Siria, o problem militar diferit de Libia de Octavian Manea 484 vizualizari din 21.02.2013 1 comentariu !

n timp ce O"# a reu$it adoptarea unei %rezolu&ii fr din&i', re(imul lui )**ad +$i continu ne*ti(,erit ofen*iva +mpotriva a$ezrilor rebele. -ar poate *olu&ia anti.)**ad nu e*te deloc militar, ci +n *fera rezi*ten&ei nonviolente, a ne*upunerii civile. La /umtatea *ptm0nii trecute, )dunarea 1eneral a O"# a aprobat cu o ma/oritate cov0r$itoare 2133 de voturi pentru, 12 contra $i 13 ab&ineri4, o rezolu&ie care cere autorit&ilor *iriene * oprea*c toate violen&ele, * prote/eze popula&ia, * elibereze toate per*oanele are*tate arbitrar, * retra( armata +n cazrmi $i * (aranteze libertatea demon*tra&iilor pa$nice. 5otodat, rezolu&ia *pri/in decizia Li(ii )rabe de a facilita ne(ocieri +ntre (uvernul *irian $i opozi&ie $i de a +ncura/a tranzi&ia *pre un *i*tem politic democratic $i plurali*t, unde to&i cet&enii *unt e(ali, indiferent de etnie, reli(ie *au afiliere politic. -e$i un te6t cu +ncrctur preponderent *imbolic, fr a fi obli(atoriu pentru *tatele membre, ace*ta arat totu$i (radul de izolare diplomatic pe care l.au atin* )**ad $i *u*&intorii *i pe *cena interna&ional. 7um era de a$teptat, dup veto.ul din 7on*iliul de Securitate, reprezentan&ii 7,inei $i ai 8u*iei au recidivat $i au votat +mpotriv. -ar oare ce e*te pre(tit comunitatea interna&ional * fac +n cazul +n care re(imul )**ad +$i continu ne*tin(,erit opera&iunile +mpotriva civililor, i(nor0nd orice ar *pune O"#9 :entru c a*i(urrile date *unt pe m*ur. La fel $i nivelul a$teptrilor; %)dunarea 1eneral a tran*mi* un *emnal clar poporului *irian; lumea e*te cu voi. Locuitori ai Siriei, de la <om* $i -ama*c p0n la <ama $i =dlib, de la )leppo p0n la -araa, trebuie * $ti&i acum c na&iunile lumii *unt alturi de voi $i v *pri/in demer*ul *pre un viitor al libert&ii $i *i(uran&ei', a declarat Su*an 8ice, amba*adorul S#) la O"#. >i o *pune un amba*ador care a vzut ororile 8uandei $i pentru care 're*pon*abilitatea de a prote/a? e*te un imperativ cate(oric. !n plu* o *pune amba*adorul unui pre$edinte care +n di*cur*ul de acceptare a :remiului "obel pentru pace declara; ?to&i ne confruntm cu +ntrebri dificile de*pre cum * prevenim macelrirea civililor de ctre propriile lor (uverne *au cum * oprim un rzboi civil a crui violen& poate +n(,i&i o +ntrea( re(iune. 7red c for&a poate fi /u*tificat pe motive umanitare, a$a cum a fo*t +n @alcani. =nac&iunea ne di*tru(e con$tiin&ele $i poate conduce la interven&ii co*ti*itoare mai t0rziu. -e aceea cred c toate na&iunile re*pon*abile trebuie * accepte rolul pe care armatele cu un mandat clar +l pot /uca pentru a men&ine pacea?. :e de alt parte, Siria nu e*te Libia. =ar puterile care *.au aflat +n avan(arda interven&iei din nordul )fricii *unt foarte con$tiente de ace*t lucru. 1eo(rafic $i militar, Siria e*te o provocare mult mai rafinat, iar paradi(ma libian nu *e potrive$te. >i a*ta nu doar pentru c nu e6i*t o rezolu&ie a 7on*iliului de Securitate, *ub 7apitolul A== al 7artei, care * valideze o opera&iune pentru men&inerea pcii $i *ecurit&ii interna&ionale. %O interven&ie +n Siria ar fi foarte dificil. )r fi o mare (re$eal * ne (0ndim la ea ca fiind o alt Libie. B*te o provocare diferit din per*pectiva armatei *iriene. )cea*ta e*te foarte capabil.

-e&ine un foarte *ofi*ticat *i*tem inte(rat de aprare aerian, *pre e6emplu. >i are, de a*emenea, arme c,imice $i biolo(ice. )cum, ei nu au artat vreun intere* e6plicit *au c au inten&ia * le folo*ea*c, +n*, +n e*en&, Siria e*te o problem militar foarte diferit', a avertizat (eneralul Martin -emp*eC, cel mai +nalt ofi&er din ierar,ia militar american. !n fa&a ace*tor realit&i, p0n $i cei mai entuzia$ti interven&ioni$ti *unt acum pruden&i $i rezerva&i. -ac, +n Libia, )merica a %condu* din *pate', acum +ntre(ul Occident pare * adopte o po*tur *imilar. :artea leului e*te tran*ferat, la nivel re(ional, pe umerii 5urciei $i ai Li(ii )rabe. -e$i Dran&a a fluturat propunerea in*tituirii unor coridoare umanitare $i a unor %enclave *i(ure' care * conecteze ora$ele a*ediate cu frontierele 5urciei, Libanului $i =ordaniei, totu$i ace*tea nu pot fi create fr acordul 7on*iliului de Securitate. !n plu*, +n ab*en&a unei infra*tructuri militare credibile $i fr di*ponibilitatea de a folo*i puterea aerian pentru a prote/a enclavele, comunitatea interna&ional nu ar face dec0t * repete erorile ini&iale ale interven&iilor din @alcani. 5otodat, pre$edintele Dran&ei a re*pin*, c,iar a doua zi dup adoptarea rezolu&iei O"#, per*pectiva unei interven&ii directe, preciz0nd c +n Siria %revolu&ia nu va fi condu* din afar... ea trebuie condu* din interior'.

>i, de fapt, aici e*te marea problem. Opozi&ia *irian rm0ne ma*iv fra(mentat. B6i*t un cliva/ *erio* +ntre per*onalit&ile emblem ale opozi&iei 2precum Mic,el Eilo *au <aCt,am Manna4 $i 7on*iliul "a&ional Sirian (zduit pe teritoriul 5urciei. Opozi&ia e*te +nc departe de a *e prezenta ca un front unit. 5otodat, nu e6i*t *uficient coordonare +ntre aripa armat $i componenta nonviolent a revoltei. !ntre timp, tot mai mul&i ob*ervatori vd *olu&ia +n *fera rezi*ten&ei nonmilitare, a ne*upunerii civile. ) unei '*mart re*i*tance?. -ar acea*ta nu poate fi *pontan, ci *trate(ic or(anizat prin re&ele de mobilizare under(round, aflate dincolo de in*titu&iile formale. !n cele din urm, dup cum arat Brica 7,enoFet, $i Maria G. Stepan +n *tudiul lor 2'H,C 7ivil 8e*i*tance ForI*; 5,e *trate(ic lo(ic of nonviolent conflict?4, o revolt nonviolent ar putea * reu$ea*c acolo unde %(loan&ele? nu pot izb0ndi, prin paralizarea pilonilor de *u*&inere a re(imului, a acelor 'centre (ravita&ionale? 2cum ar *pune 7lau*eFitz4 fr de care +ntrea(a armtur a *i*temului *.ar prbu$i. #n boicot economic, o avalan$ de (reve (enerale +n cele mai importante *ectoare 2indu*tria de petrol, bnci, admini*tra&ie4 ar lovi letal +n *tabilitatea economic a re(imului )**ad. !n cele din urm, ca +n orice in*ur(en& 2fie ea nonviolent4, e*te o btlie pentru %*uflete $i min&i', +n care e*en&ial e*te cucerirea *impatiei 'publicului &int?. >i e*te o lo(ic la fel de valabil +n in*ur(en&, c0t $i +n contrain*ure(en&; '5otul *e afl acolo pentru acea*t btlie . pentru min&ile oamenilor . ceea ce +n*eamn c, +n e*en&, totul *e reduce la capacitatea de a influen&a $i a convin(eJ miza devine influen&area unor audien&e foarte diferite?, ne.a declarat (eneralul "icI 7arter, la pu&in timp dup ce *.a +ntor* din )f(ani*tan, unde a luptat +mpotriva in*ur(en&ei talibane. -eocamdat *ectoarele productive, elitele comerciale, birocra&ia admini*trativ, popula&ia marilor ora$e 2-ama*c $i )leppo4, minorit&ile 2cre$tinii, Iurzii $i druizii4 rm0n pe mar(ine, *unt un public *pectator. !nc nu a devenit $i rzboiul lor. )tunci c0nd loialitatea ace*tor *e(mente pivot *e va +nclina deci*iv *pre revolta predominant *unit , iar ele *e vor mobiliza activ, boicot0nd *tatu.Kuo.ul, *oarta lui )**ad

va fi pecetluit 2la fel cum *.a +nt0mplat la *f0r$itul anilor L30 cu >a,ul =ranului4. -ar dac *pectrul =raIului *ectar po*t.Saddam *au incertitudinea din Libia le de*cura/ez * fac ace*t pa*9 :S; -ama*cul d *emne de trezire. !n FeeIend, funeraliile a trei prote*tatari uci$i de for&e (uvernamentale *.au tran*format +n cea mai ampl mi$care anti.)**ad pe care a vzut.o capitala +n cele 11 luni. Su(e*tiv, prote*tul *.a de*f$urat +n apropierea )mba*adei =ranului. 7uvinte c,eie; primavara araba, revolte, ale(eri B(ipt, Siria, Libia, 5uni*ia :entru mine nu e6i*t doar bine $i ru, ci $i multe nuan&e +ntre ele. )devrata tra(edie +n via& nu *t +n ale(erea +ntre bine $i ru. 2M4 )devrata tra(edie vine din dilema evalurii a ceea ce e bine. -ilemele reale *unt triri ale *ufletului care provoac a(onii, pe care tu +n lumea ta de alb $i ne(ru nici mcar nu po&i * le +n&ele(i. 2<enrC Ei**in(er N 1O484. Aorbim ade*ea de comunitatea interna&ional $i de *ocietatea na&iunilor. "i *e *pune c trim +ntr.o lume +n care drepturile individuale primeaz $i abia apoi cele ale *tatelor. 7 Srebrenica, 8uanda, -arfur N ace*te c,inte*en&e ale paraliziei $i incompeten&ei O"# N *unt de domeniul trecutului. 7 am +nv&at din (re$eli. >i totu$i, ultimele dou *ptm0ni par * readuc +n con$tiin&a public memoria tulbure, convul*iv a anilor LO0. 7ert e*te c doctrina interven&iei umanitare e*te pu* din nou pe tapet. Occidentul nu +l poate l*a pe 1addafi *.$i di*tru( propriul popor. !n ace*t ritm, nu va trece mult p0n c0nd @en(,azi +n*$i va fi amenin&at. >i * fim con$tien&i de ce *e va +nt0mpla atunci; o nou baie de *0n(e, de acea*t dat mcelrirea brba&ilor $i femeilor care au +ndrznit * *e ridice +mpotriva unui re(im *celerat. 7ine va *ta confortabil, +n timp ce, fr +ndoial, vom a*i*ta la o nou Srebrenica9 25,e 1uardian4. B*te me*a/ul zilei. O +ntrebare $i, totodat, un memo *imbolic pentru mobilizarea deciden&ilor de pe ambele maluri ale )tlanticului, +ntr.o cur* contra cronometru. Diecare or +n*eamn noi victime. >i o +nfr0n(ere pentru libertate. Se a$teapt reac&ia ferm a Ae*tului, ca mcar acum, +n al 12.lea cea*, * fie de partea /u*t a i*toriei. !n Buropa, Dran&a $i Marea @ritanie *e afl +n avan(arda +ntre(ului efort. La cererea lor, au fo*t convocate reuniuni de ur(en& ale 7on*iliului "ord.)tlantic $i ale 7on*iliului Buropean. !ntr.un (e*t di*perat de recuperare a ima(inii, de*tul de $ifonate dup e6punerea le(turilor imorale cu autocra&iile nord.africane, :ari*ul $i Londra au tran*mi* un me*a/ tran$ant; 1addafi trebuie * plece. Mai mult, cele dou capitale *.au (rbit * recunoa*c 7on*iliul "a&ional =nterimar de 5ranzi&ie ca interlocutor politic le(itim al poporului libian. !n plu*, reprezentan&ii rebelilor libieni au fo*t primi&i cu tot fa*tul cuvenit la BlC*Pe. !ntre timp, ")5O a ,otr0t monitorizarea $i *uprave(,erea evolu&iilor din teren, primind totodat +n*rcinarea de a pre(ti un meniu c0t mai lar( de variante opera&ionale pentru *u*&inerea rebelilor.

-incolo de op&iunea furnizrii de a/utoare umanitare, +n di*cur*ul cancelariilor occidentale revine o idee din in*trumentarulQrecuzita anilor LO0; impunerea unei zone de interdic&ie aerian. Doarte probabil implementat de ctre ")5O. -ar $i acea*ta numai dac *unt +ntrunite 3 condi&ii; e6i*t o nece*itate evident 2dovedit de fapte4, o baz le(al clar 2un mandat e6plicit din partea 7on*iliului de Securitate4 $i *u*&inere re(ional puternic. #n r*pun* tipic european; mult e6erci&iu retoric, z(omot de culi*e, fla*,.uri diplomatice, +n*o&ite de obi$nuitele de re*tric&ii 2caveat*4. :e cellalt mal al )tlanticului, )dmini*tra&ia Obama e*te &inta unui veritabil a*alt mediatic. Lideri importan&i din 7on(re*, deopotriv republicani 2Go,n Mc7ain4 $i democra&i 2Go,n EerrC4, au criticat lip*a de reac&ie $i de viziune a 7a*ei )lbe. %M b0ntuie *pectrul =raIului din 1OO1, c0nd fo*tul pre$edinte 1eor(e @u*, i.a +ndemnat pe $ii&i * *e rzvrtea*c +mpotriva lui Saddam $i, c0nd au fcut.o, tancuri $i avioane au venit pe*te ei N iar noi nu eram nicieri. Reci de mii au fo*t mcelri&i atunci', a *pu* EerrC. !n*, o analiz atent ne arat c, foarte probabil, )dmini*tra&ia pre$edintelui Obama e*te ea +n*$i ad0nc polarizat, c,iar fracturat +ntre aripa liberal interven&ioni*t 2promotorii doctrinei %re*pon*abilit&ii de a prote/a'4 $i aripa pra(matic. :entru primii 2amba*adorul S#) la ")5O N =vo -aalder, amba*adorul S#) la O"# N Su*an 8ice, fo*tul -irector de :olicC :lannin( din -epartamentul de Stat N )nne Marie Slau(,ter, numrul doi din -epartamentul de Stat N Game* Steinber(4, *uveranitatea *tatului e*te condi&ionat $i contractual mai de(rab dec0t ab*olut. Suveranitatea nu +n*eamn numai drepturi, ci implic $i obli(a&ii, re*pon*abilit&i. !n epoca po*t.Milo$evici un re(im nu poate * *e mai a*cund +n *patele imunit&ii *uverane pentru a comite atrocit&i +n ma* $i pentru a lan*a campanii de epurare +mpotriva propriilor cet&eni. Suveranitatea nu mai e*te o licen& pentru crima +n ma*. 7u pu&in +nainte de a face parte din )dmini*tra&ia Obama, =vo -aalder declara, +n e6clu*ivitate pentru 8evi*ta 22; 8e*pon*abilitatea de a prote/a e*te o norm (lobal, codificat $i a*umat de membrii O"# +n 200S, care pla*eaz re*pon*abilitatea de a prote/a popoarele ferm pe umerii *tatului. 70nd *tatul nu e capabil * *e ridice la +nl&imea ace*tei re*pon*abilit&i, e*te de datoria comunit&ii interna&ionale * o fac N inclu*iv, dac e*te nevoie, prin utilizarea for&ei militare. Diind o alian& militar, ")5O poate * fie un a(ent de implementareJ fiind o alian& de *tate democratice, ")5O are imboldul de a prote/a cet&enii +n fa&a abuzurilor *i*tematice. -ar +ntrebarea cu adevrat important N $i cu at0t mai relevant dup @o*nia, 8uanda, -arfur, 7on(o N e*te acea*ta; dac nu ")5O, atunci cine9 :e cellalt ver*ant al )dmini*tra&iei Obama *e afl un om care a vzut multe N prudentul 8obert 1ate*. :entru el, o zon de interdic&ie aerian nu e*te o opera&iune u$oar, neutr, ci un veritabil %act de rzboi' +mpotriva unui alt *tat. Oare e*te )merica pre(tit * parcur( din nou ace*t drum9 :entru a treia oar, dup 11 *eptembrie9 O carantin aerian implic di*tru(erea *i*temelor de aprare aerian ale Libiei $i +ncepe cu un atac a*upra Libiei. %"u *e pune problema c nu o putem face. :utem. -ar e*te a*ta o mi$care

+n&eleapt9' Sunt o *erie de con*ecin&e care trebuie foarte atent c0ntrite, precum %utilizarea, din nou, a armatei americane +ntr.o alt &ar arab'. Se a$teapt ca 8obert 1ate* * *e retra( +n cur0nd din po*tul de *ecretar al )prrii. 7itite +n acea*t c,eie, di*cur*urile *ale din ultimele *ptm0ni au nuan&a unui me*a/ de rma* bun. !ntr.unul dintre ele, *u*&inut +n fa&a cade&ilor de la He*t :oint, 1ate* *pune foarte direct $i fr mena/amente; %!n opinia mea, orice viitor *ecretar al )prrii care +l *ftuie$te pe pre$edinte * trimit din nou o armat tere*tr american +n )*ia, Orientul Mi/lociu *au )frica ar trebui * fie e6aminat de p*i,iatru'. >i 1ate* nu e*te, nici pe departe, omul care *e /oac cu cuvintele. -impotriv. Si(ur, niciunul dintre deciden&ii europeni nu vorbe$te acum de*pre po*ibilitatea de*f$urrii de trupe tere*tre +n Libia. @a c,iar e*te re*pin* cu fermitate. !ntr.o conferin& de pre*, dup reunirea de ur(en& a 7on*iliului Buropean, pre$edintele SarIozC avea * declare; %:ozi&ia Dran&ei nu a fo*t niciodat aceea a unei op&iuni militare tere*tre, a unei op&iuni militare ")5O, ci a fo*t permanent limitat la in*tituirea unei carantine aeriene'. -iferen&a dintre 1ate* $i SarIozC e*te c primul are di*cernm0nt *trate(ic $i *e (0nde$te la ce urmeaz dup; ce facem dac zona de interdic&ie aerian nu are efect, nu opre$te ma*acrul9 7are e*te urmtorul pa*9214 -e$i, parado6al, mul&i invoc fantomele trecutului, tocmai lec&iile Srebrenicei *unt uitate a*tzi de o Burop prea (rbit * fac ceva, orice. #neori, cu toate c interven&ia e*te /u*tificat moral, dac o faci +ntr.o manier incompetent, atunci inten&ia bun *e tran*form +n rever*ul *u N a/un(i * produci mai mult ru dec0t bine 2)ndreF B6um4. Oare uitm c ma*acrul de la Srebrenica *.a +nt0mplat tocmai la %adpo*tul' unei carantine aeriene 2in*tituite prin rezolu&ie a 7on*iliului de Securitate4, *imilare celei promovate a*tzi de "ic,ola* SarIozC $i -avid 7ameron9 Mai mult, atunci Srebrenica era catalo(at +n limba/ul O"# drept o %zon *i(ur' 2*afe area4 $i care, de teama unor eventuale repre*alii O"#, trebuia * rm0n +n afara oricror atacuri armate *au alte acte o*tile. 8ezultatul9 Ma*acrarea a pe*te 3.000 de mu*ulmani bo*niaci *ub privirile 7$tilor )lba*tre olandeze. "u de ctre avioanele lui Milo$evici, ci de trupele *ale tere*tre. :entru Milo$evici, credibilitatea O"# era zero, pentru *implul motiv c +n *patele rezolu&iilor 7on*iliului de Securitate nu e6i*ta voin&a ferm de a folo*i for&a militar. =*toria *e repet. Ob*ervm aceea$i lip* de voin& $i dezbinare occidental, fr cea mai mic inten&ie de a reflecta la lec&iile trecutului. !n plu*, 1addafi nu e*te Milo$evici. Milo$evici putea fi adu* la ma*a ne(ocierilor. !n *c,imb, 1addafi e*te un animal +ncol&it di*pu* * lupte p0n la ultima pictur de *0n(e. Oare e*te Dran&a pre(tit nu doar * doboare avioanele lui 1addafi, ci $i * bombardeze for&ele tere*tre ale liderului libian9 >i dac ace*tea nu *e opre*c9 !n plu*, eficien&a unor atacuri aeriene +mpotriva unor trupe nere(ulate e*te, +n cel mai optimi*t caz, limitat. =mpunerea unei carantine aeriene $i a unei zone *i(ure trebuie * *e *pri/ine pe un plan de rezerv care * contemple inclu*iv o interven&ie tere*tr 2*au o component tere*tr de deterrence4. B*te re&eta care a func&ionat +n 1OO1 +mpotriva lui Saddam <u**ein, c0nd Eurdi*tanul iraIian a fo*t tranformat +ntr.un %*afe ,aven'. 7erul era controlat de avia&ia

american, iar +n 5urcia *e afla, +n *tare de alert, o for& tere*tr de reac&ie rapid de S.000 de militari, care ar fi intervenit la cel mai mic *trnut al lui Saddam ctre nord.224 >i, a*tfel, a/un(em din nou la +ntrebarea lui 8obert 1ate* N %e*te a*ta o mi$care +n&eleapt9'. Mai ale* c0nd nimeni nu pare * aib +n vedere $i o interven&ie tere*tr9 70nd ")5O e*te *uprae6tin* +n )f(ani*tan, iar cei mai mul&i alia&i au anun&at de/a reduceri ma*ive ale bu(etelor de*tinate )prrii9 S nu uitm c, +n anii LO0, *ntatea fi*cal a Occidentului era indi*cutabil. :utea cu le/eritate * lan*eze %rzboaie op&ionale', umanitare. @alan&a de putere (lobal favoriza Ae*tul. )cum Occidentul trie$te pe datorie. S.ar putea ca +n cur0nd * nu.$i mai permit nici mcar lu6ul de a purta %rzboaiele nece*are'. )$adar, ce ale(em9 Octavian Manea *a bombardam *au nu libia9 :S; O propunere intere*ant a fo*t formulat de :aul HolfoFitz, +n pa(inile Hall Street Gournal, con*truit direct pe o anumit interpretare a e6perien&ei ")5O din @o*nia; o combina&ie de umbrel aerian oferit de Occident $i +narmare a rebelilor. 5otu$i ceea ce +n(ri/oreaz +n primul r0nd e*te di*cernm0ntul *trate(ic al *ur*ei. #ltima dat c0nd *fatul *u a fo*t luat +n *erio* 2invazia =raIului4, nota de plat a fo*t imen* 2culmea r*pltit cu $efia @ncii Mondiale4. "ote; 214 #nul dintre cele mai bune ar(umente a fo*t elaborat de @ruce 8iedel de la @rooIin(* =n*titution; ')nd if t,e no.flC zone doe* not *top Taddafi* rampa(e a(ain*t ,i* oFn people Fe Fould ,ave to u*e our airpoFer alone, *end in t,e Marine* or *tand bC ,elple**lC F,ile flCin( over,ead. So if Fe decide to (et involved Fe *,ould ,ave no doubt* t,at potterC rule* applC. =f Fe breaI it, Fe oFn it. Of cour*e, Fe Fill al*o ,ave to paC for it. )t a time F,en t,e )merican people *eem to Fant t,eir (overnment to do le** and *pend le**, anot,er Far 2on t,e top of t,e tFo Fe alreadC ,ave4 i* not con*i*tent Fit, fi*cal di*cipline?.

224 B*te una dintre lec&iile +nv&ate de ")5O +n @o*nia anilor O0; %everC time t,at t,e #nited State* and ")5O t,ereatened or u*ed force *eriou*lC, t,e Serb* folded?.2=vo <. -))L-B8, 1ettin( to -aCton. 5,e MaIin( of )merica* @o*nia :olicC, @rooIin(* =n*titution :re**, Ha*,in(ton -.7., 2000, p. 1034. Mai mult%t,e e**ence of anC neF *trate(C for @o*nia mu*t reco(nize t,e one trut, of t,i* *ad *torC. Our onlC *ucce**e* ,ave come F,en t,e @o*nian Serb* ,ave faced a credible t,reat of militarC force. <ence,

Fe mu*t ba*e our plan on u*in( militarC pre**ure to convince t,e @o*nian Serb* to ne(otiate a *uitable peace *ettlement?. 2Madeleine )lbri(,t Kuoted in =vo <. -))L-B8, 1ettin( to -aCton. 5,e MaIin( of )merica* @o*nia :olicC, @rooIin(* =n*titution :re**, Ha*,in(ton -.7., 2000, p. 1034

B(ipt; re*tauraia vec,iului re(im de Octavian Manea S4O vizualizari din 21.02.2013 "u e6i*ta comentarii Dr 7on*tituie, cu parlamentul dizolvat, cu preedinia (olit de coninut i cu o *erie de prero(ative *trate(ice pla*ate ferm *ub controlul 7on*iliului Suprem al Dorelor )rmate, B(iptul rm0ne +nc prizonierul vec,iului re(im. Sf0ritul *ptm0nii trecute a adu* B(iptului o veritabil premier. Mo,amed Mor*i, candidatul i*lami*t al Driei Mu*ulmane, a devenit primul preedinte ale* democratic din i*toria B(iptului. Bl a primit 13 milioane de voturi 2S2U4, +n timp ce contracandidatul *u ),med S,afiI, reprezentantul prin e6celen al vec,iului re(im 2ultimul prim. mini*tru al lui <o*ni MubaraI4, a fo*t votat de 48U 2+n /ur de 12 milioane de voturi4. Aetile au fo*t primite cu imen* bucurie +n :iaa 5a,rir. !n primul *u di*cur* prezidenial, Mo,amed Mor*i a pu* accent pe reconciliere, pe ceea ce +i unete pe e(ipteni, nu pe elementele care +i dezbin. %#nitatea naional e*te *in(ura cale de a *coate B(iptul din actuala criz. Aom menine toate tratatele naionale i internaionale', a *pu* noul preedinte. 5otodat, el a promi* %* prote/eze drepturile femeilor i copiilor, deopotriv cretini *au mu*ulmani'. 8ezultatele oficiale au fo*t anunate dup ce, cu numai dou zile +nainte, Dria Mu*ulman coopta*e forele noni*lami*te pentru a contrabalan*a +ncercrile armatei de a. i impune propriul candidat drept c0ti(tor. Mor*i i.a a*i(urat atunci pe revolu&ionarii liberali 2printre care i activi*tul Hael 1,onim4 c vor fi reprezentai +n viitorul (uvern i vor avea un cuv0nt de *pu* +n redactarea 7on*tituiei. 5otodat, Mor*i le.a promi* c premierul va fi o per*onalitate politic nealiniat Driei.

@eneficiarii %*c,imbrii' i totui, analizate +n conte6tul ultimelor *ptm0ni, rezultatele ale(erilor prezideniale din B(ipt deta$eaz +n mod parado6al %vec,iul re(im' ca fiind marele c0ti(tor al competiiei electorale. -e*i(ur, nu e*te vorba de o victorie tran*parent, validat la urne, ci una impu* mai de(rab prin fora *imbolic a baionetelor. Simind c puterea *a *e clatin din temelii, vec,iul re(im a orc,e*trat o veritabil lovitur de *tat militar. =nvoc0nd un viciu de procedur, la 14 iunie, 7urtea 7on*tituional a anunat dizolvarea 7amerei =nferioare a parlamentului, decizie e6tin* de 7on*iliul Suprem al Dorelor

)rmate la nivelul +ntre(ului Le(i*lativ. =mediat, cea mai mare parte dintre atributele parlamentului au fo*t a*pirate de ctre armat. #lterior, ca * c0ti(e timp, vec,iul re(im a am0nat +n mod arbitrar prezentarea rezultatelor ale(erilor preziden&iale, pre(tind o ampl operaiune de reamena/are con*tituional a *tatului. 7u alte cuvinte, c,iar dac vor ceda i*lamitilor po*tul de preedinte, vor face +n aa fel +nc0t * predea ace*tora o in*tituie decorativ, (olit de coninut. O *erie de p0r(,ii decizionale, p0n atunci, pla*ate +n re*pon*abilitatea admini*traiei prezideniale, au fo*t *trate(ic tran*ferate 7on*iliului Suprem al Dorelor )rmate format din loialiti ai re(imului MubaraI. 8ezultatul9 :ractic, armata a fo*t *coa* de *ub tutela autoritilor civile, nu *e va *upune viitorului preedinte, iar militarii $i.au creat o *erie de p0r(,ii in*tituionale menite * le a*i(ure monopolul a*upra %domeniului *tatului'. )*tfel, membrii 7on*iliului Suprem al Dorelor )rmate *unt re*pon*abili pentru toate deciziile care prive*c armata i numirea liderilor eiJ totodat, p0n la redactarea unei noi 7on*tituii, conductorul 7on*iliului e*te comandantul.ef al armatei i mini*trul )prriiJ preedintele poate declara rzboi numai cu acordul 7on*iliului. La toate ace*te noi atribuii *e adau( c0teva deinute anterior; *uprave(,eaz redactarea 7on*tituiei i are un cuv0nt (reu de *pu* +n numirea cabinetului. "u +n ultimul r0nd, la 18 iunie, marealul Mo,ammed <u**ein 5antaFi a anunat crearea unui 7on*iliu "a&ional de )prare, prin care armata prelua controlul politicii de *ecuritate naional. O micare care, +n e*en, denot %un efort din partea armatei de a.i con*erva poziia privile(iat de care *.a bucurat din momentul fondrii re(imului, +n anii LS0, de ctre ofieri militari i de a.i menine intere*ele economice pe care le.a dezvoltat +n tot aceti ani', *pune Steven 7ooI de la 7ouncil on Dorei(n 8elation*. :e de alt parte, (eneralii nu vor * (uverneze B(iptul 2armata nu e*te un admini*trator performant4, ci mai de(rab (aranii c vor rm0ne primu* inter pare*; %(eneralii ar vrea * *e +ntoarc la poziia pe care o aveau +n timpul lui MubaraI c0nd, +n culi*e, reprezentau autoritatea ultim a *i*temului'.

Marii perdani -eocamdat, marea ab*en din competiia pentru modelarea tranziiei po*t.MubaraI o reprezint revoluionarii liberali, activi$tii online. !n cele din urm, candidatura *eparat a reprezentanilor lor a condu* la fra(mentarea efectului forelor moderate, *pre avanta/ul vec,iului re(im i al frailor con*ervatori. i a*ta, +n ciuda faptului c, matematic, candidaii liberali au obinut +mpreun mai multe voturi dec0t reprezentanii forelor tradiionale Mor*i i S,afiI. :entru politolo(ul Dranci* DuIuCama, ab*ena revoluionarilor liberali ca for cu impact electoral i politic +n tranziia po*t.MubaraI contureaz un eec al (eneraiei DacebooI . cea care a furnizat ma*a critic a revoluiei din :iaa 5a,rir. :entru e(iptenii cla*ei de mi/loc i tinerii alienai de *i*temul politic, =nternetul nu a fo*t o lume virtual, pa*iv, ci un mi/loc de comunicare care oferea oamenilor din lumea fizic o formul de a *e conecta unii cu ceilali, de a *e or(aniza, *c,imba idei, de a contientiza %puterea celor fr de putere' i mai ale* o vitrin care * e6pun abuzul i corup&ia puterii. 1radual, DacebooI.ul a a/un* * articuleze vocea %(eneraiei online', * e6prime o contiin colectiv, paralel, anti*i*tem. Ma/oritatea aveau *ub 30 de ani, dar erau ,otr0i * *pun nu torturii i umilinelor, *.i revendice

drepturile i * prote*teze +mpotriva re(imului. -e la rezi*tena %online' i p0n la prote*tul +n lumea fizic, %offline', nu a fo*t dec0t un pa*. Bfectul ace*tui bul(re de zpad care a pornit +n lumea virtual i *.a oprit +n :iaa 5a,rir +l tim cu toii . cderea lui MubaraI. -ar, dac (eneraia DacebooI *.a dovedit un actor redutabil +n terenul rezi*tenei a*i. metrice, *tp0nind arta decon*truciei mecani*melor care +l fac pe individ obedient, totui acea*ta a euat +n traneele politicii de zi cu zi, acolo unde ,e(emonia aparine or(anizaiilor ad0nc +nrdcinate la nivelul comunitilor, capabile * manevreze i * mobilizeze marea ma*. %1eneraia online' *.a dovedit +nceptoare +n *paiul politicii *imetrice, un teren dominat de decenii de or(anizaii care.i dezvolta*er propriile %armturi' in*titu&ionale . pe de o parte, vec,iul re(im, de cealalt, fraii mu*ulmani. 8evoluionarii liberali au rma* deconectai de B(iptul profund, rural, mai puin educat i +n (eneral dominat de un electorat con*ervator. !n cele din urm, %revoluiile nu *unt fcute de cei *raci, ci de activiti urbani aparin0nd cla*ei de mi/loc dezam(ii de *tatu. Kuo.ul politic. 5otui, individul cla*ei de mi/loc aproape niciodat nu duce la bun *f0rit o revoluie, cu e6cep&ia cazului +n care reuete * *e conecteze cu ma*ele rurale', *pune DuIuCama.

7tre un model turce*c9 Se *pune c i*toria nu *e repet, dar de multe ori rimeaz. O mare parte dintre ob. *ervatorii evenimentelor din B(ipt au *entimentul unui dP/V.vu. :entru muli dintre ei, filmul ace*ta a mai rulat +n 1OO3, +n 5urcia. )tunci, Statul Ma/or al armatei turce a emi* o *erie de directive +mpotriva pro(ramului premierului i*lami*t "ecmettin BrbaIan care, +n opinia *a, amenina * pun +n pericol motenirea *tatului Iemali*t i orientarea *a *ecular. )u urmat pre*iuni *i*tematice din partea mediului univer*itar, *ocietii civile, a pre*ei, a *indicatelor, totul culmin0nd cu prbuirea (uvernului i interzicerea partidului lui BrbaIan. %Slbirea practicilor democratice i a prero(ativelor liderilor civili a fo*t +n mod clar *ubordonat intere*elor armatei de a prote/a un *i*tem politic fondat de Mu*tafa Eemal )tatWrI, +n urm cu 34 de ani, un *i*tem al crui cu*tode i mare beneficiar era corpul ofierilor', *pune Steven 7ooI. #lterior, dinamica politic intern a re(lat deci*iv raporturile dintre autoritile civile i cele militare, de*c,iz0nd drumul retra(erii definitive a armatei +n cazrmi i din *paiul politicii formale. -ar, +n 5urcia, in(redientul c,eie a fo*t performana economic (enerat pe fondul promovrii unui capitali*m antreprenorial a(re*iv, dar +n acelai timp pio*, con*ervator i in*pirat de =*lam. Bfectul a fo*t tectonic, (ener0nd apariia unei cla*e mi/locii antreprenoriale favorabile democraiei, pieelor, dar +n acelai timp con*ervatoare, aproape de ma*ele rurale. !n timp, a fo*t cea care a contribuit deci*iv la dele(itimarea i r*turnarea (ardienilor %vec,iului re(im' Iemali*t. B*te foarte probabil ca, i +n B(ipt, coaliia dintre Dria Mu*ulman i (eneraia DacebooI * +ncerce * repete performana (uvernamental i modelul )E:, de preluare a puterii. QQ 7uvinte c,eie; *trate(ie, eficienta, revolutie, comunicare, MubaraI, B(ipt, 1and,i

Siria, un caz particular al :rimverii arabe de Laura Sitaru 8X3 vizualizari din 21.02.2013 2 comentarii Denomenul %:rimverii arabe', ca de altfel numeroa*e alte ob*erva&ii privitoare la %lumea arab', nu poate fi di*cutat *ub *emnul (eneralizrilor periculoa*e. 7on*iliul "a&ional Sirian, or(ani*mul care +ncearc * coalizeze +n /urul *u for&ele oponente re(imului )*ad, are de pu&in vreme un nou pre$edinte, Iurdul )bdul @Y*it SZda. 7on*iliul, condu* p0n acum de univer*itarul @ur,an 1,alioun, nu a reu$it * ofere ima(inea unei *tructuri unite de opozi&ie, dimpotriv, a l*at impre*ia e6i*ten&ei +n r0ndurile *ale a unor conflicte mocnite care au +mpiedicat articularea unei ac&iuni coerente. "ici nu *e putea altfel, cred anali$ti precum libanezul 1eor(e* 7orm, care remarc lip*a de unitate a opozi&iei *iriene, e6plicat, +nainte de toate, prin diferen&ele de opinie +ntre opozi&ia intern, aflat pe teritoriu *irian, $i cea care trie$te $i activeaz +n e6il. Oponen&ii din interior *unt cei care au avut de *uferit cel mai mult din pricina re(imului, +n timp ce opozi&ia de e6il e*te acuzat c nu reprezint cu adevrat, +n mod le(itim, revendicrile poporului *irian. Mai mult, *e con*ider c ace*t con*iliu al opozi&iei *iriene, activ0nd +n afara &rii, nu reu$e$te dec0t o proa*t coordonare cu )rmata Sirian Liber 2al./aC*, a*.*[rZ al.,urr4, care de*f$oar ac&iuni pe cont propriu $i, uneori, $i +n nume propriu. :oate aduce )bdul @Y*it SZda acel plu* de coordonare de care are nevoie 7on*iliul "a&ional Sirian pentru a func&iona ca un or(ani*m eficient al opozi&iei9 #nii comentatori *unt de prere c numirea unui Iurd la c0rma opozi&iei *iriene e*te doar o *trate(ie de ima(ine, al&ii *pun r*picat c *e dore$te p*trarea unei aparen&e democratice, +n care minorit&ile *iriene * *e re(*ea*c +n formula propu* de opozi&ie. O a treia cate(orie de anali$ti arabi vorbe*c de*pre )bdul @Y*it SZda ca de*pre o marionet +n m0inile Dra&ilor Mu*ulmani *irieni, care au nevoie, la r0ndul lor, de o ima(ine ameliorat. 7omentariile l*ate de cititorii diver*elor *ite.uri arabe de $tiri *unt mult mai *u(e*tive, )bdul @Y*it SZda fiind perceput, +n cele mai multe dintre ele, ca I,YLin 2trdtor4, o dat pentru c face parte dintre *irienii *tabili&i de ani buni +n e6il, deci dintre aceia care nu au *im&it duritatea re(imului, iar, pe de alt parte, pentru c *.ar fi pu* +n *lu/ba for&elor e6terne, cele occidentale, dar $i cele re(ionale, cu men&ionarea aproape in/urioa* a 5urciei $i *tatelor arabe din 1olf.

Ob*ervatorii *itua&iei *iriene di*cut, de a*emenea, de*pre pertinen&a folo*irii termenului t,aFra 2revolu&ie4 pentru a defini evenimentele +n de*f$urare +n acea*t &ar. "u trebuie * in*i*tm prea mult a*upra diferen&elor, de altfel evidente, care particularizeaz Siria +n an*amblul %:rimverii arabe'. 7ele mai vizibile ar fi durata conflictului, duritatea cu care re(imul a r*pun* manife*ta&iilor ini&iale, dar $i ripo*ta armat a for&elor care *e opun re. (imului )*ad $i pre*upu*a implicare a unor for&e re(ionale +n furnizarea de armament ctre opozi&ia *irian. "ici compara&ia cu Libia, ve,iculat o vreme, nu *t +n picioare, fie $i numai din per*pectiva abordrii interna&ionale a conflictului. S nu mai vorbim de

compara&iile cu revolu&iile tuni*ian $i e(iptean, al cror *cenariu nu *e re(*e$te dec0t +n forma de debut a conflictului *irian actual. 7ompara&ia cea mai potrivit, dac trebuie * facem una, e*te cu Libanul rzboiului civil, con*ider Dareed RaIaria. >i pentru c *itua&ia *irian are o +n*emnat component militar, at0t ca reac&ie a re(imului, c0t $i, +n e(al m*ur, a for&elor de opozi&ie. )*tfel, fenomenul %:rimverii arabe', ca de altfel numeroa*e alte ob*erva&ii privitoare la %lumea arab', nu poate fi di*cutat *ub *emnul (eneralizrilor periculoa*e. "u pu&ini *unt comentatorii arabi care vorbe*c de*pre o re(ionalizare a conflictului *irian, prin implicarea fr precedent a unor *tate arabe +n *u*&inerea opozi&iei la re(imul )*ad. )rabia Saudit, a crei interven&ie +n @a,rein +mpotriva manife*tan&ilor $ii&i a revoltat elita intelectual arab, nu $i autorit&ile de la Manama, +$i aro( un rol re(ional tot mai evident, profit0nd de *itua&ia pe care o traver*eaz eternul *u concurent, B(iptul. Mai mult, comentatorii remarc importan&a tot mai mare pe care o are +n /ocurile de putere din re(iune Tatarul $i datorit televiziunii )l.Gazeera din capitala *a, -o,a. "u e*te (reu de pre*upu* c )l.Gazeera a avut un rol, deci*iv ade*ea, +n $irul de evenimente denumit %:rimvara arab'. Se afirm c,iar c a *lu/it punerii +n practic a unor *trate(ii elaborate la -o,a $i 8iad, +n cooperare cu capitale occidentale importante. !n cazul conflictului *irian, )l.Gazeera e*te frecvent acuzat de declan$area unui rzboi de ima(ine +mpotriva re(imului )*ad, +n care *unt mediatizate e6clu*iv atrocit&ile comi*e de for&ele loiale pre$edintelui. -incolo de a*pectele mai *u* pomenite, rm0ne +ntrebarea referitoare la evolu&ia conflictului *irian, al crui capt nu e*te +ntrezrit nici de ctre cei mai optimi$ti dintre comentatori. QQ 7uvinte c,eie; Siria, Libia, primavara araba, mu*ulman, ")5O, O"#, S#) B(iptul e*te republic din 18 iunie 1OS3. <o*ni MubaraI a devenit preedintele republicii +n 14 octombrie 1O81, urm0ndu.i +n funcie lui )nFar Sadat. MubaraI a +ndeplinit cinci mandate +n fruntea rii, ca lider al :artidului "aional -emocrat, +ndeprtat de la putere +n 2011. Sub conducerea lui MubaraI, B(iptul a fo*t admini*trat dup reformele din 200S *ub un *i*tem prezidenial multipartit, unde puterea e6ecutiv era +mprit +ntre preedinte i prim.mini*tru. )le(eri prezideniale i parlamentare erau or(anizate +n mod frecvent, ultimele fiind inute +n 200S, dar, ca +n toate re(imurile autoritare, ele erau formale, re(imul politic fiind o dictatur a unui *in(ur partid. Dormaiunile politice aveau dreptul * propun candidai +n ale(eri doar +n m*ura +n care erau recuno*cui de puterea politic, fapt care e6cludea at0t reformatorii modernizatori i *eculariti, c0t i partidele i*lami*te. Or(anizaiile non.(uvernamentale internaionale i.au manife*tat, +n mod repetat, +n(ri/orarea +n privina libertii de e6pre*ie i a interveniei (uvernului +n ale(erile locale. Minoritile etnice *unt barbar di*criminate, copii neav0nd dreptul * ocupe funcii +n admini*traie, iar dreptul de acce* +n univer*iti era limitatJ c0nd voiau *.i con*truia*c *au mcar repare lcae de cult, trebuiau * primea*c o aprobare din partea *tatului 2decretul <amaCuni, care dateaz din epoca otoman4, fapt foarte improbabil. 70nd totui o primeau, erau victimele atacurilor (rupurilor de radicali

mu*ulmani, care le incendiau bi*ericile. Bi nu aveau dreptul la emi*iuni radio *au 5A reli(ioa*e. 7opii erau victimele convertirilor forate ale fiicelor lor 2le(ea mu*ulman nu permite dec0t convertirea de la alt reli(ie la i*lam, niciodat inver*4. \:rofila/ul\, care e*te interzi* +n rile democratice, e*te practic le(al +n B(iptul de azi, unde pe documentele de identitate *e *pecific reli(ia po*e*orului. Le(ea permite emiterea de formulare de an(a/are cu rubric unde *e cere precizarea reli(iei candidatului. Ma**. media era ade*ea *ur*a unor campanii de ur contra ace*tei minoriti, care *e *olda cel mai frecvent cu \po(romuri\. Statutul femeilor e*te i el unul de cetean de m0na a doua; pentru c le(i*laia e*te influenat de le(ea i*lamic 2*,aria,4, o femeie nu poate obine un paaport *au o viz fr acordul *oului ei]1^, anumite me*erii fiindu.le interzi*e.]2^ 7onform *tati*ticilor Mini*terului Sntii]3^, o femeie din dou e*te btut de ctre *oul ei, iar le(ile de protecie, dei e6i*t, *unt inaplicabile pentru c cer, +n mod ab*urd, un martor ocular, altul dec0t victima.]4^ )a numitele \crime de onoare\, care *unt moned curent +n toat lumea mu*ulman, *unt mai puin pedep*ite dec0t alte crime. O femeie cretin care *e c*torete cu un mu*ulman trebuie *.i crea*c copiii conform *,aria,, ea fiind obli(at * urmeze cur*uri reli(io*e i*lamice. Mu*ulmancele nu au voie * *e c*torea*c cu un cretin *au evreu. Le(ile B(iptului permit poli(amia, fapt ce are efecte perver*e; un *tudiu realizat de centrul =bn E,aldun intero(0nd S00 de femei e(iptene, a artat c unul dintre motivele principale pentru care femeia e(iptean dorete * aib copii e*te faptul c a*ta face mai improbabil repudierea 2permi* de le(ea i*lamic4 i poli(amia. 2X4 la *ut4.]S^ 7a +n aproape toate rile i*lamice, femeia are dreptul la /umtate din motenirea la care e*te +ndreptit le(al un brbat; a*tfel c, atunci c0nd o fiic unic +i motenete prinii, ea va +mpri motenirea cu unc,ii ei. Sediul Li(ii Statelor )rabe *e afl la 7airo. B(iptul a fo*t primul *tat arab care a +nc,eiat un acord de pace cu =*raelul prin *emnarea tratatului de pace i*raeliano.e(ipean la 7amp -avid +n 1O38, fapt ce i.a atra* ura celorlalte *tate arabe, care l.au i *ancionat de altfel, muncitorii e(ipteni fiind trimii aca* din *tatele petroliere ale 1olfului. )celai lucru *.a repetat i c0nd re(imul e(iptean *.a aliniat politicii americane +n timpul primului rzboi din 1olf contra =raIului. #n alt drept +nclcat de ctre autoriti e*te libertatea pre*ei; ca +n 8om0nia de alt dat, +n B(iptul contemporan e6i*t un oficiu al cenzurii *ub privirile cruia trec toate publicaiile, ca i toate formele de e6pre*ie arti*tic. )numite *ubiecte rm0n tabu, fie c ace*tea *unt de natur critic la adre*a re(imului, fie c abordeaz *ubiecte *en*ibile pentru *ocietatea patriar,al mu*ulman, cum e*te critica reli(iei *au oamenilor reli(iei. -e altfel, ca +n multe alte *tate mu*ulmane, funcioneaz o poliie a viciului 2*au moralei4, numit )dab. !n cadrul ace*tei poliii e6i*t, de e6emplu, un departament care *e ocup cu dan*atoarele din buric, +n* tot ea are *ub control i pre*a, radioul, televiziunea, +n ce privete c,e*tiunea \moralei\ +n *en* mu*ulman. )*tfel, +n B(ipt e6i*t tot timpul dou cozi, una pentru brbai, alta pentru femei. !n metroul cairiot e6i*t va(oane rezervate femeilor, iar dac, *pre e6emplu, +ntr.un lift *e afl de/a dou femei *in(ure, brbatul e(iptean va refuza * urce. Opozi&ia din Siria i.a cerut miercuri, +n *cri*, pre$edintelui @a*,ar al.)**ad * fac *c,imbri democratice, pentru c, +n caz contrar, *.ar putea confrunta cu o revolu&ie popular care +l va r*turna de la putere.

Situa&ia din Siria, unde, potrivit @@7, ar fi fo*t uci$i apro6imativ 400 de opozan&i ai re(imului @a*,ar al.)**ad, +n ultimele *ptm0ni, va fi dezbtut vineri, at0t +n 7on*iliul O"# pentru -repturile Omului, la cererea Statelor #nite, c0t $i +n cadrul #niunii Buropene. 7ele 23 de *tate membre *e reune*c pentru a di*cuta de*pre eventuale *anc&iuni la adre*a Siriei, iar unele dintre ele au deci* *.i convoace de miercuri pe amba*adorii *irieni, pentru a le comunica faptul c ac&iunile repre*ive ale re(imului al.)**ad *unt condamnate la :ari*, Londra, 8oma *au @erlin. >i *ecretatul (eneral O"#, @an Ei.moon, $i.a e6primat +n(ri/orarea +n *pecial fa& de utilizarea de tancuri $i (loan&e reale de ctre for&ele de *ecuritate *iriene. Drm0ntrile *ociale din Orientul Mi/lociu par departe de o rezolvare, iar ace*t lucru poate fi +n&ele* cel mai bine de ctre cei din zona de conflict. Situa&ia din Siria, urmrit cu aten&ie de =*rael Bvolu&ia *itua&iei din Siria e*te urmrit cu foarte mare aten&ie la =eru*alim, ca de altfel, +ntre( valul de tulburri din lumea arab, (enerate, +n *pecial de dorin&a tinerilor pentru o via& mai bun $i libert&i democratice. )nali$tii, +n*, *unt *ceptici, cel pu&in pe termen *curt, cu privire la *c,imbrile din &rile vecine. S,lomo Leibovici.Lai$, doctor +n i*torie, fo*t func&ionar *uperior la Mini*terul i*raelian de B6terne. \:ove*tea din lumea arab *e +ntinde ca o molim. 5rece din &ar +n &ar $i nu trebuie * ne mire, pentru c e vorba, pe*te tot, de re(imuri totalitare. !n ce prive$te )**ad, nu e*te pentru prima oar c0nd Siria e*te +ntr.o criz teribil. >i +n timpul domniei tatlui *u a mcelrit, +ntr.un *in(ur ora$, nenumrate *uflete, pentru c au +ncercat o rzmeri&. )ctualul )**ad, * nu uitm, el era un recrut c0nd a venit la conducerea *tatului\, a declarat S,lomo Leibovici.Lai$. \7,e*tia *.a a(ravat $i mai mult de c0nd a czut +n pla*a =ranului. !ntrebarea care *e pune nu e*te )**ad, nu e*te ce *e +nt0mpl +n Siria, pentru c ce *e +nt0mpl e*te o dezvoltare natural a lucrurilor. !ntrebarea cea mare e*te perfidia a$a.zi*ei lumi libere, care *.a comportat altfel +n @o*nia, *e comport altfel +n Libia, dec0t *e comport +n Siria. \!n Siria, dac )**ad va reu$i *au nu * +nbu$e revolta e*te un mare *emn de +ntrebare. :robabil c nu va reu$i, +n* va dura, vor cdea din ce +n ce mai multe victime $i, +n *f0r$it, domnul Obama a avut o atitudine, ca * zic a$a, ceva mai *ever. 7eva, nu mult prea *ever, dar ceva mai *ever\, a mai *pu* S,lomo Leibovici.Lai$. Mul&i anali$ti *unt *ceptici +n privin&a unei ere de libertate +n Orientul Mi/lociu, +n conte6tul unor mi$cri de natur i*lamic, +n contradic&ie cu valorile democratice din concep&ia occidental.

#nder.S mortalitC ranI 11S #nder.S mortalitC rate 2#SM84, 1OO0 3X #nder.S mortalitC rate 2#SM84, 2011 1S #SM8 bC *e6 2011, male 1X #SM8 bC *e6 2011, female 14 =nfant mortalitC rate 2under 14, 1OO0 30 =nfant mortalitC rate 2under 14, 2011 13 "eonatal mortalitC rate 2011 O 5otal population 2t,ou*and*4 2011 203XX )nnual no. of birt,* 2t,ou*and*4 2011 4XX )nnual no. of under.S deat,* 2t,ou*and*4 2011 3 1"= per capita 2#S_4 2011 23S0 Life e6pectancC at birt, 2Cear*4 2011 3X 5otal adult literacC rate 2U4 2003.2011` 83 :rimarC *c,ool net enrolment ratio 2U4 2008.2011` OO -efinition* and data *ource*

"utrition to t,e top LoF birt,Fei(,t 2U4 2003.2011` 10 BarlC initiation of brea*tfeedin( 2U4, 2003.2011` 4X B6clu*ive brea*tfeedin( aX mont,* 2U4, 2003.2011` 43 =ntroduction of *olid, *emi.*olid or *oft food* X.8 mont,* 2U4, 2003.2011` . @rea*tfeedin( at a(e 2 2U4, 2003.2011` 2S #nderFei(,t 2U4 2003.2011`, moderate b *evere 10 #nderFei(,t 2U4 2003.2011`, *evere . Stuntin( 2U4 2003.2011`, moderate b *evere 28 Ha*tin( 2U4 2003.2011`, moderate b *evere 12 OverFei(,t 2U4 2003.2011`, moderate b *evere 18 Aitamin ) *upplementation full covera(e 2U4 2011 . =odized *alt con*umption 2U4 2003.2011` 3O -efinition* and data *ource* <ealt, to t,e top

#*e of improved drinIin( Fater *ource* 2U4 2010, total O0 #*e of improved drinIin( Fater *ource* 2U4 2010, urban O3 #*e of improved drinIin( Fater *ource* 2U4 2010, rural 8X #*e of improved *anitation facilitie* 2U4 2010, total OS #*e of improved *anitation facilitie* 2U4 2010, urban OX #*e of improved *anitation facilitie* 2U4 2010, rural O3 8outine B:= vaccine* financed bC (overnment 2U4 2011 . =mmunization covera(e 2U4 2011, @71 O0 =mmunization covera(e 2U4 2011, -:51 8X =mmunization covera(e 2U4 2011, -:53 32 =mmunization covera(e 2U4 2011, polio3 3S =mmunization covera(e 2U4 2011, M7A 80 =mmunization covera(e 2U4 2011, <ep@3 XX =mmunization covera(e 2U4 2011, <ib3 32 =mmunization covera(e 2U4 2011, "eFborn* protected a(ain*t tetanu* O4

:neumonia 2U4 2003.2012`, 7are *eeIin( for *u*pected pneumonia 33 :neumonia 2U4 2003.2012`, )ntibiotic treatment for *u*pected pneumonia 31 -iarr,oea 2U4 2003.2012`, 5reatment Fit, oral re,Cdration *alt* 2O8S4 S0 Malaria 2U4 2003.2012`, )ntimalarial treatment amon( febrile c,ildren . Malaria 2U4 2003.2012`, 7,ildren *leepin( under =5"* . Malaria 2U4 2003.2012`, <ou*e,old* Fit, at lea*t one =5" . -efinition* and data *ource* <=AQ)=-S to t,e top )dult <=A prevalence 2U4 2011 0c' :eople of all a(e* livin( Fit, <=A 2t,ou*and*4 2011, e*timate 0c' :eople of all a(e* livin( Fit, <=A 2t,ou*and*4 2011, loF 0c' :eople of all a(e* livin( Fit, <=A 2t,ou*and*4 2011, ,i(, 0c' Homen livin( Fit, <=A 2t,ou*and*4 2011 0c' 7,ildren livin( Fit, <=A 2t,ou*and*4 2011 0c' :revention amon( Coun( people 2a(ed 1S.244, <=A prevalence amon( Coun( people 2U4 2011, total 0c'

:revention amon( Coun( people 2a(ed 1S.244, <=A prevalence amon( Coun( people 2U4 2011, male 0c' :revention amon( Coun( people 2a(ed 1S.244, <=A prevalence amon( Coun( people 2U4 2011, female 0c' :revention amon( Coun( people 2a(ed 1S.244, 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 2003.2011`, male 0c' :revention amon( Coun( people 2a(ed 1S.244, 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 2003.2011`, female 3 :revention amon( Coun( people 2a(ed 1S.244, 7ondom u*e amon( Coun( people Fit, multiple partner* 2U4 2003.2011`, male 0c' :revention amon( Coun( people 2a(ed 1S.244, 7ondom u*e amon( Coun( people Fit, multiple partner* 2U4 2003.2011`, female 0c' Orp,an*, 7,ildren orp,aned bC )=-S 2t,ou*and*4 2011 0c' Orp,an*, 7,ildren orp,aned due to all cau*e* 2t,ou*and*4 2011 0c' Orp,an*, Orp,an *c,ool attendance ratio 2U4, 2003.2011` 0c' -efinition* and data *ource* Bducation to t,e top dout, 21S.24 Cear*4 literacC rate 2U4 2003.2011`, male OX dout, 21S.24 Cear*4 literacC rate 2U4 2003.2011`, female O4 "umber per 100 population 2011, mobile p,one*

X3 "umber per 100 population 2011, =nternet u*er* 23 :re.primarC *c,ool participation, 1ro** enrolment ratio 2U4 2008 .2011`, male 10 :re.primarC *c,ool participation, 1ro** enrolment ratio 2U4 2008 .2011`, female O :rimarC *c,ool participation, 1ro** enrolment ratio 2U4 2008.2011`, male 11O :rimarC *c,ool participation, 1ro** enrolment ratio 2U4 2008.2011`, female 11X :rimarC *c,ool participation, "et enrolment ratio 2U4 2008.2011`, male 100 :rimarC *c,ool participation, "et enrolment ratio 2U4 2008.2011`, female O8 :rimarC *c,ool participation, "et attendance ratio 2U4 2003.2011`, male 83 :rimarC *c,ool participation, "et attendance ratio 2U4 2003.2011`, female 8X :rimarC *c,ool participation, Survival rate to la*t primarC (rade 2U4 , 2008.2011`, admin. data OS :rimarC *c,ool participation, Survival rate to la*t primarC (rade 2U4 , 2003.2011`, *urveC data 100 SecondarC *c,ool participation, "et enrolment ratio 2U4 2008.2011`, male X3 SecondarC *c,ool participation, "et enrolment ratio 2U4 2008.2011`, female X3 SecondarC *c,ool participation, "et attendance ratio 2U4 2003.2011`, male X3

SecondarC *c,ool participation, "et attendance ratio 2U4 2003.2011`, female X3 -efinition* and data *ource* -emo(rap,ic =ndicator* to t,e top :opulation 2t,ou*and*4 2011, total 203XX :opulation 2t,ou*and*4 2011, under 18 8O23 :opulation 2t,ou*and*4 2011, under S 244X :opulation annual (roFt, rate 2U4, 1OO0.2011 2 :opulation annual (roFt, rate 2U4, 2011.2030 2 7rude deat, rate, 1O30 11 7rude deat, rate, 1OO0 S 7rude deat, rate, 2011 4 7rude birt, rate, 1O30 43 7rude birt, rate, 1OO0 3X 7rude birt, rate, 2011 22 Life e6pectancC, 1O30 X0 Life e6pectancC, 1OO0

31 Life e6pectancC, 2011 3X 5otal fertilitC rate, 2011 3 #rbanized population 2U4, 2011 SX )vera(e annual (roFt, rate of urban population 2U4, 1OO0.2011 3 )vera(e annual (roFt, rate of urban population 2U4, 2011.2030 2 -efinition* and data *ource* Bconomic =ndicator* to t,e top 1"= per capita 2011, #S_ 23S0 1"= per capita 2011, ::: #S_ S0O0 1-: per capita avera(e annual (roFt, rate 2U4, 1O30.1OO0 2 1-: per capita avera(e annual (roFt, rate 2U4, 1OO0.2011 2 )vera(e annual rate of inflation 2U4 1OO0.2011 3 :opulation beloF international povertC line of #S_1.2S per daC 2U4 200X.2011` 2 :ublic *pendin( a* a U of 1-: 22003.2010`4 allocated to; ,ealt, 1 :ublic *pendin( a* a U of 1-: 22003.2010`4 allocated to; education S

:ublic *pendin( a* a U of 1-: 22003.2010`4 allocated to; militarC 4 O-) infloF in million* #S_ 2010 133 O-) infloF a* a U of recipient 1"= 2010 0 -ebt *ervice a* a U of e6port* of (ood* and *ervice* 2010 3 S,are of ,ou*e,old income 2U, 200S.2011`4, poore*t 40U 1O S,are of ,ou*e,old income 2U, 200S.2011`4, ric,e*t 20U 44 -efinition* and data *ource* Homen to t,e top Life e6pectancC; female* a* a U of male* 2011 104 )dult literacC rate; female* a* a U of male* 2003.2011` 8X Bnrolment ratio*; female* a* a U of male* 2008.2011`, :rimarC 1B8 O8 Bnrolment ratio*; female* a* a U of male* 2008.2011`, SecondarC 1B8 100 Survival rate to t,e la*t (rade of primarC; female* a* a U of male* 2008.2011` 101 7ontraceptive prevalence 2U4 2003.2012` S4 )ntenatal care 2U4 2003.2012`, )t lea*t one vi*it 88

)ntenatal care 2U4 2003.2012`, )t lea*t four vi*it* X4 -eliverC care 2U4 2003.2012`, SIilled attendant at birt, OX -eliverC care 2U4 2003.2012`, =n*titutional deliverC 38 -eliverC care 2U4 2003.2012`, 7.*ection 2X Maternal mortalitC ratio , 2003.2011`, 8eported XS Maternal mortalitC ratio , 2010, )d/u*ted 30 Maternal mortalitC ratio , 2010, Lifetime ri*I of maternal deat, 21 in;4 4X0 -efinition* and data *ource* 7,ild :rotection to t,e top 7,ild labour 2U4 e 2002.2011`, , total 4 7,ild labour 2U4 e 2002.2011`, , male S 7,ild labour 2U4 e 2002.2011`, , female 3 7,ild marria(e 2U4 2002.2011`, married bC 1S 3 7,ild marria(e 2U4 2002.2011`, married bC 18 13 @irt, re(i*tration 2U4 200S.2011`, total OS Demale (enital mutilationQcuttin( 2U4 2002.2011`, prevalence, Fomen a

. Demale (enital mutilationQcuttin( 2U4 2002.2011`, prevalence, dau(,ter*b . Demale (enital mutilationQcuttin( 2U4 2002.2011`, attitude*, *upport for t,e practicec . Gu*tification of Fife.beatin( 2U4 2002.2011`, male . Gu*tification of Fife.beatin( 2U4 2002.2011`, female . Aiolent di*cipline 2U4 e 200S.2011`, total 8O Aiolent di*cipline 2U4 e 200S.2011`, male O0 Aiolent di*cipline 2U4 e 200S.2011`, female 88 -efinition* and data *ource* 5,e 8ate Of :ro(re** to t,e top #nder.S mortalitC ranI 11S #nder.S mortalitC rate, , 1O30 113 #nder.S mortalitC rate, , 1OO0 3X #nder.S mortalitC rate, , 2000 23 #nder.S mortalitC rate, , 2011 1S )nnual rate of reduction 2U4 #nder.S mortalitC rate, 1O30.1OO0 X

)nnual rate of reduction 2U4 #nder.S mortalitC rate, 1OO0.2000 S )nnual rate of reduction 2U4 #nder.S mortalitC rate, 2000.2011 4 )nnual rate of reduction 2U4 #nder.S mortalitC rate, 1OO0.2011 4 8eduction *ince 1OO0 2U4 S8 8eduction *ince 2000 2U4 33 1-: per capita avera(e annual (roFt, rate 2U4, 1O30.1OO0 2 1-: per capita avera(e annual (roFt, rate 2U4, 1OO0.2011 2 5otal fertilitC rate, 1O30 8 5otal fertilitC rate, 1OO0 S 5otal fertilitC rate, 2011 3 )vera(e annual rate of reduction 2U4 5otal fertilitC rate, 1O30.1OO0 2 )vera(e annual rate of reduction 2U4 5otal fertilitC rate, 1OO0.2011 3 -efinition* and data *ource* )dole*cent* to t,e top :opulation a(ed 10.1O, 5,ou*and* 2011 438X

:opulation a(ed 10.1O, :roportion of total population 2U4 2011 23 )dole*cent* currentlC marriedQ in union 2U4 2002.2011` , male . )dole*cent* currentlC marriedQ in union 2U4 2002.2011` , female 10 @irt,* bC a(e 18 2U4 2003.2011` O )dole*cent birt, rate 200X.2010` 3S Gu*tification of Fife.beatin( amon( adole*cent* 2U4 2002.2011`, male . Gu*tification of Fife.beatin( amon( adole*cent* 2U4 2002.2011`, female . #*e of ma** media amon( adole*cent* 2U4 2002.2011`, male . #*e of ma** media amon( adole*cent* 2U4 2002.2011`, female . LoFer *econdarC *c,ool (ro** enrolment ratio 2008.2011` O2 #pper *econdarC *c,ool (ro** enrolment ratio 2008.2011` 33 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A amon( adole*cent* 2U4 2003.2011`, male . 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A amon( adole*cent* 2U4 2003.2011`, female X -efinition* and data *ource* -i*paritie* @C 8e*idence to t,e top @irt, re(i*tration 2U4 200S.2011`, urban

OX @irt, re(i*tration 2U4 200S.2011`, rural OS @irt, re(i*tration 2U4 200S.2011`, ratio of urban to rural 1 SIilled attendant at birt, 2U4 2003.2012`, urban OO SIilled attendant at birt, 2U4 2003.2012`, rural O3 SIilled attendant at birt, 2U4 2003.2012`, ratio of urban to rural 1 #nderFei(,t prevalence in c,ildren under S 2U4 2003.2011`, urban O #nderFei(,t prevalence in c,ildren under S 2U4 2003.2011`, rural O #nderFei(,t prevalence in c,ildren under S 2U4 2003.2011`, ratio of rural to urban 1 -iarr,oea treatment Fit, oral re,Cdration *alt* 2O8S4 2U4 2003.2012`, urban SX -iarr,oea treatment Fit, oral re,Cdration *alt* 2O8S4 2U4 2003.2012`, rural 44 -iarr,oea treatment Fit, oral re,Cdration *alt* 2O8S4 2U4 2003.2012`, ratio of urban to rural 1 :rimarC *c,ool net attendance ratio 2003.2011`, urban 8O :rimarC *c,ool net attendance ratio 2003.2011`, rural 8S :rimarC *c,ool net attendance ratio 2003.2011`, ratio of urban to rural 1 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 Demale* 1S.24 2003.2011`, urban

3 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 Demale* 1S.24 2003.2011`, rural 3 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 Demale* 1S.24 2003.2011`, ratio of urban to rural 1 #*e of improved *anitation facilitie* 2U4 2010, urban OX #*e of improved *anitation facilitie* 2U4 2010, rural O3 #*e of improved *anitation facilitie* 2U4 2010, ratio of urban to rural 1 -efinition* and data *ource* -i*paritie* @C <ou*e,old Healt, to t,e top @irt, re(i*tration 2U4 200S.2011`, poore*t 20U O2 @irt, re(i*tration 2U4 200S.2011`, ric,e*t 20U OO @irt, re(i*tration 2U4 200S.2011`, ratio of ric,e*t to poore*t 1 SIilled attendant at birt, 2U4 2003.2012`, poore*t 20U 38 SIilled attendant at birt, 2U4 2003.2012`, ric,e*t 20U OO SIilled attendant at birt, 2U4 2003.2012`, ratio of ric,e*t to poore*t 1 #nderFei(,t prevalence in c,ildren under five 2U4 2003.2011`, poore*t 20U 10 #nderFei(,t prevalence in c,ildren under five 2U4 2003.2011`, ric,e*t 20U

3 #nderFei(,t prevalence in c,ildren under five 2U4 2003.2011`, ratio of poore*t to ric,e*t 1 -iarr,oea treatment Fit, oral re,Cdration *alt* 2O8S4 2U4 2003.2012`, poore*t 20U 4S -iarr,oea treatment Fit, oral re,Cdration *alt* 2O8S4 2U4 2003.2012`, ric,e*t 20U SO -iarr,oea treatment Fit, oral re,Cdration *alt* 2O8S4 2U4 2003.2012`, ratio of ric,e*t to poore*t 1 :rimarC *c,ool net attendance ratio 2003.2011`, poore*t 20U . :rimarC *c,ool net attendance ratio 2003.2011`, ric,e*t 20U . :rimarC *c,ool net attendance ratio 2003.2011`, ratio of ric,e*t to poore*t . 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 Demale* 1S.24 2003.2011`, poore*t 20U 4 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 Demale* 1S.24 2003.2011`, ric,e*t 20U 10 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 Demale* 1S.24 2003.2011`, ratio of ric,e*t to poore*t 3 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 Male* 1S.24 2003.2011`, poore*t 20U . 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 Male* 1S.24 2003.2011`, ric,e*t 20U . 7ompre,en*ive InoFled(e of <=A 2U4 Male* 1S.24 2003.2011`, ratio of ric,e*t to poore*t . -efinition* and data *ource*

BarlC 7,ild,ood -evelopment to t,e top )ttendance in earlC c,ild,ood education 200S.2011`, total 8 )ttendance in earlC c,ild,ood education 200S.2011`, male 8 )ttendance in earlC c,ild,ood education 200S.2011`, female 3 )ttendance in earlC c,ild,ood education 200S.2011`, poore*t 20U 4 )ttendance in earlC c,ild,ood education 200S.2011`, ric,e*t 20U 18 )dult *upport for learnin( ee 200S.2011`, total 30 )dult *upport for learnin( ee 200S.2011`, male 30 )dult *upport for learnin( ee 200S.2011`, female XO )dult *upport for learnin( ee 200S.2011`, poore*t 20U S2 )dult *upport for learnin( ee 200S.2011`, ric,e*t 20U 84 Dat,erf* *upport for learnin( ee 200S.2011` X2 Learnin( material* at ,ome 200S.2011`, 7,ildrenf* booI* , total 30 Learnin( material* at ,ome 200S.2011`, 7,ildrenf* booI* , poore*t 20U 12 Learnin( material* at ,ome 200S.2011`, 7,ildrenf* booI* , ric,e*t 20U S3

Learnin( material* at ,ome 200S.2011`, :laCt,in(* ee, total S2 Learnin( material* at ,ome 200S.2011`, :laCt,in(* ee, poore*t 20U S2 Learnin( material* at ,ome 200S.2011`, :laCt,in(* ee, ric,e*t 20U S1 7,ildren left in inadeKuate care 200S.2011`, total 13 7,ildren left in inadeKuate care 200S.2011`, male 13 7,ildren left in inadeKuate care 200S.2011`, female 13 7,ildren left in inadeKuate care 200S.2011`, poore*t 20U 22 7,ildren left in inadeKuate care 200S.2011`, ric,e*t 20U 1S

2003 2004 200S 200X 2003 2e*t4 :"@ la pretul pietei 2mld -L4 31.3 41.S SX.0 X3.1 30.S :"@ 2mld #S_4 24.S 31.8 42.8 S1.0 SS.O

8ata reala cre*tere :"@ 2U4 3.1 S.4 S.X S.8 S.4 =nflatie indice pret con*um. 2mediu U4 .1.3 .2.2 2.0 2.3 3.3 :opulatie 2mil4 S.3 S.8 S.O X.0 X.1 B6port produ*e DO@ 2mil #S_4 14,XX4.0 13,42S.0 28,84O.0 33,XS4.3 3X,330.O =mport produ*e DO@ 2mil #S_4 3,200.0 8,3X8.0 11,134.0 12,233.8 1S,343.3 @alanta cont curent 2mil #S_4 3,X42.0

3,S03.0 14,O4S.0 12,O4O.2 11,312.2 8ezerve valuta, e6cl aur 2mil #S_4 1O,S84.0 2S,X88.8 3O,S03.8 SO,28O.2 XO,31X.4 5otal datorie e6terna 2mld #S_ 4 4.2 4.1 4.3 4.S 4.8

==.3. 7omertul e6terior :rincipalele de*tinatii la e6porturi DO@ 200X U of total :rincipalele *ur*e importuri 7=D 200X U din total =talia 33.4 =talia 14.2 1ermania 14.8 1ermania S.O Spania 3.8 7,ina S.3 S#)

X.2 5uni*ia 4.3 Dranta S.X Dranta 4.4 5urcia S.4 5urcia 3.O 'OS 'OX 'O3 'O8 'OO 2000 2001 2002 2003 2004 200S 200X 2003 8 luni 5ot. X,01 8,33 O,S1 S,1 3,4 10,2 10,4 O,1 1O,2 11,O

22.1 2X,8 X3,S B6p X,00 8,20 O,S0 S,1 3,3 10,2 10,4 O,1 1O,2 11,O 22,1 1O,O X,S =mp 0,01 0,S3 0,01 . 0,10 . . . . 0.003 0,033 X,O S3,0