Drept international privat Cursul 1 14.03.

.2013 Consideratii introductive Definitia dreptului international privat Dreptul international privat este definit in literatura de specialitate ca fiind acea ramura a sitemului nostru de drept cuprinzand totalitatea nomelor juridice preponderent conflictuale care reglementeaza solutionarea conflictelor de legi in spatiu, a conflictelor de jurisdictii precum si conditia juridica a strainului in tara nostra. Asadar, dreptul international privat este o ramura de drept care apartine dreptului intern al statului, astfel ca fiecare stat are prorpiul sau sistem de norme conflictuale. ormele care reglementeaza materia dreptului international privat poarta denumirea de norme conflictuale. !e langa acestea, dreptul international privat cuprinde si norme materiale de aplicare imediata cum sunt cele care reglementeaza conditia strainului. Aceste norme materiale sau de aplicare imediata nu sunt norme conflictuale deoarece nu fac trimitere la anumite sisteme de drept "de e#emplu$ dreptul englez, dreptul francez% si reglementeaza pe fond raportul juridic care are in continutul sau unul sau mai multe elemente de e#traneitate. Aceste norme alcatuiesc dreptul conflictual care are menirea de a indica sistemul de drept aplica&il raportului juridic cu unul sau mai multe elemente de e#traneitate. Raportul juridic de drept international privat 'lementul de e#traneitate sau elementul strain constituie principalul element de distinctie al raportului juridic de drept international privat fata de raportul juridic de drept intern. Doctrina defineste elementul de e#traneitate ca fiind o imprejurare de fapt de natura diversa care are legatura cu un raport juridic de drept international privat, imprejurare care ii confera raportului juridic respectiv caracter de internationalitate. Ca atare, elementul este strain prin raportare la legea romana sau la statul roman. 'ste de mentionat ca elementul de e#traneitate nu este o parte componenta distincta a structurii raportului juridic alaturi de su&iecte continut o&iect, deoarece oricare dintre acest eo&iecte poate constitui un elemenet de e#traneitate. 'lemenetele de estraneitate vizand structura raportului juridic pot fi ca de e#emplu, in ceea ce priveste su&iectele raportului juridic elementul de e#traneitate sunt$ pentru perosoana fizica$ cetatenia, domiciliul sau resedinta, iar pentru unele sisteme de drept, religia "vezi (recia% De e#emplu un cetatean roman si un cetatean german inc)eie in *omania un contract de vanzare cumparare a unui &un mo&il. pentru persoana juridica sunt$ sediul, nationalitatea si fondul de comert. De e#emplu o persona juridica + cu sediul in *omania inc)eie un contract cu o societate comerciala , persoana juridica straina cu sediul in -uedia .n privinta o&iectului raportului juridic constituie element de e#traneitate locul situarii &unului mo&il sau imo&il, &un ce constituie o&iectul material al raportului juridic de drept international privat. De e#emplu$ un cetatean francez vinde unui cetatean roman un imo&il care se afla in 'lvetia. 'lementul de estraneitate vizeaza si continutul raportului juridic aici distingandu/se intre actele juridice si faptele juridice. .n ceea ce priveste actele juridice pot fi elemente de e#traneitate$ locul inc)eierii actului "le# loci actus% 1

locul unde urmeaza sa se e#ecute actul "le# loci e#ecutionis% .n cazul faptelor juridice pot fi elemente de e#traneitate$ locul producerii faptului ilicit cauzator de prejudicii "le# loci delicti comisi% legea locului producerii prejudiciului "le# loci le#ionis% Definitia conflictului de legi Conflictul de legi e#prima situatia in care un raport de drept international privat cu unul sau mai multe elemente de e#traneitate este suscepti&il de a fi guvernat de doua sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite. Astfel, elementul vinen sa arate ce se intampla in mintea judecatorului care e c)emat sa solutioneze litigiul in care se pune pro&lema sistemului de drept aplica&il. Norma conflictuala orma conflictuala nu reglementeaza, nu solutioneaza fondul raportului juridic cu element de e#traneitate, astfel ea nu sta&ileste in mod direct intinderea drepturilor si o&ligatiilor ce rezulta din raportul juridic cu element strain, acest rol revenindu/i normei materiale care reglementeaza fondul si forma raportului juridic. orma conflictuala arata doar legea competenta sa solutioneze raportul juridic respectiv, mai e#act, care dintre sistemele de drept aflate in concurs sau conflict guverneaza fondul raportului cu element de e#traneitate. Cu ajutorul normei conflictuale se alege dintre legislatiile interne aflate in conflict legislatia care ar tre&ui aplicata din momentul in care s/a desemnat sistemul de drept intern aplica&il, rolul normei conflictuale inceteaza urmand sa se aplice in continuare norma de drept intern care va carmui raportul juridic cu element de e#traneitate, morma emisa de un anumit stat. !rin urmare, norma conflictuala este o norma de trimitere sau de fi#are la sistemul de drept aplica&il, ea avand un caracter preala&il aplicarii normai materiale. Elementele structurale ale normei conflictuale orma conflictuala este formata din doua elemente de structura$ continutul "ipoteza normei% legatura "dispozitia normei%, spre deose&ire de celelalte norme apartinand celorlalte ramuri de drept intern care au ipoteza, dispozitie si sanctiune. Continutul normei are in vedere ipoteza normei conflictuale adica acea parte a normei care cuprinde categorii de rapoarte juridice la care se refera. 0egatura normei are in vedere dispozitia normei conflictuale adica acea parte a normei care desemneaza sistemul de drept aplica&il a carui categorie de rapoarte jurudice aratate in continutul normei prin raportare la un anumit element de e#traneitate vazut ca punct de legatura al acelui raport cu un anumit sistem de drept. .n doctrina s/a aratat ca legatura normei conflictuale se materializeaza prin punctul de legatura care constituie elemntul concret si direct care sta&ileste cone#iunea dintre raportul juridic "continutul normei% si un anumit sistem de drept "care constituie legea aplica&ila fondului raportului juridic cu element de e#traneitate adica lex cause%. Punctul de legatura .n literatura de specialitate s/a aratat ca elementele prin care se sta&ileste legatura dintre un

raport juridic "unul sau mai multe elemente de e#traneitate% si un sistem de drept se numeste punct de legatura. Cele mai importante puncte de legatura sunt$ 1. Cetatenia !rin institutia cetateniei se intelege ansam&lul normelor juridice care reglementeaza legatura politico/juridica dintre o persoana fizica si un stat in temeiul careia persoana fizica in calitate de cetatean este titularul anumitor drepturi si o&ligatii care constituie statutul ori conditia sa juridica. .n mod traditional cetatenia este punct de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridice$ pentru statutul persoanei fizice adica starea civila, capacitatea si raportul de familie ale persoanei fizice pentru raporturi succesorale referitoare la &unuri mo&ile pentru jurisdictia competenta in unele cazuri anume prevazute de lege -istemul de drept la care acest tip de punct de legatura trimite poarta denumirea de lex patrie adica legea nationala a partilor raportului juridic cu element strain. 2. Domiciliul sau resedinta !rin domiciliu se intelege acel atri&ut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica. *esedinta este acel atri&ut de identificare in spatiu a persoanei fizice prin indicarea locuintei vremelnice ori temporare. Domiciliul, si in su&sidiar, resedinta reprezinta puncte de legatura care contri&uie la determinarea normai conflictuale care guverneaza urmatoarele categorii de raporturi juridice$ starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale personei fizice1 Astfel, elementele casatoriei sotilor cu cetatenie diferita sunt reglementate de legea domiciliului lor comun, iar in lipsa acestuia, de legea resedintei lor comune. Conditiile de fond ale actelor juridice, in general, sunt guvernate de locul inc)ieierii lor. Conditiile de fond ale contractului de vanzare mo&iliara in lipsa unei legi alese de parti sunt guvernate de legile statului in care vanzatorul "persoana fizica% are la momentul inc)eierii actului domiciliul sau. Aici se aplica regula actelor secvitur forum rei, domiciliul fiind punct de legatura in indicarea jurisdictiei aplica&ile. Astfel ca, de e#emplu, instantele judecatoresti romane sunt competente sa solutioneze litigiul daca una dintre parti are domiciliul sau resedinta in *omania. -istemul de drept la care acest tip de punct de legatura trimite se numeste lex domicili. 3. Sediul social !rin sediu intelegem acel mijloc de identificare prin indicarea unui anumit loc sta&ilit in conditiile legii cu aceasta semnificatie. .n mod traditional sediul social este punct de legatura pentru urmatoarele tipuri de raporturi juridice$ statutul organic al persoanei juridice Astfel, persoana juridica are nationalitatea statului pe teritoriul caruia s/a sta&ilit potrivit actului constitutiv. Deasemenea, are relevanta asupra jurisdictiei competente instantele judecatoresti romane sunt competente daca sediul paratului persoana juridica se afla in *omania. -istemul de drept la care acest tip de punct de legatura face trimitere se numeste lex societatis. 2oate cele trei puncte de legatura analizate$ cetatenia, domiciliul sau resedinta si sediul social

"lex patrie, lex domicili, lex societatis% desemneaza sistemele de drept aplica&ile in materia statului persoanei fizice si a statului organic al persoanei juridice. 4. 3n alt punct de laegatura il reprezinta locul situarii bunului Acesta priveste urmatoarele aspecte$ regimul juridic al &unurilor mao&ile si imo&ile privite in mod individual dar numai daca printr/o dispozitie speciala nu se prevede altfel mostenirea imo&iliara jurisdictia competenta in anumite situatii -istemul de drept la care face trimitere acest tip de punct de legatura face trimitere la lex reisite sau lex situs, iar in cazul succesiunii se aplica regula lex succesionis. 4. 3n alt punct de legatura in reprezinta vointa partilor "lex voluntatis% 'ste punctul de legatura pentru conditile de fond ale acdtelor juridice in general. Aici se aplica regula electio iuris. 5. 3n alt punct de legatura il reprezinta locul incheierii contractului "lex loci contractus% Determinarea legii aplica&ile contractelor in cazul in care acesta nu a putut fi localizat in functie de prestatia caracteristica a de&itorului face trimitere la lex loci contractus. 6. Alt punct de legatura$ locul executarii contractului "lex loci executionis sau lex loci solutionis% Constituie punct de legatura pentru modul de e#ecutare a o&ligatiilor izvorate din contract. 7. Alt punct de legatura$ locul intocmirii actului "locus regit actus% *eprezinta punctul de legatura pentru conditiile de forma ale actelor juridice. 8. Alt punct de legatura$ locul unde se produce faptul juridic ilicit "lex loci delicti comisi) sau locul producerii prejudiciului "lex loci lesionis% 10. Alt punct de legatura$ instanta sesizata "lex fori% acesta fiind punct de legatura pentru apecte de ordin procedural. Norma conflictuala in materia dreptului international privat Conditia juridica a strainilor .n doctrina prin straini s/a desemnat persoana care se gaseste pe teritoriul unui stat fara a avea cetatenia acestuia. .n conformitate cu legislatia noastra nationala "93( 184:2002% prin strain intelegem peroana care nu are cetatenie romana. .n doctrina conditia juridica a strainului a fost definita ca fiind ;totalitatea normedlor juridice prin care se determina drepturile si o&ligatiile pe care le poate avea strainul intr/o anumita tara;. .n donformitate cu 0egea 104:1882 strainii sunt asimilati in conditiile legii in dreptul civil cu cetatenii ramani in tot ceea ce priveste aplicarea dispozitiei prezentei legi. .n dreptul internatinal privat se cunosc mai multe forme ale conditiei juridice ale strainului si anume$ regimul national, regimul reciprocitatii, regimul clauzei natiunii celei mai favorizate si regimul special. 1. Regimul national Aceasta forma a conditiei juridice a strainului are in vedere principiul potrivit caruia strainului i se acorda drepturile pe care le au cetatenii statului in care a venit strainul cu e#ceptia drepturilor politice. Acest principiu se regaseste si in CC. Constitutia *omaniei in art. 1 dispune ca cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in *omania se &ucura de protectie generala a persoanei si averilor garantate de Constitutie si de alte legi. .n conlcuzie, regimul national se refera nu numai la drepturile civile ci si la drepturile fundamentale cu e#ceptia drepturilor politice.

2. Regimul reciprocitatii Acest regim are la &aza regula potrivit careia anumite drepturi sunt acordate cetatenilor straini numai in cazul si in masura in care statul srain recunoaste un regim identic cetatenilor romani care se afla in tarile din care provin srainii in cauza. .n general, in conventiile inc)eiate intre state prin care se reglemnteaza regimul strainilor se prevad si clauza reciprocitatii. *eciprocitatea poate fi de 3 feluri$ reciprocitate legislativa care presupune o identitate intre drepturile conferite prin acte normative de natura si forta juridica diversa strainilor in cele 2 state reciprocitate diplomatica care presupune e#istenta unei conventii internationale care sa reglementeze drepturile strainilor reciprocitate de fapt care se gaseste in practica drepturilor de care se &ucura strainii 3. Regimul clauzei natiunii celei mai favorizate !otrivit acestui regim, strainii apartinand unui anumit stat aflati in *omania se &ucura de drepturi la fel de favora&ile ca si cele acordate cetatenilor oricarui alt stat. Acest regim al strainilor presupune o conventie internationala prin care s/a acordat clauza natiunii celei mai favora&ile. Actualmente, e#ista uzanta potrivit careia statele semnatare ale conventiei internationale isi acorda regimul natiunii celei mai favorizate. .n doctrina s/a aratat ca in cazul acestei clauze statul concetant acorda un tratament statului &eneficiar, persoanelor sau &unurilor care se afla intr/un raport determinat cu acest stat nu mai putin favora&il decat tratamentul acordat statului concedant unui stat tert, persoanelor sau &unurilor aflate in acelasi raport cu statul tert. Domeniile in care se acorda aceasta clauza sunt$ comertul, platile internationale, transportul international, drepturile de proprietate intelectuala, domeniul diplomatic, drepturile si o&ligatiile persoanei fizice, administrarea justitiei. . Regimul special Acest regim juridic prevede ca drepturile acordate strainilor sunt e#pres prevazute in legi sau tratate internationale1 ca atare, strainii se &ucura de oricare alte drepturi decat cele civile si fundamentale "cu e#ceptia celor politice% recunoscute prin lege sau prin tratate internationale la care *omania este parte. *ezulta ca prin legi si tratate internationale strainul se poate &ucura de un regim special. Regimul juridic actual al strainilor in Romania Acesta este reglementat de 93( 184:2002 cu modificarile prin 0egea 346:2003 precum si prin tratate si conventii la care *omania este parte. .ntrarea strainilor pe teritoriul *omaniei se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat desc)is traficului international de persoane. !entru a li se permite intrarea pe teritoriul *omaniei, strainul tre&uie sa indeplineasca anumite conditii$ sa posede un document vala&il de trecere a frontierei de stat care este acceptat de statul roman sa posede viza romana in conformitate cu 93( 184:2002 sa prezinte documente care sa justifice scopul si conditiile sederii lor in tara sa prezinte garantii ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinatie sau 5

ca vor parasi teritoriul *omaniei in cazul strainilor aflati in tranzit sa nu fie inclusi in categoria strainilor in potrva carora s/a instituit masura interzicerii intrarii in *omania sau care au fost declarati indezira&ili pentru ordinea nationala sa nu prezinte un pericol pentru ordinea nationala, sanatatea ori morala pu&lica -ederea strainilor in *omania are loc pana la e#pirarea datei prevazute in viza sau in permisul de sedere. -ederea strainilor in *omania este de 2 feluri$ temporara si permanenta, aceasta din urma realizandu/se prin sta&ilirea de catre cetatenii straini a domiciliului in *omania. .n privinta strainilor care nu au o&ligatia o&tinerii vizei pentru a intra in *omania acestora li se permite accesul pe teritoriul *omaniei si pot sa ramana pana la 80 de zile in decurs de 5 luni incepand cu ziua primei intrari. 0egislatia prevede conditii cu privire la gazduirea strainilor. Astfel, in cazul unei sederi neintrerupte mai mari de 10 zile, strainul are o&ligatia sa anunte despre aceasta organelor de politie competente teritorial pana la indeplinirea acetui termen. Obligatiile strainilor in Romania .ntre acestea mentionam$ o&ligatia de a nu infiinta pe teritoriul *omaniei partide politice sau alte asemenea organizatii o&ligatia de a nu face parte din partide politice sau alte asemenea organizatii o&ligatia interdictia dde a nu ocupa functii si demnitati politice o&ligatia de a nu finanta partide politice o&ligatia de a respecta scopul pentru care li s/a acordat dreptul de a intra si dupa caz, de a ramane pe teritoriul *omaniei Drepturile strainilor in Romania dreptul de a sta&ili domiciliul sau dupa zaz resedinta oriunde pe teritoriul *omaniei dreptul de a reintra in a *omania pe durata vala&ilitatii permisului de sedere in cazul parasirii temporare a spatiului romanesc dreptul de a &eneficia de masuri de protectie sociala din partea statului in aceleasi conditii ca si cetatenii romani. Acest drept il au doar strainii care u resedinta sau domiciliul in *omania dreptul de a solicita autoritatii pentru straini corectarea sau eliminarea unei date eronate din anumite documente eli&erate de acesta dreptul de a avea acces la invatamant de toate gradele Dreptul strainilor de a sta&ili domiciliul in *omania este conditionat de indeplinirea urmatoarelor conditii cumulative$ o sedere temporara continua si legala in ultimii 4 ani anterior depunerii cererii sa faca dovada detinerii mijloacelor de intretinere in conformitate cu legea sa faca dovada asigurarii de sanatate conform cu legea sa faca dovada ca ei detin in mod legal spatiu de locuit pentru ei si mem&rii familiei sa vor&easca lim&a romana la un nivel satisfacator sa nu prezinte pericol pentru siguranta si ordinea pu&lica 6

Curs 2 04.04.2013 !orma conflictuala privind bunurile si drepturile reale Doctrina defineste &unul ca fiind acea valoare economica care este utila pentru satisfacerea nevoii materiale ori spirituale a omului si este suscepti&ila de apropiere su& forma de patrimoniu. .n doctrina a fost definit dreptul real ca fiind acel drept su&iectiv in &aza caruia titularul sau e#ercita atri&utele asupra unui &un determinat fara a fi necesara interventia altei persoane. .n materia dreptului international privat norma conflictuala care carmuieste materia &unurilor se e#prima in adagiul lex rei site sau lex situs. .n doctrina acestei ramuri de drept este definit conceptul de statut real care e#prima totalitatea drepturilor reale ce poarta asupra &unurilor ce sunt privite atat individuale sau ca universalitate de &unuri. Astfel se arata ca statutul real e#prima continutul normei conflictuale$ lex rei site. !unctul de legatura al normei conflictuale il reprezinta locul unde se afla &unul. Aceasta norma conflictuala isi are ratiunea in aceea ca statul care are pe teritoriul sau &unul asupra caruia se nasc drepturi reale este interesat sa aplice legislatia sa si nu a altui stat strain. .ntre aceste &unuri terenurile si constructiile adica &unurile imo&ile nu pot fi reglementate de o lege straina caci in aceasta situatie ar fi afectat regimul circuitului juridic. orma conflictuala privind statutul real are un caracter imperativ, de la aceasta e#istand o derogare in materie succesorala unde legiuitorul lasa posi&ilitatea testatorului sa aleaga legea aplica&ila c)iar daca in masa succesorala e#ista &unuri imo&ile. .n acest sens principiul care defineste sediul materiei statueaza ca legea statului pe teritoriul caruia se gaseste sau se afla &unul reglementeaza situatia acestuia cat si drepturile reale ce se nasc cu privire la aceste &unuri. 'ste de semnalat ca norma conflictuala se aplica cu privire la constituirea, do&andirea, transmiterea si stingerea de drepturi reale. .n oul Cod Civil se arata ca sunt supuse legii locului situarii &unurilor urmatoarele ipoteze$ 1. Do&andirea drepturilor realeprin moduri originare precum ocupatiunea, acceptiunea, uzucapiunea, inscrierea in caret funciara cat si modul de stingere a acestor drepturi, spre e#emplu$ prescriptia e#tinctiva, e#propierea, rec)izitia sau confiscarea. 2. Deasemenea, o alta ipoteza privind do&andirea si transmiterea drepturilor reale prin acte intre vii si pentru cauza de moarte "<ezi contractele sau testamentul%. 3. Lex rei site se aplica si cu privire la alte aspecte privind statutul real cum ar fi traditiunea, suportarea riscurilor lucrului, formele de pu&licitate prin care se constituie, se modifica sau se sting drepturile asupra &unurilor corporale. De la aceasta regula se admit unele e#ceptii cum ar fi legea contractului ce priveste locul unde este situat &unul ce face o&liectul contractului, legea personala care carmuieste aspecte legate de capacitatea de a contracta in cazul persoanei fizice aplicandu/se lex patrie sau lex domicili sau in cazul persoanei juridice lex societatis. !ro&lemele legate de pu&licitatea drepturilor reale urmaresc regula generala la care se adauga si legea aplica&ila privitoare la data si locul unde se intocmesc asemenea acte. Astfel, in mod practic legea locului unde se indeplineste forma de pu&licitate coincide cu accea a locului situarii &unului in materia pu&licitatii.

!u&licitatea unor drepturi reale este supusa legii statului unde aceasta se gaseste situata daca prin lege speciala nu se dispune altfel. orma conflictuala lex rei site vizeaza si contunutul drepturilor reale adica prerogativele pe care le are titularul unor asemenea drepturi "jus iutendi, jus frutendi, jus abudenti%. Astfel, posesia, folosinta si dispozitia cu privire la aceste drepturi precum si imitarile aduse e#ercitarii lor intra su& incidenta legii unde sunt situate aceste &unuri. 2otodata, modalitatile de e#ercitare a prerogativelor pe care drepturile reale le confera titularului sunt supuse normelor ce guverneaza lex rei site. Acea situatie se aplica din aceleasi ratiuni si modalitati juridice ale drepturilor reale. -unt si e#ceptii reglementate de lege care deroga de la regulile lui lex rei site. Aici includ$ 1. =unurile aflate in curs de transport, astfel, &unul aflat in curs de trasnport este supus in principiu legii statului de unde a fost e#pediat. De la acesta regula partile pot deroga prin acordul lor prevazand in mod e#pres o alta lege aplica&ila aici facand trimitere la lex voluntatis. Deasemenea, daca &unul aflat in curs de transport intra in categoria &unurilor personale ale unei persoane fizice se aplica regimul legii nationale a persoanei vizate "lex personalis%. 2. 9 alta e#ceptie vizeaza mijlocul de transport. Astfel, conform normei de drept international privat constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mijloc de transport sunt supuse legii pavilionului pe care il ar&oreaza nava sau aeronava, apoi legile aplica&ile statului organic ale intreprinderii de transport pentru ve)icule feroviare si rutiere din patrimoniul ei. 3. 9 alta e#ceptie de la norma avuta in vedere vizeaza titlurile de valoare care pot avea aplica&ila urmatoarea lege$ legea aplica&ila statului organic al persoanei juridice emitente legea locului de plata a titlului de ordin legea locului unde se afla titlul la purtator in momentul transmiterii acestuia. 4. Deasemenea reprezinta e#ceptie de la lex rei site dreptul de proprietate intelctuala unde se poate aplica legea statului unde a fost adusa pentru prima data la cunostinta pu&licului creatia intelectuala prin pu&licare, reprezentare, e#punere si difuzare. 4. '#ceptii de la regula lex rei site vizeaza si regimul juridic al universalitatii de &unuri unde e#ista un regim special. Astfel, universalitatea de &unuri atat mo&ile cat si imo&ile nascute ca urmare a unei succesiuni si care apartine unei persoane fizice supuse legii aplica&ile succesiunii asa numita lex succesionis. Deasemenea transmiterea de &unuri in universalitatea lor intre persoana juridica face trimitere la lex societatis adica la legea personala a persoanei juridice reorganizate. !orma conflictuala privind succesiunea >ateria succesiunii este guvernata de legi diferite in functie de o&iectul ei derivat. Cat priveste &unurile mo&ile, mostenirea este guvernata de legea nationala a lui de cuius. Aici se face trimitere la lex patrie, neavand relevanta lex rei site. -e are in vedere in principiu ca &unurile mo&ile urmeaza persoana. -pre deose&ire de acestea, &unurile imo&ile si fondul de comert in cazul in care sunt transmise pe cale succesorala este aplica&ila norma conflictuala lex rei site. Aceasta norma carmuieste de principiu materia succesorala facand distinctie intre &unurile mo&ile si cele imo&ile. 8

.n doctrina s/a aratat ca atat lex patrie care se aplica &unurilor mo&ile cat si lex rei site care se aplica &unurilor imo&ile sunt su&sumate notiunii generale de lege a succesiunii "lex succesionis%. Aici legiuitorul nu distinge daca e vor&a de succesiunea legala sau succesiunea testamentara. Domeniul de aplicare a normei conflictuale lex succesionis Lex succesionis se aplica cu privire la urmatoarele ipoteze$ 1. >omentul desc)iderii succesiunii .n legislatia romana legea succesiunii se aplica numai in ceea ce priveste momentul desc)iderii succesiunii nu si in ceea ce priveste locul desc)iderii succesiunii. Astfel, locul desc)iderii succesiunii nu reprezinta relevanta pentru dreptul international privat, el neconstituind punct de legatura in cazul unei norme conflictuale aplica&ile in materie. 0ocul desc)iderii succesiunii prezinta relevanta cu privire la succesiunea testamentara, atunci cand se face vor&ire despre identificarea legii aplica&ile ce vizeaza intocmirea, modificare si revocarea testamentului, desemenea, in materie de compententa in materia procedurii succesorale notariale. 2. 0egea succesiunii vizeaza o alta ipoteza si anume aceea referitoare la persoana cu vocatie succesorala. Astfel, una din conditiile esentiale pentru a putea mosteni alaturi de conditia capacitatii succesorale si aceea de a nu e#ista o cauza de nedemnitate succesorala privind vocatia de a mosteni. Cu privire la devolutiunea legala a mosteniri lex succesionis sta&ileste persoanele c)emate la mostenirea legala si ordinea c)emarii lor. Lex succesionis se aplica si cu privire la institutia reprezentarii succesorale, a cotitatii disponi&ile, a rezervei succesorale precum si cu privire la drepturile succesorale ale sotului supravietuitor. Cu privire la devolutiunea testamentara legiuitorul lasa posi&ilitatea testatorului sa aleaga legea aplica&ila cu e#ceptia dispozitiei imperative ce guverneaza aceasta institutie aici aplicandu/se lex voluntatis fapt pentru care in materia devolutiunii testamentare normele au un caracter supletiv, astfel ca testatorul putand sa aleaga o alta lege care sa guverneze testamentul potrivit propriei sale vointe. <ointa testatorului nu este insa limitata caci acesta nu poate deroga de la norma imperativa care guverneaza sediul materiei, in caz contrar sanctiunea va fi nulitatea a&soluta intrucat se incalca o norma de ordine pu&lica. Cu privire la testament, tre&uie facuta distinctie intre conditiile de fond si cele de forma ale acestuia. Conditiile de fond privesc$ Capacitatea de a dispune pein testament precum si incapacitati speciale care sunt supuse legii personale "lex personalis% a&rogandu/se de la lex succesionis. Consimtamantul si viciile de consimtamant sunt supuse legii aplica&ile testamentului adica legii succesorale. 9&iectul testamentului adica legatul este supus legii succesorale care va guverna in principiu conditiile de vala&ilitate ale legatului si anume$ rezerva, cotitattea disponi&ila, puterile e#ecutorului testmentar, regimul pactelor asupra unor succesiuni viitoare. Lex succesionis va privi si cauza testamentului. 0egea romana prevede ca interpretarea dispozitiilor testamentare se va face in conformitate cu lex succesionis.

Cat priveste conditiile de forma ale testamentului, acestea sunt guvernate fie de legea nationala a testatorului adica lex patrie, legea domiciliului acestuia "lex domicili%, legea locului unde actul a fost intocmit, modificat sau revocat "lex regit actum%, legea situatiei imo&ilului ce formeaza o&iectul testamentului "lex rei site%, legea instantei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a &unurilor mostenite "lex fori sau auptor regit actum% sau in materia succesiunii testamentare cu privire la forma testamentului se pot aplica oricare din legile mentionate mai sus. 0egea succesiunii lex succesionis se va aplica si cu privire la calitatile cerute pentru a putea mosteni. Aceasta lege se va aplica si cu privire la sezina &unurilor succesorale. !rin sezina intelegem posesiunea mostenirii care este distincta de posesiunea unui drept real. 0egea succesorala se va aplica si in materia institutiei optiunii succesorale aici avandu/se in vedere su&iectele dreptului de optiune succesorala, acceptarea succesiunii, renuntarea la succesiune, termenul pentru e#ercitarea dreptului de optiune succesorala, rescrierea dreptului de optiune succesorala. 0egea succesorala se va aplica si cu privire la regimul juridic al pasivului succesoral, aici aratandu/se modul in care succesi&ilii vor suporta datoriile si sarcinile succesorale in cadrul activului succesoral sau cu depasirea acestuia. Lex succesionis va guverna si regimul juridic al succesiunilor vacante. Daca &unul este mo&il si intra in masa succesorala a unei succesiuni vacante se va aplica lex patrie. Daca &unul este imo&il se va face trimitere la lex rei site. !orma conflictuala privind forma si fondul actelor juridice .n doctrina, prin forma actului juridic civil se intelege acea conditie care consta in modalitatea de e#teriorizare a manifestarilor de vointa a su&iectelor de drept cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport de drept civil concret. otiunea de forma are 2 acceptiuni$ stricto sensu$ prin forma actului juridic civil se intelege modalitatea de e#teriorizare a vointei partilor lato sensu$ prin forma a actului juridic civil se intelege conditiile pe care tre&uie sa le indeplineasca un act juridic pentru ca acesta sa fie vala&il, sa poata fi pro&at si sa fie opoza&il catre terti. !rincipiul care guverneaza materia formai actului juridic civil este acela al ci?onsensualismului potrivit caruia pentru inc)eierea unui act juridic este suficienta e#primarea consimtamantului partilor actului respectiv. .n functie de consecintele juridice pe care le produce forma actului juridic este de 3 feluri si anume$ forma ceruta pentru vala&ilitatea actului juridic cunoscuta su& denumirea de forma ad validitateam sau ad solemnitatem a carei nerespectare atrage nulitatea operatiunilor juridice respective "negotium% forma ceruta pentru pro&area actului juridic " forma ad probatione% a carei nerespectare atrage inadmisi&ilitatea dovedirii actului cu un alt mijloc de pro&a forma ceruta pentru opoza&ilitatea fata de terti a carei nerespectare atrage sanctiunea inopoza&ilitatii actului juridic in cauza. Conform legislatiei romane conditiile de forma ale unui act juridic civil sunt sta&ilite de legea care ii carmuieste fondul si se are in vedere$ 10

0egea locului unde a fost intocmit "locus regit actum% 0egea nationala "lex patrie% sau legea domiciliului "lex domicili% persoanei care l/a redactat. Aceste 2 legi vizeaza doar actele unilaterale. 0egea privind autoritatea care e#amineaza vala&ilitatea actului juridic " auctor regit actum% 0egea care carmuieste fondul actului juridic carmuieste de regula actele &i sau multilaterale "vezi contractele%. "egea locului intocmirii actului juridic #locus regit actum$ Dreptul international privat prevede ca actul se considera vala&il inc)eiat din punctul de vedere al formei sale daca el indeplineste conditiile prevazute de legea locului unde actul a fot intocmit. Aici se face trimitere atat la actul juridic unilateral cat si la contracte. *egula locus regit actum se fundamenteaza pe ideea ca in cazul formei cerute ad solemnitate autoritatea competenta a autentifica actul este autoritatea locala unde s/a facut acel act imputandu/se altfel aplicarea sistemului de drept ce reglementeaza acel loc. Locus regit actum priveste atat forma ceruta pentru vala&ilitatea actului "ad validitatem% precum si forma ceruta pentru pro&a actului juridic civil "ad probationem%. 0egea locului inc)eierii actului guverneaza si sanctiunea care se aplica in situatia nerespectarii formalitatilor cerute de lege, legea nationala lex patrie sau domicili "legea dmiciliului persoanei care a intocmit actul%. Aceste norme conflictuale arata ca actul este vala&il inc)eiat su& aspectul formei daca el respecta conditiile prevazute de legea nationala sau legea domiciliului persoanei care l/a consimtit. Aceste 2 norme conflictuale se aplica doar in privinta actelor juridice unilaterale adica a celor care e#prima o singura vointa juridica. 9 alta norma conflictuala este cea referitoare la legea autoritatii care e#amineaza validitatea actului respectiv "actor regit actum%. .n acest sens actul se considera perfect din punctul de vedere al form@@i daca el indeplineste conditiile reglementate de lege cu privire la competenta autoritatii care e#amineaza actul. *egula actor regit actum se aplica in situatia in care conditiile de validitate ale actului juridic sunt e#aminate de o autoritate reprezentativa a unui stat de regula in strainatate. Aceasta regula se aplica actelor uni sau &i laterale. !orna juridica privind formele actelor juridice !rin conditiile de fond rezulta cerintele legale ce sunt necesare a fi indeplinite pentru inc)eierea, e#ecutarea, transmiterea si stingerea unui raport juridic de drept international privat. 0egea competenat pentru a reglementa conditiile fond si efectul actului juridic se numeste lex actus iar in cazul contractului lex contractus. .n doctrina s/a statuat ca prin lex contractus intelegem acea lege care reglementeaza initial majoritatea pro&lemelor privind conditiile de fond si efectele contractleor privite in totalitatea lor. Lex contractus cuprinde ansam&lul normelor materiale ale sistemului de drept ales "lex voluntatis%. 0egea romana statueaza faptul ca$ AAconditiile de fond ale actului juridic unilateral sunt sta&ilite de legea aleasa de catre autorul sau astfel ca Bcontractul este supus legii alese prin consens de catre partiABB. Deci partile sunt li&ere in &aza clauzeu numite electio juris sa dispuna asupra sistemului de drept

11

aplica&il actului respectiv. .n cazul in care partile nu au facut o asemenea alegere fondul actului unilateral sau al contractului va fi guvernat de un sistem de drept determinat prin criterii o&iective sta&ilite de lege. Lex voluntatis este principiul potrivit caruia partile au posi&ilitatea sa aleaga sistemul de drept aplica&il raportului juridic cu elementul de e#traneitate. Astfel, legea romana prevede$ contractul este supus legii alese prin consesn de catre parti. Astfel, daca se inc)eie un contract intre o societate de nationalitate franceza si una germana legea plica&ila poate fi legea franceza sau germana sau alta lege. Lex voluntatis reprezinta o forma practica de aplicare a principiului autonimiei de vointa. .n dreptul international privat acest principiu consta in aceea ca pe langa determinarea continutului actului juridic partile sunt li&ere sa aleaga si sistemul de drept care va carmui pe fond in calitate de lex causei actului juridic pe care partile il inc)eie. Astfel, structura normei conflictuale care face trimitere la lex voluntatis are ca punct de legatura vointa partilor iar continutul aceste norme este dat de conditiile de fond ale actului juridic pe care partile o inc)eie. Lex voluntatis se aplica deopotriva atat contractelor cat si actelor juridice unilaterale. >odalitatea de e#teriorizare ale lui lex voluntatis se poate face atat in mod e#pres cat si in mod tacit. Daca manifestarea se face in mod e#pres partile vor proceda fie la inserarea unei clauze in sensul alegerii legii aplica&ile actului fie la inc)eierea separata a unui contract in acest sens, contract care tre&uie sa faca trimitere e#presa la contractul pe care partile au inteles sa il supuna unui anumit sistem de drept. Clauza prin care partile aleg legea aplica&ila contractului este denumita in literatura de specialitate pactum de lege iutenda sau ilectio juris care practic desemneaza clauza de alegere. Pactum de lege iutenda reprezinta el insusi un contract a carui validitate va fi apreciata in raport de legea pe care partile au desemnat/o ptr a fi aplica&ila contractului. >anifestarea de vointa poate fi insa si tacita situatie in care legea aplica&ila va rezulta in mod neindoielnic din cuprinsul contractului sau din alte circumstante, astfel organul jurisdictional poate aprecia semnificatia juridica a manifestarii tacite de vointe partilor dupa urmatoarele indicii$ 1. .nserarea in contract de catre parti a unor clauze sau institutii juridice specifice numai unui anumit sistem de drept 2. .nserarea in cadrul unor contracte a unei clauze care reprezinta o uzanta aplica&ila numai unui anumit sistem de drept 3. .nserarea in contract a unei clauze compromisorii in favoarea organelor ar&itrale a unui anumit stat .n practica s/a aratat ca lim&a in care este redactat un contract nu reprezinta un indicativ asupra vointei tacite a partilor cu privire la legea aplica&ila.

12