Ministerul Afacerilor Interne Academia tefan cel Mare

Referat
Obiectul: Drept Civil. Tema: Izvoarele dreptului civil.

A elaborat: Student al anului III Grupa academica 233 Sergent de politie Spiridon Ion

A verificat: Lector la catedra Drept public Maior de politie Clipa Ina

-Chiinu 2013-

Plan: 1. Definitia si rolul dreptului civil (ca disciplina de studiu)

2.

Obiectul de reglementare

3.

Metoda de reglementare

4. Izvoarele dreptului civil. Notiune, categorii

5. Principiile ce guverneaza aplicarea legii civile in timp. Exceptii

6. Aplicarea legii civile in spatiu

1.

Definitia si rolul dreptului civil (ca disciplina de studiu). Dreptul civil e acea ramura de drept ce apartine sistemului de drept unitar al Romaniei care reglementeaza raporturi patrimoniale si personal nepatrimoniale, la care participa persoane fizice si persoane juridice care se afla intre ele pe pozitie de egalitatea juridica. Functia dreptului civile aceea de a fi "drept comun" si se exprima in ideea ca, atunci cand o alta ramura de drept nu contine norme proprii care sa reglementeze un anumit aspect al unui raport juridic, se apeleaza la norma corespunzatoare din dreptul civil. Se poate spune ca dreptul civil "imprumuta" normele sale altor ramuri de drept, cand acestea nu au norme proprii pentru un caz ori aspect, ori invers, alte ramuri de drept "imprumuta" norme de la dreptul civil. 2. Obiectul de reglementare

Obiectul de reglementare este criteriul determinant, hotarator, in constituirea si delimitarea ramurilor de drept. Obiectul de reglementare este format din 2 mari categorii de raporturi sociale: patrimoniale si nepatrimoniale. Raporturi patrimoniale sunt acele raporturi ce au un continut economic si care pot fi exprimate in bani ce izvorasc din acte juridice sau fapte juridice. Raporturi personal nepatrimoniale sunt acele raporturi ce nu au un continut economic si nu pot fi exprimate in bani 3. Metoda de reglementare

Metoda de reglementare este mijlocul de care se foloseste statul pentru a influenta

modul de desfasurare a unei anumite categorii de raporturi juridice. Metoda de reglementare se exprima prin pozitia juridica specifica pe care partile dintr-un raport juridic o au una fata de cealalta. Specifica si generala, pentru dreptul civil, este metoda egalitatii juridice a partilor, in raportul juridic civil, o parte nu este subordonata celeilalte, ele se afla pe pozitie de egalitate juridica.

4. Izvoarele dreptului civil. Notiune, categorii Expresia "izvor de drept" este primitoare de doua sensuri ori intelesuri. Intr-un prim sens, sens material, prin izvor de drept civil intelegem conditiile materiale de existenta ce genereaza normele acestei ramuri. In cel de-al doilea sens, formal, juridic, expresia de izvor de drept civile desemneaza forma de exprimare specifica normelor de drept civil. In dreptul civil, normele juridice isi gasesc exprimarea in acte normative ce se gasesc intr-un sistem, astfel incat intre ele exista o ierarhie in care actele normative inferioare trebuie sa fie conforme cu actele normative superioare. Locul unui act normativ in acest sistem este dat de locul pe care il ocupa organul emitent in ierarhia organelor statului. Aceasta ierarhie a actelor normative priveste numai raporturile dintre diferitele acte normative. In raporturile dintre actele normative si destinatarii lor, forta juridica este aceeasi. PARLAMENTUL, in conformitate cu art. 61 din Constitutie, este organul reprezentativ suprem al poporului roman si singura putere legiuitoare. Actele emise de Parlament sunt legi, hotarari, motiuni.

Legile sunt : constitutionale (de revizuire a Constitutiei), organice si ordinare. GUVERNUL este autoritatea publica a puterii executive care emite hotarari si ordonante. Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor, iar ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si conditiile oferite de aceasta. Principalele forme juridice in care se exprima izvoarele dreptului civil sunt legile (actele normative adoptate de Parlamentul Romaniei) si hotararile Guvernului. Decretele prezidentiale pot fi socotite izvoare ale dreptului civil doar acelea care contin norme generale si numai daca au ca obiect de reglementare relatii sociale care intra in obiectul dreptului civil. Tot caracter de izvor de drept civil are si actul normativ adoptat de un ministru ori seful unui alt organ al administratiei de stat. In categoria izvoarelor de drept trebuie incadrate si reglementarile internationale, cu conditia ca Romania sa fie parte la ele si numai daca acestea privesc relatii sociale ce intra in obiectul dreptului civil roman. CONSTITUTIA e un izvor important de drept civil, deoarece stabileste drepturile fundamentale ale cetatenilor, drepturi care sunt in acelasi timp si drepturi subiective civile. De exemplu: dreptul la proprietate- art. 44 din Constitutie. Totodata, Constitutia reprezinta un izvor primar pentru principiile fundamentale ale dreptului civil. Constitutia reglementeaza organizarea si functionarea organelor statului care intereseaza dreptul civil sub aspectul regimului persoanelor juridice. CODUL CIVIL reprezinta principalul izvor al dreptului civil, adoptat in 1865, fiind format din 3 parti. In decursul celor 140 de ani, Codul civil a suferit unele arogari ori modificari.

In categoria legilor mai trebuie incluse si decretele fostului Consiliu de stat - decretul 31/1954 privind persoanele fizice si juridice si 167/1958 privin prescriptia extinctiva. Mai sunt cuprinse si decrete-legi ale Consiliului Frontului Salvarii Nationale: decretul-lege 61/1990 privind vanzarea locuintelor construite de catre stat. Toti cetatenii ce locuiau cu chirie la stat puteau deveni proprietari. In masura in care au caracter normativ si reglementeaza relatii sociale care intra in obiectul dreptului civil, actele normative emise de conducatorii organelor centrale ale administratiei de stat si actele normative adoptate de organele locale executive intra in notiunea de izvoare de drept civil. Probleme speciale privind alte izvoare de drept civil Obiceiul (cutuma) - o practica indelungata respectata in virtutea desprinderii ca o norma socotita obligatorie. Obiceiul reprezinta izvor al dreptului civil numai in masura in care anumite texte din actele normative fac trimitere la ele. Ex: art. 970 din Cod Civil, potrivit cu care conventiile trebuie executate cu buna credinta. Ele obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile pe care echitatea, obiceiul sau legea da obligatii dupa natura sa Regulile de convietuire sociala ( morala) - nu constituie izvor al dreptului civil, decat in masura in care legea face trimiteri la ele. Ex: art. 5 din Cod Civil potrivit cu care nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare de la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri; art. 1429 din Cod Civil care utilizeaza notiunea de bun proprietar in materia obligatiilor locatarului Jurisprudenta ( practica judecatoreasca) - nu constituie un izvor al dreptului civil in sistemul nostru de drept, deoarece judecatorul trebuie sa pronunte o solutie prin aplicarea normei juridice la situatia de fapt stabilita pe baza probatoriului administrat in cauza. Jurisprudenta are rolul de a ajuta in aplicarea unitara a legii civile

Doctrina - se compune din lucrarile scrise prin care se comenteaza si se interpreteaza norma juridica. Nu reprezinta un izvor de drept civil, dar contribuie la interpretarea si perfectionarea normei juridice Principiile de drept - sunt prevazute in diferite acte normative si nu constituie izovr de drept separat de actele normative in care sunt cuprinse. 5. Principiile ce guverneaza aplicarea legii civile in timp. Exceptii Ca orice lege, si legea civila actioneaza concomitent, simultan sub trei aspecte: o anumita perioada de timp, pe un anumit teritoriu si pentru destinatarii legii. In practica, cele mai multe probleme de aplicare a legii civile se pun in legatura cu aplicarea sa in timp, in caz de succesiune a legii civile. Pentru rezolvarea unor astfel de probleme, in decursul timpului s-au cristalizat anumite principii, cu unele exceptii pe care acestea le comporta. Doua sunt principiile care guverneaza aplicarea legii civile in timp: principiul neretroactivitatii legii civile noi si princpiul aplicarii imediate a legii civile noi. Principiul neretroactivitatii legii civile este regula potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc in practica dupa adoptarea ei, iar nu situatiilor anterioare, trecute. Constitutia dispune in art 15 "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile". In Codul civil este consacrat in art 1 "Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are puterea retroactiva". Principiul aplicarii imediate a legii noi este regula de drept potrivit careia, de indata ce a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei in vigoare, excluzand apicarea legii vechi.

Exceptiile de la aceste doua principii sunt retroactivitatea legii si ultraactivitatea legii. Retroactivitatea legii civile noi inseamna aplicarea legii civile noi la situatii juridice anterioare adoptarii ei si isi poate gasi aplicarea numai daca este consacrat expres in noua lege. Ultraactivitatea legii civile vechi inseamna aplicarea, inca un timp oarecare a legii vechi, desi a intrat in vigoare legea noua, la unele situatii determinate, precizate in legea noua. 6. Aplicarea legii civile in spatiu In precizarea regulilor si exceptiilor privind aplicarea legii civile in spatiu, trebuie sa tinem seama ca exista doua aspecte ale problemei: unul intern, care vizeaza situatia raporturilor civile stabilite intre subiecte de drept civil de cetatenie sau nationalitate romana, pe teritoriul Romaniei;unul international care vizeaza ipoteza raporturilor civile cu un element de extraneitate (cetatenie, nationalitate, locul incheierii si executarii contractului, etc.). Aspectul intern al aplicarii legii civile in spatiu se rezolva simplu: actele normative civile care emana de la organele centrale de stat se aplica pe intregul teritoriu al tarii, iar reglementarile civile ce emana de la un organ de stat local, se aplica doar pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale. De la acest principiu este cunoscuta o exceptie, in materia publicitatii imobiliare: in teritoriile din Transilvania si nordul Moldovei sa aplica prevederile din Decretullege nr 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, iar in restul teritoriilor se aplica dispozitiile Codului civil si ale Codului de procedura civila. Aspectul international vizeaza raporturile civile cu element de extraneitate, respectiv cetatenia, nationalitatea, locul incheierii si executarii unui contract, s.a.m.d. Raporturile civile cu elemente de extraneitate sunt solutionate de normele conflictuale ale dreptului international privat ( legea

105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept international privat) Exemple de drept international privat: 1. 2. 3. In ce priveste imobilele, legea aplicabila e legea tarii pe teritoriul careia se afla imobilul In ce priveste starea civila si capacitatea persoanei fizice, este aplicabila legea cetateniei In ceea ce priveste forma actului juridic, e aplicabila legea de la locul incheierii acelui act