar laureatul premiului Nobel e di$or. Iar ca ateu, asta moare asa, di$or.

3u cnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. 9ntre un credincios si un necredincios, nu e!ista nici o legatura. Ala e mort, sufleteste mort, iar celalalt e viu si ntre un viu si un mort nu e!ista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada. Ateii s(au nascut, dar s(au nascut degeaba. 3u nu detest burg$e ia. 3u m(am lamurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un pacatos. Spunea odata un preot batrn1 Circula o icala ca banul e oc$iul dracului. 3u nu(l concep ca oc$iul dracului, eu l concep ca pe o scara dubla. Daca(l pose i, indiferent n ce cantitati, si te misti n sus binefacator pe scara, nu mai e oc$iul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stapn. Nu pot evita neplacerile batrnetii si nu ma pot supara pe Dumne eu ca m(a tinut pna aproape la noua eci de ani. 9nsa batrnii au o supapa foarte nteleapta1 au dreptul la nerusinare. 2 nerusinare nelimitata. Cnd ma gndesc la suferintele batrnetii, mi dau seama ca n natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. ;aptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumne eu pentru noi. 3u snt iudeocentric n cultura 3uropei, caci daca scoti <iblia din 3uropa, atunci S$a=espeare devine un glumet tragic. ;ara <iblie, europenii, c$iar si laureatii premiului Nobel, dormeau n craci. Stiinta si filo ofia greaca snt foarte folositoare, dar nu snt mntuitoare. Prima carte mntuitoare si consolatoare pe continent 0 suverana 0 e <iblia. 3!ista o carte a unui savant american care ncearca sa motive e stiintific <iblia. Asta e o prostie. <iblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate. 8ut$er, ct e el de eretic si de ev ec, a spus doua lucruri e!traordinare1 ca creatia autonoma e o cocota si ca nu e!ista adevar n afara de <iblie. "ie mi(a trebuit o viata ntreaga ca sa aflu asta. 3l nu era asa batrn cnd a dibacit c$estia asta, ca era calugar augustin- "ie mi(a trebuit o viata ca sa ma conving ca n afara de <iblie nu e nici un adevar. S$a=espeare, pe lnga <iblie, ( eu demonstre asta si la Sorbona ( e scriitor din 6aesti. 9n afara slujbelor bisericii, nu e!ista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, n asa fel nct si vecinatatile devin sacre n pre enta lui. Stii unde poti capata definitia omului& 0 te ntreb. 9n templu. 9n biserica. Acolo esti comparat cu Dumne eu, fiindca e!primi c$ipul si asemanarea 8ui. Daca <iserica ar disparea din istorie, istoria n(ar mai avea oameni. Ar disparea si omul. 9n biserica afli ca e!isti. Ce pustiu ar fi spatiul daca n(ar fi punctat de biserici' 9n afara de carti nu traiesc dect dobitoacele si sfintii1 unele pentru ca n(au ratiune, ceilalti pentru ca o au ntr(o prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mijloace au!iliare de constiinta. Ceausescu n(avea masca de golan, ci masca de golan fioros. Nu mi(am nc$ipuit ca un golan analfabet poate sa aiba o asemenea pofta de lu!urie. >ila lui de la Neptun-totul e de aur acolo. D(aia s(a si numit #epoca de aur%Asa( isul triumf al proletariatului, care a sfrsit ca triumf al lui Ceausescu, a fost triumful lui 6olanescu si o trecere n ntuneric. Asta a fost revolutia proletara. Ce s(a petrecut n decembrie 5)* n(a fost o revolutie, ci o restauratie1 geniul politic al poporului rom,n a atestat rease area n ordinea naturala. Asta s(a ntmplat atunci1 o restauratio magna. ;ara sa ignor jertfele de la Timisoara, ma opresc la manifestatia din fata Comitetului Central, cnd multimea a $uiduit tiranul. Atunci s(a ntmplat un fenomen fundamental1 reintrarea n

ordinea naturala a poporului rom,n. Cnd multimea i refu a tiranului ncrederea, asta calca n gol. Asa a calcat Ceausescu 0 n gol. Cioran e o inteligenta pura. Pai, ca sa te fti ca el prin Paris, trebuie sa ai inteligenta. Ca acolo inteligenta este' Are o singura trasatura inadmisibila n fiinta lui1 e neconsolator. 3u m(as ntlni cu Cioran n nelinistile mele, care seamana cu ale lui, iar el s(ar ntlni cu misticismul meu n lirismul lui. 9n ce priveste cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran sa nu moara aici unde s(a nascut, cum a murit ?ant. 3u pe Cioran l vad mpacat n amurg cu sine, cu Sfntul Apostol Pavel si cu Absolutul Divin, pentru a nu muri n lumea aceasta. Ceea ce e ciudat la Cioran, nu e nelinistea de a fi om, ci nelinistea de a fi rom,n. Comunismul e cea mai mare aflare-n-treaba din istoria omenirii. Comunistii au vrut sa ne faca fericiti cu forta1ba, sa fiti fericiti, ca va ia mama dracului' Adica sa mannci bine, sa bei bine, sa dormi bine si la loc comanda' Ca sa constati ca e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie sa ai doctoratul n stiinte sociale. 2rice bou vede ca nu e bun. 3l vede ca ma(sa rabda, nevasta rabda, copiii rabda- vede tot si totul pute. A te poune comunismului nseamna a apara puritatea Codului Penal. Comunistii nu trebuie tratati ca infractori de drept comun. Ca $otii de bu unare, ca tl$arii, ca violatorii de dameComunismul e imanentism absolut1 el muta complet omul n lumea asta. Comunismul nseamna negatia omului total, ca omul total apartine la cele doua lumi1lumea trecatoare si lumea vesnica. 2r, comunismul ancorea a n dimensiunea lumii trecatoare si n felul asta nu e uman. Pentru ca daca i spui unui om normal1 ma, esti un animal rational muritor si dupa tine ramn doar viermi si minerale 0 ti da cu bta n cap' "(am gndit sa scriu un pamflet anticomunist si m(am gndit sa iau anticii si modernii, cei mai mari pamfletari pe care(i ntlnesc, si sa iau de acolo cele mai acidulate imagini sau figuri de stil. Si m(am gndit ca e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. Si am ajuns la o intuitie mult mai corecta pentru a defini orice miscare comunista. Iau un Cod Penal cu tri$otomia, tripartita divi iune a infractiunilor1 crime, delicte si contraventii. Definesc crimele pe rnd, delictele pe rnd si contraventiile pe rnd, si scriu dedesubt1 comunismul e infractor la ordinea universala, naturala pre enta n acest integral Cod Penal. 3i snt infractori, comunistii, nu snt oameni politici. De altfel, Douglas, ministrul de e!terne al Americii, a dat o definitie a comunismului1 e!ista n dreptul penal crime continue si crime continuate7 comunismul e o crima continua. Comunistii snt att de terestri, ca eu nu i(as lasa nici sase urce n avion, si ntre <ucuresti si "oscova i(as pune sa mearga pe jos, umplnd desagii cu mncare din loc n locComunistul stie ca e animal, stie ca e rational si stie ca e absolut muritor. Dar n felul asta, cu toata rationalitatea lui, ntre el si di$or nu enici o deosebire. Comunismul, unde a triumfat, te beleste sistematic. :usia a demonstrat 0 te$nic, practic si teoretic 0 nulitatea comunismului. Stalinismul e definitia comunismului. 4nde nu e stalinism, dupa trei luni cad de la putere, ca nu snt n stare sa dea nici- apa. Nu se poate impune comunismul dect cu bta, cu parul' Nu se poate face economie n comunism si de catre comunisti. Astia nu snt n stare sa conduca nici o comuna rurala. 9ncurca apele, nfunda fntnileComunismul este un cancer social. 4nde se instalea a, ramne pustiu. Att e!trema stnga, ct si e!trema dreapta snt falimentare. Comunismul, de pilda1premisa lui majora e egalitatea reala, absoluta a oamenilor. 9n nici unul din regnurile cunoscute nu

e!ista egalitate 0 nici n regnul mineral, ca aurul nu e egal cu carbunele, nici n regnul vegetal, ca plantele nu snt egale, si nici n regnul animal, ca pisica nu e egala cu leul, cel putin ca forta. Si nici n specia om nu functionea a, cu att mai mult, principiul egalitatii. 3 damnat esential comunismul prin premisa lui majora1 egalitatea reala a oamenilor, care este o utopie. Si nca- da, vorba lui <erdiaev, cusurul utopiilor nu sta n constructia lor, ci n faptul ca toate snt reali abile. 3 un parado!, nsa este adevarat ca parado!ul este limita pna la care poate merge inteligenta umana, dincolo de care apare nimicul. Comunistii snt vacari1 considera oamenii ca vacarii cire ile. Cum poti gndi egalitatea absoluta 0 ca asa trebuie s(o gndesti ca sa fii comunist 0 cnd nici nu iesi bine n strada si te(ntlnesti cu ea, cu inegalitatea& Si la comunisti snt stapni si slugi, dar ei snt ipocriti, pentru ca stiu ca iegalitatea oamenilor nu poate e!ista nicaieri7 snt perfect escroci, tocmai pentru ca afirma ca esenta comunismului este egalitatea reala a oamenilor. Premisa egalitatii absolute e nula, iar socialistii adauga putin sifon n vinul asta. Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urmaresc. Comunistii urmaresc egalitatea anar$ica finala. Astia snt comunistii 0 anar$isti' Prin finalitatea lui, mar!ismul nu e ostil anar$iei, pentru ca nu poti fi egalitar dect daca esti anar$ic. Cnd se vorbeste de totalitarismul comunist e o contradictie n termeni. Totalitari nu pot fi dect oamenii care pleaca de la ntreg la parte 0 dupa formula aristotelica. 2r, comunistii, nu snt totalitari. Dupa ce ma oriente & Dupa Manifestul comunist, care e evang$elia lor, evang$elia rosie. Acolo se spune ca idealul lor e o societate fara stat, fara clase, conceputa ca o asociere libera de indivi i. 3 incendiul anar$iei finale, sfrsitul Manifestului, cum ice ?aut=i. Comunistii snt anar$isti la finalitate. Totalitari snt fascistii, $itleristii si <iserica Catolica, pentru ca si ea pleaca de la principiul aristotelic1 ntregul premerge partea. Astia snt totalitari. "i(a spus un iarist1 Nu mai spuneti asta, ca apaciti tineretul' Daca toti i considera pe comunisti totalitari, nu pot sa dau pe post asta- Dar eu 0 ce(i n gusa si(n capusa. Nu ma dau napoi. Nu pot sa mint. Cei care stau sub fluviul evenimentelor, stau fie din orgoliu, fie din capacitate de adaptare. Dat, de multe ori, adaptarea la mprejurari se c$eama conformism si conformistul se deosebeste de plosnita doar prin aceea ca ea n(are ratiune-Cei care nu se conformea a trag consecintele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de adaptare. Dar adaptarea tine mai mult de biologic dect de spiritual. De pilda eu ma situe n fluviul inform al stanilismului, care se revarsa prin stanilismul $aotic anglo(sa!on asupra 3uropei centrale. Deci cum pot fi eu, daca ncerc sa judec acest fluviu inform al stanilismului care situea a omul n regnul animal, cum pot eu sa scap de acet animalism& Prin orgoliu, ma opun 0 si intru n temnit. Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, sa stiti un lucru1n lupta cu evenimentele politice majore omul basculea a ntre eroism si lasitate. Te supui evenimentelor, stiind ca singur nu le poti nfrnge7 si nu(ti convine sa candide i la eroism. :eactionar e cel vetust si nvec$it. Conservatorii mari nu snt reactionari, pentru ca au de partea lor legile eterne ale lui Dumne eu. Cred ca acum la noi, ar fi optima o conducere conservatoare, reali ata nsa ntr(un climat democratic. Adica un partid conservator, traditionalist, nationalist, ntr(un climat liberal. Ca sa nu faca din conservatorism instrument de tiranie, ca eu nu pot sa accept n numele nici unei idei sa asupresc o singura celula dintr(un om. Constitutia liberala din @*.A nu e o opera, e o capodopera. 4n rege puternic, nfasurat ntr(un stat al normelor liberale1 separatia puterilor si libertati cte doreste nea Nita7 nici nu poate duce attea libertati'

Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia i premerge. Prima idee de creatie reala, au adus(o n istorie crestinii. De creat doar eul crea a, iar omul imita. 3u cnd citesc cuvntul creatie 0 literara, mu icala, filo ofica 0 lesin de rs. 2mul nu face altceva dect sa reflecte n litere, n mu ica sau n filo ofie petece de transcendenta. Cum sa fie creatura creator& #Bai tata, sa(ti arat mosia pe care ti(am facut(o cnd nu eram n viata-% Pai cum sa fie creatura creator& 2mul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, <ergson spune ca noi l respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cu aerul. Noi sntem crestini fara sa vrem. Si cnd sntem atei sntem crestini1 ca respiram crestinismul cum respiram aerul. Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu mar!ismul. :eligia e e!presia unui mister trait, or ideologia e ceva construit. A fi cresti nseamna a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gndit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut. Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin depasirea e!tramundana a conditiei sale 0 acesta este omul crestin. Nimic nu poate inlocui crestinismul7 nici toata cultura antica precrestina. 3u snt de parere ca apogeul 3uropei nu e la Atena, ci n 3vul "ediu, cnd Dumne eu umbla din casa n casa. 3u definesc stralucirea epocilor istorice n functie de geniul religios al epocii, nu n functie de ispravi politice. Isus Cristos este eternitatea care punctea a istoria. Daca nu cunosti revelat 0 prin gratie divina 0 sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda, povestea cu marul lui NeCton, care a ca ut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta1 #Il tomba dans une mDditation profonde Eui l5a conduit jusEu5a la loi de la gravitation universelle%. Si eu spun1 daca NeCton gndea pna la Fudecata de Apoi, nu descoperea nimic' Dar el a fost mult mai ntelept. Cnd a fost ntrebat cum a descoperit gravitatia, a is1 Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva n natura # legea gravitatiei%& ;enomenele lumii interioare si ale lumii e!terioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds ca e!plorea a lumea interioara si e!terioara cu jocul lui de ipote e si ca descopera ceea ce vrea el. 3l cauta7 dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, trebuie sa fie ca NeCton, inspirat. N(ar trebui sa se vorbeasca asa mult despre democratie. 3u, n materie de democratie, nu am nici o parere personala. "a bi ui pe doi gnditori clasici. Pe Platon si pe Aristotel. Platon sustine ca snt trei forme de guvernamnt degenerate1tirania, oligar$ia si democratia. Aristotel spune ca democratia este sistemul face fiecare ce vrea. Si eu am spus1 dupa cum se vede. <ergson e mai cuviincios ca Aristotel si ice ca democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurabil1 n(are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social n care face fiecare ce vrea si(n care numarul nlocuieste calitatea- Triumful cantitatii mpotriva calitatii. <ergson a fost acu at n micul dictionar filo ofic al lui Stalin ca e fascist. ;ara sa gndesc n stilul darCinismului social, nu pot sa ramn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. Democratii gndesc corpul social aritmeti at1 numara capetele toate si unde e majoritate, $ai la putere. Sufragiul turmei' Asta e parerea mea despre democratie.

9n democratie, numai ntmplarea naste un mare sef. De pilda, un mare conducator n democratie a fost Clemenceau, care a condus politic primul ra boi mondial. 3u, ct as fi de aristocrat n gndire, politic trebuie sa fiu democrat. "asa e absoluta7 fiecare prost luat n parte e un prost si att. Dar toti prostii astia, luati mpreuna, snt un principiu istoric. Prin nsasi ordinea ei ideologica, democratia l obliga pe idiot sa stea alaturi de geniu si sa(i poata ice1 ce mai faci, frate& Partea proasta este ca oamenii de e!ceptie pot ajunge captivi n cire ile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masa se e!prima specia. Prin individ se e!prima personalitatea. Numai ca, uneori, un individ ajunge sa influente e foarte mult asupra maselor. Acestia snt alesii. Istoria este facuta de alesi. Parado!ul societatii umane este ca multimea i produce pe conducatori, iar acestia o conduc. Ideea de ec$ilibru social este caracteristica oricarei democratii burg$e e. Asta e forta constanta a democratiei. Iar e!tremelor 0 fie e!tremei stngi, fie e!tremei drepte ( , care violea a ideea de ec$ilibru social, democratia le este ostila. 3u nu snt democrat. Am asemanat democratia cu jigodia la cine1 nu scapa dect cei care snt tari. 3u snt democrat numai dintr(un singur motiv1 din respect fata de poporul rom,n. Si pna la urma mi(am modificat po itia1 nu snt democrat, snt demofil, iubitor de popor. Democratia totala e cimitir istoric. Noi nu sntem n pericol, ca n(avem nici macar democratie7 un cimitir istoric presupune un trecut de viata care sa fie ngropat. Si totusi cel mai bun sistem social e cel care pleaca de la respectul mastii de om1 democratia. Democratia e imperfecta, dar fara ea e greu de vietuit. 3ste un soi de $aos suportabil. Democratia este sistemul social care face posibila e!istenta idiotului alaturi de geniu. Dar ea se deosebeste de egalitarismul comunist prin lege. 9n democratie legea functionea a, n vreme ce n comunism legea nu e!ista7 e tiranie. 3u cred ca omul e facut de Dumne eu si cred ca Dumne eu n(a instalat nici un drac n el. Nu pot sa spun ca Dumne eu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura lui Dumne eu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia 8ui. 4n filo of care se bate fie sa gaseasca argumente pentru e!istenta lui Dumne eu, fie sa combata argumentele despre ine!istenta lui Dumne eu repre inta o poarta spre ateism. Dumne eul lui "oise este neatributiv. Cnd l ntreaba "oise pe Dumne eu1 Ce sa le spun alora de jos despre Tine& 0 Dumne eu i spune1 3u snt cel ce snt. 9n fata lui Dumne eu, geniul e var primar cu idiotul. <inele si raul snt conceptelepedagogiei lui Dumne eu fata de oameni. Dumne eu s(a revelat, dovada ca este. De fapt, vn oleala asta $aotica a lumii actuale, framntarea lumii actuale, ma convinge ca nu e!ista dect Dumne eu. Ca totul e muritor, si universul si omul, si ca lumea a fost facuta de Dumne eu din nimic si o va spulbera din orgoliul divin de(a o face din nou 0 considernd ca prima lui isprava s(a necat istoric. 9n celebra Dclaration des Droits de lHomme et du Citoyen a :evolutiei france e, prima propo itie e o idiotie absoluta sau n cel mai bun ca un sofism1 2amenii snt egali de la natura. Asta e ca si cum ?ant ar fi egal cu Iliescu. 2amenii snt inegali de la natura. Sint inegali nsisi membrii unei familii, n care unul poate fi genial, altul mediocru si altul imbecil. Substanta ereditara e un mister. 3galitatea e cel mai mare dusman al libertatii. Principiul egalitatii, pe care(l ve$iculea a democratii din lume, functionea a n mod real numai n religie, fiindca numai religia crestina considera oamenii egali n fata lui Dumne eu.

3minescu, despre care Iorga spune ca(i e!presia integrala a natiunii rom,ne, iar <laga ca repre inta #ideea platonica de rom,n%, e rom,nul absolut. 8(am definit eu1 suma lirica de voievo i. Noica a fost o personalitate, dar a spune #epoca Noica% e ca si cum ai spune #epoca 6$ita Popescu%. Nu a fost nici macar o epoca #Nae Ionescu%, cu toate ca el ntr(adevar, putea face epoca. 8a fel 3liade, Cioran. ;ace oare epoca un profesor universitar la C$icago& Iar Cioran a spus1 3u snt cazul Cioran 0 si nu cred ca s(a i menit cnd a afirmat asta, pentru ca, e evident, n(ati au it de #cioranism% n :om,nia. 3l este, ca de altfel si 3liade, o personalitate care s(a limitat la ea nsasi. 9nsusi Iorga, din acest punct de vedere, i(a ramas inferior lui "aiorescu, pentru ca "aiorescu a punctat epoca lui. Samanatorismul lui Iorga a marcat, dar nu a facut epoca, ci poate fi considerat doar un eveniment. 3uropa e formata din trei familii de popoare1 familia popoarelor germene, a celor latine si familia popoarelor slave. Parerea mea e ca dominanta e latina si spiritul european nu e nici slav, nici german, ci latin. 8atinitatea e dominanta europeana. Nu 6ermania. S(au batut germanii, dar snt tot subalterni, ca si slavii. Asa, daca gndesti omul ca european, au nemtii o e!presie1 a vorbi de puritate germana, polone a, france a este ridicol, pentru ca popoarele 3uropei snt die Fruchte einer Promenademischung GProgeniturile unei corcituriH, adica doua babe surde, cu doi cini, stau la taifas si dupa doua ile afla ca toti cateii fatati de catelusa nu seamana cu fiul babei. 3vreii au geniu religios. 3i au creat doua religii, iudaica si crestina. "ai glorioase nu vad religii n lume- Snt o rasa superioara, snt parintii religiei noastre. Pentru ei cultura nseamna religie. :estul este arta si stiinta. Cultura nseamna la ei spirit si numai ei au lasat cultura pe unde au stat, ovreii. Cultura 3uropei e iudaica si civili atia e multiforma. Iudeo( germano(latino(slava. De ce au e!istat ntotdeauna resentimente fata de ovrei& 0 Stilul lor de viata. Cnd n Antic$itate, au intrat n contact cu romanii, acestia i ntelegeau la nivelul sticlei. Nu stiau ce snt. Nu semanau cu romanii. 3u nu vorbesc rasial, vorbesc antropologic1 pur si simplu nu(i ntelegeau. 9n 3vul "ediu, pe vremea cnd europenii aveau meseriasi(bijutieri, rusii mncau paie. ;ara traditia asta adnca, nu se poate face supercivili atie moderna. Ienopol spune asa1 >iciul esential al istoriei rom,nilor, din cau a ra boaielor nentrerupte cu turcii, e absenta de dospire ndelunga a 3vului "ediu. 3!trema dreapta, ca si cea stnga, e falimentara. 2mul nu e dispus, de dragul unei minoritati numite elita, sa ajunga iobag. Nici ultimul maturator nu este dispus sa renunte la libertate pentru ca n frunte se afla un tiran care e ntelept ca Platon. 9ntelepciunea aluia e de doua parale. Daca ala se reali e a utopic pe sine, cel de pe strada sufera. 6reselile gndirii de dreapta la noi& Absoluti area totalitarismului, care este european falimentar. 3!cesele. Absoluti area ideii totalitare, care confisca personalitatea, si mai ales ignoranta n ceea ce priveste onestitatea lui Bitler, acestea au fost greselile. Bitler a spus1 Nu respect dect un singur cuvnt, cel dat poporului german. Iar :ibbentrop a declarat ca 6ermania n(are nevoie de prieteni, ci de supusi. Pai cum poti sa mai fii colaborator cu un asemenea imperialism& 2rice e!trema este socialmente insuportabila, pentru ca e lipsita de ideea fundamentala a oricarei societati bine organi ate, ideea de ec$ilibru. 3!tremele violea a ideea de ec$ilibru social. Si poporul, si foarte multi intelectuali nu pot suporta e!tremele, iar democratia este ostila e!tremelor, care confisca 0 si e!trema stnga si e!trema dreapta 0 personalitatea umana. Nu cred nsa ca e!trema dreapta poate fi gndita n paralel cu cea stnga, cum se face.

3!trema dreapta nu confisca proprietatea, personalitatea legata de proprietate. 3!trema stnga e egalitara7 egalitatea coercitiva e sterili anta. Nu stiu daca fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca sa fii fantastic trebuie sa fii transsen orial, n afara de concret si de real. 9nsa fantasticul nu e totuna cu misticul si la o adica el e mult mai aproape de sen orial si foarte ndepartat de mistic1 pentru ca lui i lipseste relatia cu misterul. Carui barbat nu(i plac femeile& 9n primul rnd la iubesti pentru farmecul lor, si n al doilea rnd le iubesti pentru ca fac oameni. 3u ncerc o e!perienta1 ncerc sa ma depara ite de filosofie, de paduc$ernita metafi icii. Cioran s(a depara itat mai demult, desi face filo ofie. 4n prieten de(al meu ice1 te depara ite i, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc n tren, nu nseamna ca eul meu e calea ferata. 9n 3vul "ediu s(a formulat de catre filo ofii sireti teoria adevarului dublu1 secundum fidem 0 adevarul dupa credinta si secundum rationem 0 adevarul dupa ratiune, ca sa aiba cale libera pentru filo ofie. Adica sa rataceasca pna i ia dracul- Ca poti, n filo ofie, sa ratacesti pna devii nauc. Ce(au reali at filo ofii prin autonomia lor& Nimic' N(au nici un adevar. 8a urma urmelor, are si filo ofia acces la adevar, pentru ca situarea spiritului n adevar e vocationala. <abele evlavioase merg la absolut rugndu(se, iar filo oful trancanind silogisme. ;rancmasoneria doreste puterea cu lo inci democrate. Nu snt religiosi, au o singura religie1 propria lor doctrina. Pe dusmani i anulea a social. Au o structura supranationala, deci snt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anulea a principiul competitiei ntre popoare7 anulea a nsusi principiul civili atiei moderne, nascuta prin lupta. 6eneratia se naste asa1 apare un cap 0 sau poate mai multe deodata, care snt ancorate n acelasi ideal. Si daca idealul este stralucit repre entat, devine forma modelatoare pentru cei care(l urmea a. Trebuie acceptata ideea de oameni(model. 9n vreme ce apostolii se topesc n absolut, modelele se topesc n generatii. Cei ce devin modele snt creatori de epoca si de curente si astfel $otartori pentru cetate. Noi am fost o generatie favori ata1 ne(amm plimbat prin toate universitatile, peste toti scriitorii, peste toti gnditorii- Si am ajuns la limitele scepticismului auto$ton de tip cioranesc. Adica nu sntem, deocamdata, fauritori de sisteme general valabile. 6eneratia mea a debutat n euforia reali arii :om,niei "ari si a murit n nc$isorile comuniste. >oi, care nu ati trecut prin nc$isori, stiti cum arata si cei care nc$id si cei nc$isi. Aveti o perspectiva totala. Tineretul de a i e net superior generatiei noastre. Si asta pentru ca nu este usor pentru el, n climatul asta fioros, asa cum ne(a fost noua, ntr(o lume mai normala. Pai noi am trait sub regalitate, scriam pe Palatul regal # De nc$iriat% si nu pateam nimic' A venit bolsevismul rus cu armele peste el, peste tineret, si el se scutura la mal ca rata de apa. S(a va ut acum n rascoala din 5)*- 6eneratia actuala e grea de glorie. Ca sa te scuturi de bolsevism n plin bolsevism 0 pai cum se c$eama asta& 6eniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un ntelept, ci un suprainteligent. 6eniile snt originale, n masura n care originalitatea e posibila. 9n fond, ma!ima mea a fost aceasta1 Dumne eu este creator, iar omul imitator. Prin ncercarea de a imita mereu Divinbitatea, prin pro!imitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer7 dar nu snt n masura n care e apropiat sfntul. 9n fata lui Dumne eu nu e!ista genii, Dume eu lucrnd nu cu genii, ci cu oameni.

6$eorg$iu(Dej a fost o maimuta revolutionara7 a cre ut ca face si el revolutie, desi imita bolsevismul rusesc. Adica1 sa areste oameni fara judecata, sa(i tin indefinit n temnita, sa(i pun n regim de e!terminare, sa(i ucid daca vreau 0 asta numea el revolutie. Asa facea Stalin. Si Dej, imitndu(l, credea ca e revolutionar. De fapt a fost o maimuta balcanica 0 a tirani at poporul rom,n la adapostul armelor rusesti. Nu& Ce originalitate are revolutia rom,neasca& Dar n(are nici cea ruseasca originalitate- Pai stiti cum am definit eu revolutia ruseasca& Iacobinism tataro(mongol' Teroarea iacobina mutata n stil tataresc la "oscova. Dumne eu a facut lumea si pe om7 si cu om a ncoronat creatia sa. Si l(a nsarcinat sa cunoasca lucrurile. De(acolo vine denumirea lor. 0 2riginea primordiala a capacitatii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logica7 originea mistica a gndirii logice. Aparitia unui mare gnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s(a murdarit si se spala. 6ndirea este o #spalare% a creierului. Asta ma face cteodata sa cred ca gndirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu- De ce gndirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu& ;iindca n(o produc toate creierele. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci ntre 6oet$e si nea 6$ita n(ar mai fi nici o diferenta. 3u am spus ca snt anumite one ale corpului social unde greva trebuie considerata crima antinationala. Pai ia nc$ipuiti(va ca toti brutarii din :om,nia fac greva' Nu mai mncam pine&' 3!ista one ale economiei unde greva trebuie sa fie, n principiu inter isa. "are noroc ca e!ista oameni care snt idioti' ;unctia idiotului e po itiva, pentru ca fara el n(am ntelege nici geniul, nici normalitatea. Pai cum am cunoaste noi un om pe care(l numim desavrsit, daca n(ar fi pre enti astia, idiotii& Iliescu se afla n treaba. Pentru activistii de partid aflarea n treaba e metoda de lucru. Astia snt activisti de partid 0 e neobolsevismul actual al :om,niei- Pai el a declarat n platforma(program ca admira valorile ideale ale comunismului' Cum ai spune1 snt ncntat de dulceata si de deliciul produs n mine de cancerCorpul social e att de afnat, nct, ca soprlele se furisea a la conducere si ajung acolo impostori. 3!ista fisuri n aparatul social si de stat prin care se prelinge ncet, inevitabil, impostura. C$iar si n cele mai stralucite cetati. Ce, credeti ca n ;ranta ajung sus numai personalitati remarcabile& Cnd e vorba de personalitati, n(ai ncotro, trebuie sa le imiti. ;iindca imitatia e un fenomen social inevitabil. Dar nu poti sa imiti un prost, nici un impostor. Cel mult l compatimesti. Am au it odata un profesor de la Polite$nica7 am avut impresia ca asist la un balet de ursi. Daca ntr(un salon, ntr(un colt, unul fumea a si tace, ala e inginer- Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i s(a spus lui "a! Planc=, creatorul fi icii cuantice, ca s(a mai gasit o aplicatie, el a spus1 care e, ma& 4ite care- ( Ca sa ve i, nici nu m(am gndit' Inteligenta, orict de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. Cu ct inteligenta e mai mare, cu att prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s(o justifici. Se spune despre Nae Ionescu ca scuipa inteligenta. Definitia lui Nae Ionescu e aceasta1 meditatia metafi ica mutata la nivel cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n(a facut asta n presa pna la el, nici macar 3minescu. Desi a fost un foarte mare gnditor si desi ramne cel mai mare jurnalist, 3minescu n(a filosofat n publicistica. Calinescu, fata de Nae Ionescu, nici n(a e!istat7 n(avea vocatie filosofica nici ct un maturator. Nae Ionescu nu se masura n vremea lui cu nimeni. 3ra el nsusi.

Nae Ionescu trebuie definit comportamental, n sensul ca avut o atitudine justa fata de toate evenimentele din :om,nia. N(a gndit nsa just ntotdeauna. 3u l(am apreciat mai mult atitudinal, nu ideologic7 nu(l prefer pe omul politic. 9ntrebat fiind cum ntelege gndirea, n forma pura sau n e!emple, Nae Ionescu a raspuns1 e!emplele au fost lasate de Dumne eu pe pamnt pentru ca ideile sa fie sesi ate sen orial si de prosti. A spus despre Jelea Codreanu un lucru, Nae Ionescu1 3u ma screm si lui i vineNu stiu de ce gluma asta de(a face istorie se practica att de mult. Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei7 e consolator acest joc& Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus n cimitir. Ne necam n istorie. Pentru ca istoria nu te nvata numai sa faci ceva, ca popor7 cu istoria tot ce nsemne i n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucre i la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, c$iar daca nu te nlocuieste, te prelucrea a. Si daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete7 tristetea metafi ica e fructul devenirii. Snt prosti istorici anti care se consolea a prin devenire. Devenim mai civili ati, nu& Sau mai cultiAdica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca e!ista ?ant, Descartes, e!ista NeCton, ma rog, attia mari creatori de cultura, si e!ista si fauritorul de religie, Cristos 0 dar nu ne interesea a' Istoria e ntemeiata pe istoria dintre 3va si dracul. Asa ncepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Cristos, atunci s(au suprapus teandric omul divini at si divinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are o afirmatie e!traordinara1 Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut n istorie. Snt doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitatii1 termodinamica si istoria. ?ant spunea ca el e propriul sau legiuitor si stapn. 8ucru la care eu am facut asa1 prt' Asa e el legiutor si stapn cum snt eu popa n cartier. Nu e om, ?ant. N(a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea 6$eorg$e, care se sincroni ea a cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe lnga ?ant. 3u am citit Cronica ratiunii pure ca student si am nlemnit de emotie. Acum am fata de ea, ca mistic biblic, consideratia pe care am avut(o fata de nformatia !ucurestiului. Dar a trebuit sa fac )/ de ani8egionarismul era n nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa cstigator deoarece avea la ba a o eroare 0 nationalismul absolut, care este impracticabil. De la e!cesul de nationalism li s(a tras sfrsitul legionarilor. 8a comunisti, daca nu esti cu ei 0 sau nu mai esti cu ei 0 nseamna ca esti legionar. De ce acest #sindrom legionar% la bolsevici ma ntrebati& ;iindca legionarii snt singurii rom,ni care n(au avut n dictionar la litera 6 cuvntul gluma si cnd i prindea pe comunisti era vai de co onacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma7 asta(i punctul lor comun cu legionarii. Nu se poate spune ca miscarea legionara n(a fost puternica' N(a avut re ultate po itive fiindca e!tremismele snt greu suportabile. Nici fascismul italian n(a durat, nici national( socialismul german n(a durat si erau similare cu miscarea legionara. Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscarii legionare. Nici fascismul si nici national( socialismul n(aveau caracter religios. Bitler era cu mituri germanice, "ussolini era ateu. 9ntr(o ntrunire se spune, "ussolini s(a uitat la ceas si a is1 9i dau ultimatum lui Dumne eu ca n cteva minute sa ma trasneasca daca e!ista' Si apoi s(a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumne eu nu e!ista.

Cel mai potrivit sistem social(politic este liberalismul. Pentru ca asigura elita conducatoare,triumful personalitatii, triumful elitei conducatoare, nu(i asa, si nu deranjea a cu nimic mersul dogmatic al lumii crestine. 9n climatul creat de liberali se poate respira spiritual si se poate progresa material, valorile miscndu(se nederanjate de nimeni. Democratia nseamna mai putin dect liberalismul, care are ntr(un anume fel si un aspect aristocratic. Indiferent cine conduce Partidul 8iberal asta i, poporul rom,n nu poate sa evite liberalismul, fiindca i datorea a crearea statului rom,n modern si a societatii rom,ne moderne. "a interesea a liberalismul biruitor n Statele 4nite, n Faponia si n vestul 3uropei. 3l devine, prin aceasta biruinta, ispititor pentru vn oleala din spatiul rasaritean. 8iberalismul te duce cum te duce trenul la destinatie. 8iberalismul favori ea a corpul social1 te instalea a n sistem si n(ai ncotro3 un fenomen istoric, dar punctea a timpul si spatiul istoric cu constantele lui e!traordinar de utile. 8iberalismul ofera constantele n timp si n spatiu ale ordinii umane, cu toate ca a aparut istoric. Asa cum crestinismul a aparut istoric7 dar a punctat cu eternitatea timpul si spatiul. Pe spatiul domnului astuia foarte mare care se c$eama ntreprin ator, pe pasii astuia se naste toata civili atia moderna. 9n urma liberalismului se afla uniformitatea, care economiceste e sterili anta, iar n fata lui nu se afla dect $aosul. Singurul sistem suportabil, fiindca e copatibil cu demnitatea si libertatea umana, este liberalismul engle . 8iberalismul instituie concurenta ca o competitie de valori, si nu confiscarea umana. 3l are un singur defect1prin competitia dura care se practica n liberalism, nu poate fi evitata aparitia deseurilor sociale, adica a neajutoratilor. 2rice sistem social ramne pna la urma un joc desc$is, neterminat. Nu s(a gasit formula de ec$ilibru ntre individ si societate care sa n(aiba nici un rest. 4nde e omul, n imanenta, absolut liber& 9ntr(o bisericuta din lemn din "aramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa nvaluit de ele ca si credinciosii. 2mul e liber si eliberat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunica tainele care i nvaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa nlocuiesti infinitul si autonomia gndirii cu credinta n Dumne eul crestin1 #:obeste(ma Doamne, ca sa fiu liber'% G mitatio ChristiH 8ibertatea eu o aseman cu o frng$ie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti sa cobori n ntuneric. <ipolaritatea libertatii. Dupa crestini, libertatea este ve$icolul cu care poti sa cobori n ntuneric, daca esti vicios. Infractorii snt primitivii actuali, pentru ca ei nu snt adaptabili la morala ilnica si o calca fiind liberi. Am nvatat la nc$isoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu i e rusine sa si c$inuie semenii. 2ricum sntem captivi n univers. Ne ajunge aceasta gro avie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pna la nivelul puscariei 0 numai omul e capabil de asemenea nebunie. 8iberatea omului e partea divina din el. 8imba rom,na are virtuti complete, adica poate fi ve$icol a tot ce se ntmpla spiritual n om. 3 foarte greu de mnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cntaret de strana. 8imba rom,na are toate premisele valorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu daca e posibil acest mars istoric. Daca am fi fost un popor cuceritor- Noi, rom,nii, nu punctam universalitatea nicaieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este ndrazneala. 8uciditatea este o limpe ire a spiritului nimicitoare. Cnd esti lucid esti n fata cimitirului. A fi lucid nseamna a(ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. 8uciditatea este o

categorie di olvanta. 9n masura n care Dumne eu trebuie primit, si nu nteles, la Dumne eu nu ai acces prin luciditate. "a ntreba "arin Preda cum era cu macedorom,nii si i(am is1 domnule Preda, macedorom,nii nu snt rom,ni, snt super(rom,ni, rom,ni absoluti. Att de napastuti si goniti, au instinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata pe lnga ei, avem forta domestica de rate. "acaim. Am stat cu macedorom,ni n temnita. 9i bateau pna i omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta. Manifestul comunist e avang$elia rosie a comunismului. C$iar unul din autori l numeste #evng$elia% lor1 asa evng$elie la asa autori. 3 cea mai crncena manifestare umana din cte am citit. Nu(i interesea a pe "ar! si pe 3ngels dect distrugerea legica a burg$e iei n istorie, nimicirea unei clase, c$iar daca n burg$e ie un muncitor calificat de la u inele ;ord are salariu ct un secretar de stat sovietic. Da5 n(are importanta. Sa piara burg$e ia' Asta e tot continutul Manifestului. :egele "i$ai I de Bo$en ollern a i bit neamul nemtesc de la <altica la Creta ntr(o noapte si a salvat poporul rom,n de la de astru. "i$ai, regele rom,nilor, a pus pumnul n balanta fortelor, nclinnd(o n lagarul democratilor, ntr(un moment n care nu se stia n care nclina, nici n senatul france , nici n cel american. Ca am redus ra boiul cu un an, pentru ca Bitler sa nu faca arme speciale, ca(n Anglia nu mai ramneau atunci dect iepurii din vi uiniCeea ce e curios n persoana mea e ca snt un mistic industrialist. 9n planul meu din anii 5K/ aveam paispre ece miliardari rom,ni. Atta planuisem eu. Aia faceau ct paispre ece state rom,ne de asta i. 2 linie ferata dubla <ucuresti 0 3piscopia <i$orului aia o fac n doua veri, iar statul n vreo noua ani. 3 un viciu de sistem, de structura aici. Noi a trebuit sa copiem $aosul muscalesc. Stiti ce nseamna un bun ministru& Nu sa fii bun functionar, ci sa ai vocatie de stapn. Cnd un ministru e functionar, se ncurca n $rtii. Iar ca prim(ministru, trebuie sa porti n geanta imaginea ideala a :om,niei, spre care sa te misti asimptotic. 4n mister care se leaga si se de leaga devine o problema si nu mai e mister. "isterele snt supranaturale si snt singurele mijloace de iesire din nlantuirea cosmica, din limitele comunitatii si din marginirea personala. 9n orice ca , daca un mister este comentat si i se gaseste un raspuns, atunci misterul se c$eama problema si raspunsul, solutie. 3 adevarat ca misterul nu e comod, te nelinisteste. Dar daca misterul sr fi absent, nelinistea metafi ica a cunoasterii ar disparea si omul ar deveni mineral. ;unctia po itiva a misterului este incitatia spiritului nostru de a(l de lega. 8upta dintre intelect si mister se datoreste nu numai intelectului, vocational, ci si misterului. Trebuie sa recunoastem ca sntem tmpitiSacerdotul crestin nu e mistagog, el nu interpretea a misterele. "istagog e pagnul, care interpretea a falsa lectura a vietii si universului 0 si asta se c$eama mitologie. Preotul crestin nu talmaceste misterele, ci le comunica, fiind nvaluit ritualic de ele, ca si credinciosii. Dogma eu$aristiei, dogma Trinitatii- ce, e de nasul unuoi popa sa le comente e, comporta asta comentarii& "istica nu e altceva dect ve$icularea misterului. A sti la scara umana, poate fi folositor 0 dar n nici un ca mntuitor. 3 mai mntuitoare o rugaciune ntr(o biserica din 6aiesti dect Platon. Ideea mortii absolute sta la ba a smintelii moderne. Beidegger spune asa1 ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei neantului ilnic. 3l te ndeamna, Beidegger, sa traiesti murind absolut n fiecare i' "oartea ma determina sa fiu esential. "(a impresionat foarte mult sunetul pamntului ca nd pe cosciugul lui Nae Ionescu.

"ortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am gasit totusi la Bomer un mort de toata frumusetea1 Pentensileea, regina ama oanelor, omorta de A$ile. Si plnge A$ile ca a omort frumusetea asta de femeie- Si(atunci Tersit 0 vocea poporului muncitor 0 se apuca sa insulte cadavrul Pentensileei. A$ile i da un pumn si(l omoara 0 pe poporul muncitor 0 ca(i obra nic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am va ut asadar o frumusete, desi n principiu, mortii antici nu snt frumosi. Crestinii snt cei care au introdus masca frumoasa a mortului. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului. Sigur ca forma ideala de guvernamnt e monar$ia. "onar$ia ar presupune si alegeri, si partide si ar presupune un arbitru1 acest arbitru, va nd fortele politice n conflict, alege el, de fiecare data, dar n(o alege pe cea mai populara, ci pe cea mai adecvata interesului general. Deci monar$ia n(are criterii de conducere democratice. De fapt monar$ia a facut :om,nia "are, iar democratia a mai redus(o. 2mul e guvernat pe pamnt de doua morale1 de morala dogmelor, care e crestina si eterna, adica absoluta, si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea omului. "orala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul se misca asimptotic la perfectiune, pe care n(o poate atinge niciodata. "orala n sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru religie dect ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoreti are a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egala cu ero. Seamana cu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti s(o sc$imbi, ca pe tren, la care statie vrei. 2mul autonom nu e capabil sa cree e o ordine morala. 2 primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala publica& Prin nstapnirea absoluta a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor dect prin obiect. "orala publica ntr(un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul marginit. Daca nu situam <iserica deasupra statului, ne aflam n treba si face fiecare ce vrea. Cate$e a poate sa furise e morala 0 cum spune Dante 0 ca sarpele n ra oare. 3litele morale snt mai presus dect cele intelectuale. "ie mi plac oamenii care fac judecati. Cei care fac silogisme snt fata de adevar, cum snt curcile alea care se ncurca printre popice. Napoleon face adevarata istorie a :evolutiei france e. 4n om care a refacut ordinea naturala, punnd parul pe $aimanalele de pe ulita. Cnd a fost ntrebat cum si e!plica intrarea armatelor sale n Tarile de Fos ca pe bulevard, n timp ce regii ;rantei se pinteau la ele adarnic, Napoleon a raspuns1 N(au intrat armatele ;rantei, ci ideile revolutionare de pe drapel' 9ncepuse o noua filo ofie a istoriei, cu Napoleon. Am fost acu ati, noi, astia de dreapta, ca e!ageram puterea natiunii. Toate popoarele fac asa. Nemtii se considera buricul pamntului, engle ii doua buricuri ale pamntului, france ii trei buricuri si jumatate. ;iecare crede ca neamul lui e buricul pamntului. :om,nismul a nsemnat, pentru generatia noastra, sa fim noi nsine. Ca a fi la stnga nseamna a fi n pom. ;iecare popor vrea sa fie el nsusi. Si am vrut si noi, astia de dreapta, sa fim rom,ni. Snt rom,n si ca rom,n ma socot buricul pamntului. Ca daca n(as fi rom,n, n(as fi nimic. Nu ma pot imagina france , engle , german. Adica nu pot e!trapola substanta spiritului meu la alt neam. Snt rom,n prin vocatie. Tot ce gndesc devine rom,nesc. Daca e!ista o stiinta a natiunii, eu snt de meserie rom,n. Nationalismul poate fi practicat si cuviincios. Nimeni nu poate inter ice unui popor sa(si traiasca traditia si istoria cu gloriile si nfrngerile ei. P,rvan ice1 etnicul e punct de

plecare si universalul punct de sosire. 3u, ca nationalist, am gndit multa vreme ca natiunea e punctul terminus al evolutiei universale. Cnd dispar popoarele, intram n Turnul <abilonului. ;ara nemurire si mntuire, libertatea e de neconceput. 2mul, daca nu are n substanta lui ideea nemuririi si mntuirii, nu e liber. Seamana cu berbecul, cu capra, cu oaiamul a depsit conditia de animal abia atunci cnd n el a aparut ideea nemuririi, care nu trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei. ;ara Dumne eu omul ramne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si merge spre nicaieri. Si el ramne asa c$iar daca este laureat al premiului Nobel sau maturator. Cnd, unde si n ce scop a aparut el n calitatea asta de om& Daca se ntreaba singur si nu e un eu n dreptul casei care sa(i revele e data nceputului, nseamna ca omul ramne un biet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri. 2mul istoric mosteneste pe cel primordial, care, jucndu(se pe frng$ia libertatii, a mpletit purul cu demonicul, viata cu moartea, lumina cu ntunericul, libertatea cu nlantuirea si, ramnnd captiv, jocul dintre el si lume, pepetuu nemplinit, este un amestec de sfnt si drac, c$iar daca pare a fi intefgru. Sufera de toate bolile si viciile imaginabile. Nu poate iesi singur din el si din natura. 2mul nu se poate autodefini. 3l se defineste prin semeni. Constatam actul individuatiei, dar nu ne dam seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. 3u, Petre Tutea, spun ce cred eu despre mine si cnd ramn singur cu mine uit si unde m(am nascut7 si n singuratate as muri de melancolie ca maimuta lui Andreev. Pre enta mea e definita de contemporanii mei. Drama omului este dualismul e!istentei lui7 e alcatuit din corp si suflet si joaca ntre corp si suflet la infinit. Corpul nu e etern, iar sufletul, c$iar daca este, nu e convingator. Dar nici corpul nu este, n nici un fel convingator. Capul nu are biruinta definitiva7 faptul ca e muritor i anulea a esentialitatea. Tot ce e!ista n noi si nu ne obliga sa ne sinucidem din disperare, se c$eama spirit. :enasterea italiana, unde omul este situat n centrul universului, este eretica din punct de vedere crestin. Autonomi area puterii omului este n sine demonica. Parerea mea este ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus. Deoarece setea de absolut nu i(a fost satisfacuta la grad biopsi$ic, omul e etrn trist. Aotonomia spirituala a omului este ilu orie si ea se misca perpetuu ntre Dumne eu si dracul. ;ara credinta si <iserica, omul ramne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd ici ca omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd ici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor l distinge de restul vietatilor, nescotndu(l din perspectiva mortii absolute."oartea devine relativa, ca o trecere numai prin religie 0 stiinta, oict de savanta, nescotnd omul dect aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de ccapra pentru ca fac silogisme, daca apar si dispar n mod absurd din natura. Scara valorilor umane contine1 sfntul, eroul, geniul si omul obisnuit 0 dincolo de acestia situndu(se infractorul. Sfntul, eroul si geniul snt fara voia societatii, care e obligata sa(i recunoasca. Nimeni nu(ti contesta dreptul la e!istenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie sa faca confu ie ntre tine, sfnt, erou si geniu. 2amenii snt egali n fata legii, adica trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o gogoasa- Nimeni nu(ti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti mediocru, nu trebuie sa te instale n vrf, pentru ca nu e nici n interesul tau. Acolo

trebuie sa stea cei dotati. Sfntul sta n fruntea tablei valorilor pentru ca el face posibila trairea absolutului la scara umana. 3roul se consuma facnd istorie si nedepasind sfera laicului. 3roul este admirat 0 asa cum este si geniul 0 dar nimeni nu i se nc$ina, c$iar daca fapta lui aduce foloase reale omului. 9n vreme ce sfntul se situea a dintru nceput n eternitate, eroul moare n istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om mplinit, este fi!ata doar n timp si n spatiu. 2mul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu snt independente nici ficatul, nici rinic$ii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. 2mul, ca ntreg nu poate fi gndit dect biblic7 stiintific, nu. "oise e mai valabil dect ultima noutate evolutionista a stiintei. 3u disting ntre omul modern si omul istoric. 2mul etern este omul primordial, integral creat de Dumne eu dupa c$ipul si asemanarea 8ui. Iar omul istoric e omul care devine, si raportat la acest primordial, e un fel de neom. Istoria e neomenie lui. Ca nu se poate, din cel ce am fost ntreg, sa fiu dumicat n epoci, n ile si n clipe. 2mul istoric e captivul clipelor, nu numai al anilor, lunilor, ilelor, si orelor din timpul lui Stefan cel "are sau de cnd vorbesc eu acum, ci si al clipelor n care l definesc ca neom. Ca trebuie sa acceptam1 omul etern are un sinonim, homo religiosus. 2mul religios e omul etern. 2mul stiintific e neomul istoric. Tot ce face el poarta pecetea preaomenescului lui. 4manitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu. 2rdinea nu trebuie sa fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea n afara adevarului, e de ordine. 8a germani e o ordine pe care nu o simti. C$iar cnd ve i un politist, ca o statuie, pe strada, el nu(ti apare coercitiv, ci regulator. 2riginali, vorba lui Beidegger, nu snt dect idiotii. Altminteri doar Dumne eu e original, iar Aristotel nu e original, ca nu face dect sa descrie opera lui Dumne eu. Dar Aristotel, nu ncape ndoiala, e un geniu, pentru ca descrie genial opera lui Dumne eu. Personalitatea e acel individ n estrat cu capacitatea de a se darui. 3roul este o personalitate, deoarece nu(si mai apartine. Personalitatea e un ins care influentea a ambianta prin simpla lui forta $arismatica. 4n om cu $ar. Nu e nevoie sa fie savant, ci sa aiba $ar. 9n majoritatea Dialogurilor, Platon nu re olva nimic. Dialogurile lui snt aporii, adica nfundaturi. Platon e n impas permanent. 9n asta se vede geniul lui, fata de ?ant, care e mai plavan1 el are impresia ca re olva. Platon si da seama ca nu re olva nimic. 3u am afirmat odata ntr(un salon, ca Platon este miscarea spiritului nlauntru eternitatii. Cnd gndim, toti sntem platonicieni. Daca eu ncerc sa gndesc universul, trebuie sa mut <iblia n universul ng$etat al ideilor platonice. Asta nseamna meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios n fata esentelor. ;ata de maretia lui Cristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa(l scuturi si constati ca ar$etipurile lui snt filo ofice, dar daca muti ar$etipurile acstea n n religia lui Cristos, devin modurile n care el vede divinitatea. Platon n(are divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu #demiurg%, ceea ce n greceste nseamna #meserias%. Cnd C$arles "aurras a spus la politi"ue dabord Gpolitica mai ntiH, a spus un mare adevar. ;ara politica sntem pierduti. Adica ne mpungem ca berbecii unii pe altii. 4n mare om politic e un om care are $ar. 3l face posibila e!istenta comuna a oamenilor prin spiritul lui de organi ator si legiuitor. Partidele politice snt cai la carul de aur al istoriei rom,nilor7 cnd devin gloabe, poporul rom,n le trimite la abator. Poporul rom,n, din punct de vedere politic, e greu de glorie.

Pai daca i adunam pe toti ministrii rom,ni de la @*// la @*@), noi am fi putut furni a Angliei si Imperiului <ritanic cel putin cinci ministri- Iar cnd vorbesc de Ionel <ratianu, ar trebui sa ma ridic n picioare, asa a fost de mare ca om de stat' Si a fost inginer- Ceea ce nseamna ca politica e o arta, o vocatie. Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese. Stii cum vad eu diferenta dintre omul politic si cel economic& 2mul politic este vulturul de sus, iar negustorul, rata de jos care se uita la el. Am dorit dintotdeauna sa fac o te a de doctorat cu tema #flarea n treaba ca metoda de lucru la rom$ni. 8a ntrebarile fundamentale #de ce&% si #n ce scop&% aporetica rurala rom,neasca raspunde1 #d(aia%. A venit odata un frantu la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar rom,nul ice1 merge si asa' Trebuie sa scapam de acest #mege si asa%7 ca #merge si asa% nseamna ca merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricnd si nu orice. 8a puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria rom,nilor de golita de crucile de pe scuturile voievo ilor e egala cu ero. Ca doar voievo ii nu s(au batut pentru ridicarea nivelului de trai' Istoria se face cu <iserica. Prima conditie a unui rom,n este sa creada este sa creada ca poporul rom,n este asa cum snt pomii, cum snt animalele, cum e regnul vegetal sau animal- Ce face poporul rom,n e mai putin important dect faptul ca el este pe lume. Poporul rom,n nu e cu nimic inferior poporului german sau france . Ca n(avem un 6oet$e, dar avem un 3minescu. Din punct de vedere politic, vifornita din spatiul n care s( a desfasurat istoric poporul rom,n ne arata ca sntem unul din marile popoare ale 3uropei. Care cronicar spune, Costin parca 0 n(am fost noi #n calea rautatilor%& A reusit vreo inva ie sa(ai impuna stilul si credintele aici& 9n Consiliul de "inistri am vrut sa lamurim problema aceasta, cum sa se limite e cresterea populatiei, iar eu am fost de parere ca rom,nii trebuie sa se nmulteasca ca sardelele, sa cree e o superindustrie ultramoderna, sa se narme e pna n dinti si sa se duca n vi ita ra boinica la popoarele vecine, culcndu(le la pamnt. Si asta am gndit(o n :om,nia' 9mi spunea un ministru1 Snteti cinic, domnule director. I(am raspuns1 Nu. Snt e!cesiv de patriot, domnule ministru. 3u gndeam ca nationalist, binenteles. N(am avut ncotro. Snt un imperialist3u am facut un $a ca secretar al Comisiei economice, spunndu(le1 Domnilor, eu as vrea sa creasca populatia :om,niei, pna(ntr(acolo nct la At$DnDe Palace sa poata sa mannce toti mamaliga cu fasole' 3u aveam niste planuri pentru poporul rom,n1 cucerirea <ulgariei si a 4crainei, ntr(o fa a istorica, si mai tr iu vom mai vedea- Dar nu poti cuceri cu minciuni democratice si cu un popor din care cinci milioane mannca doar de trei ori pe saptamnaCum vad participarea rom,nilor de acum la mntuirea lor& 0 Simplu. Ducndu(se la biserica. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu(i lase cu gura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic. 8a rom,ni prostia e o infractiune, caci vorba(ceea1%Poti umbla doua ore n galop prin <ucuresti si sa nu dai de un prost%. 9ntotdeauna cnd gndesc n spiritul poporului rom,n, ma mut cu arme si bagaje cu speranta n viitor. 4n grec, mi se pare, a spus nu stiu daca la Atena sau aici, 9n <ucuresti1 Noi nu mai sntem, dar voi, rom,nii, veti fi.

6recii, cnd si citesc istoria gndiriidin spatiul lor, at trebui, vorba lui Cioran, sa se sinucida. Capata sentimentul inutilitatii si al decadentei. Adica nu mai poarta numele de greci dect n mod geografic. Att' Ceea ce nu e ca ul cu noi. Am facut o marturisire ntr(o curte cu sase sute de insi, n nc$isoarea de la Aiud. ;ratilor, am is, daca murim toti aici, n $aine vargate si n lanturi, nu noi facem cinste poporului rom,n ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el' 4n tmpit mai mare ca mine nu e!ista. Sa faci @A ani de temnita pentru un popor de idioti' De asta numai eu am fost n stare9n principiu, am certitudinea invincibilitatii poporului rom,n7 si ca asa cum a iesit din impas cu Ceausescu, va iesi din orice impas. Asa cum facut 4nirea Principatelor, mpotriva a trei mari puteri, otomana, austriaca si rusa si a facut unitatea naintea unitatii Italiei- 3 att de viguros neamul asta al nostru, ca nu ma ndoiesc ca virtutile l scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui mi da argumente n sprijinul credintei mele ca poporul rom,n nu poate fi nfrnt. Dume eu e rom,n sau daca nu snt mpotriva lui' 9n lumea valorilor prietenia este cteodata o rpimejdie1 ea falsifica ierarhia valorilor. Nu prin sentimentul amicitiei se defineste o valoare, ci prin rangul uman la care(ti ridici comunitatea din care faci parte. "i(ar fi placut sa fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul seamana cu un tmplar ca ia un lemn murdar din noroi, l spala si face mobila de lu!. Progresul te$nic nu e un adevar, ci o comoditate. Progresul e un util variabil. Ar fi fost util si pentru greci avionul, sa nu se duca dintr(o cetate ntr(alta calare pe magar. Nu e de conceput libertatea fa ra proprietate. 2rice om trebuie sa fie considerat proprietar individual ipotetic, c$iar daca nu poseda nimic. Pot sa fie ciuperci partidele, dar sa binevoiasca sa respecte doi termeni1 taranul stapn la sat si ntreprin atorul stapn n comuna urbana. Dupa aia putem urla ca la terasa. De cele mai multe ori prostii snt atei, intelectualisti pna peste poate, comunitaristi si foarte toleranti, n sensul unui de mat al libertatii. Au o mare re erva fata de cei care vorbesc n termenii credintei si ai natiunii. Prostii repre inta ideea de repetitie goala1 o iau n totdeauna de la nceput. Snt invariabili ca orice lucru nen estrat. Protestantismul est o religie coborta la rangul de morala pentru gradinita de copii. Pudoarea crestina e att de pura, nct carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pna la crestini n(a reali at nimeni. e este ratiunea de stat& 3ste e!ercitiul nelimitat al puteri, aparent legitim care mbraca masca interesului public si care se e!ercita dincolo de bine si de rau, adica dincolo de ordinea religioasa, morala si de drept. Cnd e vorba de stari e!ceptionale, ca ra boiul, insurectia, calamitatile naturale, ea l transforma temporar pe cetatean 0 subiect purtator de drepturi 0 n obiect al puterii politice. :atiunea de stat nu trebuie confundata cu tirania, stare abu iva, cu durata nelimitata 0 #anar$ia canaliei de sus%, cum a definit(o un france . 3u cred ca ra boiul nu e facut de oameni7 e mult prea serios. 9l face Dume eu. Cum ne da si cutremure, ne da si ra boi. 9i spuneam unui comunist sub Ceausescu1 uite, ma s(ar putea ca ntr(un viitor ra boi sa ne bata cu maturile dusmanii, sa n(aiba nevoie de arme' Ati plantat pe spinarea fiecarui cetatean cte o piele de iepure. Pai atunci, s(a terminat cu soldatul. Cei mai crnceni si mai straluciti soldati snt cei ai popoarelor religioase. Cnd mori sub drapel, te gndesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a lui Lil$elm al II(lea, n care fiecare soldat avea o cruce la gt pe care scria %ott mit uns.

Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca religie am latra precum cinii. Ne mastem, traim, ne mbolnavim, mbatrnim si murim. Si ntreg peisajul speciei om culminea a n cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de(a trai. Singurul mod de( a evita nelinistea metafi ica a cimitirelor este religia. Cu religia intri n cimitir n plimbare. Cu filo ofia intri n cimitir 0 cum a intrat prietenul meu Cioran 0 prin disperare. Cine n(a putut fi nlocuita& :eligie' Iar filo ofia care speculea a autonom, face onanie mintala. Si daca vrea sa scoata, sa e!traga esentedin stiintele naturii, e para it. Att' Nu ndra nesti sa spui despre religie, teologal vorbind, ( daca esti cinstit 0 ca a fost nlocuita de filo ofie sau de stiinta. 4n crestin ti spune ca advarul se definesteprin jocul celor doua lumi1 cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti' :eligia este principiul uniformi ator al speciei umane si este singura salvare n care se poate vorbi despre egalitate. Nu poti sa spui ca un pigmeu este egal cu mine, pentru ca el nu(l are pe Dumne eu, nu e un om ntreg. :eligia transforma poporul ntr(o masa de oameni culti. 9ntre un laureat al premiului Nobel care nu s(a idioti at complet si a ramas religios si un taran analfabet nu e!ista nici o diferenta. Nivelul meu intelectual, c$iar daca snt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din <aragan. Pentru ca preotul ala, n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cu absolutul. Stiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul placerii. :eligia este sediul adevarului transcendent n esenta si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. :eligia se situea a peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul absolut unic, care e Dumne eu. Sa vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce(o sa(mi spuna el& 2 baba care cade n fata icoanei Domnului strabatuta de absolut e om, si ala e di$or laureat. 9n Ispita de pe munte 0 retro satana 0 Isus spune1 #9mparatia mea nu e din lumea aceasta% Asta(i nemaiau it'Du(te n mparatia 8ui cu trenul sau cu rac$eta daca poti. Nu poti' 9notam n 4nivers ca mormolocii, si lumea lui Cristos se situea a transcendent ca(n Ispita de pe munte, n mod etern. Tot ce se face n afara teologiei este ononie de prestigiu. :evolutia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii7 doar daca te situe i n afara ei si cree i o lume noua. :evolutia nu adauga nimic Ideilor lui Platon. :evolutia france a n(a fost o revolutie, nici revolutia rusa n(a fost o revolutie. Nu e!ista revolutii, ci doar te$nici insurectionale n batalia pentru putere GCur io "alaparteH. Daca e o #restructurare% a omului, aceasta s(a ntmplat o singura data n timp, la aparitia lui Cristos. Asa am spus eu n temnita1 Domnule colonel 0 eram sase sute de insi ntr(o curte nc$isa 0 nu vDti fi voi, comunistii, niciodata re&olutionari pna nu veti imita pe cel mai generos eu pe care l(a dat istoria lumii, pe Cristos. 9n parabola cu paia ratacita, un pastor paraseste o turma ntreaga n cautarea unei oi. Sa stiti, asta se c$eama #unanimism moral crestin%. ;iindca n universul lui Cristos o celula care mai palpita ntr(un muribund e mai valoroasa dect toate gala!iile posibile. Poarta spre Dumne eu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumne eu e rugaciunea. :ugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact

cu Dumne eu. 6ndita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta nalta, iar nu coboara pe om. Am spus eu odata ca daca un preot din <aragan, cnd se roaga, este Dumne eu cu el, atunci preotul ala nlocuieste toata Academia :om,naA ncercat sa(mi e!plice mie un diplomat rus precum ca "oscova si trage radacinile de la :oma. I(am spus ca nu se poate, pentru ca toti romanii ar fi ng$etat de frig la "oscova. Am fost ntotdeauna foarte ostil rusilor, pentru ca si ei ne(au fost noua. 9mi aduc aminte ca, ntr(o societate de diplomati, mi s(a spus ca rusii snt un popor mesianic. 8e(am raspuns ca nu1 rusii snt un popor numeros cu o obra nicie mesianica si care au preluat <i antul, considerndu(se continuatorii stralucirii bi antine. :usii au un fel de umanitate indefinibila. Am fost la "oscova si nu pot spune despre ei ca snt individual tirani, desi au practicat tirania. Pe de alta parte, nu cred sa fi ntlnit vreun rus care sa fie normal7 asta nu mi(o pot e!plica dect prin faptul ca, probabil s(au corcit cu tatarii. Ce(si nc$ipuie rusii& C(a fost pus jos Bitler si ei snt vaccinati& Au intrat ntr(un teren minat1 n spatiul planetar al intereselor anglo(sa!one, al negustorilor astora. Daca esti n calea unui automobil anglo(sa!on, apare ra boiul. Pai ce(si nc$ipuie muscalii& Ca aia tolerea a sa stai n calea lor& Aia s(au nvatat, anglo(sa!onii, sa fie stapnii lumii 0 si muscalii ic niet' 3i asta(i- Pai $ai sa ne batem' I(am asemanat odata pe rusi cu vacile care dau doua eci si cinci de c$ile de lapte pe i si apoi se baliga n sistar. :usii snt la fel de imperialisti ca 6ermania lui Bitler. Dar ei nu spun asta. :usii snt mai perfi i. Cnd te ocupa si te declari de acord, spun ca esti progresist, iar cnd le rupi falcile, ca esti fascist si reactionar. :usii snt mai abili politic dect germanii. Dovada ca au reusit sa faca din brasoava asta rosie, din rusinea asta care e bolsevismul, o supraputere mondiala, sa impuna Statelor 4nite situarea bolsevismului la rang de supraputere. "a ntreba un rus cu ani n urma1 Domnule Tutea, cum va e!plicati dumneavoastra ca noi, rusii, ntindem mna 3uropei si ea o refu a sistematic& 0 ;oarte simplu, aveti un cancer mintal, se c$iama cancer ideologic mar!ist(leninist. Aruncati cancerul asta la gunoi si 3uropa nu numai ca va saluta, dar va si recunoaste, cum traditonal ati fost recunoscuti, ca parteneri egali. Si atunci 3uropa se va ntinde de la Atlantic la >ladivosto=, iar America va fi a doua Albanie:usul e contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Am facut afirmatia asta, pe care ulterior am retractat(o Gca sa nu se creada ca e vorba de toti rusii, de marele popor rusH, gndidu(ma la 6orbaciov. Pentru ca el spune1 Situatia economica a 4niunii 0 vasa ica dupa M/ de ani de mar!ism(leninism 0 e catastrofica. Punct. Si apoi optea a pentru leninism' Adica pentru cadavrul din Piata :osie, care a creat de astrul astaCultura sateasca este aparent anonima7 anonimatul n aceasta sfera este o simpla ipote a de lucru. Nu poti spune ca la sat oamenii gndesc n cor7 oamenii nu gndesc n grup-8a ba a culturii taranesti este tot personalitatea lor, dar o personalitate anonima, nu ca orasenii, care se semnea a unde vrei si unde nu vrei, pe garduri si $rtie. Adevarurile din lumea rurala rasar asa, ca bra ii, ca fagiiTaranii formea a o comunitate si orasenii o societate. Comunitatea e de natura organica si societatea orasului e de natura construita. 2rasenii snt ju!tapusi, cum snt cartofii n sac, n timp ce satenii stau n sat prin reguli de comportare, convietuire, prin asigurarea sanatatii si ec$ilibrului mediului ambiant. 2bstea taraneasca creea a doar moravuri rurale, dar nu creea a norme pentru o cetate ca cea moderna. Cnd Ion "i$alac$e a creat Partidul

Taranesc si a vrut sa organi e e cetatea pe interesele rurale, i s(a obiectat ca #domnul si doamna "i$alac$e vor ajunge la Cmpulung ntr(o saptamna cu carul de boi-% 3 foarte greu, cnd ai responsabilitatea a ceea ce faci, sa te pui pe scris, fiindca scrisul te definitivea a, n sensul ca te arata fara posibilitate de iesire. Sfntul are forta de coe iune a pietrei. 4n sfnt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e legata de ideea de minune. 4n sfnt poate face o minune. 6eniul face ispravi, nu minuni. 8umea, acum e ancorata n cultul genialitatii ca slavire a progresului n afara. Att. 2r, cu ct sntem mai avansati, mecanic si material, cu att sntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie. Singurii oameni care nu pot fi suspectati ca se nfioara n fata mortii snt sfintii. A fi sfnt nseamna a fi suveranul tau perfect. "(a ntrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i(am spus& 0 Asta nu(i om, domnule, este toata "editerana. Social(democratia este laptele batut al comunismului. Stiti ce vor social(democratii& Sa faca si bine, daca se poate, dar sa nu faca ce trebuie. Social(democratia e anticamera comunismului. Numai ca, daca prin social(democratie s(a intrat n comunism, nu se poate iesi din comunism tot pe(acolo. 3 ca o usa care se poate desc$ide numai dintr(o parte. Social(democratii n(au forta activa de lupta. Pai n(au guvernat 6ermania social(democratii& Drept care au facut pe ei' Trei ore am vorbit atunci n curtea nc$isorii, de Platon si despre Cristos. Jice colonelul1 >a rog sa scrieti ce(ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Drag$ici sa spuna ca snt solidar cu dumneavoastra. 0 Domnule colonel, cum sa fim noi solidari& 3u tocmai d(aia am venit aici, ca nu sntem solidari unii cu altiiAm fost n tinerete de stnga din genero itate. Pentru ca, vorba(ceea1 daca pna la A/ de ani nu esti de stnga, n(ai inima, daca dupa A/ de ani mai esti de stnga si nu esti conservator, esti crestin. Confudam n tinerete comunismul cu comunitarismul. Stnga nu poate guverna. Cnd vine la putere e pustiu. Toate formele de stnga violea a cotidian ordinea naturala a lui Dumne eu. Acum vor sa(l sfinteasca pe Stefan cel "are- A fost cea mai mare personalitate politica si militara pe care au dat(o rom,nii n istoria lor. Carol I icea1 Nu veti mai da unu5 ca asta c$iar daca mai traiti nca un milion de ani. Da5cum sa faci sfnt din el& Ca el era curvar, domnule' 3rou, asta(i altceva- 4n erou national fara egal. Cel mai mare. Da5 sfntCum sa faci sfnt din el&' 3ste incorect sa ai dispret fata de te$nica. 3u nu snt te$nocrat, nsa recunosc ca n batalia pentru adaptare, te$nica este universal utila. Dar asta nu nseamna ca te$nica poarta n ea dimensiunea infinitului. Cnd va disparea ultimul taran din lume 0 la toate popoarele, vreau sa spun 0 va disparea si ultimul om din specia om. Si atunci or sa apara maimute cu $aine. Taranul este omul absolut. Nae Ionescu l concepea pe rom,n ca pe un taran nvatat, dens de credinta. Pai nu e realitate' Cum putem muta un om n cioareci n Academia :om,na& Nu poti absoluti a taranul. 9l poti iubi ca e viguros si ca e rom,n autentic. Ca sigur e rom,n' Daca eu, ca tata a fost popa si maica(mea taranca, si tot ma ndoiesc ca snt rom,n, dar de un taran n cioareci nu trebuie sa te ndoiesti, da(o ncolo de treaba' Ala e rom,n prin definitie. Ala duce cioarecii la primarie si i da certificat de rom,n-3u ma gndesc la taran bio(istoric. Pentru ca el e purtatorul bio(istoric al rom,nilor. ;ara cioarecii lui, aici traiau tatarii, pecenegii, cumanii, turcii, mag$iarii, germanii- Pe cioarecii lui stam. 3u nu snt un om

pitoresc, eu snt un om grav. Cred ca snteti de acord ca, la rangul mintii mele, nu snt pitoresc. Dar n presa apar pitoresc. Si moare de placere mass(media cnd citeste gogosile astea. Jice1 aoleu, ce dragut e asta' 3u nu snt un om dragut, eu snt un om solemn. I(am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar cum va socotiti& Popa, ic. Si unde aveti paro$ia& 0 N(am paro$ie, dar spovedesc pe unde pot. Si eu snt un om greoi de munte, ca 3minescu, fara sa am ndra neala sa ma compar cu el 0 un pisc. Dar si eu snt un om greoi de munte7 si de aceea, nimic nu se desface cu suflu de destin daca ma uit n trecutul meu, cu suflu de destin n mod necesar, ci totul este ntmplator. De aceea am fost condamnat sa condamn adevarul. Nu snt spontan, caut continuu, nu snt vi itat de inspiratie, totul e initiere, efort continuu rational, ca asta e initiere, cautare personala7 caut metodologic mereu o cale catre adevar si nu ajung deloc la el. Si pna la urma ma re um la ce se ntmpla n templu, n biserica, n materie de adevar. 3 vorba de adevar, nu e vorba de comoditate. Ca snt incomod, ca snt batrn, ca biologia vrstei mi(a luat unele virtuti pe care le(am avut n tinerete, asta nu ma deranjea a. Ceea ce ma deranjea a enorm, e ca nu ajung la adevar cautndu(l. ;iindca cel care(l cautanu(l afla, si(l cauta neaflnd si, vorbind socratico(crestin, stie nestind. Nae Ionescu le icea unora ca ar trebui sa faca asa ca ala, aratnd cu degetul catre mine. Da5, ice, ala ne va conduce n viitor-Si ntr(adevar, i(am condus pe toti-la puscarie' 3u snt aristocrat prin adoptiune 0 ca maica(mea era taranca. Cum spune Tudor >ianu despre Titu "aiorescu1 a fost el boier& Daca nu se duceau la >iena si n 6ermania, ramneau doar niste balcanici e!traordinar de inteligenti- Si eu la fel, daca n(as avea cultura filo ofica germana, as fi un siret din Cmpulung, mi(as permite sa ma joc de(a turca. Noi sntem germani de limba rom,na' Se ice ca si animalele, unele simt nevoia de companie7 cica elefantul si magarul nu iubesc singuratatea. 3u ma compar cu ei. Nici lor nu le place sa traiasca singuri. Dar ei au superioritate fata de mine. Snt foarte invidios pe elefant si pe magar1 ei mor singuri. Se i olea a cnd mor. "oartea magarului e cea mai glorioasa. Printii si regii mor n fata asistentei1 mor ca niste vaciSnt nelinistit de batrnete si nsingurat. Am un regret1 ca nu m(am nsurat, sa am si eu un copil. Am un regret1 ca nu m(am nsurat, sa am si eu un copil. C$iar daca snt niste javre, copiii, dar oricum- Snt carne din carnea- snt javre din carnea ta. Asa o fi vrut Dumne eu. 3n n(am tins sa devin filo of. Am vrut sa devin #legiuitor% 0 ceea ce e cu totul altceva (, adica sa ma mut n altii. 8egiuitorul este unul care si lic$idea a autoinstatisfactiile revarsndu(se, formal sau juridic, n altii. Asta am vrut eu. 3u m(am va ut ntotdeauna legiuitor, desi n(am avut oca ia sa fiu. Am fost sfatuitor la diferiti tmpiti ministri. Si alunecam peste ei ca apa peste rata- 4ite, ca sa ajungi legiuitor ntr(un stat nu(i suficient sa fii un mare gnditor juridic, adica gnditor al formelor ordinii n societatea umana, ci trebuie sa ai si o spurcaciune de partid. De unul singur poti sa scrii tratate ntregi- scrii carti, dar nu faci cetate. Desi snt bolnav si neajutorat, nu mi pare rau ca e!ist. 9ncerc eu sa(mi para rau, dar n(are sens. Stiti de ce& Pentru ca eu constat, n mod evident, ca e!ist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta e!istentei mele. 2mul care se sinucide n(a constatat ca e om. N(a reusit sa intuiasca e!istenta sa. Sa se traiasca pe sine. 3u nu ma pot sinucide 0 indiferent de starea mea, sanatate sau boala 0 fiindca nu m(am facut eu. N(am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n(am sa plec de voie din ea. Asta este jocul fundamental al e!istentei mele.

Am o consolare 0 ca n grandoarea istorica a poporului rom,n eu snt o rotita invi ibila, dar snt- As fi fost neconsolat daca n(as fi trait convingerea ferma ca mi face cinstea suferintei un mare popor. Asta m(a salvat de la nebunie. Adica nu fac puscarie pentru ca repre int un trib de negri, ci un mare popor, greu de istorie si de viitorul lui stralucit. Asta m(a consolat. 3u, n tinerete, am fost un om de e!trema stnga. Si la maturitate, de e!trema dreapta. Iar acum ma console cu calitatea mea de rom,n ntreg. Focul acesta pe scara de valori politice nu ma mai interesea a. S(a stins n mine acum setea de putere. N(o mai am. "(as bucura nsa de un lucru 0 e c$iar ceea ce nu mi(a placut si am fost toata viata silit sa fac, fiindca snt sarac1 sa fiu sfatuitor. Att. 3u, daca ma bate un rom,n, ma consider mag$iar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu n nici un individ. Pentru mine, toti rom,nii snt egali rom,ni. Nu stiu daca snt nteles1 rom,nii n(au nici un viciu dupa mine si snt egali. - Dumne eu stie ct de Socrate snt' 3u nu ma socotesc dect o oarecare fiinta gnditoare. 6ndesc si spun ceea ce gndesc. 3 bine& 3 rau& 3u spun ceea ce cred ca trebuie sa spun. N(am facut niciodata altfel, dar, n comunism, nimeni nu lua n seama ceea ce spuneam. Spusele mele erau consemnate la Securitate, au avut ei grija sa mi le facaar$iva. Cine va vrea sa(mi studie e gndirea va trebui sa bata la usa acestei onorabile institutii. Sper ca odata si(odata usa asta se va desc$ide. Nu numai pentru consemnarea #gndirii lui Tutea%, ci si pentru alte consemnari. Nu(mi pot face autobiografia, fiindca nu ma interesea a trecutul meu, pe care l detest' N( am nimic comun cu mine n trecut. Stiti cnd ncepe viata mea& Acum, cnd vorbesc cu dumneavoastra- Si asa mereu. Traiesc ca sa scap de amintirile gretoase care punctea a e!istenta mea7 traiesc, ca sa ma detase , principiul actualitatii. Ca sa scap de obsesia trecutului dramatic, contorsionat, de gustator pe anumite laturi, nu(i asa, si neomenesc 0 ma situe n principiul actualitatii. >(am spus1 nu fac biografie, nici autobiografie, traiesc principiul actualitatii permanente- 3u am fost Petre Tutea. Am avut si discipoli- Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca snt un om vorbaret. Toata suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictiiA fost ntrebat un taran, n nc$isoare1 ce ntelegi din tot ce spune Petre Tutea' Jice1 nu nteleg nimic, dar e o gro avie' 3u, de la vrsta de cinci ani, ( asa mi s(a spus mereu 0 eram cam inteligent. Am intrat n scoala cum intra leul n cireada1 o mannca toata. Singurul lucru pe care nu l(am putut face n scoala a fost idiotia partiala, plastica1 nu puteam desena un ou. Cnd am va ut, n nc$isoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant 0 puteam eu, ca om, sa(mi e!plic asta& Si atunci m(am gndit ca e!ista o forta supracosmica, transcendenta, numita Dumne eu. Numai 3l putea face isprava asta, ca eu sa scap de nlantuire. Pentru ca, personal, nu ma pot de (lantui si elibera. Iar a vietui acolo, la nc$isoare, fara asistenta 8ui nu se poate7 au fost oameni care au murit- Atunci s(a nascut n mine credinta nelimitata n atotputernicia si atotbunatatea divina. Am devenit un gnditor crestin cnd mi(am dat seama ca fara revelatie, fara asistenta divina, nu pot sti nici cine snt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Cnd mi(am dat seama ca fara Dumne eu nu poti cunoaste sensul e!istentei umane si universale. 3u n(am destin. "(a protejat Dumne eu. Destinul nu operea a la mine. 9ntmplarile au alergat peste mine, dar n(au reusit sa ma nimiceasca. Asta m(a dus cu gndul la Dumne eu, care e situat deasupra ntmplarilor vietii mele.

3u am fost asemanat cu Socrate. Att el, ct si eu, n actele cautarii, cautam la scara noastra de oameni neaflnd si stim nestiind. Att. Socrate a fost pentru mine un model e!istential. Dar raportat la Isus si pierde semnificatia. 3l a cautat un eu. 3u, de plida, nu( l caut, ca(l am. Ati ntlnit cumva, prin locurile pe care le(ati strabatut sau pe vreun bulevard, cuvntul #tutism% sau #tutianism%& N(am facut scoala, desi si Nae Ionescu a gustat din mine. Nimeni nu a intrat n contact cu mine fara sa ia ceva n traista. Am o rugaminte fata de Cioran1 sa nu ma mai supradimensione e, pentru ca aceasta e!agerare, venind de la o personalitate ca a lui, mi sadeste n suflet, sau intensifica n mine, sentimentul dureros al nendeplinirii. Acest sentiment este fructul ntlnirii dintre eul concret si ideal. 3u am scris mult la viata mea, dar nu cred ca scrierile mele snt antologice si nici elocvente pentru evolutia spirituala a personalitatii mele. Poate eu nsumi m(am mpiedicat sa ma reali e . "(a ntrebat cineva odata1 "a Petrica, tu cnd te ase i la masa de scris cum scrii& 0 Snt emotionat de fila goala. Prima mea grija e sa nu fiu pndit de demonul originalitatii. 4rmaresc sa nu fiu original si sa fiu cuviincios. 0 3sti inspirat& 0 Nu, nu sta niciodata un eu n coltul camerei mele cnd scriu eu. Snt foarte nelinistit. 3u, care snt crestin- Am doua nelinisti7 sa nu se afle n e!punerea mea nici o inadvertenta terminologica si nici o impietate. Nu ma interesea a daca memoria mea se va pastra vesnic sau daca or sa ma uite oamenii. 3u, care snt mistic, am doua feluri de pagnism1 nu pot suporta prostii, adica nu ma pot detasa de deliciile inteligentei7 si pe urma, n vreme ce la crestini suferinta e calea regala a mntuirii, eu nu pot suporta nici o suferinta fi ica. 2r, asta e model $omeric, model pagn. Nu ma interesea a trecutul. De cte ori ma ntreaba cineva cnd m(am nascut, spun ca ntr( unul din anii trecuti. De cnd am iesit din puscarie mi se fac din cnd n cnd perc$e itii si snt luat la Securitate pentru anc$eta. 8a nceput ma anc$etau grade mici. Acum am ajuns la nivel de colonel. 4nul din astia m(a ntrebat ilele trecute de ce ponegresc regimul la :estaurantul Scriitorilor. I(am raspuns1 Domnule colonel, eu la :estaurantul Scriitorilor ntlnesc tot felul de lume1 oameni destepti, imbecili, scriitori, curve si popi. 3u nu stiu cu care din astia stati dumneavoastra de vorba. Dar, dect sa va spuna ei, mai bine sa va spun eu cine snt1 snt rom,n, nationalist, crestin, ortodo! si militarist. Parerea mea este urmatoarea1 trebuie sa ne nmultim ca sardelele, sa ne narmam pna(n dinti si sa terminam cu popoarele limitrofe, caci n(au ce cauta n 3uropa. >isul meu e ca fiecare baba rom,na sa mulga vaca cu casca militara pe cap. 3u nu snt orgolios deloc. Dar daca cineva ma calca pe nojite, mi(aduc aminte ce(am fost. Toata viata am dorit sa ajung n clanul conducator, pentru a face oamenilor binele cu carulTreispre ece ani de nc$isoare- Aveam doar o $ainuta de puscarias. Ne dadeau o eama c$ioara si mamaliga fripta. "(au batut- "(au arestat acasa. Nici nu tin minte anulCnd m(au anc$etat am lesinat din bataie. Iacata ca n(am murit' Am stat la Interne trei ani. Am fost dupa aceea la Filava, la 2cnele "ari si pe urma la Aiud. 3u ma mir cum mai snt aici. De multe ori mi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea de(a nu avea curajul sa ma sinucid. Din motive religioase- Treispre ece ani' Nu pot sa povestesc tot ce(am suferit pentru ca nu pot sa ofense poporul rom,n spunndu(i ca n mijlocul lui s(au petrecut asemenea monstruo itati.

"(a ntrebat un anc$etator1 De ce ai vorbit mpotriva noastra, dom5le& 0 N(am vorbit, dom5le. 0 Cum n(ai vorbit& 0 Pai mpotriva voastra vorbeste tot poporul rom,n. Ce sa mai adaug eu& Si mi(au dat ./ de ani munca silnica fara motive. "i s(a pre entat sentinta de condamnare ca sa fac recurs. 8a cine sa fac recurs, la Dumne eu& Am fost solicitat, n nc$isoare, sa scriu pentru revista %lasul patriei, ca si Nic$ifor Crainic. "i s(a parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa medite i. Adica sa spui1 va multumesc ca m(ati arestat' Asta era o porcarie nemaipomenita, sa obligi un detinut sa scrie. 3l poate sa(si scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala care(l persecuti3u, cultural, snt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din "uscel. 8a nc$isoare, grija mea a fost sa nu fac neamul rom,nesc de rs. Si toti din generatia mea au simtit aceasta grija. Daca ma sc$ingiuiau ca sa marturisesc ca snt tmpit, nu ma interesa, dar daca era ca sa nu mai fac pe rom,nul, ma lasam sc$ingiuit pna la moarte. 3u nu stiu daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut7 important e ca n(am facut(o niciodata doar declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. 3 o monstruo itate sa ajungi sa suferi pentru un ideal n mod fizic. Am o legenda, dar legenda mea nu acopera ideea de statuie. Nu snt candidat la rangul de mare personalitate. 2ricum, mi(e groa a de o posteritate pur legendara. 9nainte eram obsedat de ideea ramnerii a ceva dupa mine. Acum ma mai interesea a ce ramne dupa mine ca apada de anul trecut. "(am ftit asa, un pic, n epoca- 3u nu mi supravietuiesc. Ca sa rami n epoca trebuie sa fii genial, or eu am fost numai inteligent. Definitia mea este1 Petre Tutea, rom,nul. Am aparat interesele :om,niei n mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferinta. Si convingerea mea este ca suferinta ramne totusi cea mai mare dovada a dragostei lui Dumne eu. 3u n(adun nimic. 9mi spunea un popa, ice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va poate fura oricine- Jic1 uite, parinte, eu, ic, am adoptat conceptia regelui ;rantei n materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cnd au venit cartofii din America, taranii nu(i cultivau. #Sa mncam noi buruiana asta din pamnt-% Ce a is regele ;rantei& #"a, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, cnd or vedea taranii ca i pa esc, or sa(si dea seama ca(s lucru bun. 8asati(i sa fure, ca asa se raspndesc cartofii n tara.% 2data, n $ol la At$DnDe Palace, m(a arestat Securitatea pe motiv ca fac specula. Cu ce& i( am ntrebat. Nu mi(au raspuns. Si atunci mi(am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj1 #Cu idei, frate, cu idei'% 4neori ma preocupa ideea #operei% mele. Pentru ca om de stat nu am fost, profesor nu am fost, scriitor nu am fost, da5 atunci 0 ce snt& Ca nici ultimul para it care creste n cutele societatii nu snt- Pesemne ca snt cineva dificil de fi!at. #Ce mai faceti, domnu5 Tutea&% 0 "a simt asemeni unui vultur trist, care naltat la enit urinea a asupra veacului doua eci cu un dispret crestin. Am purtat ideile si credinta precum poarta vntul microbii. 4n umanist pur, adica indiferent religios, practica formele vietii de jungla, mpingnd cru imea pna la forma gratuita a bestialitatii tigrului. >remea noastra este plina de astfel de e!emplare. 4manismul este una din formele grave ale ratacirii omului modern, care pleaca din antropocentrismul :enasterii. 9n :enastere, #titanii% s(au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. 3i nu se cunosteau pe ei nsisi si au cre ut ca s(au descoperit ca oameni. 2mul 0 javra asta bipeda, pe care eu l consider #animal prost%, homo stultus 0 atunci cnd se screme sa faca singur ordine, adica cnd practica umanismul, l nlocuieste pe Dumne eu cu el. Nicaieri Dumne eu n(a avut de furca cu dracul mai mult dect n sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adica, unde s(a nascut umanismul n :enastere.

Cu ungurii nu putem avea probleme militare1 daca dam drumul la toti caii din Ardeal, fara calareti, n doua ceasuri se pisa n <udapesta. G>lad TepesH are meritul de a fi pus pe tronul "oldovei pe cel mai mare voievod rom,n, pe Stefan cel "are. Cu armele' Are meritul ca l(a si batut. Si are mai ales meritul ca a cobort morala absoluta prin tepele puse n cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si ti(era frica sa n(o furi tu de la tine. Asta(i voivod absolut, >lad Tepes. Pai fara asta istoria rom,nilor e o pajiste cu miei' S;9:SIT