Colonel dr.

EMIL STRINU

SPIONAJUL PSIHOTRONIC I CMPUL DE LUPT MINTAL

MOTTO "Ferete-te s stai la palavre despre aceste lucruri cu mulimea sau cu oamenii de rnd; cci nu voiesc ca tu s devii inta pizmei i cu att mai puin s fii luat n derdere de cei muli. Cci cei care se aseamn se au ntotdeauna la inim, ns cel ce este diferit nu l ng ite pe cel ce nu-i seamn. !or"e ca acestea au foarte puini asculttori i poate c foarte puini vor avea i de acum nainte, cci ele au ceva neo"inuit n ele". HERMES TRISMEGISTUS

ISBN 973-663-286-5
PREFA Para !"#olo$"a% &" 'era ""le e('ra!en)or"ale o!"*"le ar+e !e,re'e Cobornd, noaptea trziu, treptele avionului care ateriza e pe pi ta pu tie a aeroportului unde !" a#tepta o !a#in", a! $o t cuprin de o oarecare tri te%e #i de o i!en " nelini#te&&& S" $ie, oare, po ibil " ne pierde! conduc"torul la nu!ai zece luni de la ale'erea lui( )i cte peran%e ne pu e er"! *n el+,& -#a *#i de crie .v'/eni Ceazov, $o tul !edic al 0re!linului, *n cartea a ,S"n"tate #i putere,, i!%"!intele care *l *ncercau atunci cnd a $o t c/e!at ur'ent *n Cri!eea pentru a-l vedea pe -ndropov, a c"rui "n"tate e deteriora e *n !od nea#teptat& S"-i d"! cuvntul lui Ceazov1 2#ra $% septem"rie &'($. )enionez aceast dat, pentru c din acel moment s-a urmrit ultimul stadiu al "olii lui *ndropov. +in octom"rie &'($, el a ncetat s mai conduc nemi,locit i concret -iroul .olitic i Comitetul Central, /ovietul /uprem al 01//, i nu a mai aprut la 2remlin. 3ri, toate acestea erau surprinztoare. 4otul a nceput de la o ntmplare a"surd..&,& Starea "n"t"%ii lui -ndropov -a a'ravat ubit& 3n" atunci, el e i!%ea bine, *n po$ida bolii cronice de rinic/i de care u$erea& 4ar, *n ti!pul unei pli!b"ri, -a a#ezat pe o banc" de ci!ent, a avut apoi $ri oane, i-a ap"rut un $le'!on care a evoluat incredibil de rapid, ace ta trebuind " $ie operat& 5or%ele or'ani !ului erau ire!ediabil ub!inate& -cea ta a $o t evolu%ia t"rii "n"t"%ii ale& Cine a provocat-o ( 6n cartea a, .& Ceazov, care a $o t un inti! al !ultor pacien%i de renu!e #i a tratat !ai !ul%i lideri !ondiali, o$er" in$or!a%ii concrete de pre ei, $"cnd re$eriri la lupta pentru putere& 3rin $irea a, un anti!i tic, re pin'nd cu /ot"rre trata!entele e7tra enzoriale, Ceazov revine, totu#i, *n cur ul relat"rii ale, la te!a de tinului #i a $atalit"%ii care, *n !od ne!ilo , i-a *n$rnt ucce iv pe conduc"torii ovietici& )i acea ta, *ntr-o perioad" de !are i!portan%" pentru dezvoltarea rela%iilor ovieto-a!ericane& Se /ot"ra oarta de tinderii, a dezar!"rii- *ntr-una din con$erin%ele ale de pre ", 8e'an a $"cut o 'lu!"1 2 ) voi duce n 1usia, a spus el, s discut cu liderul ei, atunci cnd va muri9& )i, *ntr-adev"r a venit doar dup" ce au !urit :& Bre;nev, I& -ndropov, 0& Cernen<o, iar la putere -a in talat =& >orbaciov& Caracterizarea pe care .& Ceazov i-o $"cea lui Bre;nev e baza, !ai ale , pe ulti!ii ani, cnd per onalitatea liderului ovietic era *n declin& Se trecea ub t"cere $aptul c", pe vre!ea lui #i cu participarea lui concret", -au e!nat, de plid", *n%ele'erile de la ?el in<i& .& Ceazov d" o *nalt" apreciere e$orturilor $"cute de I& -ndropov pentru a coate %ara din ta'nare,
1

n prezenta lucrare termenii de parapsihologic i de psihotronic vor fi considerai sinonimi.

@

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

pentru rena#terea ei& Inconte tabil, crie autorul c"r%ii, era un o! total credincio , nu nu!ai *n cuvinte, ci #i *n $apte, ideilor ociali !ului #i co!uni !ului&&& 6n !od cate'oric, el era 'ata " apere ornduiala ociali t" cu orice !i;loace, creznd, incer, c" erve#te poporul& Se deo ebea, *n ", de cei care intra er" *n partid pentru a $ace carier", prin cin te #i credin%" incer" *n ociali !& .& Ceazov nu-l idolatriza pe -ndropov, ob ervnd c" ace ta 're#ea, de eori, izolndu- e *n biroul "u #i pro!ovnd *n $unc%ii de conducere oa!eni care, ulterior, nu i-au ;u ti$icat peran%ele& )i totu#i, el a $o t cel care a *nceput pere troi<a& -ndropov avea un plan pre cri de !odernizare a %"rii, care ur!a " devin" #i !ai puternic"& =oartea lui a *ntrerupt totul& :a $r#itul lui au'u t @983, Cernen<o, ucce orul lui -ndropov, a !ncat pe#te alterat, pri!it de la !ini trul de interne 5edorciu<, care *#i petrecea concediul *n Cri!eea& A to7iin$ec%ie 'rav" i-a provocat o in u$icien%" cardiac" #i pul!onar"& 4in pital, Cernen<o a $o t e7ternat ca invalid total& 8evenind la eveni!entele $atale anterioare, .& Ceazov ubliniaz", *ntre ele, *nt!plarea petrecut" unuia dintre cei !ai capabili oa!eni din conducerea ovietic", - 0o i'/in, la @ au'u t @976& 23 voce plin de ngri,orare anun c "arca n care se afla 2osig in s-a rsturnat, c a"ia a putut fi salvat, iar acum se afl n stare grav la spitalul militar de lng *r ang els5, n apropiere de locul accidentului6 & 3er oana robu t" #i portiv", 0o i'/in $"cea canota;& 78n timp ce vslea, el i-a pierdut ec ili"rul i s-a rsturnat cu "arca6& S-a e!i upozi%ia c" ar $i avut loc un accident cerebral& 4e#i nu a decedat, 2 el nu a mai fost apoi acela care lua cura,os otrri - lupttorul care i apra pn la sfrit punctul de vedere, "ine orientat n ceea ce privete evoluia evenimentelor,& :a 2 epte!brie @976, el a $o t *nlocuit *n $unc%ia de pre#edinte al Con iliului de =ini#tri de c"tre Bi/onov, pro!ovat de Bre;nev& 4up" di pari%ia lui I& -ndropov C$ebruarie @98DE, *ntre liderii din acea vre!e, cel !ai puternic era !ini trul ap"r"rii, 4& F tinov& .l a !urit la $r#itul aceluia#i an& .& Ceazov crie1 2=oartea lui F tinov a $o t, *ntr-o anu!it" !" ur", ab urd" #i a l" at &&& !ulte e!ne de *ntrebare le'ate de cauzele #i caracterul bolii& 6n toa!na anului @98D avu e er" loc !anevre co!une ale trupelor ovietice #i ce/o lovace pe teritoriul Ce/o lovaciei& :a ele au participat F tinov #i !ini trul ce/o lovac al ap"r"rii, 'eneralul 4zur& 4up" !anevre, F tinov a i!%it o indi pozi%ie 'eneral", a $"cut o $ebr" nu prea !are, iar analizele au indicat !odi$ic"ri pul!onare&&& A coinciden%" #ocant" e te $aptul c" apro7i!ativ *n acela#i ti!p, #i cu acela#i dia'no tic, -a *!boln"vit #i 'eneralul 4zur& - $o t nevoie de o interven%ie c/irur'ical" ur'ent"& 4in p"cate, F tinov a decedat ulterior, din cauza unei into7ica%ii evolutive& .& Ceazov a con tatat o a'ravare ubit" a t"rii "n"t"%ii, cu $inal $atal, #i la al%i pacien%i din tr"in"tate - pre#edintele .'iptului, Na er, pre#edintele -l'eriei, Bou!edienne, #i al%i !ari lupt"tori pentru dezvoltarea lu!ii arabe& =odi$ic"ri ine7plicabile au $o t ob ervate #i *n tarea "n"t"%ii lui :& Bre;nev, perioadele de 2ab en%"9, e7plicate prin indro!ul a tenic, alternau, de eori la el, cu perioade de luciditate #i validitate& Cei care l-au *n o%it pe :& Bre;nev *n ti!pul vizitelor ale *n 5ran%a, *n iunie @977, *#i a!inte c c" o a t$el de c/i!bare nea#teptat" a t"rii 'enerale a provocat con$uzie *n rndul $rancezilor& Fn cuno cut de!nitar din 5ran%a a or'anizat un brie$in' cu ziari#tii, *n a;unul o irii lui Bre;nev, #i a pu c" ace ta e te, practic, invalid& 4e alt$el, de!nitarul *n cauz" pro!ova e *ntr-o $unc%ie *nalt" toc!ai datorit" $aptului c" ob%inu e in$or!a%ii de pre boala 'rav" a predece orului "u #i *#i pre'"ti e din vre!e ca!pania electoral"& Ce urprin#i au $o t to%i v"zndu-l pe Bre;nev nu nu!ai cu! urca c"rile, dar #i cu! purta, ener'ic, di cu%ii diplo!atice di$icile+ 6n tr"in"tate, e ur!"re#te $oarte atent tarea "n"t"%ii liderilor din %"rile prietene #i neprietene& .7i t" o *ntrea'" 2#tiin%"9 a pro'noz"rii $r#itului #i *nlocuirii conduc"torilor, precu! #i a altor eveni!ente cu ecou *n via%a politic"& . te o #tiin%" vec/e, ca de alt$el #i cea a 2eli!in"rii9 per oanelor inco!ode pentru a *nle ni a t$el dru!ul altora pre putere& S" $ace! o curt" incur iune *n i torie& . te cuno cut" ideea de la *nceputul anilor G5H, a lui -& 4ulle , $o t director al CI-, de a-l otr"vii pe Ciu .n-:ai, cu ocazia unei vizite a ace tuia *ntr-o %ar" vecin", ca apoi " dea vina pe =o cova& 4in ordinul "u& pe ln'" CI- -a creat unitatea uper ecret" denu!it" 23oten%ialul !or%ii2& 4ezvoltnd ideea, 8ic/ard ?ol!e , conduc"torul erviciilor ecrete, i-a propu #e$ului CI-, la 3 aprilie @953, " in tituie pro'ra!ul 2pentru folosirea n secret a materialului "acteriologic i c imic9& 4e pre acea ta au cri cercet"torii a!ericani Iictor =arc/etti C$o t $unc%ionar al CI-E #i Jo/n =ar7, *n cartea 2CI- #i cultul piona;ului9& Cu elaborarea pro'ra!ului de $olo ire a bacteriilor #i otr"vurilor - care trebuiau " nu la e ur!e #i " $ie 'reu de identi$icat - a $o t *n "rcinat un ab olvent al Cole'iului din =an/attan, de pro$e ie ecolo'& 6n a$ar" de a a inate, pro'ra!ul cuprindea #i ac%iuni care provocau 2incapacitatea9, de'enerarea individului, dezinte'rarea, robotizarea, c/i!b"ri irever ibile *n p i/ic, 'ndire, inclu iv !etode oculte de in$luen%" a upra creierului& 3ro'ra!ul a pri!it denu!irea de 2Supracontrol a upra ra%iunii9& 4e pre a!ploarea pro'ra!ului vorbe#te $aptul c" - a#a cu! recunoa#te, *n @977, un alt director al
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 2

CI-, Burner - era realizat pe baz" de contracte cu DD de cole'ii #i univer it"%i, @5 colective de cercetare, 8H de in titu%ii #i $ir!e particulare& 3entru e$ectuarea de e7perien%e Cpe oa!eniE, au $o t ale e @2 pitale #i trei ca e de corec%ie& 3entru a $ace econo!ii, o parte dintre c/i!icale, de e7e!plu /alucino'ene de tip :S4, au $o t te tate pe un 'rup de 2/ippK9, va'abonzi #i narco!ani& 4e acea ta -a ocupat, *ntre altele, Bi!ot/K :ear, $unc%ionar CI-, iar un ca!ator de la circul din NeL Mor<, =el/oland, i-a in truit pe pioni cu! " trecoare di$erite ub tan%e *n b"uturile celor care ur!au " devin" victi!e ale unei noi 2*nt!pl"ri ciudate9& -'entura CI- din :eopold ville a pre'"tit, pentru a a inarea lui :u!u!ba, un a!e tec de bacili uci'a#i, inclu iv de bruceloz"& 3entru pre#edintele Ira<ului, 0a e!, -a pre'"tit un lic/id pecial cu otr"vuri uci'"toare& 3entru Ca tro C*!potriva lui -au co!i pe te 2H de tentative de a a inatE - trabucuri, c"r%i otr"viteN au $o t pu e la punct !etode pentru lic/idarea lui *n ti!pul unei vn"tori ubacvatice& A parte din !i;loacele c/i!ice -au te tat pe locuitori din 3enin ula Indoc/ina, *n ti!pul r"zboiului din Iietna! #i Ca!bo'ia& A erie de veterani ai ace tor r"zboaie, a$la%i *n zona de *!pr"#tiere a otr"vurilor, -au *!boln"vit *n !od irecuperabil, 4e alt$el, CI- nu a e7clu nici po ibilit"%ile directe de repri!are& .nu!erarea victi!elor tuturor atentatelor de ace t 'en ar ocupa !ult loc& . te u$icient " a!inti! oarta unor per onalit"%i cu! ar $i -llende, :u!u!ba, Cabrai, Bou!edienne, Na er, Bandarani<e, N'o 4in 4e!, Bru;illo, I& >/andi, -& =oro etc&, *ncerc"rile de a a inare a conduc"torilor :ibiei #i Ira<ului, pentru a avea o i!a'ine de pre a!ploarea activit"%ii 23oten%ialul !or%ii9& 4e#i, dup" de!a c"rile Co!i iei C/urc/ din SF- #i indi'narea !ani$e tat" de opinia public" *!potriva 2ac%iunii de tran !itere a entin%ei9 Ccu! e nu!eau a a inatele politice, *n ;ar'onul CI-E, atentatele au c"zut oarecu! *n inten itate, ace t lucru nu a in$luen%at *n !od en ibil a!ploarea opera%iunilor ecrete ale SF- *n lu!e& -u $o t lic/ida%i adver arii lor de c/i#i, !arionetele lor au partizanii independen%i& =etodele au $o t *nlocuite cu altele, !ai di crete& 3n" *n prezent, nu e te clar cine e a cunde *n patele a a in"rii $ra%ilor 0ennedK, *n SF-& Intre po ibilele pete albe e a$la #i 2epurarea9 !ai u a!intit" a e#aloanelor uperioare ale puterii F8SS, care a precedat dezinte'rarea ace teia& =etoda 2incapacit"%ii, per oanelor indezirabile cuprinde #i ac%iunea biolo'ic" bazat" pe cunoa#terea particularit"%ilor or'ani !ului, c/iar #i a upra p i/icului, viznd paralizarea creierului, 2a!or%eala9 lui& 6n ti!pul Iui 8e'an, a $o t adoptat" o le'e Cnr&@2333, din dece!brie @98@E, care interzice doar i!plicarea direct" a 'uvernului SF-& Cealalt" parte a pro'ra!ului, re$eritoare Ia 2controlul total a upra ra%iunii #i e7perien%ele pe oa!eni9, era per!i " *n continuare& 2Con i!%"!ntul per oanei pe care e $ac te tele trebuie tipulat o$icial9 - *n SF-& 4ar *n a$ara %"rii ( . te o *ntrebare, de i'ur, pur retoric"& . te i!po ibil " nu e con tate o le'"tur" *ntre ac%iunile viznd controlul a upra ra%iunii #i unele eveni!ente conte!porane& Cartea lui .& Ceazov nu acord" credit neli!itat ace tor po ibilit"%i, prezentnd cazurile din punctul de vedere al !edicului care nu accept" !etodele e7tra enzoriale de ac%iune a upra or'ani !ului au c/i!ioterapia artizanal", $olo it" *n !od arbitrar *n cazul lui :& Bre;nev de o oarecare 2 or" N9, a!intit" *n carte& -utorul re pin'e ace te !etode, dar nu nea'" o po ibil" in$luen%"& =ai !ult, el e re$er" la trania evolu%ie a lui :& Bre;nev care, dup" lun'i perioade de ab en%", 2ren"#tea9& -ctivitatea 4;unei 4avita#vili e te e7tre! de intere ant"& Ni!eni nu nea'" capacitatea ei de a in$luen%a or'ani !ul, inclu iv al celor pe care a aplicat !etodele proprii de 2!a a;9 #i 2terapie de atin'ere9& Sunt bine cuno cute e7perien%ele lui Ciu!a< #i 0a pirov <i la 'rani%a ac%iunii /ipnotice #i c/iar pu%in dincolo de acea t" li!it", a#a cu! de!on treaz" o erie de $oto'ra$ii& .7i t" *n " #i !ulte e!ne de *ntrebare& Cu! au reu#it ei ca, prin inter!ediul !a -!edia, !ai ale al televiziunii, " upun" *ntrea'a popula%ie a %"rii unei ac%iuni i te!atice a upra ubcon#tientului ie#it de ub control( :a =o cova -au !ani$e tat, *n ulti!ii ani, preocup"ri privind po ibilit"%ile de realizare e$ectiv" a controlului a upra con#tiin%ei& Continund tudiile CI-, ace te per oane au putut veri$ica pe popula%ie ac%iunea unor unde puternice care in$luen%eaz" capacit"%ile biolo'ice ale or'ani !ului& .7i ten%a ace tui 'rup de per oane nu e te ecret"& 3robabil, !etodele lor unt $olo ite *n continuare& Cu! e e7plic", oare, eria de inucideri u pecte din %ar" #i din tr"in"tate, *n ulti!a vre!e( -ce te *ntreb"ri e cer a $i pu e *ntruct, indi$erent de ac%iunile la care ar $i upu " 'ndirilor oa!enilor, indi$erent de atacurile biolo'ice la care a! $i e7pu#i prin !etode uperra$inate, o!ul nu *nceteaz" " 'ndea c", " co!unice, " ia atitudine, Col& pro$& .n"/. dr. E+"l Stan Col& dr& .!il Str"inu

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

Ar$.+en' ,0+ .l de l. '1 +en'al Bazele cercet"rii !ode!e a !etap i/icii au $o t pu e de celebrul avant en'lez Oillia! Croo<e *n a doua ;u!"tate a ecolului PIP& =ult !ai trziu, pe te un $ert de ecol, $rancezul =a7 4e oir *nlocuie#te vec/iul ter!en de !etap i/ic" cu cel de parap i/olo'ic& Spre $r#itul ecolului al PlP-lea, e $ondeaz" pri!ele or'ani !e pecializate *n tudiul parap i/olo'ici, *n anul @882 pro$e orul ?enrK Sid'Lic< *nte!eiaz" *n -n'lia celebra 2SocietK $or 3 K/ical 8e earc/9 CS38EN *n @88D apare varianta a!erican" a S38, apoi, Societatea din Bo ton #i la $el celebrul In titut =etap i/ic International de la 3ari & 6n @92D, !edicul .u'ene A tK a;un'e director al In titutului =etap i/ic Interna%ional de la 3ari & Adat" cu el *ncepe epoca #tiin%i$ic" a parap i/olo'ici& A tK avea $or!a%ia unui o! de #tiin%", dar #i entuzia !ul unui ante!er'"tor& Se ocupa de aproape 2H de ani cu tudiul indivizilor paranor!ali& .l era convin c" =e !er avu e e dreptate #i c" e7i t" un $luid aparte, o $or!" ener'etic" produ " de or'ani !ele vii, prin care ace tea pot interac%iona cu alte or'ani !e vii& 4e#i a!pl", 'loria lui A tK a durat pu%in, cercet"rile ale vor $i repede dep"#ite datorit" *nt!pl"rii& 6n @939, o%ii Ialentina #i Si!eon 0irlian ob%in, din 're#eal", $oto'ra$ia unei p"r%i a corpului u!an Co !n"E e7pu " *ntr-un c!p electric de *nalt" ten iune #i $recven%"& 4up" developare, rezultatul a #ocat per onalul laboratorului din Stalin'rad1 *n ;urul obiectului $oto'ra$iat e de ena o !inunat" aur" lu!inoa "& 3rocedeul o%ilor 0irlian va $i %inut ecret pn" la data de @2 ianuarie @973+ :a 28 ianuarie @97@, StanleK 0rippner, pre#edintele - ocia%iei -!ericane pentru Cercet"ri 3arap i/olo'ice, a $"cut o vizit" de lucru *n F8SS, la invita%ia In titutului de 3 i/olo'ie al -cade!iei de )tiin%e, pentru a e docu!enta a upra cercet"rilor de telepatie, clarviziune, preco'ni%ie #i p i/o<inezie ce e e$ectuau *n F8SS& 8epetat" *n @972, c"l"toria a a $o t pon orizat" de c"tre 5unda%ia pentru .duca%ie 2.ri< on9 din Baton 8ou'e - :oui iana& Fna din con ecin%ele ace tor vizite a $o t aceea c" 'azda a din F8SS, cuno cutul o! de #tiin%" .duard Nau!ov, a $o t ;udecat #i conda!nat de c"tre Bribunalul din =o cova la doi ani de deportare *n Siberia, cu do!iciliu $or%at, aparent pentru *ncerc"rile ale de popularizare a parap i/olo'iei, *n realitate pentru acuza%ia de a $i tran !i a!ericanilor ecretele $oto'ra$iei 0irlian& 6ntre ti!p, Ccon$or! relat"rii dr& .u'en Celan - pre#edintele -8C.3SE bine p"zi%i, o%ii 0irlian vor continua " $oto'ra$ieze $olo indu-#i procedura& .i ob%in aure att *n ;urul tructurilor vii, ct #i a lucrurilor inani!ate& 4ar e7i t" o di$eren%" e en%ial", care dovede#te c" e te vorba de pre $eno!ene e en%ial di$erite& Iat" cu! de crie col& dr& 4u!itru Con tantin ace te $eno!ene1 2/tructurile anorganice au o imagine static, monocromatic i reproductiv, n timp ce structurile vii ofer o imagine dinamic, varia"il de la un moment la altul i de 8a o stare la alta a organismului, e9primat n culori vii specifice - dup unii autori reflectnd diversele stri funcionale normale sau patologice. *ura unei frunze verzi apare format din flcri de culoare turcoise i oran,. Cea a minii este descris ca un ,oc mirific de artificii strlucind pe un fond de azur i auriu. Fiecare organism i are imaginea sa specific, diferit de la un moment la altul al zilei, sau al lunilor i anului, varia"il de asemenea n funcie de starea de o"oseal i de sntate fizic i psi ic. -oala, o"oseala, an9ietatea, furia, ura, depresia, dragostea, ingestia de alcool i medicamente dau e9presii particulare&, Spre e7e!plu, la 2H de !inute de la ruperea unui ra!, aura unei $runze aproape di pare& -'re orul $ace " 2$u'"9 aura victi!ei, care e orienteaz" *n partea opu " a're iunii, dra'o tea apare ca o contopire tr"lucitoare de aure, rela7area e e7pri!" printr-un $ond cro!atic unde do!in" albul #i alba trul, *n ti!p ce $uria e te patronat" de culoarea ro#u tr"lucitor& 3rocedeul 0irlian e !ai nu!e#te actual!ente electrono'ra$ie au 9.$ect Corona9& =eritul lui con t" *n $aptul de a $ace vizibil" o $or!" de bioener'ie, *n !od traniu, acea ta era de!ult cuno cut" o!enirii, ub di$erite titulaturi1 aur", e$luviu, corp a tral, corp ener'etic& 6n icono'ra$ia cre#tin", $in%ii poart" un $el de cerc lu!ino dea upra capului& . te toc!ai aura, e!nul ini%ia%ilor& -po tolii *#i tran !iteau danii vindec"rii !iraculoa e prin a#a-nu!ita i!pozi%ie a !inilor& S-au $"cut $oto'ra$ii 0irlian pentru i!pozi%ia !inilor *n cazul per oanelor cu puteri paranor!ale& S-a con tatat c" e petrece toc!ai un tran $er de aur"& 3rin anii @968 - @97H, co!unitatea interna%ional" a$l" un lucru nea#teptat, *n pecial datorit" !ai !ultor lucr"ri, bine docu!entate, printre care #i cea a lui 8ic/ard 4eacon - B/e I raeli Secret Service, ap"rut" i!ultan *n !ai !ulte edituri printre care #i ?a!i / ?a!ilton, :ondon, #i anu!e c" Fniunea Sovietic" #i %"rile e t-europene tudiau cu *ndr;ire $eno!enele paranor!ale& Fniver itatea 0aza/" din -l!a -ta, Fniver itatea din :enin'rad, Fniver itatea din Novoro i <, In titutul 3eda'o'ic din Ni;ni Ba'/il, In titutul de Su'e tiolo'ie #i 3arap i/olo'ic din So$ia, Cpe ln'" alte cel pu%in 3H de in titute, departa!ente
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental D

ori - c/iar - pitale p i/iatriceE t"cu er" cercet"ri e7traordinare de o !are ri'urozitate #i e$icient", care pla au ace te in titu%ii #tiin%i$ice *n $runtea topului !ondial al do!eniului& 4e aici, e ridica er" per onalit"%i proe!inente, precu! :eonid Ia iliev, >/enadi Ser'/eev, .duard Nau!ov, >/eor'/i :ozanov au I& Iniu#in - adev"rate le'ende vii *n i toria parap i/olo'ici& Bot aici erau inve ti'a%i paranor!ali celebri, precu! 4;una 4avita#vili Ccare avea 'radul de 'eneral *n 0>BE, Nelia =i/ailova, Nina 0alu'/ina au Ian'a 4i!itrova, dar !a;oritatea cercet"rilor au r"!a ecrete& 6n lucrarea a!intit" anterior, *n capitolul 2:u!ea bizar" a piona;ului p i/olo'ic9, p& 293 e pune c" ,&&& *n Ce/o lovacia, 8o!nia #i Bul'aria e a$l" !ulte centre pentru dezvoltarea piona;ului #i contra piona;ului p i/olo'ic& 8ela%iile noa tre Cale I raelului - n&n&E *n ace te %"ri unt $oarte bune din i!plul !otiv c" evreii au $o t pri!ii *n do!eniu *n ceea ce prive#te ace t tip de cercetare, *naintea celui de-al doilea r"zboi !ondial *n pecial *n 3olonia #i Ce/o lovacia& )tirile provenind din ca!pu urile de cercetare e ob%ineau ade ea prin inter!ediul clarviziunii #i telepatiei& Ce/ii au $olo it parap i/olo'ia cu !ult *naintea *nceperii celui de-al doilea r"zboi !ondial, ni!eni altul dect un tn"r evreu a;utnd la de$initivarea unui celebru !anual Cde re$erin%" #i a t"ziE, cuno cut ulterior de cuno c"tori ub titlul1 Clairvo:ance, ;:pnotism and )agnetism, ap"rut *n @9D2, *n condi%ii de clande tinitate& 4up" r"zboi, ace t tn"r a plecat, *n @9D6, la Iiena de unde a ervit cauza i raelian" pn" la !oartea a, *n @97@, $olo ind parap i/olo'ia pentru a clari$ica datele de pre unele per oane di p"rute #i de pre anu!i%i a'en%i ina!ici& 3roble!a ecretului a #ocat !ul%i avan%i occidentali& 4evenea evident $aptul c" ru#ii, ce/ii, bul'arii, ro!nii #i ceilal%i alia%i co!uni#ti tudiau parap i/olo'ia !ai ale *n copuri !ilitare #i politice C tudiul *n copuri !ilitare era e7traordinar de dezvoltat *n @985 - @989, %"rile $o tului Bratat de la Iar#ovia po edau indivizi antrena%i pentru 2a induce telepatic c/iar #i viru#i *n co!putere9 con$or! unor in$or!a%ii avute de AccidentE& -#adar e vor lua cteva !" uri pentru a $or%a Cortina de 5ier #i a e a$la ecretul cercet"rilor, *n SF- apare o lucrare intitulat" 24e coperiri p i/ice *n patele Cortinei de 5ier9 CS & A trander #i :& S/roeder - .s:c ic +iscoveries -e ind 8 e 8mn Curtclin, .n'leLood Cli$$ , NeL Jer eK, 3rentice ?ali, @97@, iar din ace t !o!ent peciali#tii *ncep " acorde aten%ia cuvenit" oric"rui indiciu de activitate paranor!al" *n blocul co!uni t Ca! v"zut de;a cu! a $o t 2preluat9 procedeul CirlianE& Con$or! lui 8ic/ard 4eacon Clucrarea citat", p& 29DE, 2i raelienii au de coperit c" *n .uropa de Ie t e !ani$e t" un ceptici ! #i o indi$eren%" lar' r" pndit" $a%" de piona;ul #i contra piona;ul parap i/olo'ic #i c/iar *n SF- e te un entuzia ! c"zut9& 4ar dr& =ilan 8Kzlun, cercet"tor care a tr"it la 3ra'a pn" *n @967, va e!nala o nou" direc%ie de a!enin%are1 28u#ii arat" un intere deo ebit $a%" de parap i/olo'ic, !ai ale 0>B #i >8F, de $"#urnd un proiect de $olo ire a telepatiei pentru reeducarea ele!entelor anti ociale, *ndoctrinarea #i in$luen%area de la di tan%" a deciziilor adver arilor9& 8eplica nu a *ntrziat " vin"& Q"rile Bratatului de la Iar#ovia e or'anizeaz" #i !ai ri'uro , iar *n @973 e %ine un con're pectaculo la 3ra'a, unde *nlocuie c ter!enul parap i/olo'ic prin p i/otronic" Cpropu de Rdene< 8;da<E, ter!en cu rezonan%e !ult !ai #tiin%i$ice, adoptat *n pri!ul rnd pentru a induce *n eroare& Cu ace t prile;, upre!a%ia or *n do!eniul paranor!alului a $o t con tatat" #i -a deci continuarea #i e7tinderea e7peri!entelor ecrete& 6ntre ti!p e !ai a$l" c" cercet"rile *n do!eniul parap i/olo'ici de $"#urate *n F8SS erau !ult !ai vec/i& - t$el& I&I&Stalin - care tudia e $oarte bine doctrina nazi t" - #tia c" -dol$ ?itler pu e e !are pre% pe parap i/olo'ic, $iind el *n u#i un ini%iat *n doctrine ezoterice& Iar I& I& Stalin, $o t tudent la teolo'ie, nu putea $i con iderat un o! nor!al& 4in c/iar !"rturiile lui Ni<ita ?ru#<ov reie e $aptul c" teribilul dictator co!uni t e!ana o $a cina%ie !ale$ic" ub;u'nd voin%a tuturora& -cea t" $a cina%ie !ale$ic" poate $i, de i'ur, rezultatul nebuniei, dar poate $i #i e$ectul unor te/nici paranor!ale $olo ite ca #i *n cazul nazi#tilor pentru a produce rul& Aricu!, pe plan o$icial, e pare c" Stalin a devenit intere at de e7perien%ele paranor!ale datorit" lui Ool$ =e in', un evreu polonez& =e in' i-a $"cut lui Stalin dou" de!on tra%ii pectaculoa e, $olo ind te/nicile u'e tiei !entale& 6n pri!a de!on tra%ie, el a ridicat de la banc" @HH&HHH de ruble cu un i!plu petec de /rtie alb"& 6n a doua de!on tra%ie, a p"trun non#alant *n cel !ai bine p"zit bun<er al dictatorului, u'erndu-le '"rzilor c" e te :avrenti Beria, #e$ul 0>B, cu care de alt$el nu e!"na deloc& - t"zi F8SS nu !ai e7i t", iar cortina de $ier a c"zut& Cercet"torii e a#teapt" la apari%ia unor in$or!a%ii !ult !ai e7acte #i c/iar #ocante de pre realiz"rile ovietice *n do!eniul paranor!alului, unele re$eritoare la e$ectul 2zo!bi voodoo9, care e pare c" a $o t a!plu e7peri!entat *n paralel #i de c/inezi #i a!ericani, *n baze !ilitare trict pecializate #i ultra ecrete& Cert e te c", *nc" din @92D, -& :unacear <i, la acea dat" co!i ar al poporului pentru educa%ie, a ini%iat crearea Co!itetului Sovietic pentru Studierea 3aranor!alului, care a continuat " e7i te pn" *n zilele
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 5

noa tre& 3ublic nu e cunoa#te prea !ult de pre activitatea ace tui or'ani !, *n c/i!b e #tie c" el nu a $o t de $iin%at nici !"car *n ti!pul terorii talini te care a $"cut !ilioane de victi!e *n rndul popula%iei $o tului F8SS, inclu iv *n rndul oa!enilor de #tiin%"& Se pare c" activitatea depu " de ace t co!itet nu a $o t zadarnic"& A trecere *n revi t" care are *n vedere itua%ia din anii G8H #i care e te lip it" de preten%ia de a *n'loba *ntrea'a re%ea de in titute avnd ca obiectiv cercetarea proble!elor parap i/olo'ici, *ntruct cuprinde nu!ai acele in titute ce cu pro'ra!e cuno cute C*n ti!p ce pro'ra!ele ecrete #i locul lor de derulare au $o t #i unt *nc" necuno cuteE, ne arat" c" *n cadrul a nu !ai pu%in de 39 de unit"%i #tiin%i$ice -au e$ectuat *n F8SS C#i continu" " e e$ectuezeE pro'ra!e de cercetare parap i/olo'ic" Cp i/otronic"E, *n continuare prezent"! care unt ace tea #i cu ce e ocup"1 @& 4eparta!entul de $izic" al In titutului de =etrolo'ie - Fniver itatea din =o cova CI& 0obzarevE pro'ra!ul1 8nstrumente psi otronice. -ioenergetic general; 2& 4eparta!entul de bioin$or!atic" al Societ"%ii de )tiin%e Be/nice 2-& S& 3opov, din =o cova, 4eparta!entul de radiote/nic" #i co!unica%ii electrice& 4in @978 :aboratorul de bioener'ie din =o cova C@& 0o'an, I& 5idel!anE - 3ro'ra!ul1 4elepatie, efecte luminiscente de sta"ilizare telepatica. #9periene psi edelice. 4eoria #/.. #9periene "ioenergetice; 3& 4eparta!entul de $izic" teoretic" al Fniver it"%ii din =o cova C:&Berle%<iE - 3ro'ra!ul1 .si o5inezie. #/.. 4eoria general a telepatiei inclusiv teoria fluctuaiei; D& :aboratorul de cercetare a percep%iei optice din In titutul pentru Bran !i ia In$or!a%iei al -cade!iei de )tiin%e a 8u iei - =o cova C=& Bon'ard, -& S!irnovE - 3ro'ra!ul1 .ercepia dermato-optic; 5& In titutul de Navi'a%ie -erian" S =o cova C5& Ri'elE - 3ro'ra!ul1 /tudii 3<=; 6& 4eparta!entul de 'eolo'ie al Fniver it"%ii din =o cova C-&A'ilviE 3ro'ra!ul1 1adiestezie >efect "iofizic?; 7& -cade!ia de )tiin%e 3eda'o'ice - In titutul de cercet"ri pentru 3eda'o'ie >eneral" =o cova 3ro'ra!ul1 *ntrenament #/.; 8& In titutul de Cercetare a 8adia%iilor #i Biolo'ie 5izico-C/i!ic" al -cade!iei de )tiin%e a 8u iei, =o cova C:&Bu!er!anE - 3ro'ra!ul #lectronografie 2irlian; 9& In titutul de 8e$le7olo'ie - 3ro'ra!ul 1 Cercetri psi o5inetice; @H& Clinica de Neuro$iziolo'ie - =o cova C8ai<ov, -da!en<oE - 3ro'ra!ul1 4elepatie i telepatie la animale pe "aze emoionale@, @@& In titutul de Be/nolo'ii -van ate Bau!an =o cova Cdr& Oa'nerE 3ro'ra!1 )ultiple cercetri nedefinite. >#/.? 4elepatie; @2& In titutul de .ner'etic" =o cova Cdr& So<olovE - 3ro'ra!ul1 .si o5inezie; @3& In titutul ,3avlov, - =o cova - 3ro'ra!ul1 #/.; @D& 4eparta!entul de Bio$izic" al Fniver it"%ii din =o cova C.&Ivanov, I& )e terin, -&Ba!biev, =& Belicen<o, pro$& 0olodovE - 3ro'ra!ul1 #lectronografie 2irlian i alte activiti ./A; @5& In titutul de Bran !i ie a In$or!a%iei al -cade!iei de )tiin%e a 8u iei - =o cova CS&>eler teinE - 3ro'ra!ul1 -aterii energetice similare generatoarelor de tip .avlita; @6& In titutul pentru 3rotec%ia =uncii al -cade!iei de )tiin%e a 8u iei - =o cova C-& :upitcevE - 3ro'ra!ul1 ./& nedefinit. :i ta con%ine 39 de pozi%ii& Cercet"ri $oarte i!portante din cele neenu!erate !ai u -au $"cut la In titutul 2-& -& F/to! <i9 din $o tul :enin'rad C>&Ser'/eievE ub controlul -r!atei 8o#ii 2'ele a'"e- !"#o3"ne)"e- $enera'oarede'e,'oare de *"oener$""- ESP etc&E& :a Fniver itatea de Stat 0irov din -lina -%a C5& >ibadulin, I& >ri#en<o, N& Iorobiov, I& Iniu#in, N& 5edorova - ace ta era un 'rup $ai!o care -a ocupat cu1 !'.d".l *"o la!+e"- ele,'rono$ra45e 6"rl"an- "n4l.en7e aranor+ale a!. ra ,ond"7""lor +e'eorolo$",ep i/o<inezie& rad"a7"" +"'o$ene'",e. 6n Bul'aria, la So$ia, e7i t" un In titut de Su'e tiolo'ie condu de un anu!e dr& >/eor'/i :ozanov& -ce ta era binecuno cut pentru o !etod" - bazat" pe rela7are #i Su'e tiolo'ie - de a i!ilare rapid" a li!bilor tr"ine C*n rit! de @5H de cuvinte noi pe zi, $"r" e$ort de !e!orareE& Botu#i, nu a ta e te principala a realizare& 8ealiz"rile i!portante unt *nc" ecrete& Nu!ai *n cazul Ian'"i 4i!itrovna, :ozanov a analizat 7&HHH de itua%ii paranor!ale, a $"cut ute de *nre'i tr"ri pe band" de !a'neto$on #i c/iar un $il! #tiin%i$ic& Bot ace t !aterial e te inacce ibil& Sin'ura declara%ie public" a lui >/eor'/i :ozanov a $o t procentul de e7actitate al prezicerilor Ian'"i - 8H T, unul din cele !ai !ari din *ntrea'a lu!e& Se pare *n " c" ru#ii $iind con#tien%i c" occidentul nu va r"!ne !ult" vre!e pe loc *n cercet"rile p i/otronice, ondeaz" reac%ia avan%ilor din ve t& - t$el e $ace c" *n @96@, pro$e orul Ialentin Ia iliev public" *n -n'lia o lucrare $unda!ental" 2.7peri!ente de u'e tie !ental"9& Ia iliev a $o t titularul catedrei
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 6

de $iziolo'ie la Fniver itatea din San<t-3eter bur' #i #i-a dedicat *ntrea'a activitate #i via%" tudierii $eno!enelor paranor!ale& Savantul ru $u e e $a cinat de 7sugestia la distana6 #i de 7efectul zom"i B Coodoo6. . te vorba de pre po ibilitatea de a putea in$luen%a p i/icul u!an la !are di tan%", $"r" a enti!entul ubiectului %int", #i, cel !ai intere ant, $"r" ca ubiectul %int" " $ie upu unei condi%ion"ri& .l reu#e#te " co!ande !i#c"ri pe care ubiec%ii le e7ecut" $"r" a $i con#tien%i c" a cult" ni#te ordine& -ce t $apt de c/ide per pective neb"nuite a upra telepatiei, reco!andnd-o drept te/nica ideal" pentru !anipularea indivizilor izola%i au a$la%i *n 'rupuri bine con tituite& -r!ata, #i !ai ale >8F, devin, bru c intere ate de ace t ubiect #i u %ine cercet"rile *n vederea con truirii unor aparate de u'e tie !ental", co!andat" de la di tan%"& - t"zi unt indicii i'ure c" ace te aparate e7i t", !ai !ult dect att ele unt utilizate *n ceea ce e nu!e c de re'ul" 2a're iuni p i/otronice9& . te !o!entul *n care doctorul Iictor Iniu#in a realizat c" prin e$ectul 0irlian e pot dia'no tica oa!enii 2dota%i p i/ic9, e!otivii, la care tratul e7terior de ioni C*n aur"E e te !ai !are& .$ectele nocive ale e7punerii la c!puri electro!a'netice de *nalt" $recven%" au $o t luate *n erio , *n c/i!b occidentalii nu leau ad!i !ult ti!p& 26ntr-adev"r te/nicienii care lucreaz" cu in tala%ii radar au dureri de cap, t"ri $ebrile #i de l"bire a capacit"%ilor $izice #i intelectuale, $iind #i *n rndul celor !ai de *ntlnite per oane lovite de cancer+ 8adia%iile radar au o lun'i!e de und" !ic" Cde @-@2 c!E, dar cu $recven%" !are, variabil", cuprin " *ntre 3HH - 3HHH =/z& In'inerul ce/ 8obert 3avlita a creat un 'enerator de unde p i/otronice, care de $apt era un 'enerator de unde electro!a'netice de *nalt" $recven%", botezat *n " 2'enerator de ener'ie biopla !atic"9 $olo it *n realizarea co!enzii !entale la di tan%"& -!ericanii au $o t ui!i%i de pro're ele ovietice *n do!eniul p i/otronic #i al !anipul"rii p i/ice a oa!enilor, CI- a declan#at pro'ra!ul =0F:B8- de !anipulare p i/ic" a oa!enilor prin $olo irea /alucino'enelor 'en :S4& 6n c/i!b, 0>B #i >8F au preluat din e$ectul 0irlian doar ac%iunea c!pului de $recven%e e7tre!e C*nalte #i ;oa eE #i 'eneratoarele de tip 3avlita& Sub conducerea 'eneralului Ale' 0alu'/in -a tudiat e$ectul radia%iilor electro!a'netice cu $recven%e ub @HHH de =/z, care p"trund pn" la or'anele interne #i a$ecteaz" !ai ale $unc%ionarea creierului& -r enalul ovietic de !anipulare p i/ic" prin radia%ii cu $recven%e variabile a $o t e7peri!entat ti!p de doi ani C@975-@977E a upra a!ba adei SF- de la =o cova, Ca ur!are, doi a!ba adori #i !ai !ul%i $unc%ionari a!ericani -au *!boln"vit de cancer& . te !o!entul cnd a!ba adorul SF-, Oalter Stoe el, #i doctorul 8obert Bec<er #i-au dat ea!a de acea t" ac%iune, deter!innd con truirea unei noi cl"diri pentru a!ba ad"& Sovieticii au e7peri!entat e$ectul radia%iilor cu $recven%" $oarte ;oa " au $oarte *nalt" pe ute #i !ii de oa!eni& -!ericanii -au l"!urit, de tul de trziu datorit", *n pecial, in$or!a%iilor date de pro$e orul N& 0/lo<lov, care a lucrat la ace t pro'ra! #i a $u'it *n SF-& 6ntr-un tudiu al ar!atei SF- din anul @98@ intitulat 2-naliza !i iunilor de u %inere a $ocului, C5ire Support =i ion -nalK i - 5S=-E, e a$ir!" $"r" nici un ec/ivoc c" ener'iile ipotetice, dar care $ac de !ult" vre!e obiectul cercet"rilor p i/otronicii 2pot, $"r" *ndoial", " aib" i!portante aplica%ii *n do!eniul !ilitar9& -cea t" tez" poate $i re'" it" #i la un peciali t *n $izica nuclear", $o t o$i%er de contrain$or!a%ii *n ar!ata SF-, B/o!a B& Bearden, care u %ine puncte i!ilare de vedere *n lucrarea a, publicat" la Sn 5ranci co #i intitulat" .7calibur Brie$!', autorul avnd !eritul c" pentru pri!a dat" a introdu conceptul de 7stare virtuala6, ca #i pe cel de 7o"iecte ale gndirii6 *n accep%ia c" ace te obiecte nu ar e7i ta dect *n 'ndirea noa tr", dar care con tituie a t"zi ele!ente $unda!entale *n p i/otronic"& :a 7 au'u t @977, *n !a -!edia a!erican", e preciza c" e7perien%e de $actur" p i/otronic" -au e$ectuat la pre ti'io ul S8I - In titutul de Cercet"ri Stan$ord, la care au luat parte peciali#ti CI- #i ai celebrei NS- - -'en%ia Na%ional" de Securitate, *n pri! plan $iind #i a#a-nu!itul $eno!en de vedere la di tan%" 2re!ote vieLin'9, cuno cut #i ub nu!ele de AB. S 2out t/e bodK e7peri!ent9& 5aptele de cri e *ndea!n" *n pri!ul rnd la re$lec%ie, dac" ne 'ndi! c" pe ti!pul !i iunii -pollo @D, a tronautul a!erican .d'ar =itc/el a e$ectuat cu ucce !ai !ulte e7perien%e de tran !i ie telepatic", lundu-#i ca partener un $o t cole' din ar!at" A& Jon on& -poi -a a$lat c" celebrul in titut =IB =a a /utte In titute o$ Bec/nolo'ie tudia $oarte erio 7fotografiile spiritelor6, de $apt tot electrono'ra$ii de pre care a! vorbit anterior, dar aplicate e7clu iv la via%a u!an"& 4ac" ar trebui " cit"! un celebru p i/otroni t, dup" acea t" dat", lucrurile 2 cap" de ub control9, a t$el un telepat a!erican a trnit panic" *n Co!anda!entul FS NavK a!pla nd pe /art", *n plin r"zboi rece, cu toate pozi%iile ub!arinelor ato!ice a!ericane, ovietice #i ale altor na%iuni, $"r" cele !ai ele!entare cuno#tin%e de !arin", ne!aivorbind de cele de tactic" #i trate'ie& Bot printr-o i!pl" concentrare a unui telepat, un alt telepat a$lat *n lu;ba >8F Ccare, intere ant, nu era nici !"car cet"%ean ovietic, *n " $iind din la'"rul ociali tE #i prin care ru#ii au a$lat la vre!ea re pectiv" unde e '" e c toate
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 7

bazele nucleare a!ericane, $apt ce atunci a deter!inat 3enta'onul " ia !" uri ca rac/etele bali tice =P cu $ocoa e nucleare " $ie a!pla ate *ntr-un i te! a$lat per!anent *n !i#care Cera deceniul opt al ecolului care *nt!pl"tor a trecutE& 4ar evolu%ia proble!ei nu e opre#te aici& 3ro$e orul J& B& 8/ine, CSF-E co$ondator #i director al :aboratorului de 3 i/otronic" de pe ln'" Fniver itatea 4u<e din 4ur/a! - Carolina de Nord, a e$ectuat tudii #i cercet"ri p i/otronice *n $olo ul ar!atei a!ericane #i $inan%ate de acea ta& :a *nceputul anilor G6H, o ec/ip" de cercet"tori #tiin%i$ici ai FS -ir 5orce au te tat un *ntre' contin'ent de o$i%eri, relativ la capacit"%ile lor parap i/olo'ice, *n copul utiliz"rii lor *n lupt"& 6n cur ul ca!paniei din Iietna!, corpul de pu#ca#i !arini a!ericani a utilizat procedurile radie tezice pentru detectarea, *n peri!etrul zonei !ontane din e tul localit"%ii ?ue, a c!purilor de !ine, a cunz"torilor ubterane #i a re%elelor de tuneluri con truite de Iietcon'& In titutul Na%ional al S"n"t"%ii CSF-E a luat parte la di$erite e7perien%e p i/otronice& -ce ta a $inan%at un proiect privind telepatia oniric", proiect care ulterior a $o t preluat de c"tre 5unda%ia -ero pa%ial" =c4onell, care e te unul din principalii $urnizori de te/nolo'ie !ilitar" pentru ar!ata a!erican"& 6n anul @97@, N-S- pune la di pozi%ie $onduri pentru realizarea unui di pozitiv capabil " a!pli$ice $acult"%ile intelectuale #i p i/otronice, paralel cu un proiect de tudiu ce privea !" urarea undelor cerebrale e!i e *n cadrul e7perien%elor de bioco!unicare& 6n cadrul unui pital !ilitar a!erican pentru veterani, a$lat pe coa ta de ve t, -au de $"#urat e7perien%e ecrete de biofeedback #i telepatie cu ubiec%i voluntari, ct #i cu ubiec%i ce nu cuno#teau ni!ic de pre copul te telor e$ectuate& Fna din cele !ai tranii *nt!pl"ri cu conota%ii de natur" p i/otronic" a debutat *n di!inea%a zilei de @2 !artie @98D, cnd localit"%ile B/o!a ville #i Buc< , din tatul a!erican Nebra <a, au $o t atacate din enin de unele e$ective !ilitare tranii& >arda Na%ional" #i, !ai trziu, ar!ata au intervenit, dar pre urprinderea tuturor atacatorii nu erau a$ecta%i de 'loan%ele pri!ite& S-a reu#it totu#i, *n 2pri!a zi de lupte9, doborrea a pe te 2H de !ilitari atacatori& =artorii oculari au relatat c" atacatorii aveau un a pect ciudat, !ai preci p"reau !or%i de $oarte !ult ti!p& Surpriza cea !are a con tituit-o $aptul c", *n noaptea aceleia#i zile, !ilitarii uci#i, 2au *nviat din !or%i9 #i au trecut iar"#i la de $"#urarea de opera%iuni !ilitare, atacnd $or%ele de interven%ie& Riua #i noaptea ur!"toare, lucrurile -au repetat identic, iar localit"%ile re pective au $o t tran $or!ate *ntr-un adev"rat c!p de lupt"& 4up" cele dou" zile *n care localit"%ile a;un e er" ni#te ruine, au ap"rut ca din enin trupe pecializate, aeropurtate, *nar!ate cu ar!e ciudate, ce tri!iteau $a cicule la er di tru'"toare a upra atacatorilor& Sub co!anda unui c/inez !ic de tatur", trupele abia o ite au reu#it, ca prin $ar!ec, "-i e7ter!ine e$ectiv pe to%i atacatorii, *ntr-un ti!p record, de doar cteva ore, dup" care au di p"rut *ntr-o direc%ie necuno cut" evacund cu ei #i r"!"#i%ele atacatorilor& =ult !ai trziu, *n !a -!edia a izbucnit un adev"rat candal, ce avea *n pri! plan un proiect ultra ecret al FS -r!K, nu!it 2:upt"torii de dincolo de ne'ur"9, ini%iat de un avant p i/otroni t c/inez, pe nu!ele lui S/i C/an', upranu!it 2p"rintele 'roazei9, ce crea e trupe pecializate de olda%i 2zo!bi9, o ubunitate de a t$el de lupt"tori c"pnd de ub control *n *!pre;ur"ri neclare #i r"zvr"tindu- e, con$or! epi odului prezentat !ai u & -utorit"%ile !ilitare a!ericane au dorit !u#a!alizarea ace tor $apte, punnd di tru'erea celor dou" localit"%i pe ea!a unei tornade, *n rapoartele o$iciale nepo!enindu- e ni!ic de pre cele *nt!plate *n realitate& -poi, reprezentan%ii ar!atei au prezentat pre ei un raport potrivit c"ruia pro$e orul S/i C/an' !uri e *n ur!" cu un an, indicndu- e c/iar #i locul unde era *n'ropat& Fnii peciali#ti !ilitari #i reprezentan%i ai !a -!edia au con$ir!at c" e7peri!entul era real #i c" el continu"& 4e $apt, ulterior ace tor $apte, ur e ob cure au $inan%at realizarea eriei $il!ului /oldatul universal, care prezint" o $a%et" /ollKLoodian" a ace tui e7peri!ent& =ai trziu, pre a a relatat c" ar!ata SF- $ace e7perien%e cu ar!e nucleare #i cu particule de *nalt" ener'ie, ac%ionate de unde p i/otronice, care ar a i'ura 2do!ina%ia !ateriei de c"tre pirit9, $idnd le'ile con erv"rii ener'iei& A i!pl" bo!b" p i/otronic" prin care piritul co!and" !ateriei autodi tru'erea au deza're'area ar putea di tru'e, con$or! teoriei !en%ionate, ar!ate *ntre'i& S-ar $i e7peri!entat cu ucce uciderea de la di tan%" prin co!enzi p i/otronice cu e$ect in tantaneu& Fna din publica%iile cu acce la in$or!a%ii !ai 'reu de ob%inut, e te vorba de ;anauer *nzeiger, nr&2H5, din @98@, relateaz" c" un !are nu!"r din a'en%ii 0>B #i >8F au $o t in trui%i prin te/nici de /ipno piona;& Fn docu!ent CB 72-H@-HDE al celebrei 4e$en e Intelli'ence -'encK C4B-E, de crie !odul de utilizare a unor a'en%i dubli care nu #tiu de $apt pentru cine lucreaz" *n realitate& -ce t lucru e te realizabil datorit" $aptului c" a'entul e te upu unei dedubl"ri a per onalit"%ii ale, *n planul con#tientului #i
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 8

ubcon#tientului& In ti!p ce per onalitatea con#tient" a a'entului e te 2devotat"9 adver arului, per onalitatea $or!at" din incon#tientul ace tui a'ent *#i !ani$e t" 2devo%iunea, $a%" de cei ce i-au indu pe cale /ipnotic" ordinul de a lucra pentru ei& -cea t" induc%ie e$ectuat" de co!anditar cuprinde #i ordine de a!nezie po t/ipnotic", a t$el c" a'entul dublu nu-#i d" ea!a c" activitatea a e de $"#oar" pe dou" planuri de ac%iune& =ai !ult c/iar, el nici nu-#i d" ea!a c" a $urnizat in$or!a%ii privind adver arul - in$or!a%ii care iau $o t 2e7tra e9 *n tare de tran " /ipnotic"& .n'lezul >eo$$reK 3ri!e, pion ovietic depi tat de =I 6 abia dup" @D ani de activitate *n cadrul >C?U co!anda!entul >uverna!ental de Co!unica%ii, a reu#it " e in$iltreze *n c/iar centrul nervo al N-BA de unde a adu 'rave pre;udicii alian%ei& .l $u e e in truit de >8F, prin /ipno piona;, *n ti!p ce activa e ca i!plu oldat *n cadrul 8-5, pe vre!ea cnd era di locat la Berlin & .7i t" date *n literatura de pecialitate c", *n ulti!ul deceniu te/nicile p i/otronice au $o t $olo ite din ce *n ce !ai de de or'aniza%iile terori te, ele avnd ca obiectiv per!anent realiz"rile #i dezvoltarea ace tui do!eniu, 6n prezent, un lucru e te cert #i anu!e c" dup" anii G7H, atitudinea oa!enilor de #tiin%" a *nceput " e c/i!be $a%" de ace te $eno!ene, *ncercnd o veri$icare vi'uroa " #i o e7plicare #tiin%i$ic" a ace tor $eno!ene din do!eniul p i/otronicii Cparanor!aluluiE& Nu *n !od *nt!pl"tor acea t" c/i!bare a *nceput *n SF-&, c"ci pra'!ati !ul tipic a!erican a $o t !ai puternic dect pre;udec"%ile adunate *n ti!p, a t"zi $eno!enele paranor!ale unt tudiate *n !ari univer it"%i a!ericane, cu! unt Stan$ord din Cali$ornia, ?arvard din Bo ton, 4u<e din 4ur/a!, Carolina de Nord& lat" care unt pe curt !otivele ace tei c/i!b"ri de atitudine1 - *n pri!ul rnd, curiozitatea, tr" "tur" peci$ic" cercet"rii #tiin%i$ice, dar #i intere ul cre cnd al publicului, !ai ale al !a -!ediei pentru ace t ubiectN - *n al doilea rnd, co!ponenta econo!ic", deoarece, a#a cu! a! !en%ionat, paranor!alul e vinde bine, *ntotdeauna #i pretutindeniN - cei ce utilizeaz" !edicina naturi t", tradi%ional" au /oli tic", bioener'etic", $ac a$aceri de !iliarde de dolari anualN - nici *n 8o!nia t"!"duitorii nu o duc 'reuN - !ai apoi, co!ponenta terapeutic" ce porne#te de la utilizarea e7tractelor de plante, dar #i /ipnoza prin u'e tie pn" Ia recunoa#terea e7i ten%ei bolilor p i/o o!atice, ce pot $i tratate prin !edicin" naturi t"N - dintre toate co!ponentele, co!ponenta !ilitar" e te cea !ai teri$iant"N - cercet"rile a upra utiliz"rii paranor!alului *n copuri !ilitare au *nceput a iduu din anii 5H *n C/ina, F8SS, Coreea de Nord, Ce/o lovacia #i Bul'aria, a t$el c" SF- a $o t nevoit" " e i!plice *nco!peti%ieN - a're iunea p i/otronic" e *ncadreaz" *n cate'oria a're iunilor a i!etriceN - intere ul cre cut al 'rup"rilor #i or'aniza%iilor terori te $a%" de p i/otronic" #i utilizarea ace tor te/nici *n pre'"tirea #i producerea atentatelor #i ac%iunilor terori teN a!inti! de terori#tii de la @@&@@&2HH@, pentru care via%a unor oa!eni nevinova%i nu a contat, dar care au crezut *n a i'urarea unui Ioc *ntr-un 2paradi 9 pro!i de ei, cei care le-au 2 p"lat creierul9N - #i nu *n ulti!ul ti!p, a! ad"u'a noi, cunoa#terea ace tui do!eniu va rupe aura de !i ter $iind pre'"ti%i " de coperi! !etode #i !i;loace de contracarare ale ac%iunilor, atacurilor #i a're iunilor !"#o'ron",e8 Iat" nu!ai o uccint" prezentare a $eno!enelor p i/otronice, care ne poate da o i!a'ine a ceea ce unt #i cu! pot $i utilizate *n prezent #i *n per pectiv", ct #i o !otiva%ie pentru cunoa#terea ace tora, deoarece cunoa#terea *n ea!n" putere& Col. d r. E + " l S'r1"n.

In'rod.,ere L. '1'or"" d"n ,0+ .l de l. '1 +en'al !a.- al'4el- de! re r1)*o".l re,e In ti!pul r"zboiului rece, ovieticii de coperi er" c" un pion putea $i antrenat ca " *#i proiecteze 'ndurile c"tre in tala%ii !ilitare a!ericane, N-BA au c/ineze a$late la di tan%e de !ii de <ilo!etri, a t$el *nct " vad" cu oc/iul !in%ii, cu acurate%e, o i!a'ine detaliat" a celor !ai ecrete obiective& - t$el -a n" cut piona;ul p i/ic& 6n acea t" lucrare prezent"! ele!entele unui '/id al piona;ului p i/ic& Se acoper" nu nu!ai i toria
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 9

piona;ului p i/ic, dar e $urnizeaz" #i o de criere a in truc%iunilor nece are pentru realizarea ace tui tip de piona;& 4e a e!enea, e $ace o pri!" prezentare a e$ortului ru pentru realizarea r"zboiului paranor!al& Se dezv"luie $aptul c" ovieticii au c/eltuit o bun" parte din bu'etul !ilitar, a doua ca i!portan%", *n do!eniul p i/otronicii, pentru utilizarea o$en iv" a p i-ener'iei& Fnul din ucce ele repurtate *n acea t" direc%ie e te piona;ul p i/ic& CI- a devenit la rndul ei con#tient" de i!portan%a ace tui do!eniu, a t$el c" la *nceputul anilor 7H a an'a;at-o pe In'o SLann, o clarv"z"toare $ai!oa ", *n acea perioad", " dezvolte un pro'ra! de piona; electronic pentru ar!ata a!erican" Ia 5ort =eade, =arKland& 4etalii a upra ace tui pro'ra! au $o t cuno cute de-abia *n noie!brie @995, cnd Das ington .ost a prezentat o erie de articole de pre pro'ra!ul a!erican de piona; p i/ic& S-a dezv"luit c" pri!ii pro$e ori a!ericani *n do!eniu erau a#a-nu!i%ii 2Naturali9& 3rintre ace#tia erau 3at 3rice #i Joe =c=onea'le& =ai apoi, ace tora li -au ad"u'at pionii p i/ici :Kn Buc/anan #i =a;or .d 4a!e & 3e ln'" CI- -a i!plicat #i -'en%ia de In$or!a%ii a -r!atei -!ericane, care pre'"tea per onal pentru pionarea 8u iei& - ap"rut a t$el un nou do!eniu al cur ei *nar!"rilor& 5o ta Fniune Sovietic" a de c/i o cale !ai deo ebit", !enit" " duc" la dezvoltarea unei noi ar!e cu care " lupte *!potriva 2du#!anilor a!ericani9, *n cercet"rile e$ectuate pentru de%inerea upre!a%iei *n condi%iile r"zboiului !odern -au dezvoltat pro'ra!e care utilizeaz" $actorul p i& 3 i reprezint" !anipularea cone7iunii c!pului bio$izic *ntre o! #i c!pul privit ca i te! deter!inat de !ediul *n care ace ta tr"ie#te& 3rin c/i!barea naturii liniilor c!pului uni$icat care trece prin corpul bio$izic, e poate altera !ul%i!ea para!etrilor realit"%ii a t$el c" piona;ul p i/ic devine po ibil& So/"e'","" a. de!,o er"' ,1 ener$"a !"#",1- 4olo!"'1 5n 're,.' 5n *le!'e+e- e!'e o real"'a'e 'er"4"an'1. 4e a e!enea, au eviden%iat po ibilitatea de a vedea p i/ic loca%ii a$late la !ari di tan%e, precu! #i de a vedea *n viitor& 6ntr-o a e!enea con;unctur", realitatea devine !ai ciudat" dect $ic%iunea& =ul%i criitori de literatur" #tiin%i$ico-$anta tic" au inventat pove tiri de pre telepa%i #i de pre r"zboiul p i/ic& Botu#i nici un a t$el de criitor nu a prezentat vreo pove tire a e!"n"toare cu rezultatele cercet"rilor e$ectuate *n ace t do!eniu, cu! ar $i de $"#urarea r"zboinicului p i/ic, capabili de clarviziune, care p"trund *n tainele cele !ai bine ap"rate, care cite c *n !in%ile ina!icilor #i care pot /ipnotiza au ucide de la di tan%"& 4e coperirile e$ectuate de ovietici *n ace t do!eniu au $o t !ult ti!p %inute ecret de c"tre a'en%iile de inve ti'a%ii ve tice, de tea!" " nu creeze panic"& - t$el, paranor!alul a $o t *ncon;urat de dezin$or!are #i a $o t deni'rat ca lip it de baz" real", $iind nu!ai rodul i!a'ina%iei o!ene#ti& Boate ace tea pentru a *ncerca " a cund" !ilioanele de dolari #i !iliardele de ruble care au $o t c/eltuite de uperputeri *n do!eniul r"zboiului p i/ic& - t"zi cea !ai ecret" cla " de ar!e nu e te $olo it" nu!ai de ru#i #i de a!ericani, ci #i de c/inezi, ;aponezi, ce/i, en'lezi #i 'er!ani& 3are 'reu de crezut c" piona;ul p i/ic a $o t utilizat de uperputeri& Cu! ar $i po ibil a#a ceva cnd paranor!alul, a#a cu! ni -a pu , nu e7i t"& 4ac" e te adev"rat c" r"zboiul p i/ic a $o t pre'"tit, iar co!batan%ii de $"#ura%i de cteva decenii, atunci ca!pania !a iv" de dezin$or!are ca!u$leaz" adev"rul de pre cur a *nar!"rilor r"zboiului paranor!al& 8"zboiul paranor!al e poart" cu co!batan%i, care au $o t antrena%i "-#i dezvolte calit"%ile paranor!ale care e7i t" *n tare latent" *n $iecare o!& Spiona;ul p i/ic, care pre upune abilitatea de a proiecta 'ndurile la di tan%" prin !i;loace p i/ice, a $o t pri!a te/nolo'ie paranor!al" dezvoltat" *n cel !ai !are ecret *n Fniunea Sovietic"& 4ocu!ente ecrete, care au $o t $"cute publice prin aplicarea :e'ii libert"%ii de in$or!are din SF-, au revelat pericolul reprezentat de r"zboiul paranor!al #i eviden%iaz" a!enin%area reprezentat" de p i-ul ovietic utilizat pentru piona; p i/ic #i pentru copuri o$en ive, cu! ar $i *!boln"virea popula%iei prin !i;loace telepatice& :eonid Bre;nev, pre#edintele Fniunii Sovietice, *ntr-o cuvntare din @975, care a $o t !en%ionat" de 4 e =eC Eor5 4imes, pleda pentru *nc/eierea unui acord de interzicere a cercet"rilor #i de producere a noilor tipuri de ar!e, !ai teribile dect orice altceva produ au cuno cut *n lu!e& Bre;nev credea c" -!erica era *n $runtea cercet"rilor pentru realizarea ar!ei p i/otronice& 6n lucrare e va e7plica cu! piona;ul p i/ic #i te/nicile r"zboiului paranor!al pot $i *n u#ite prin autoper$ec%ionare& Se pare c" autorit"%ii din !ulte %"ri par a $i terorizate de 'ndul c" publicul ar putea *nv"%a cteva din ele!entele r"zboiului p i&

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

@H

C-3IBA:F: I D"n "!'or"a ! "ona9.l." !"#", !o/"e'", 6nc" din .poca de 3iatr", abilitatea de clarv"z"tor a $o t u %inut" de o!enire& 3o ibilitatea de a proiecta !ental !odul *n care e vneaz" ar $i rezolvat pentru tr"!o#ii no#tri proble!a a i'ur"rii /ranei, c/iar #i *n cele !ai 'rele itua%ii, rezultate din lun'i perioade de lip " a vnatului& Cei care aveau capacit"%i paranor!ale upravie%uiau !ai u#or *n co!para%ie cu cei cu !ai pu%ine abilit"%i& Societatea !odern" a renun%at la dezvoltarea ace tor talente& 6n zilele a pre ale r"zboiului rece, care e7acerba rivalitatea celor dou" upraputeri, ru#ii au *nceput " e7ploreze do!eniul $eno!enului p i *n c"utarea unor ar!e paranor!ale, care " nu poat" $i detectate& .i #i-au dat ea!a c" i!plicarea percep%iei e7tra enzoriale C.S3E #i a telepatiei ar putea conduce la o te/nolo'ie valoroa " de piona;& Ftilizarea telecineticii C e !ai *ntlne#te #i ub nu!ele de tele<inezie - !utarea lucrurilor prin puterea !in%iiE o$erea poten%ial pentru in$luen%area co!porta!entului u!an de la di tan%", prin /ipnoz" telepatic", a;un'ndu- e c/iar #i la ucidere prin dezvoltarea capacit"%ilor de a di tru'e ina!icul printr-un atac p i/ic& 6n pri!ii ani de dup" @96H, a $o t ridicat tabu-ul talini t care interzicea cercetarea paranor!alului& :iderii 0>B #i >8F Ca'en%ia ovietic" de in$or!a%ii !ilitareE au *nceput e7plorarea #tiin%i$ic" a poten%ialului !ilitar reprezentat de ener'ia p i/ic"& >rupuri de avan%i din !ulte in titute de cercetare au *nceput " inve ti'/eze #i " utilizeze ener'ia p i/ic"& Scopul ace tei cercet"ri a $o t " produc" ar!e !ortale e7otice care ar $i putut " *ncline balan%a puterii *n ti!pul r"zboiului rece& lurii -ndropov& #e$ul 0>B din @967 pn" *n @982, care !ai apoi a devenit pre#edintele F8SS, a dat ordinul de i!ple!entare a rezultatelor pro'ra!ului 2r"zboiul p i/ic9 pentru a dezvolta o nou" $or!" de i te! de ar!e trate'ice care ar putea dep"#i ar!ele nucleare& Secolul PP a $o t !artorul unui intere !a;or *n percep%ia e7tra enzorial" #i *n oculti !& 4r& J& B& 8/ine, ale c"rui $ai!oa e lucr"ri de la Fniver itatea 4u<e din SF- au pu bazele #tiin%i$ice ale percep%iei e7tra enzoriale, a condu do!eniul cercet"rilor de telepatie #i percep%ie e7tra enzorial" din %"rile ve tice& Savan%ii ovietici au du ace te cercet"ri !ult !ai departe& .i nu #i-au pu proble!a dac" percep%ia e7tra enzorial" e7i t", ci au !er pe ipoteza c" acea ta e7i t" #i c" a $o t de!on trat de al%ii ace t $apt& 8u#ii -au a7at pe i!ple!entarea telepatiei #i a percep%iei e7tra enzoriale *n piona;, realiznd a t$el piona;ul p i/ic, care a $o t utilizat i!ediat *n pionarea bazelor !ilitare a!ericane #i la intero'area p i/ic" a per onalului N-BA& 3entru acea ta -a $olo it canarea - telepatia !ilitar" utilizat" *n ob%inerea in$or!a%iilor din creierul unei alte per oane& 6n ace t cop 0>B, a utilizat o !are parte din re ur ele Fniunii Sovietice pretabile a $i $olo ite& - t$el, copiii care dovedeau aptitudini p i/ice puternice erau te ta%i cu aten%ie& 4e a e!enea, -au $olo it #a!anii din Siberia #i din - ia central"& 8ic/ard >roller, *ntr-un articol din )ilitar: 8ntelligence 23 i/otronica ovietic"9, !en%ioneaz" e$ortul !a iv ovietic pentru cercet"ri le'ate de dezvoltarea abilit"%ii de a controla !in%ile oa!enilor printr-un a!al'a! de p i #i electronic"& . te 'reu de crezut, dar de cteva zeci de ani att Fniunea Sovietic", ct #i SF- e7ploreaz" paranor!alul *n c"utarea unor noi te/nolo'ii !ilitare& 8u#ii au credin%a c", t"pnind ele!entele r"zboiului p i, pot t"pni !in%ile #i dorin%ele ina!icilor& Bre;nev a avertizat -!erica c" F8SS are po ibilitatea " ter!ine r"zboiul rece prin !i;loace p i/ice& .libera%i de con trn'eri etice au !orale, ovieticii au *nceput cercet"rile pentru te/nici pecializate de dezvoltare a piona;ului p i/ic, percep%ia e7tra enzorial" #i telepatia, ceea ce !ai trziu a!ericanii vor nu!i protocoale 1!. -ce tea includ puteri p i a!pli$icate de /ipnoz", dro'uri, c/irur'ie pe creier #i c!puri !a'netice puternice& 4r& -&I& 0aline% - Briu<anov, pre#edintele - ocia%iei de Cercet"ri )tiin%i$ice din F8SS a dezv"luit *n 05rainian 0folog c" un proiect 0>B ultra ecret de la In titutul de oc/i din Ade a e ocupa de a!pli$icarea p i/otronic" a percep%iei e7tra enzoriale& 6n F8SS prin p i/otronic" e *n%ele'e utilizarea ener'iei p i pentru piona;ul p i/ic #i /ipnoza telepatic"& 0aline%-Briu<anov $"cea parte dintr-o ec/ip" de cercetare care lucra la ti!ularea arti$icial" a vederii la di tan%"& S-a de coperit c" per oanele dotate cu clarviziune c/i!bau c!pul !a'netic din ;urul lor, precu! #i c!pul !a'netic al p"!ntului din propria vecin"tate& 4ac" $recven%a c!pului !a'netic putea $i arti$icial 'enerat" *n creier, atunci ovieticii au 'ndit c" -ar putea ti!ula clarviziunea *n te t"rile lor a upra unei !ultitudini de ubiec%i& Creierele ani!alelor au dezvoltat clarviziune atunci cnd au $o t bo!bardate cu ni#te c!puri !a'netice peci$ice clarv"z"torilor& - t$el, ani!alele upu e ace tor te t"ri puteau " vad" prin pere%i $oarte 'ro#i& 4in p"cate, ace te c!puri !a'netice puternice di tru'eau *n ti!p creierele ubiec%ilor, care !ureau& Conda!na%ii la !oarte erau #i ei upu#i unor a t$el de te te u!ane, iar rezultatele ob%inute erau acelea#i& Ceva din corpul clarv"z"torului natural p"rea "-l p"zea c" pe ace ta *!potriva !or%ii creierului, *n ti!p ce ubiec%ii u!ani neantrena%i !ureau *n acele c!puri& - t$el, ru#ilor le era clar c" viziunea la di tan%" era un $eno!en datorat c!purilor !a'netice, electrice, electro!a'netice #i
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @@

c/iar a unor c!puri !ai ezoterice, necuno cute #tiin%ei ve tice, cu! ar $i c!pul de tor iune& 8u#ii au antrenat orbii "-#i dezvolte v"zul, pe baza vederii p i/ice& In titutul din Ade a a continuat cercet"rile de pionierat *ntreprin e din anii G5H de parap i/olo'ul -& N& :eontiev *n do!eniul vederii $"r" oc/i& 4e!er ul "u #tiin%i$ic con ta din antrenarea unor orbi "-#i dezvolte vederea p i/ic"& 4up" ce ubiec%ii atin'eau o tare adnc" de rela7are, ace#tia vizualizau c!purile ener'etice ale corpului, care conduceau la vederea $"r" oc/i& Sub de'etele orbului e punea o /rtie colorat"& - t$el, -a ob ervat c" ace#tia puteau " di tin'" albul de ne'ru #i verdele de ro#u& Se trecea apoi Ia 2citirea9 i!a'inilor& Arbul era capabil "-#i treac" de'etele pe te conturul unei per oane dintr-o $oto'ra$ie& Arbul era *nv"%at " c"l"torea c" cu oc/iul !in%ii *n ca!ere *ndep"rtate, *n care nu $u e e niciodat" #i era pu " declare ceea ce vedea& Subiectul de cria ce era *n acele ca!ere #i putea apoi " treac" *n locuri e7terioare cl"dirii& - t$el ubiectul era antrenat " devin" clarv"z"tor, ace ta vedea p i/ic& -cea t" vedere $"r" oc/i -a nu!it *n F8SS biointrospecie. S-a ob ervat c" per oana te tat" putea " deter!ine culoarea #i dup" ce obiectul era *ndep"rtat& - t$el, -a de!on trat c" obiectul l" a o ur!" a culorii ale *n aer& -rticolul lui -& Ivanov 2.7peri!ente ovietice *n do!eniul vederii rar" oc/i9 din 8nternational Aournal of .araps: o g: din @96D, dezv"luia lu!ii ve tice acea t" cercetare re!arcabil"& Sovieticii au continuat ace te cercet"ri tudiind cu! erau i!pri!ate ace te c!puri de ener'ie *n !aterie #i vicever a& A erie de cercet"ri au $o t *ntreprin e pentru a pla a *n obiecte c!puri v"t"!"toare de ener'ie& -ce te obiecte otr"vite bio$izic erau apoi date du#!anilor pentru a-i *!boln"vi au pentru a-i in$ecta cu co!enzi ubli!inale& Iederea $"r" oc/i a condu cercet"torii din 0>B, au $inan%a%i de ace ta, " elaboreze te/nici de in truire capabile " dezvolte capacitatea de clarviziune la pionii p i/ici& S-a ob ervat c" era nevoie de o per oan" a$lat" *ntr-o tare de rela7are adnc"& 3entru o pionare p i/ic" e$icient" era nece ar" apoi vizualizarea c!purilor ener'etice biolo'ice, a#a - nu!itele c!puri bio$izice, a$late *n ;urul corpului o!ene c& Cercet"torii din do!eniul p i, S/eila A trander #i :Kn Sc/roeder, au $o t pri!ii a!ericani care, *n cartea lor 2+escoperiri psi ice n spatele Cortinei de 5ier9, publicat" *n @97@ au eviden%iat ucce ele ru#ilor& Savan%ii ovietici au reu#it prin rezultatele lor " convin'" liderii !ilitari c" ar!a p i/ic" poate c#ti'a r"zboaie& - t$el, au $o t alocate de c"tre F8SS $onduri uria#e pentru *ntreprinderea cercet"rilor ecrete *n ace t do!eniu& 4e aceea ru#ii au $o t *ntotdeauna *n $a%a concuren%ilor a!ericani *n tudiul r"zboiului paranor!al& -ce ta nu include nu!ai piona;ul p i/ic, dar #i abilitatea de a intra *n !in%ile per onalului ina!ic #i canarea creierelor ace tora pentru ob%inerea in$or!a%iilor& 3er onalul operativ 0>B era *n "rcinat cu depi tarea per oanelor cu abilit"%i paranor!ale pentru a $i utiliza%i *n proiectele va te de cercet"ri parap i/olo'ice& 6n nord-e tul ora#ului :enin'rad e7i ta o baz" uria#" ecret" unde e *ntreprindeau a t$el de cercet"ri& -ce t $apt a $o t dezv"luit *ntr-un articol din @996 din revi ta Fortean 4imes. Se vorbe#te c" telepatii ru#i ar $i putut, *nc" din anii 8H, " caneze orice lider !ilitar a!erican oricnd& A trander #i Sc/roeder au declarat c" ru#ii unt in'urii din lu!e care unt cuno cu%i c" au *ncercat telepatia ca ar!"& 3rin introducerea unui al treilea telepat, care cuno#tea e7i ten%a unui $lu7 in$or!a%ional ub $or!a unei conver a%ii telepatice *ntre alte dou" per oane, ru#ii au de coperit c" ace t $lu7 de date poate nu nu!ai " $ie *ntrerupt, dar #i c/i!bat de cel de-al treilea telepat, care ar ub titui noile idei #i cuvinte, perturbnd !e a;ul telepatic& 3rin acea t" !etod" ru#ii au *nv"%at cu! " devin" /ac<eri ai conver a%iilor telepatice #i " le ub tituie cu i!a'ini #i !e a;e eronate& Cercet"rile privind r"zboiul p i/ic au $o t e7ecutate *n !ai !ult de 2H de in titute condu e de co!unitatea #tiin%i$ic" din Siberia, !ai preci din Novo ibir <& -ce te cercet"ri au continuat pn" *n @99@& -ndropov a co!andat cercet"torilor " uite con idera%iile !orale, " ne'li;eze ubiec%ii care #i-au pierdut via%a au au u$erit !ari c/inuri #i " ac%ioneze ct !ai e$icient *n cur a pentru per$ectarea ar!ei paranor!ale& 3e te 5HH !ilioane de ruble au $o t inve tite *n ace t proiect de Co!i ia =ilitaro - Indu trial" #i de 0>B& 6n pri!ii ani dup" @98H, pe te o ;u!"tate de !iliard de dolari a $o t c/eltuit" de ovietici pentru r"zboiul p i/otronic, a#a cu! a$ir!" =artin .bon, un co!entator a!erican al r"zboiului p i& Bu'etul pentru dezvoltarea ar!elor p i/otronice a $o t dep"#it nu!ai de acela pentru ar!a!entul nuclear, care a;un e e la pe te DH&HHH de o'ive& Cercet"rile erau trict ecrete& - t$el, laboratorul din Ade a al Fniver it"%ii era a cun ub >r"dina Botanic"& Nu!ai curierii ecre%i #tiau cu! e a;un'e la ace te in titute de cercet"ri *n do!eniul r"zboiului paranor!al& >"rzi ale 0>B-ului #i >8F-ului a i'urau ecuritatea ace tor centre de cercetare, *n cei !ai !are ecret e e$ectuau cercet"ri pe car" lar'" care ar p"rea bizare cercet"torilor ve tici& 3 i/otronica, do!eniul de aplica%ii al ener'iei p i/ice, a $o t dezvoltat" pentru realizarea !or%ii Ia di tan%"& Spiona;ul p i/ic a $o t conceput ca un !ecani ! pentru i te!ul de ar!e letale paranor!ale& 3 i/otronica cuprindea o !ultitudine de ar!e p i care *ncepea de la aparatele cu !icrounde #i a;un'ea la uciderea la di tan%" prin !i;loace p i& Jo/n 4& :a!ote, *ntr-un raport al -'en%iei de In$or!a%ii a -r!atei -!ericane din @972 intitulat *rmele ofensive sovietice", !en%iona cercet"rile ovietice pentru ar!a p i& 3entru a realiza un piona; p i/ic per$ec%ionat, ovieticii dezvoltau $or!e controlabile de .S3,
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @2

clarviziune #i telepatie utilizate *n activit"%i de piona;, uprave'/ere #i piona; indu trial& 8ezultatele au $o t $oarte pro!i%"toare& Baze ecrete a!ericane ca 4olce, Rona 5@ #i 3ine >ap, care erau *n ubteran, au putut a t$el " $ie docu!entate #i -au realizat baze de cuno#tin%e uria#e cu datele #i in$or!a%iile a t$el ob%inute din $i#iere ultra ecrete #i din calculatoarele 3enta'onului& In$or!a%ia ob%inut" prin !i;loace p i/ice de pre locuri, per oane #i ec/ipa!ente a$late la !ari di tan%e a per!i ovieticilor, $"r" ca " la e nici-o ur!" #i $"r" " pun" *n pericol vie%ile propriilor pioni, " $ac" un piona; de cea !ai *nalt" calitate a upra obiectivelor a!ericane, N-BA au c/ineze& 4e a e!enea, a'en%ii ina!ici, 'eneralii #i avan%ii unt pu#i ub uprave'/ere prin !i;loacele piona;ului p i/ic ru e c& Scanarea telepatic" e te utilizat" pentru a *ndeplini a t$el de copuri, ca te/nic" a piona;ului p i/ic& Savan%ii ovietici au de coperit !etode de a p"trunde *n conver a%iile telepatice, " tran !it" !e a;e *n !in%ile ace tor participan%i la conver a%ii, ceea ce a condu la par'erea cuturilor de ap"rare a ecretelor bazelor ecrete& -tunci cnd a $o t de!on trat" e7i ten%a piona;ului p i/ic, cu! e poate p" tra inte'ritatea ecretelor ce trebuie ap"rate( 8u#ii au $o t pri!ii care au utilizat aparatur" electronic" pentru a bloca piona;ul p i/ic al propriilor baze& .i au de coperit c" bobinele Be la inter$erau cu piona;ul 3 i/ic& Nicola Be la a $o t un 'eniu care a inventat $or!e noi de ec/ipa!ent electric la $r#itul ecolului al PlP-lea& =ulte din de coperirile ale au $o t cu !ult *naintea 2ti!pului9, *nct nu au putut " $ie *n%ele e pe deplin pn" cnd ru#ii au *nceput " de ci$reze cercet"rile lui Be la *n anii G6H& 4ou" bobine Be la, care tran !iteau *n $aze di$erite, la @8HV incron, -a de coperit c" unt capabile " ab oarb" ener'ia p i/ic" a pionilor #i " o capteze& -ce te aparate contra piona;ului p i/ic e nu!e c anti-8I >remove vieC? #i unt lar' $olo ite a t"zi nu nu!ai de ovietici, dar #i de a!ericani pentru a i'urarea ecurit"%ii bazelor ecrete #i a in titutelor de cercetare& Sur e din cadrul a'en%iilor a!ericane de in$or!a%ii au a$ir!at indirect c" di pun de di pozitive anti-8I de cea !ai !are calitate care a i'ur" ecuritatea obiectivelor ap"rate *!potriva piona;ului p i/ic& 4avid =ore/ou e vorbe#te de pre ace te di pozitive *n cartea a 1z"oinicul .si ic. 4in p"cate pentru a!ericani, autorul vorbe#te de pre vulnerabilitatea in tala%iilor a!ericane ultra ecrete *n $a%a pionilor p i/ici ru#i e7peri!enta%i& 4up" inventarea di pozitivelor anti-8I -au de coperit o erie de c!puri e7otice bio$izice de ap"rare pentru prote;area liderilor ovietici #i pentru a di tru'e au a $ace r"u celor ce *ncercau " p"trund" *n creierele ace tora& 4r& -bra/a! )ri$in, un avant ovietic din do!eniul p i, a declarat c" *nc", din @963, a lucrat *n 0aza/ tan la un centru de cercet"ri ecret din cadrul r"zboiului p i/ic ub *ndru!area In titutului de Bran !i ii de In$or!a%ii din =o cova, condu de 4r& Solo!on >eller tein& 6n ace t in titut e lucra Ia per$ec%ionarea tuturor tipurilor de ar!e p i/ice, inclu iv Ia c!purile bio$izice, a#a - nu!ita $or%a p i/ic"& Ni!ic nu de!on treaz" !ai bine puterea unei noi ar!e dect utilizarea ace teia pe c!pul de lupt"& Sovieticii au *nceput prin anii G8H " e7ploreze utilizarea *n copuri !ilitare a piona;ului p i/ic& Spionii p i/ici din - ia Central" erau capabili " de crie detalii ale ar!a!entului nuclear ovietic a$lat la ute de <ilo!etri dep"rtare& Speciali#tii ar!atei ovietice erau antrena%i " anticipeze !i#c"rile de trupe& Spionii p i/ici ovietici de la In titutul din =o cova lucrau al"turi de trupe *n r"zboiul i!ulat pentru a de coperi ina!icul #i locul unde ace ta va ataca& Spionii p i/ici au $o t utiliza%i *n r"zboiul din -$'ani tan pentru a localiza ar!atele !u;a/edinilor a cun#i *n !un%i, lupt"torii a$'ani erau vna%i p i/ic, deoarece '" irea ace tora prin !i;loace conven%ionale era $oarte di$icil"& 6n $ebruarie @99D, revi ta 25ate9 publica un articol intitulat 1z"oiul psi ic sovietic avnd ca autor pe 3aul Stone/ill& 3ove tea adev"rat" r"!ne *n " *n ar/ivele ecrete ale 0re!linului& Fnul din obiectivele te/nolo'iei u!ane, care -a perpetuat cu ob tina%ie de Ia o epoc" la alta, de Ia o 'enera%ie la alta, a $o t con truirea de ar!e din ce *n ce !ai !ari, !ai puternice #i !ai per$ec%ionate& -tunci cnd ru#ii au realizat !arele poten%ial reprezentat de r"zboiul p i/olo'ic, #i-au concentrat e$orturile pentru dezvoltarea labelor $acult"%i p i, a t$el *nct ace tea " devin" ar!"& Cercet"torii ru#i au de coperit c" tarea teta de con#tient", care e te prezent" *n ti!pul cnd o per oan" vi eaz", era cea !ai indicat" pentru realizarea piona;ului p i/ic& 3entru a induce acea t" tare de con#tient", cercet"torii ru#i au $olo it diver e !i;loace ca dro'urile, /ipnoza au !edita%ia& 6n ur!a a nu!eroa e e7peri!ente -a de coperit rolul autovizualiz"rii creierului pentru inducerea t"rii nece are& 3entru a!pli$icarea capacit"%ilor de pionare p i/ic" -au $olo it bobine Be la re'late " e!it" unde .:5, unde de $oarte ;oa " $recven%", de 7,8 cicli pe ecund"& -cea ta e te $recven%a natural" a 3"!ntului& 3rin ace te !i;loace, veri$icate #i opti!izate dup" ani buni de e7peri!ente, ru#ii au ob%inut per$or!an%e deo ebite ale piona;ului p i/ic& -u $o t utilizate nu!ite p i/otronice cu! ar $i i!planturile *n creier care erau *n $apt co!utatoare *n i te!ul de tre al creierului au 'eneratoare de an7ietate a corpului& -ce tea produceau a e!"n"toare cu cele ale unor dro'uri puternice au ale u'e tion"rii /ipnotice& -u !ai $o t $olo ite c!purile !a'netice de 7,8 ?ertzi, -ce tea produceau acelea#i e$ecte ca ale bobinelor Be la& Cu a;utorul unei 'a!e lar'i de te/nici avan ate pentru !odi$icarea t"rii creierului, ru#ii au
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @3

*nceput " de copere ecretele c!pului ener'etic care *ncon;oar" corpul o!ene c& -ce t c!p erve#te ca ve/icul pentru piona;ul p i/ic& .7ploatnd c!purile bio$izice ale corpului, ru#ii au co *n evident" curen%ii neurali ai creierului& .i au de coperit a t$el c" *n tarea nor!al" de ve'/e circul" un curent de la ne'ativ pre pozitiv, din partea anterioar" a creierului pre cea po terioar"& 3rin aplicarea unui curent lab pe ace t parcur al curentului Cdin partea anterioar" pre partea po terioar"E, ru#ii puteau " !odi$ice tarea de ve'/e a o$i%erului paranor!al& 3rin c"derea arti$icial" a poten%ialului ne'ativ al p"r%ii anterioare a creierului *n raport cu cea po terioar", pionul p i/ic putea $i indu *ntr-o tare teta& Ftilizarea ace tei !etodolo'ii a per!i ru#ilor " re'leze tarea creierului ace tor pioni peciali aducndu-i *n tarea dorit"& =er'nd !ai departe, avan%ii ovietici au de coperit c" pot " induc" ace#ti pioni *n tarea delta, caracteri tic" pentru o!nul adnc, $"r" vi e& 4elta e te u#a pentru in$luen%area telepatic", pentru telecinetic" Ctele<inez"E au c/iar pentru uciderea de la di tan%"& 3 i/otronica, care poate $i utilizat" pentru c/i!barea con#tientei unui !are nu!"r de oa!eni, are nevoie ca ubiec%ii " $ie *n tarea delta& Nu!ai ru#ii au reu#it pn" acu! " dezvolte *n i'uran%" tarea delta, caracteri tica r"zboiului p i, ar!a $inal" a i te!elor !ilitare& )i alte %"ri au *ncercat " dezvolte ace t i te!, dar n-au reu#it dect " di tru'" ubiec%ii ace tor cercet"ri& -!ericanii au realizat c" unt *n ur!" *n ace t do!eniu& -ce t $apt e te ilu trat de cartea lui ?enrK >ri #i Oillia! 4ic< 4 e =eC /oviet .s: ic +iscoveries *n care e eviden%iaz" avan ul ob%inut de ru#i #i pericolele pe care ace tea le incu!b"& 8u#ii au de coperit e7i ten%a unui c!p de ener'ie care *ncon;oar" corpul o!ene c, ale c"rui e$ecte pot $i $oto'ra$iate& C!purile de ener'ie care *ncon;oar" oa!enii au $o t de coperite de Se!ion 4avidovici 0irlian& 5oto'ra$ierea c!purilor bio$izice din ;urul corpului *#i are r"d"cinile *n anul @939, *n 0ra nodar, capitala re'iunii 0uban, din udul 8u iei& 0irlian a de coperit c" $oto'ra$ia c!purilor bio$izice care *ncon;oar" corpul putea $i realizat" cu a;utorul unor c!puri electrice de $recven%" *nalt" #i a unui 'enerator de cntei care o cileaz" *ntre 75 #i 2HH <ilo/ertzi& >eneratorul creeaz" un c!p electro tatic de $recven%" *nalt" *ntre dou" borne care $i7eaz" corpul viu C!ini, $runze etc&E #i /rtia $oto'ra$ic"& C!pul electro tatic provoac" c!pului bio$izic " intre *n rezonan%" #i " devin" a t$el e7citat& Adat" e7citat, c!pul bio$izic e!an" $otoni de lu!in"& -ce#ti $otoni cad pe /rtia $oto'ra$ic" #i produc i!a'ini ale e7cita%iei bio$izice& .vident, ace tea nu unt i!a'inile adev"rate ale c!pului bio$izic, ci ale e$ectelor ale ecundare, cu! ar $i undele provocate *n ap" de trecerea unei b"rci& 5oto'ra$iile lui 0irlian a upra ec%iunilor din $runze au revelat c!purile bio$izice care alc"tuie c un i te! al $runzei vii& In @953, Fiteratuinaia Gazeta publica articolele de baz" care au $"cut cuno cute lu!ii *ntre'i i!a'inile a ociate c!purilor vii& Sovieticii #i-au antrenat telepatii pentru a $i capabili " lovea c" o per oan", pur #i i!plu prin proiectarea unui pu!n telepatic victi!ei& Studierea #tiin%i$ic" a c!purilor bio$izice, care *ncon;oar" pe clarv"z"tori, le-a $"cut ace tora po ibil" cla i$icarea ace tor c!puri #i a $eno!enelor 'enerate de ace tea& 4e a e!enea, -a ob ervat c" ace te c!puri bio$izice ale pionilor p i/ici di p"reau bru c atunci cnd ace#tia erau cobor%i *ntr-o tare teta& :a punctul de rezonan%" S/u!ann de 7,8 ?ertz, c!pul bio$izic u!an p"rea " e topea c" *n !ediu #i " di par" pentru o $rac%iune de ecund"& Cnd e *ntorcea *n $iin%", ace ta era de !ulte ori !ai !are dect nor!al& 8u#ii au !ai de coperit c" piona;ul p i/ic era un i!pto! al e7perien%ei a$ar" din corp CAAB.E, provocat" de tran locarea bio$izic", *ntr-un li!ba; i!pli$icat, corpul bio$izic e !i#ca la o loca%ie dep"rtat", cule'ea in$or!a%ia, apoi o returna corpului $izic, pentru tran $erul ace teia la creier& Cu canere de tip 0irlian, ru#ii au de coperit c" vederea p i/ic" era un $eno!en bio$izic& 4ac" ace te c!puri bio$izice ar $i putut $i controlate, atunci era po ibil" nu nu!ai vederea p i/ic", dar #i <noc<-out-ul telepatic, *nc" din @962, 4r& :eonid Ia iliev a publicat #9perimente cu sugestia mental, *n care erau prezentate nu!eroa e date *nre'i trate de avantul ru *n ur!a e7peri!entelor *n tare de /ipnoz" #i a <noc<-out-ului telepatic& Savan%ii ovietici au de coperit c" ar putea $i e7a!inat", prin e$ectele ale a upra ener'iei bio$izice a corpului #i ar putea $i detectat" utiliznd $oto'ra$ia 0irlian& S-a ob ervat c", atunci cnd un e7pert al r"zboiului paranor!al piona o alt" per oan", e7i ta o c/i!bare *n c!pul bio$izic, att a pionului, ct #i a per oanei pionate& C!purile de $recven%" ;oa " C.:5E induc oa!enii *n tran a& Savan%ii ru#i au de!on trat c" dac" clarv"z"torul ar putea " !i!eze ace te o cila%ii .:5 *n corpul "u bio$izic, iar apoi " pla eze ace t c!p altei per oane, atunci acea per oana #i-ar pierde cuno#tin%a& - t$el -a n" cut <noc<out-ul telepatic& 3rin $olo irea $oto'ra$iilor 0irlian, clarv"z"torii ru#i erau antrena%i " realizeze bio$eedbac<-ul& In tructorul privea i!a'inea corpului bio$izic propriu *n ti!p ce era e7pu la pul uri .:5& -poi *ncerca " copieze ace t e$ect& 4up" !ulte luni de antrena!ent, prin analizarea $oto'ra$iilor 0irlian a propriului corp $izic, clarv"z"torul era capabil " controleze corpul bio$izic pionat $izic& Sovieticii au *ncercat " rezolve proble!a toc"rii ener'iei p i/ice, *ntr-un !od a e!"n"tor eu cea
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @D

electric"& 8ezultatele ob%inute prin tudiul $oto'ra$iilor 0irlian #i a unei diver it"%i de canere de tinate analizei corpului bio$izic, cu co!ponentele ale bio!a'netice, bioelectrice #i biopla !atice, le-a per!i $izicienilor ovietici de coperirea $izicii paranor!alului& 4r& -& -<i!ov, $o t director al Centrului ovietic de te/nolo'ii netradi%ionale, a dezv"luit c" avan%ii ru#i au de coperit o nou" cla " de c!puri #i de particule& .i au elucidat e$ectele ace tor particule #i c!puri a upra or'ani !elor vii #i nevii, precu! #i a upra obiectelor $"r" via%"& -ce te c!puri noi erau de$inite pe baza unor noi nu!e introdu e *n $izic" ca pioni, !icroletoni, tor ioni etc&, Savan%ii ve tici au denu!it acea t" varietate de c!puri cu un in'ur cuvnt, calar, dovedind c" apreciau de tul de pu%in noile cla e de c!puri $izice& In capitolele ur!"toare, atunci cnd vo! e7a!ina c!purile bio$izice $olo ite *n piona;ul p i/ic, vo! prezenta ce $ac ace te c!puri& >eneratorii ru#i p i/otronici care tocau radia%ia tor ionic" au $o t con idera%i ca $iind cauza di tru'erii re%elelor neuronale ale creierului #i ale c!purilor bio$izice care ac%ionau a upra creierului, care con tituie *n $apt !intea noa tr" #i p i/icul& - t$el au ap"rut di tru'"torii de !in%i& Cercet"torii ce/i au de coperit c" ener'ia biop i/ic" e te e$ectul $izic care t" *n patele p i/o<ineziei #i al clarv"z"torilor& >eneratori p i/otronici, !a#ini care *n!a'azinau ener'ia p i, au $o t de coperite de ce/ul 8obert 3avlita, Cu a;utorul ace tei de coperiri, pionii p i/ici ru#i @6 Cpa'& D8E puteau conecta ei *n#i#i la a!pli$icatoarele p i/ice care le aveau puterile paranor!ale pn" la cote ne!aipo!enit de *nalte& >eneratoarele p i/ice e7tr"'eau c!purile bio$izice unei per oane, le *n!a'azinau #i apoi le puneau la di pozi%ia celor care doreau, pentru producerea e$ectelor p i/ice& Ce/ii au de coperit dou" tipuri de 'eneratoare p i/otronice1 'eneratoarele co !ice din 'a!a c"rora $ace parte #i pira!ida e'iptean", #i 'eneratoarele biolo'ice& 4in acea t" ulti!" cate'orie $ace parte 'eneratorul lui Oil/el! 8eic/& -ce ta era un elev de-al lui Si'!und 5reud& .l a ob ervat c" anu!ite cutii *n care e a#ezau traturi ucce ive de ln" #i de o%el puteau toca ener'ia bio$izic"& -cea t" de coperire $unda!ental" a $o t per$ec%ionat" de ru#i& S/eila A trander #i :Knn Sc/roeder e ocup" cu !ult" aten%ie de 'eneratorii p i/otronici *n lucrarea +escoperiri psi iceH Cortina de Fier ridicat. -ce te 'eneratoare pot produce trei e$ecte di$erite depinznd de tipul 'eneratorului& 3ri!ul tip, odat" *nc"rcat, produce e$ectul pentru care a $o t e7ecutat, independent de a'en%ii e7terni& -l doilea tip are nevoie " $ie *nc"rcat *n continuare #i condu prin atin'eri u!ane #i priviri& -l treilea tip poate $i *nc"rcat din plante #i ani!ale& Savan%ii ovietici au lucrat la de coperirea unor !etode care prin $olo irea 'eneratoarelor p i/otronice " a!pli$ice capacit"%ile p i/ice ale e7per%ilor r"zboiului paranor!al, pentru a $i $olo i%i ca pioni p i/ici& Spionii ru#i a i ta%i de 'eneratoarele p i/otronice au devenit capabili "-#i dezvolte <noc<outul telepatic, a;un'ndu- e la in$luen%area de la depanare& Be/nica in$luen%"rii de la di tan%" a $o t dezvoltat" din 2/ipnoza o!n-ve'/e9, care a $o t de coperit" de ru#i, *n @93H& *n $ond, acea ta reprezint" abilitatea de a /ipnotiza per oane de la di tan%"& 2?ipnoza o!n-ve'/e9 per!itea /ipnotizatorului " tran $ere co!enzi telepatic ubiectului, c/iar dac" erau la !ii de <ilo!etri dep"rtare& In$luen%area la di tan%" e a$l" la baza /ipnozei& Fn ucrainean, -lbert I'naten<o, a de!on trat *n cadrul e!i iunii televiziunii britanice 2:u!ea paranor!al" a lui 3aul =c0cna9, c" el putea ridica au cobor* pul ul unei per oane care e a$la departe de el& -cea ta a $o t o de!on tra%ie urprinz"toare a in$luen%"rii la di tan%" care e bazeaz" pe !etodolo'ia ru " de antrenare a ubiec%ilor #i a $o t te tat" pentru oprirea b"t"ilor ini!ii unor ani!ale& -bilitatea de a /ipnotiza per oane a$late la di tan%" #i de plantare a unor u'e tii *n capetele lor a per!i ru#ilor "-#i in$luen%eze ina!icii& -ni buni de cercet"ri *n acea t" direc%ie au condu la dezvoltarea abilit"%ii de ucidere la di tan%", puterea de a $ace ca ina!icul " cad" !ort prin !i;loace telepatice& Iladi!ir Jironov <i a declarat la televiziunea britanic" $aptul c" 8u ia di pune de per oane care pot ucide pe oricine a$lat la !ii de <ilo!etri di tan%"& Ie ticii nu cred c" ovieticii au con truit cele !ai !ari e!i%"toare de raze doar pentru a e!ite unde care " controleze !in%ile, *n cartea 3mul electromagnetic, autorii, CKril S!it/ #i Si!on Be t, prezint" ace t e!i%"tor ecret cu nu!ele de cod 2Cioc"nitoarea, pentru controlul !in%ii& .duard Nau!ov, un ve tit parap i/olo' ru , declara1 2un 'enerator p i/otronic poate in$luen%a un individ au o !ul%i!e de oa!eni& -ce ta poate a$ecta !e!oria #i !ecani !ul de $unc%ionare a aten%iei& Fn aparat p i/otronic poate provoca obo eal" $izic", dezorientare au poate altera co!portarea unei per oane&, Riarul ru 8zvestia din 2D epte!brie @997 prezenta un articol intitulat #i puteau produce zom"i n 01//. -rticolul de cria e7peri!entele 0>B-ului #i ale -r!atei 8o#ii cu copul pre'"tirii unor ar!e /ipnotice *!potriva ve tului& .rau prezenta%i ateli%i p i/otronici ovietici capabili " e!it" e!nale care aveau capacitatea de a controla #i corecta co!porta!entul popula%iei de pe o upra$a%" e'al" cu upra$a%a -n'liei& 2Cioc"nitoarea, ru ea c", o zon" de tran !i%"toare p i/otronice pentru controlul !in%ii, era cel !ai puternic tran !i%"tor nonionizant din lu!e, ali!entat cu ener'ie de la co!ple7ul de centrale nucleare Cernobl& S-a a$ir!at c" 2Cioc"nitoarea, ar $i c/i!bat tarea !ental" a *ntre'ii popula%ii din ve t&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @5

Se!nalele ale ac%ionnd de-a lun'ul unei perioade de zeci de ani a upra popula%iei "n"toa e a du la apari%ia a nu!eroa e cazuri de dezordini !entale - toate prin !i;loacele !odi$ic"rii p i/otronice& 6n banda de unde curte a ap"rut dintr-o dat", Ia *nceputul anilor G8H, un e!nal ciudat care a per i tat pn" Ia colap ul Fniunii Sovietice #i putea $i recep%ionat *n *ntrea'a lu!e& -ce t e!nal a $o t nu!it Ciocnitoarea datorit" !odul"rii pul ului de @H ?z& .ra e!i la o putere de @D !ilioane de Latt pe pul , Ia $recven%e cuprin e *ntre 3,26 i @7,5D =?z, ceea ce reprezenta cea !ai puternic" ur " arti$icial" de pe p"!nt de radia%ie nonnuclear" #i nonionizant"& .!i iile p i/otronice erau direc%ionare pre .uropa Accidental", -u tralia, -!erica de Nord #i Arientul =i;lociu& -ce te e!i ii traver au toate ob tacolele #i erau introdu e *n o! prin liniile de putere ale re%elei na%ionale de electricitate& -ce tea erau capabile " penetreze apa #i c/iar cuturile bunc"relor& Cu acea t" aparatur", ovieticii au aplicat !etoda lor de a$ectare neurolo'ic" a *ntre'ii popula%ii& Ciocnitoarea a $o t de tinat" " altereze $unc%ionarea creierului popula%iei din %"rile !e!bre N-BA, prin utilizarea e!nalelor .:5 !odulate& Cnd ace te radia%ii au $o t *ndreptate pre o popula%ie upu " te t"rii a ob ervat c" ace te unde de $recven%" e7tre! de lun'" puteau penetra cutia cranian" #i puteau " c/i!be co!porta!entul creierului& 4e particular intere pentru avan%ii 0>B erau /"r%ile undelor creierului cri!inalilor patolo'ici, a pacien%ilor cu depre ii !entale evere #i a ocio-p i/opa%ilor care nu aveau priviri pentru ni!eni, ci doar pentru ei *n#i#i& Sovieticii perau ca " a$ecteze per!anent re%elele neuronale ale *ntre'ii popula%ii ve tice& - t$el, prin tran !iterea $recven%elor creierului cri!inalilor doreau " di tru'" coeziunea ocial" din cadrul %"rilor N-BA& Bara;ul .:5 era de tinat producerii unor t"ri !entale aberante, care " $ie de *ntlnite la popula%iile ve tice& -n dup" an, ace te e!i ii patolo'ice .:5, !odulate p i/otronic, au $o t orientate c"tre Accident& In ti!p, ti!ularea electronic" a creierului popula%iei a condu la e$ecte adver e, per!anente pe plan ocial, *n ve t& -ce te co!enzi pentru controlul !in%ii au devenit adev"ra%i viru#i !entali i co!porta!entali, care au r" pndit *n toat" lu!ea ve tic"& 4r& 8obert Bec<, un $izician din :o -n'ele #i $o t !e!bru al pro'ra!ului ecret a!erican de control al !in%ii, a declarat c" apro7i!ativ 3H T din popula%ie era a$ectat" de e!nalul Ciocnitoare, care producea c/i!b"ri neurolo'ice& 8ezultatul pe care *l doreau ovieticii prin utilizarea ar!ei p i/otronice era cre#terea e'oi !ului #i individuali !ului *n ocietatea ve tic", acea ta devenind !ult !ai pu%in capabil" " lupte cu du#!anii e7terni #i *ndreptndu- e *!potriva ei *n "#i& 8e!odelarea creierului *n !a " *n -!erica #i =area Britanie a avut !are ucce & - t$el, !a#ina de r"zboi din ace te %"ri *ncepu e "-#i privea c" propria popula%ie ca ina!ic& )e$ii poli%iei en'leze elaborau !odele pe calculator pentru a controla dezordinea #i $elul cu! participan%ii la ace te dezordini puteau $i atra#i *n capcane pe tr"zi, unde poli%ia *nar!at" pn" *n din%i putea "-i bat" #i "-i are teze& Serviciile ecrete en'leze $olo e c ar!e cu !icrounde, *n tilul ovietic, *!potriva va'abonzilor, a activi#tilor indicali, a catolicilor din Irlanda #i a cercet"torilor din do!eniul paranor!alului #i ARN-urilor& -ici e pare c" ovieticii au repurtat ucce & Iladi!ir Jirinov <i a a$ir!at la televiziunea BBC c" ru#ii po ed" ar!a p i, capabil" ca prin inter!ediul telepatiei " ucid" la di tan%"& 4e $apt, ovieticii de coperi er" cu! " ucid" la di tan%" cu cteva decenii *n ur!"& 4r& Nicolai 0o<lov, un $o t a'ent 0&>B care -a !utat *n Accident, a $o t 2*nc/iriat9 de CI- *n @976 pentru a pri!i in$or!a%ii de pre tadiul de pre'"tire a r"zboiului p i/olo'ic *n F8SS& .l a adu dovezi a upra cercet"rilor p i/ice ne'ative *n 2H de laboratoare ecrete, *n care lucrau ute de cercet"tori de pri! ran'& In titutele de cercetare ovietice au inve ti'at telepatia *ntr-o !anier" ri'uroa "& 6ntr-un a t$el de e7peri!ent, iepurii nou-n" cu%i au $o t epara%i de !a!ele lor& =a!ele erau conectate la !onitoare .C> #i ..>& Iepurii nou-n" cu%i erau apoi o!or%i& S-a ob ervat c" nivelul de tre al !a!elor iepure cre#tea dra!atic, c/iar dac" iepurii erau o!or%i *n alt" *nc"pere& S-a de!on trat a t$el c" e7i t" le'"turi telepatice biolo'ice *ntre !a!" #i puii "i& 3entru a te ta dac" apa bloca e!nalul telepatic, !a!ele iepure au $o t tran portate pe ub!arine nucleare& )i *n ace te condi%ii !a!ele iepure 2au a$lat9 cnd puii lor au $o t o!or%i, c/iar dac" ub!arinele erau la ute de !etri *n i!er iune& 3rin ur!are, e$ectul p i e !ani$e t" #i ub ap", #i la dep"rt"ri de ute de <ilo!etri& -paratura p i/otronic", de tinat" uciderii au *!boln"virii oa!enilor, a $o t te tat" pe du#!anii tatului& .7peri!entele tele<inetice au $o t produ e pentru a de!on tra ct de !ult poate in$luen%a *n r"u un adept aranor+al- o per oana neantrenat" prin $olo irea !in%ii a upra !ateriei& 4e%inu%ii din *nc/i ori care au $o t upu#i unor a t$el de te te aveau va ele capilare ale creierului parte prin tele<inezie, ceea ce provoca e!boli !e !a ive *n creiere& Bele<inezia a !ai $o t $olo it" pentru a opri b"t"ile ini!ii, a t$el *nct " poat" induce un atac de cord&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @6

S- a a$ir!at, de a e!enea, c un 'rup de e7per%i paranor!ali ru#ii au $olo it tele<inezia pentru a rupe coloana vertebral" a victi!ei& - t$el, $or%a !in%ii a $o t pu " *n $ru #i #i-a $"cut apari%ia o nou" ar!" de te!ut& 3robele olide derivate din ace te e7perien%e abo!inabile au per!i cercet"torilor ru#i " tabilea c" $aptul c" #i creierul u!an pri!e#te #i tran !ite e!nale, att !a'netice, ct #i bio$izice& 3rin utilizarea ..> pentru *nre'i trarea $recventelor creierului #i a detectorilor 0irlian, pentru a eviden%ia c/i!b"rile cauzate de ace te $recven%e peci$ice creierului *n c!pul bio$izic #i vicever a, ru#ii au creat /"r%i ale $recventelor creierului pertinente ar!ei paranor!ale& Spionii p i/ici ru#i erau electa%i dintre acele per oane care dovedeau abilit"%i p i/ice !ari, *n tare de laten%"& -ce#tia puteau $i pro'ra!a%i " e!it" la anu!ite $recven%e ale creierului pentru *ndeplinirea !i iunilor de piona;& Corpul bio$izic al pionului p i/ic era ridicat la un *nalt nivel p ionic, prin conectarea la aparate electronice teta-inductoare& 6n acela#i ti!p, undele creierului paranor!alului erau !odi$icate pentru a avea capacit"%i opti!e de pionare& -cea t" abordare /i'/-tec/ a piona;ului p i/ic le-a per!i ru#ilor " ob%in" i!a'ini aproape per$ecte ale obiectivelor pionate& Belepatia nu a $o t utilizat" nu!ai pentru piona; p i/ic, dar #i ca ar!" *n cadrul r"zboiului p i/otronic& 3rocedura tandard pentru ac%iunea a upra unei per oane pionate p i/ic a devenit in$luen%area la di tan%"& Noua ar!" trate'ic" a Fniunii Sovietice a devenit plantarea unor noi 'nduri #i u'e tionarea per onalului N-BA #i ale 'eneralilor a!ericani& Fciderea #i in$luen%area la di tan%" au $o t practicate *!potriva liderilor !u;a/edinilor *n -$'ani tan& -cea ta a $o t #i cea !ai utilizat" te/nolo'ie de !odi$icare p i/otronic" a co!porta!entului u!an a trupelor ovietice, pentru a le $ace " lupte !ai $eroce& Spionii p i/ici ru#i, pre deo ebire de o!olo'ii lor occidentali, care au ap"rut *n anii G7H, puteau $i conecta%i la o erie de aparate p i/otronice& Serviciile de in$or!a%ii a!ericane erau con#tiente de e$orturile uria#e e$ectuate de ru#i pentru per$ec%ionarea ar!ei p i/otronice, dar nu reu#i er" " a$le #i " *n%elea'" ceea ce de coperi er" ovieticii& A #edin%" 8I tandard pentru un e7pert *n ar!a paranor!al" ar i!plica conectarea la un aparat p i/otronic nu!it ar!a teta-delta, care, prin c/i!barea polarit"%ii *n creier, le inducea ace tora o tare /ipnotic" adnc" nece ar" *n ace t tip de r"zboi& Fn e!nal .:5 era e!i c"tre creierul adeptului p i care reproducea tarea per$ect" a creierului pentru piona;ul p i/ic& Fn 'enerator p i/otronic de di!en iunea unei ca!ere va po!pa apoi ener'ia bio$izic" *n adeptul p i, a!pli$icnd c!pul bio$izic al per oanei, ace ta devenind a t$el !ai !are dect c!pul bio$izic al oric"rei per oane nor!ale& 6n acel !o!ent i e ar"ta pionului p i/ic, pe un ecran, per oana care era obiectul ac%iunii& Adat" ce obiectul ac%iunii era localizat, e!nalul .:5 era !odi$icat la $recven%a care a $o t identi$icat" ca $iind opti!" pentru in$luen%area la di tan%"& -deptul p i d"dea atunci o erie de co!enzi /ipnotice !enite " repro'ra!eze creierul per oanei-obiectiv pentru a $i !ai u#or in$luen%at"& 4ac" per oana trebuia uci ", $recven%a .:5 pentru capacit"%i paranor!ale era tran !i " e7pertului p i, ceea ce per!itea ca puterea telecinetic" " $ie $ocalizat" a upra corpului victi!ei& Cu un 'enerator p i/otronic care *nt"rea puterea e7pertului p i, tele<ineza producea un e!boli ! cranian victi!ei au un <noc<-out telepatic, c/iar la di tan%e de !ii de <ilo!etri& 4ac" per oana trebuia " $ie *!boln"vit", $recven%ele peci$ice care erau indu e *n creierul e7pertului p i induceau ener'ie ne'ativ" p ionic"& 6nt"rit de a!pli$icatorul p i/otronic la care era conectat, e7pertul p i ac%iona ca un tran !i%"tor de ener'ie ne'ativ" #i utiliza piona;ul p i/ic pentru ca obiectivul localizat " $ie %inta ener'iei ne'ative& CI- a a$lat de pre toate ace tea, dar nu le-a dat i!portan%", necreznd *n veridicitatea ace tor in$or!a%ii& -cea ta -a datorat ab en%ei cuno#tin%elor, c/iar #i a celor !ai ele!entare *n do!eniul paranor!alului& In$or!a%iile pri!ite de CI- *n ace t do!eniu erau privite ca into7ic"ri ovietice& Colonelul Jo/n -le7ander, e7pertul a!erican cel !ai ve tit *n do!eniu, a detaliat ucce ele ob%inute *n do!eniul uciderii-p i *ntr-un tudiu din @98H =oul cmp de lupt mental. - t$el, ace ta a $o t unul din pu%inii e7per%i care au prezentat a!enin%"rile la adre a -!ericii #i a alia%ilor "i occidentali de r"zboiul paranor!al& 6ncerc"rile de a piona p i/ic liderii actuali ru#i au ar"tat c" att pre#edintele 3u%in, ct #i alte per oane i!portante din 5edera%ia 8u ", unt prote;ate prin cuturi p i/ice& Arice pion p i/ic care *ncearc" " in$luen%eze de la dep"rtare pe unul din ace te II3-uri e te atacat de bo!be lo'ice bio$izice, care unt tocate *n ace te cuturi p i/ice ru e#ti& A bo!b" lo'ic" bio$izic" e te o $or!" de 'nd, care in$ecteaz" victi!a ca un viru lo'ic, cauznd nebunia au !oartea& 8e%eaua de televiziune a!erican" -BC l-a avut ca oa pete pe 'eneralul 0>B 0alu'/in& .l a declarat c" *n ti!pul loviturii de tat, care a de tr"!at F8SS, el a pri!it un tele$on de Ia o per oan" de contact dintr-un laborator din Fcraina pecializat *n cercet"ri *n do!eniul r"zboiului paranor!al, prin care era anun%at c" 'eneratoarele p i/otronice #i e7per%ii ace tui tip de r"zboi erau utiliza%i pentru uciderea pre#edintelui .l%n& 0alu'/in a declarat de a e!enea, c" *n acel !o!ent a luat pentru pri!a oar" *n erio proble!a ar!ei paranor!ale& 4up" acea t" lo/"'.r1 de tat, .l%*n a u$erit
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @7

un atac de ini!"& -ce ta a $o t *n'ri;it de t"!"duitori ve ti%i ca 4;una 4avida#vili& .7per%ii p i prode!ocra%i au creat un cut p i/ic *n ;urul .l%*n& Clarv"z"tori #i telepa%i p i/ici capabili " caneze e7pert+i paranor!ali ina!ici l-au p"zit pe .l%*n #i pe cei din ;urul "u de uci'a#ii p i& .i au $olo it de a e!enea, canarea p i/ic" pentru prote;area birourilor pre#edintelui #i locuin%a ace tuia de atacuri-p i #i de alte tipuri de atacuri electronice& 6n Accident, piona;ul p i/ic e te v"zut ca o aplicare direct" a puteri, clarv"z"torilor, care per!it uprave'/erea unor obiective *ndep"rtate& -ce te o*"e,'"/e ar putea $i baze !ilitare, in titute ecrete de ,er,e'1r" au anu!ite per oane, *n 8u ia, piona;ul !"#", e te $unda!entat ca o co!ponent" de baz" a r1)*o".l." !"#o'ron",- o utilizare a p i-ener'iei pentru !odi$icarea lu!ii !ateriale& 3rin ur!are, piona;ul p i/ic e te nu!ai vr$ul ai ber'ului cercet"rii ovietice 3 i/otronica a $o t utilizat" pentru a$ectarea opiniei ol"'",e. -natol 0a#pirov <i, un p i-e7pert #i un ultrana%ionali t, #i-a c#ti'at un loc *n parla!entul ru prin utilizarea in$luen%"rii de la dep"rtare& Cnd #i-a pierdut locul *n parla!ent, *n ur!a ale'erilor din @996 0a#pirov <i a a!enin%at c" va $ace i!potent $izic orice $unc%ionar al 'uvernului care va *ncerca "-l evacueze din aparta!entul "u 'uverna!ental pe care-l ob%inu e ca ur!are a $aptului c" era deputat& =ul%i e7per%i paranor!ali 0>B au ac%ionat ub acoperire *n %"ri ve tice ca p i-r"zboinici *n 5or%ele Speciale& .i puteau utiliza aparatura p i/otronic" pentru a ataca du#!anul prin !i;loacele in$luen%"rii la di tan%" cnd ar $i *nceput al treilea r"zboi !ondial, ei aveau ca arcin" " localizeze p i/ic conduc"torii %"rii re pective #i utiliznd !i;loacele lor peci$ice " repro'ra!eze creierele ace tora pentru a *ndeplini ordinele p i-e7per%ilor& 3rin ace te !i;loace, Fniunea Sovietic" ar $i putut " in$luen%eze conducerea c/inez" #i N-BA pentru a lua decizii 're#ite, care ar $i du la pierderea r"zboiului& 4ac" era nevoie, ace#ti conduc"tori ar $i $o t o!or%i& -cea t" trate'ie anti-;aig e deo ebea de trate'iile r"zboaielor de pn" atunci& - t$el, dac" *n ti!pul pri!ului r"zboi !ondial, *n vre!e ce olda%ii erau o!or%i *n tran#ee, 'eneralul ?ai' *#i orbea pa/arul de #a!panie @H <ilo!etri *n patele liniilor, *n ti!pul celui de-al treilea r"zboi !ondial, pri!ul vizat de ar!ata ina!ic", prin ar!a p i/otronic", ar $i 'eneralul *n "rcinat cu co!anda $rontului& >eneralii, politicienii #i elita %"rii ar $i pri!ele %inte ale e7per%ilor ina!ici *n paranor!al& 4up" ter!inarea r"zboiului rece, ace#ti p i-r"zboinici #i e7per%i *n r"zboiul paranor!al din 8u ia au $o t redirec%iona%i *n do!eniul piona;ului econo!ic& .i unt de a e!enea utiliza%i *n pionarea *ntlnirilor 'uverna!entale din %"ri tr"ine #i la in$luen%area de la di tan%" a politicienilor #i bro<erilor pentru a !anipula pie%ele de !"r$uri #i $inanciare #i " *!bun"t"%ea c" oportunit"%ile de a$aceri ale or'aniza%iilor 0>B& =ul%i dintre !ae#trii p i ai 8u iei #i-au de c/i propriile $ir!e pentru a lucra independent& 5ir!a SonK -a a$ir!at c" a ac/izi%ionat te/nolo'ie p i/otronic" #i a an'a;at e7per%i ai ar!ei p i Ccu! ar $i Ivan So<alovE, a#a cu! a declarat 4avid =ore/ou e *n revi ta Sightings. 4eoarece 8u ia di pune de !ii de p i-!ae#tri, *n ti!p ce *n re tul lu!ii ace#tia e nu!"r" pe de'etele de la o !n", e a#teapt" o rena#tere a 8u iei, -cea ta e va *nt!pla doar atta ti!p ct rena#terea co!uni !ului va $i oprit"& 8u ia a *nceput a e re$or!eze, ceea ce ar putea duce la o apari%ie a ociet"%ii de!ocratice& 5or!ula de ucce a 8u iei ar putea $i o co!bina%ie dintre !"ie tria p i i do!ina%ia #tiin%i$ic" *n $izica p i-ului& Cu uria#a $or%" de !unc" c/inez", o alian%" ru oc/inez" ar putea c/i!ba lu!ea unipolar" de azi do!inat" de a!ericani& A bun" parte a popula%iei crede, a#a cu! li -a a$ir!at de avan%ii ve tici, c" nu e7i t" paranor!al& 4e aceea, e te po ibil ca ace#tia " $ie #oca%i cnd e va a$ir!a *n $a%a lor c" Fniunea Sovietic" antrena cadre, oa!eni de #tiin%" *n do!eniul .S3 #i c" *ncerca "-i utilizeze *n copuri !ilitare& .S3 #i telepatia au $o t acceptate ca $apte *n 8u ia& 6n perioada @97H-@98H, pionii p i/ici ru#i au avut i te!atic drept %inte lideri, #e$i ai erviciilor ecrete #i lideri !ilitari din %"rile ve tice& 3rin ace te ac%iuni nu nu!ai c" e localizau ace te obiective, pentru a deveni %inta unor ar!e conven%ionale, dar puteau $i #i canate& 3rin utilizarea unor protocoale avan ate, e te po ibil ca " i e induc" *n 'ndire per oanei canate telepatic "-#i pun" anu!ite *ntreb"ri, cu r" pun ul creat de pionii p i/ic& 4e a e!enea, prin alte protocoale, ubiec%ilor li e i!puneau " 'ndea c" anu!ite r" pun uri la *ntreb"ri indu e& 6n ace t !od, cea !ai ecret" in$or!a%ie poate $i e7tra " din !intea obiectivului, *ntre'ul 'rup de telepa%i era utilizat de 0>B " caneze liderii ve tici #i c/inezi& -cea ta te/nic" e te utilizat" a t"zi de a'en%ii econo!ici 0>B care opereaz" *n 8u ia pentru piona; econo!ic& -ce t ubiect e te !en%ionat #i *n articolul .si-solduii din 2remlin, avnd ca autori pe 4ou'la Star #i 3atric< =cUuaid& Ideea neortodo7" a piona;ului p i/ic poate #oca au provoca con$uzii& 6n ", conceptul c" o per oan" poate piona e7perien%a !or%ii dep"#e#te !ar'inile credulit"%ii& Botu#i, ace t ubiect a $o t cercetat de cercet"torii p i din 8u ia zeci de ani *n #ir& .7peri!entele *n percep%ia de la di tant" au condu ru#ii " inve ti'/eze cu! p" treaz" le'"tura p i/ic" cu o per oan" care !oare #i " le caneze u$letele dup" !oarte, *n cartea +escoperiri psi ice dup ce a fost ridicat Cortina de Fier, 4r& Rdene< 8e;da< ubliniaz" rezultatele ob%inute de pro$e orul "u, Breti lav 0a$<a, un culptor de renu!e, dar *n acela#i ti!p #i /ipnotizator, care analiza e7perien%a !or%ii& Ce/ii, #i !ai trziu ru#ii, au ob ervat c" !oartea are dou" etape&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @8

In pri!a etap", corpul e te declarat !ort& *n a doua, corpul bio$izic e te eliberat din ve/iculul "u $izic& -pare ca #i cnd un $luid ectopla !atic al u$letului e ridic" din !inile #i din picioarele per oanei !oarte #i e acu!uleaz" *n creier& S-a de coperit c" per oana !oart" e7peri!enteaz" o tare de u#urare, dup" care ur!eaz" ;udecata co !ic", cnd *ntrea'a via%" trece prin $a%a con#tientei, ca o cnteie& 4eodat", !oartea pare " cuprind" corpul bio$izic *n corpul $izic& Cnd corpul bio$izic e te din nou eliberat, pot " apar" proble!e, cu! ar $i reluarea *ntr-un ciclu perceptual al !o!entului !or%ii, cnd u$letul !ort revede !oartea a violent", apoi din nou e *ntoarce la *nceputul epi odului #i repet" iterativ !oartea violent"& - t$el e e7plic" conceptul de $anto!" - reveniri bio$izice *ntr-un ciclu $"r" $r#it al repet"rii eveni!entelor care au provocat !oartea& Cercet"torii #tiin%i$ici ai 0>B au venit cu ideea pion"rii p i/ice a !or%ilor pentru a le cana *n copul ob%inerii de in$or!a%ii& -cea t" idee a $o t preluat" #i de CI-, care #i $"cut !ai !ulte e7peri!ente *n acea t" direc%ie& Boat" lu!ea cunoa#te c" ble te!ele e pre upune c" aduc nenorociri& Cercet"torii ru#i, plecnd de la acea t" idee, au $olo it ble te!ele pentru o noua 'enera%ie de ar!e-p i& 6n laboratoarele 0>B -a de!on trat c" p i-ener'ia ac%iona ca un !ediu pentru piona;ul p i/ic, #i au continuat cu direc%ionarea ace tei ener'ii& 4r& -bra/a! )i$rin a tudiat cu! " toc/eze ener'ia p i *n acu!ulatoare p i/ice& -u $o t tudia%i #a!anii din -ltai #i din Siberia #i vr";itorii care *n'ri;e c bolnavii au ble te!" au $in%e c tali !ane #i a!ulete& 6n cercet"rile lor ei au a$lat cu! " *ncarce uvenirurile ru e#ti, cu! unt p"pu#ile =atrio#<a, care apoi erau date victi!elor care nu u pectau ni!ic& 4epre ii #i proble!e !entale erau u#or trecute prin ace te obiecte *nc"rcate ne'ativ, iar *n unele cazuri, "n"tatea era a$ectat" pentru totdeauna& 4r& Bori Ivanov lucra la *nc"rcarea apei cu ener'ie p i *n laboratoarele 3opov, din F8SS& S-a ob ervat c" un e7pert paranor!al e conecta la a!pli$icatorul p i/otronic #i a t$el putea " *ncarce apa cu p i-ener'ia ne'ativ", care putea o$ili plante au cauza cancer& Subiec%ii a!ericani au $o t te ta%i cu ap" ne'ativ *nc"rcat" care a $o t ad"u'ata *n apa pe care o beau Ia erviciu& In titutul de Neurolo'ie al Fniver it"%ii din ?ar<ov a $"cut e7perien%e pe #obolani !or%i, care aveau creierele coa e #i pla ate *n olu%ii /r"nitoare care Ic p" trau *n via%"& Clarv"z"torii tran !iteau e!o%ii, 'nduri, calcule !entale #i co!enzi& Creierele #obolanilor r" pundeau le'"turilor telepatice pn" la !oarte& -cea ta le-a dat cercet"torilor 0>B ideea de a-i antrena pe pionii p i/ic #i pe e7per%ii p i/otronici ca, *n !o!entul cnd obiectivul era canat, "-i tran !it" p i-ener'ie ne'ativ" #i al *!boln"vi& S-a ob ervat c" ace t bara; de p i-ener'ie ne'ativ" le-a dat po ibilit"%i !ai !ari de in$luen%are de la di tan%" a %intei& -ce t tip de ener'ie ac%iona ca un #oc a upra %intei, care $acilita e7pertul p i " /ipnotizeze telepatic victi!a& I toria controlului creierului *ncepe cu e7peri!entele ovietice produ e de 3avlov, *n @93H, pentru !odi$icarea co!porta!entului& .7peri!entele cu cinii care aliveaz" unt cele !ai bine cuno cute, dar cercet"rile lui 3avlov *ntreprin e *n laboratoarele N0I4 Cin titu%ia precur oare a 0>BE, iar !ai apoi *n cele ale 0>B-ului con tau *n te/nici de p"lare a creierelor1 de privare de o!n, b"t"i i te!atice #i *ndoctrinare verbal"& -cea ta era cea !ai pu%in nepl"cut" dintre abord"rile 2#tiin%i$ice, ale !odi$ic"rii co!porta!entului prin controlul creierului& :ucr"rile lui 3avlov a upra re$le7elor condi%ionate, cu! ar $i re$le7ul aliv"rii la cini, au tat la baza cercet"rilor avan ate de p"lare a creierului& -tunci cnd cinii au $o t ca tra%i -a de!on trat c" ace#tia puteau $i !ai u#or in$luen%a%i "-#i !odi$ice co!porta!entul& Brau!ele $izice au $"cut proce ul de p"lare a creierului !ai e$icient #i !ai rapid& 6n in$luen%area de la di tan%", cercet"torii ru#i au de coperit c", dac" trau!ele pot $i indu e p i/ic prin proiectarea p i-ener'iei ubiectului, atunci p"larea /epatic" a creierelor putea $i e$ectuat" !ai e$icient, *n cartea lui Ji! Sc/abell 8storia secret a spionilor psi ici americanii ace ta ubliniaz" *n a!"nun%i!e utilizarea de c"tre ovietici a ble te!elor p i/ice au a razelor produc"toare de r"u& 6n 8u ia, r"zboiul paranor!al e te v"zut ca un i te! de ar!e trate'ice& 3o ibilitatea de a /ipnotiza telepatic #i de a produce telepatic p"larea creierelor au per!i ovieticilor " devin" o putere 'lobal"& Spre deo ebire de a!ericani, care aveau acela#i cop, dar care $olo eau pentru realizarea ace tuia puterea !ilitar", e7per%ii paranor!ali ru#i ac%ionau *n lini#te, erau invizibili #i i!po ibil de detectat& Cercetarea p i/otronic" ru ea c" era *ndreptat" c"tre in$luen%area de la di tan%", tele<inezie #i tele<inezia biolo'ic"& 4r& .dLin =aK, #e$ul p i-proiectului a!erican 'uverna!ental 2Star >ate9 #i parap i/olo'ul ovietic 4r& :ari a Iilen <aia, *n lucrarea lor 8nfluent la distan, .2 i "io-.2, con ider" ca in$luen%area creierului u!an de la di tan%" telepatic, cu p i-ener'ie pozitiv" #i ne'ativ", c/i!barea acidului ribonucleic *n culturile din laborator prin utilizarea in$luen%ei de la di tan%", dezvoltarea plantelor utiliza!E tele<inezia, co!binat" cu e$ectul de vindecare al 8I a upra oa!enilor #i ani!alelor, unt p"r%i co!ponente ale cercet"rilor actuale din 8u ia& Boate ace te cercet"ri au drept cop aducerea in$luen%ei la di tan%" #i a tele<ineziei la noi nivele de putere #i co!peten%"&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @9

4ac" Fniunea Sovietic" a $o t cu !ult *naintea SF- *n do!eniul p i-r"zboiului, de ce acea ta -a de tr"!at #i nu i te!ul capitali t( Cercet"rile *n do!eniul p i ar putea $i ele *n ele o cauz"& Inve ti'a%ia c"derii Fniunii Sovietice i!plozie rapid" #i autodi tructiv", reac%ia na%ionali t" - ne conduc la ideea c" va tul p i-proiect ru e c a c"pat de ub control #i a in;ectat di tructiv c/iar pe conduc"torii ovietici, care a u di tru i!periul $"r" " e tra'" !"car un $oc de ar!"& -cea ta ne a!inte#te ac%iunea $il!ului .laneta interzis, un $il! din anii G5H& A nav" de pe 3"!nt a;un'e pe o planet" tr"in" pentru a recupera un avant, pe $iica a #i un robot& Savantul de coperi e c" o ra " pe cale de di pari%ie, crolii - pri!ii locuitori ai planetei - au con truit un a!pli$icator p i/otronic planetar pentru a eviden%ia 'ndurile& 4in p"cate, ni#te entit"%i ne'ative care tr"iau neob ervate *n ubcon#tientul tuturor ra elor capabile de i!%ire au corupt co!ple7ul p i/otronic al crolilor #i -au !ani$e tat ca entit"%i invizibile care au di tru crolii& 8nduri !e!etice ne'ative -au dezvoltat la p i-e7per%ii ru#i, au duplicat ace t e$ect di tructiv ini%ial #i au $"cut ca atacurile lor a upra ve tului " e !ani$e te conta lor& . te po ibil *n " ca, cercetarea ru ea c" " co!pleteze #i " eli!ine !i!ele ceea ce ar duce la i!plozia ve tului, la anar/ie #i r"u& C/eia e te eli!inarea 'ndurilor !e!etice ne'ative care unt neob ervate #i ac%ioneaz" din ubcon#tient #i care invariabil unt autodi tructive& Adat" ei colap ul Fniunii Sovietice, -a renun%at la r"zboiul p i, iar la !i;locul anilor G9H -a !ani$e tat o revi'orare a intere ului pentru cercet"ri *n do!eniu, acoperite cu o p"tur" de ecret& Se b"nuie#te c" din nou ru#ii e7peri!enteaz" ar!ele peci$ice p i-r"zboiului, dar iar" cunoa#terea ceea ce a cauzat retro$ocul din anul colap ului Fniunii Sovietice, ceea ce va pune *n pericol %ara& Curioa a protocoalelor anti !i!etice e te vital" pentru capacitatea p i-r"zboiului, *n condi%iile *n care e te in'urul participant la dezvoltarea ace tor ar!e de tip cu totul pecial& 4eoarece paranor!alul a $o t $avorizat *n cercet"ri de 'uvernul ru !ai bine de 5H de ani, acea t" %ar" )i-a con truit un avanta; trate'ic a upra celorlalte na%iuni& SonK a cu!p"rat cercet"rile *n do!eniul p i/otronicului de la ru#i, dar nu a continuat cercet"rile *n do!eniu dect 5 ani& Secta -u!, care a utilizat 'azul arin care ac%iona a upra i te!ului nervo *n !etroul din Bo<Ko, a $olo it cei 5H&HHH de prozeli%i din 8u ia pentru a $ura ct !ai !ult din cercet"rile p i/otronice ru e#ti& In tabilitatea din 8u ia a du la cur'erea cercet"rilor p i/otronice c"tre alte %"ri& Se pare c" acea t" cur " a *nar!"rii *n pa%iul intern -a *!pr"#tiat din laboratoarele ecrete c"tre or'aniza%ii cri!inale& Be/nolo'ia p i/otronic" ru ea c" va do!ina ecolul PPI a#a cu! te/nolo'ia nuclear" a do!inat ecolul PP& 3oten%ialul "u de a conduce na%iunile in anar/ie #i dezordine e dovede#te a $i o ar!" ne!aipo!enit" de di tru'ere *n !a "& 6n continuare vo! prezenta !obilizarea SF- pentru a $ace $at" provoc"rilor 'enerate de acea t" nou" ar!"& CAPITOLUL II SPIONAJUL PSIHIC AMERICAN )tirile de pre proiectele de cercetare paranor!ale din cadru+ r"zboiului p i au a;un , $iltrate, *n Accident& S/eila A trander #i :Kn Sc/roeder au introdu publicul a!erican *n lu!ea r"zboiului paranor!al ru e c prin lucrarea +escoperiri psi ice n spateIe cortinei de fier. Intere ul din ce *n ce !ai !are al erviciilor de in$or!a%ii a!ericane a $o t re$lectat de un raport al -'en%iei de In$or!a%ii a =ini terului -p"r"rii -!erican C4I-E nu!it Comportament ofensiv controlat - 01//, publicat *n @972& -ici e prezenta po ibilitatea ca pionii p i/ici ru#i " poat" $i capabili " citea c" *n *ntre'i!e docu!entele ecrete ale ar!atei a!ericane, " ur!"rea c" !i#c"rile de trupe #i ec/ipa!ente #i c/iar " de copere ecretele in tala%iilor a!ericane& -nali#tii CI- b"nuiau c" ovieticii puteau di pune de po ibilitatea de a controla telepatic 'ndurile co!andan%ilor ar!atei a!ericane, precu! #i ale liderilor politici& 4e a e!enea, b"nuiau c" ru#ii aveau capacitatea de a ucide de la di tan%" cet"%eni a!ericani& Bele<inezia putea, de a e!enea, " de tabilizeze ec/ipa!entele !ilitare cu! ar $i calculatoarele, i te!ele de ar!e nucleare #i ve/iculele pa%iale& 8aportul con idera1 2I!pactul !a;or din patele deciziei ovietice de a t"pni $acilit"%ile o$erite de co!unica%iile telepatice, telecinetic" #i bionic" e datoreaz" 0>B-ului #i ar!atei&, CI- #i 4I- Cca parte a ar!ateiE au *nceput " ia cercetarea ovietic" ca do!eniu *n erio & 2Intre @969 #i @97@, ur ele erviciilor de in$or!a%ii a!ericane au *nceput " de copere #i " pri!ea c" con$ir!"ri c" Fniunea Sovietic" era adnc an'a;at" *n a#a - nu!ita 2cercetare p i/ic", In @97H, -a de coperit c" bu'etul anual de c/eltuieli cu ace te cercet"ri era de 6H !ilioane de ruble, pentru ca pe te 5 ani ace tea de;a " a;un'" la 3HH !ilioane de ruble& In'o SLan a $o t unul din pri!ii pioni p i/ici a!ericani& .l a lucrat la In titutul de Cercet"ri din Stan$ord *ntre @972 #i @982& 4up" ce #i-a e$ectuat erviciul !ilitar *n Coreea, prin
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 2H

anii G7H a;un e e "-#i rotun;ea c" veniturile, devenind ubiect *n e7peri!ente parap i/olo'ice& .I a devenit !ai apoi pri!ul pion p i/ic al doctorului ?al 3uto$$ #i !ai apoi a tabilit cele 6 protocoale, care *n prezent unt utilizate de pionii p i/ici a!ericani& 3roiectul >rill 5la!e a $o t i!ple!entat *n @978 de ar!ata a!erican" pentru a de!ara cercet"rile a upra piona;ului p i/ic& -poi -a continuat cu !ulte alte proiecte ca 2Centre :ane,, 2Sun Strea<, #i 2Star >ate,& -ce te proiecte unt prezentate *n a!"nun%i!e de Ji! S/nabel, *n e7celenta a carte 8storia secret a spiona,ului psi ic american, #i 4r& -r!en Iictorian *n articolele Cercetarea psi ic la .entagon #i /piona,ul psi ic i comunitatea de informaii americana. 4e pre al 8-lea e$ect =artini a vorbit Nor!an Jac< on, purt"torul de cuvnt al CI- #i *n acela#i ti!p con ilier te/nic CI-, *ntr-o e!i iune televizat" la =ig tline BI, *n ziua de 28 noie!brie @995, atunci cnd prezenta utilizarea pro'ra!elor 8I Cvedere la di tan%" -- re!ote vieLin'E pe la !i;locul anilor G8H& -ce ta declara c" al 8-lea e$ect =artini reprezint" nu!ele de cod al 8I, iar rezultatele cercet"rilor *n do!eniu dep"#e c li!itele credibilului& 6n continuare, prezent"! relatarea o$icial" a e$ectelor ob%inute cteodat" prin 8I C8 =artiniE de pro'ra!ul a!erican de piona; p i/ic, care pre deo ebire de proiectele o!oloa'e ovietice au ce/e, nu e baza pe idei #tiin%i$ice de pre !odul *n care lucra p i #i prin ur!are era un tudiu calitativ #i nu unul cantitativ a upra r"zboiului paranor!al& In'o SLann a contactat ar!ata a!erican" pentru a antrena pionii p i/ici& Ca un lider al clarv"z"torilor, autorit"%ile a!ericane *l te ta er" pe In'o a upra po ibilit"%ilor ale de vedere la di tan%", care -au dovedit a $i de cel !ai *nalt 'rad& -#a de i!portante erau rezultatele *n ur!a te t"rii lui In'o, *nct dup" de!on tra%ia pectaculoa " celor care te tau le-au trebuit 8 =artini ca "-#i revin" #i "-#i cal!eze nervii& 4up" acea ta, 8I a $o t upranu!it 2al 8-lea e$ect =artini,& In'o SLann vorbe#te de pre un incident care -a *nt!plat *n @976, care e te ur a interviului de pe ite-ul Internet 24rea!land, al Fniver it"%ii tatului Oi con in, la @2 dece!brie @996& In'o SLann a $o t *ndru!at " pioneze p i/ic ub!arinele ovietice, *ntr-unul din te tele i!portante la care a $o t upu , cu !artori 'enerali ai ar!atei a!ericane& In'o a dezv"luit c" vede ub!arinul tr"'nd *ntr-un ARN #i ARN-ul tr"'nd *n ub!arin& .l a $"cut #i o c/i%" a ceea ce vedea& 4up" trei zile, 3uto$$ l-a an'a;at pe In'o SLann& Bea!a de rezultatele cercet"rilor ovietice #i a!pla area de ar!e paranor!ale a $or%at CI- #i 4I- " privea c" *n !od erio *ntre'ul ubiect al p i-ar!atei& SLann a$ir!a !ilitarilor1 2Sovieticii nu e7ecut" cercet"rile lor a upra a ceea ce ve ticii denu!e c cercetare p i/ic"& Ber!enul corect pentru conceptul lor de cercetare e te p i/otronic"&, 4ezvoltarea ace tei linii de cercetare a condu Ia $or!area unor operatori p i, care #i-au unit c!purile bio$izice pentru a $or!a !intea 'rupului, care a $o t ti!ulat" de in$or!a%ia pri!it" *n @973 de pre cercetarea p i/ic" trict- ecret" din baza din nord-e tul :enin'radului, cu nu!ele de cod 2Cutia Nea'r",& -cea t" in$or!a%ie -a cur , *n @973, de la cercet"torul 4r& I'or Ilad <K, *ntr-o cri oare c"tre p i/olo'ul >ene 0earneK de la ?arvard& 3ro're ele ru e#ti *n do!eniul .S3 #i al tele<inezie, p"reau "-i conduc" c"tre po ibilitatea de a produce e$ecte p i/ice& -cea ta i-a *n p"i!ntat pe co!andan%ii unit"%ilor de rac/ete a!ericane, deoarece po ibilitatea ca ru#ii " $ac" ne$unc%ionale rac/etele bali tice a!ericane, $ie *n ilozurile lor, $ie *n zborul pre %int", ar di tru'e capacitatea de inti!idare nuclear" a!erican"& Fna din pri!ele !" uri luate a $o t cooptarea unui lar' cerc de peciali#ti *n unit"%ile de cercetare a paranor!alului& - t$el, *n @975, cuno cutul in'iner ato!i t B/o!a Bearden a $o t $olo it de ar!ata a!erican" pentru tudiul p i/otronicii& Sovieticii reu#i er" " creeze noi $or!e de 'nduri din incon#tientul colectiv #i " provoace !aterializare =in%ile telepa%ilor e puteau iner'etiza o$erind noi capacit"%i pentru tele<inezie #i telepatie& -ce te $apte era%i cuno cute de a!ericani& - t$el, e te !en%ionat in docu!entele 4I-, cri e *n @972, a upra cercet"rilor parap i/olo'ice din 8u ia #i Ce/ia, *n ec%iunea de pre e$ortul te/nic, c" ovieticii puteau !aterializa ener'ia corpului o!ene c *n loca%ii *ndep"rtate, pentru a $ura docu!ente trict ecrete au pentru a trica anu!ite ec/ipa!ente& 6ntr-un alt docu!ent, din @975, care prezenta ulti!ele de coperiri ale cercet"rii parap i/olo'ice ce/e #i ovietice& Se di cut" pe lar' de pre 30 Cp i/o<inezaE& Se !en%ionau nu!ele celor !ai cuno cu%i parap i/olo'i& 0ula'/ina, Iino'radova #i .nnolaev& 4e pre 0ula'/ina e a$ir!a c" avea capacitatea de a a$ecta %e uturile vii #i era po ibil" #i-o e7ercite #i a upra %intelor u!ane& 3uterea Iino'radovei de a !uta obiecte #i capacit"%ile levita%ionale lui .nnolaev puteau $i $olo ite pentru a activa au dezactiva ur ele de putere, au de a $ura docu!ente !ilitare o$tLare& >eneratoarele Iui 8obert 3avlita #i indicatorii 3IC ai lui Juliu 0r!e <K puteau $i $olo i%i " antreneze un nare nu!"r de cet"%eni ovietici #i ce/i pentru a dezvolta #i controla abilit"%ile p i/ice latente& - t$el de unit"%i opera%ionale bine antrenate, alc"tuite din per oane necuno cute, puteau $i $olo ite *ntr-un !are nu!"r de ac%iuni ecrete, ub acoperire& =ai pu%in pectaculo , dar !ai e!ni$icativ e te $aptul c" avan%ii ovietici #i cei din Ce/ia au realizat un de!er interdi ciplinar, uni$icator pentru a deter!ina ur ele de ener'ie #i interac%iunile care
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 2@

intervin *n 30& - t$el, pune docu!entul citat, ru#ii #i ce/ii par a $i !ult *n $ata o!olo'ilor lor a!ericani #i europeni *n realizarea ace tui cop, deoarece e te un pa de tul de !ic de la *n%ele'ere la aplicare #i $"r" *ndoial" c" !ulte aplica%ii au #i $o t direc%ionate c"tre o! pentru o eric de copuri, $ie ele bune, $ie rele& -!bele upraputeri au devenit intere ate de tele<inezie datorit" i!plica%iilor ale !ilitare& .$ectele tele<inetice pot $i !ici, dar nu e te nece ar" prea !ult" $or%" pentru a di tru'e un circuit dintr-un i te! de '/idare a rac/etei au pentru a di tru'e un capilar *n creier& 5or%at" " e pre'"tea c" pentru contracararea ar!elor p i/ice de c"tre ovietici, ce/i #i c/inezi, care lucrau de ani buni *n cadrul unor proiecte va te *n do!eniul ar!ei paranor!ale, cercet"rile a!ericane care au $o t *ntreprin e *n pri!ii ani dup" @97H erau de !ic" e7tindere *n raport cu uria#ele inve ti%ii pe care le uportau ru#ii pentru in titutele de cercetare care pre'"teau r"zboiul p i& -cea t" tare de $apt e datora co!unit"%ii #tiin%i$ice ve tice, care !ini!iza i!portanta paranor!alului& Nu!"rul de avan%i 4ornici " a;ute CI- " *nceap" pro'ra!e de piona; p i/ic era $oarte li!itat datorit" t"rii proa te a cercet"rii p i/ice *n Ie t& Botu#i, doi $izicieni, 8u el Br' #i 4r& ?al 3ut/o$$, Wau an'a;at pe ace t diurn& .i au *nceput cercet"ri *n do!eniul vederii la di tan%" cu In'o SLann, Ia In titutul de Cercet"ri din Stan$ord CS8IE, Cali$ornia& :a 6 iunie @972, au *nceput pri!ele e7peri!ente& In'o SLann a reu#it " in$luen%eze p i/ic un !a'neto!etru pe care *l $olo ea 3ut/o$$ pentru a-i te ta capacit"%ile& -poi au ur!at o erie de e7peri!ente de vedere la di tan%" a upra lui SLann, care n-au avut Ia *nceput ucce ele contate & 6n cartea Iui Ji! Sc/anabel, /pionii psi ici, ace ta !en%ioneaz" c" *n @973, SLann a cerut coordonatele 'eo'ra$ice ale unor locuri pe care trebuie " le vad"& Bar' #i 3ut/o$$ n-au acceptat la *nceput acea t" idee, dar pn" la ur!" au acceptat-o& - t$el au pu *n practic" conceptul introdu de ei, vederea la distana controlat CC8IE, concept care con tituie o iner'ie a telepatiei #i clarviziunii& 3entru ace te tudii p i/ice, ru#ii $olo e c ter!enul de psi otronicei Spionul p i/ic *n ace t ;oc c"l"tore#te !ental pre loca%ia re pectiv", *ncearc" " ob%in" o i!a'ine !ental" a ceea ce e a$l" acolo #i apoi " c/i%eze ceea ce vede& Cu acea t" nou" $or!" de vedere la di tan%", e$icien%a lui SLann a cre cut la nivele acceptabile, a t$el c" CI- a devenit u$icient de intere at" pentru a cre#te $inan%area ace tor cercet"ri& -tunci cnd 3ut/o$$ i-a dat lui SLann coordonatele unui loc a$lat la e t de =untele S/a ta din Cali$ornia, telepatul a de cri acel loc1 2I"d un !unte pre ud-ve t& Cred c" unt dea upra oceanului&, -tunci cnd i -au dat coordonatele unui loc Ia DH de <ilo!etri de =untele ?e<la din udul I landei In'o a declarat1 2I"d un vulcan pre ud-ve t&, Cnd 3ut/o$$ i-a dat coordonatele unui punct ituat *n !i;locul :acului Iictoria ace ta a declarat1 2Si!t un curent dea upra apei, care e *ndreapt" c"tre u cat& :acul e te pre ve t& I"d #i un deal !are&, 3ut/o$$ 'ndea c" SLann a de cri obiectivul 're#it pn" cnd a con ultat un atla 'eo'ra$ic #i a realizat c" d"du e coordonatele unui at F /a /i, a$lat Ia 5H <ilo!etri de :acul Iictoria, *n direc%ia ud-e t& SLann avu e e dreptate, 8ezultate ca ace ta i-au per!i lui 3ut/o$$ " ob%in" $inan%are de Ia CI-& 6n ti!pul de $"#ur"rii ace tor e7peri!ente cu SLann, 3ut/o$$ a pri!it un tele$on de la un poli%i t pen ionar, nu!it 3at 3rice& -ce ta a dorit " $ie #i el te tat, pentru a i e ob erva capacit"%ile paranor!ale& 3rice a dat o de criere detaliat" a bazei ecrete a!ericane a$late ub p"!nt& :a e7peri!ent a i ta #i 8ic/ard 0ennett, reprezentantul CI-& )i 0ennett a crezut Ia *nceput c" 3rice 're#ea, deoarece el d"du e coordonatele ca ei de vacan%" a lui 8ic/ard din Iir'inia de Ie t& Cnd 0ennet a a;un !ai trziu la ca a a de vacan%" a a$lat de pre e7i ten%a bazei ecrete, a$late ln'" ca a a& .ra vorba de pre centrul de interceptare a tele$oanelor #i a ateli%ilor pioni 2Su'ar >rove, a$lat *n c/e!a de $unc%ionare a NS- C-'en%ia de Securitate Na%ional" din SF-E& 3rice a revelat c/iar #i nu!ele a trei o$i%eri uperiori care lucrau acolo& 4in ace t !o!ent 4I- a luat $oarte *n erio cercet"rile *ntreprin e de 3ut/o$$, Bar' #i 3rice& -ce#tia erau u pecta%i a $i pioni co!uni#ti, deoarece ni!eni nu credea c" a t$el de in$or!a%ii uper ecrete puteau $i a$late prin !i;loace p i/ice& 4eoarece nu -a '" it nici o prob" *n ace t en , a'ita%ia creat" -a tin & 3entru a-i !ai cal!a pe cei de la CI-, 3rice le-a dat in$or!a%ii de pre o baz" i!ilar" celei a NS- a$lat" *n 8u ia Ia =untele Narodnaia, *n nordul =un%ilor Frali& .I a de cri baza ubteran", propor%ia !are a $e!eilor *n per onalul bazei #i antenele radar& 6ntre 3rice #i SLann a ap"rut o rivalitate& 3rice a $o t recuno cut ca $iind cel !ai bun pion p i/ic& -ce ta a $o t *ndru!at " pioneze Se!ipalatin <, !ai preci cl"dirile e7i tente acolo& 3rice a de cri e7act $erele de 2H !etri dia!etru #i !acaralele uria#e con truite cu a;utorul unor te/nici peciale pentru a i'ila containerele cu bo!be nucleare& 5oto'ra$iile din atelit au ar"tat c" ceea ce a v"zut 3rice a $o t corect& 3n" atunci e pre upunea c" Se!ipalatin < era o ar!" de tip raza !or%ii care *#i datora ener'ia e7ploziilor nucleare& . te *ndeob#te cuno cut c" a'en%iile de in$or!a%ii ucid pe cei care le a!enin%" puterea& 3uterea lui 3rice de a piona p i/ic era $oarte !areN a t$el el putea citi la locul pe care *l piona #i cuvinte #i nu!ere& =oartea lui 3rice, *n @975, a avut loc *n circu! tan%e !i terioa e& Se pre upune c" ovieticii l-au otr"vit pe
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 22

3rice, $oarte probabil cu !icoto7in", o otrav" care e te produ " de un $un'u & Se poate ca uciderea lui 3rice de c"tre 0>B " $i avut o prioritate deo ebit", deoarece po ibilit"%ile paranor!ale ale ace tuia puneau *n pericol pro'ra!ele p i/otronice ovietice& . te po ibil de a e!enea ca 3rice " $i $o t victi!a unui 'rup puternic de pioni p i/ici ovietici antrena%i pentru uciderea la di tan%"& Aricare ar $i cauza adev"rat" a !or%ii ale, 3rice a $o t pri!a victi!" a cur ei *nar!"rii cu ar!a p i& 6n capitolul ur!"tor prezent"! ecretul uciderii de la di tan%"& SLann i-a convin pe 3ut/o$$ #i Bar' c" e te *n tare " antreneze orice per oan" pentru a piona p i/ic& Scopul era de a antrena per onal !ilitar care lucra *n do!eniu, !ai curnd dect per oane care aveau de;a calit"%i *n do!eniul aranor+al. >eneralii, care *l in pectau *n cercet"rile ale *n do!eniul p i, au $o t convin#i de SLann " devin" elevi *n cadrul pro'ra!ului de C8I& 4up" parcur'erea pro'ra!ului, ace#ti o$i%eri de 'rad *nalt puteau piona p i/ic $i#iere trict ecrete& - t$el !ilitarii au $o t convin#i c" piona;ul p i/ic poate deveni o ar!" a$lat" *n uzul !ilitar& -'en%i operativi din CI-, 4I-, NS- #i alte or'aniza%ii ecrete au ur!at ace t pro'ra!& 3entru antrenarea per onalului din ace t pro'ra! -a $"cut o etapizare ecret" pentru 2H de ani a cur urilor de piona; p i/ic& -ce t pro'ra! -a nu!it /tar Gate. In'o SLann a utilizat i te!ul "u de C8I, precu! #i 3rotocoalele ale *nc" de la e7peri!entele ini%iale pentru a-i a;uta la antrena!ente pe noii veni%i *n do!eniul ar!ei p i& -ce te cur uri -au 'eneralizat apoi #i pentru cur uri co!erciale u %inute *n SF-, a t"zi la un co t de 7&HHH dolari pe "pt"!n"& 4ocu!ente ob%inute de la erviciile de in$or!a%ii a!ericane, care au $o t publicate *n revi ta Fo ster, ne indic" $aptul c" >rill 5la!e era aripa opera%ional" a pro'ra!ului Star >ate& -ce ta a de!arat *n @975, cnd ar!ata a!erican" a *nceput pro'ra!ul "u de cercet"ri pentru de coperirea a ceea ce poate de coperi ina!icul prin $olo irea piona;ului p i/ic& 4in @978, ar!ata a!erican" a pri!it !i iunea de a ob%ine in$or!a%ii prin piona; p i/ic& 3ro'ra!ul =ini terului -p"r"rii a!erican pentru C8I a $o t pla at ub denu!irea >rill 5la!e #i condu de 4I-, dar avnd drept co!ponente #i a'en%iile de in$or!a%ii ale tatului& -ce t proiect trict ecret era cuno cut nu!ai de circa @2 per oane din 3enta'on #i de o$icialit"%ile erviciilor ecrete& =ei 8ileK era unul dintre pri!ii pioni p i/ici !ilitari #i $"cea parte din ace t pro'ra!, *n @979, unul din pri!ele ale obiective a $o t te tul nuclear c/inez de la :op Nor& .l a vizualizat c"derea din avion a bo!bei nucleare c/ineze, e7plozia ace teia, precu! #i e#ecul intr"rii *n reac%ie nuclear" *n lan%& .l a raportat c" bo!ba nuclear" c/inez" era !ai o$i ticat" dect credeau erviciile de in$or!a%ii a!ericane, c/inezii $"cnd uz de un per$ec%ionat proce de *!bo'"%ire a co!bu tibilului nuclear& )a e per oane, *n !a;oritate per onal al ar!atei, erau te ta%i de S8I CStan$ord 8e earc/ In tituteE pentru a $i coopta%i *n proiectul >rill 5la!e #i to%i au $o t '" i%i co!patibili cu re pectivul proiect& -ce#tia erau cuno cu%i cu nu!ele de cod =aturalii. Fnitatea *#i avea ediul la 5ort =eade *n tatul =arKland #i $"cea parte din NS-& -ici erau pre'"ti%i pionii p i/ici pentru uprave'/erea bazelor !ilitare ovietice #i c/ineze#ti& :a $r#itul anului @978, unitatea a pri!it !i iuni o$en ive de piona; din partea co!unit"%ii de in$or!a%ii la care avea acce & >eneralul .d!und B/o!p on $iind co!andantul unit"%ii a reu#it porirea bu'etului unit"%ii #i a t$el au !ai putut $i an'a;ate trei per oane care " e ocupe de C8I& - t$el a putut $i creat" divizia special de aciune, 3rintre ucce ele *nre'i trate de acea t" divizie e nu!"r" #i vederea de la di tan%" a e7ploziei nucleare ato!ice c/ineze de la :op Nor, din anul @979, a ciupercii uria#e care -a $or!at& 8adia%iile nucleare erau v"zute de =ei 8ileK ca o lu!in" de culoare verde& -ce ta a $o t *n "rcinat de NS- " pioneze un con ulat a!erican din zona ="rii =editerane, de unde ru#ii e7tr"'eau in$or!a%ii& Joe =c=onea'le, un alt renu!it pion p i/ic, a reu#it " de copere cu!, vi a-vi de con ulat, un ru avea un po t de a cultare& .l a !ai de coperit #i o ec/ipa a NS- care *i uprave'/ea pe ru#ii care pionau con ulatul cu !i;loace electronice& -ce t $apt e te prezentat de Ji! Sc/nabel din interviurile realizate cu 3ut/o$$, 8ilcK& =c=onea'le #i S<ip -tLater, unul din pri!ii pro!otori ai C8I& Bot *n @979, =c=onea'le a v"zut lu!ina verde, cea pe care el o identi$ica cu radia%iile nucleare, pe !alul !"rii din Spania& S-a auzit !ai apoi c" *n acea re'iune un bo!bardier a!erican pierdu e o bo!b" ato!ic"& >rupul a !ai pri!it !i iunea de a prevedea locul de i!pact al c"derii ta%iei pa%iale S<Klab& Cnd acea ta *ntr-un $inal a c"zut de pe orbit" pe p"!nt, S<Klab a lovit ve tul -u traliei& =c=onea'le prezi e e zona prin C8C& >rupul de lucru a !ai de coperit locul *n care -a pr"bu#it un elicopter a!erican *ntr-o re'iune *ndep"rtat" din 3eru& -u $o t vizualizate corpurile ar e ale pilotului #i copilotului& 8ezultatele pro'ra!elor de cercetare din literatura $anta tic" de criu telepa%ii !ilitari ca ni#te p icorpuri care pot cana !in%ile oa!enilor cu! le e voia& Aare acea ta e te nu!ai o $ic%iune ( -#a cu! a!intea! !ai *nainte, ru#ii au c/eltuit ute de !ilioane de ruble pentru dezvoltarea .S3& Nu ar $i $o t po ibil ca #i a!ericanii " dezvolte a t$el de pro'ra!e care " per!it" punerea la punct a te/nolo'iei de canare telepatic"( 4e $apt obiective u!ane au $o t pionate p i/ic pentru co!unitatea a'en%iilor de in$or!a%ii a!ericane& Cartea de pre cartea a! po!enit !ai *nainte 1emote !ieCers docu!enteaz" c" 'rupul >rill
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 23

5la!e a intero'at p i/ic cu ucce un a'ent al unei %"ri e t-europene de pre care CI- avea in$or!a%ii c" era pion& =c=onea'le l-a canat #i a a$lat c" pri!i e !ari u!e de bani& In ti!pul upunerii ace tuia la te tul cu detectorul de !inciuni, atunci cnd i -a pu *ntrebarea de pre pri!irea banilor, pionul a e7cla!at1 2-cea ta de unde o #ti%i(, 6n @98H, CI- l-a ru'at pe 0en Bell "-i a;ute *n le'"tur" cu un a'ent 0>B care era de%inut de BASS C erviciul de in$or!a%ii ud-a$ricanE *n 8epublica Sud--$rican"& -'entul 0>B nu recuno#tea ni!ic din ce era acuzat& Bell l-a pionat p i/ic pe u pect #i telepatic l-a intero'at pe a'ent& 6n ti!pul intero'"rii p i/ice, Bell i-a adre at o!ului re pectiv o erie de *ntreb"ri, tran !i e telepatic, care ap"reau *n 'ndurile ace tuia, ca #i cnd #i-ar $i pu el *n u#i *ntreb"rile& -cea t" !etod" de utilizare a C8C pentru a intra *n creierul altui o! e nu!e#te remote sensing Cpercep%ia la di tan%"E& 8S poate $i 'ndit" ca o baz" 3entru .S3 #i telepatie& 6n ti!pul intero'"rii p i/ice, Bell a de coperit c" u pectul utiliza un calculator de buzunar pecial pentru a decodi$ica !e a;ele venite de la 0>B& -tunci cnd a $o t e7a!inat calculatorul, BASS a putut proba c" a'entul era o!ul 8>B& Fn e$ort coordonat pentru dezvoltarea abilit"%ii de a privi *n viitor $inan%at de CI- pare ab urd& Botu#i acea ta -a *nt!plat la S8I *n @976& >rupul a *nceput " utilizeze C8C pentru perceperea viitorului, pentru vizualizarea eveni!entelor *nainte ca ace tea " e *nt!ple& -cea ta e te o ver iune pecializat" a clarviziunii& 3entru prevederea viitorului a!ba adei a!ericane din =o cova, care toc!ai e con truia, -a $olo it acea t" !etod"& S-au con tatat di$icult"%i *n vizualizarea cl"dirii *n viitor, ceea ce le-a creat *ndoieli privind propriile calit"%i de C8C& *n realitate, ec/ipele de con tructori ru#i a!pla a er" $oarte !ulte aparate de a cultare *n tructura cl"dirii, ceea ce inducea di$erite viziuni de la di tan%"& -cea t" aparatur" a $o t de coperit" de a!ericani printr-o !a#in" pecializat" de raze P& 4e aceea, cl"direa a $o t de!olat" par%ial& Iat" de ce, pionii p i/ici nu au putut " vad" viitorul cl"dirii& Scopurile cercet"rii *ntreprin e de CI- #i 4I- erau de a dezvolta o !etod" de piona; p i/ic capabil" " de lu#ea c" tainele proiectelor trict ecrete& 3entru a te ta puterile pionilor p i/ic a!ericani, iat" ce li e indica " e7ecute& =c=onea'le a pionat p i/ic un nou tanc e7peri!ental *n /an'ar& .l a de cri corect blinda;ul pecial, tunul cu care era dotat #i o dia'ra!" detaliat" a co!port"rii tancului& -ce ta va deveni tancul =l, care va $i utilizat de ar!ata a!erican" *n r"zboiul din >ol$& Cu c%iva ani !ai *nainte, 8ileK piona e p i/ic bo!bardierul invizibil C tealt/E B2, iar rezultatele ob%inute $u e er" date publicit"%ii& -curate%ea analizelor e$ectuate a dovedit $aptul c" piona;ul p i/ic era de;a o ar!" a erviciilor de in$or!a%ii deo ebit de puternic"& -verti !entele Naturalilor c" darurile p i-otr"vite ale ru#ilor c"tre diplo!a%ii a!ericani unt $oarte periculoa e #i c" trebuie *nc/i e *n ca!ere izolate, au a;un la urec/i de urzi #i au 'enerat ridicolul& Societatea a!erican" nu era *nc" pre'"tit" pentru adev"rul c" Fniunea Sovietic" dezvolta e o nou" $a%et" a r"zboiului bazat pe ar!a paranor!al"& 6n ti!pul ac%iunilor lor de piona;, Naturalii avu e er" drept obiectiv noul tanc ovietic B-72& .i au v"zut cu! a'en%i CI- $ur" un a t$el de tanc dintr-o %ar" e t-european" #i *l aduc *n %ar" cu un vapor& Cel !ai !are ucce *nre'i trat de =c=onea'le a $o t cnd a inve ti'at o baz" naval" de la Severodvin < de la =area -lb" de ln'" Cercul 3olar, cu a;utorul !etodei C8C& *ntr-o cl"dire uria#" a bazei, =c=onea'le a de coperit un ub!arin 'i'antic, ca! de di!en iunea unui va de b"t"lie din pri!ul r"zboi !ondial& =c=onea'le, cu a;utorul lui ?artlei'/ Brent, a c/i%at ub!arinul care era *nze trat cu 2H de lan atoare de rac/ete bali tice, cu dublu blinda; #i un nou tip de !anevrare& In ti!pul unei #edin%e de C8C, =c=onea'le a v"zut cu! ru#ii dina!iteaz" tnca pentru realizarea unui canal care pleca din cl"dire, de @HH de !etri lun'i!e, pn" la !are& 5oto'ra$iile din atelit au con$ir!at viziunea prezentnd un ub!arin uria# din cla a BKp/oon, la ca! patru luni de la viziunea lui =c=onea'le & -cea t" calitate deo ebit" a lui =c=onea'le i-a per!i ace tuia, dup" cu! in'ur a declarat, 2 " ob%in" acce la interiorul $i#etelor, al ertarelor birourilor, al birourilor din cl"dirile cu acce interzi din alte %"ri, cu cop de piona;& .pi odul cu ub!arinul BKp/oon #i de enele realizate de la alte baze !ilitare @-au pla at pe Joe =c=onea'le *n $runtea pionilor p i/ici a!ericani& Cnd ace t o$i%er a p"r" it Star >ate *n @98D, el a pri!it :e'iunea de =erit pentru $urnizarea de in$or!a%ii de pre apro7i!ativ @5H de obiective care nu e puteau piona prin !i;loace obi#nuite& Naturalii au avut ca obiectiv poli'onul ecret de te te nucleare de la Se!ipalatin <& - t$el, ei au v"zut pr"bu#irea bo!bardierului ru e c BF-95& A prob" deo ebit" privind aptitudinile lor a con tituit-o criza o taticilor a!ericani din Iran, captura%i *n @979& *n aprilie @98H, ?artlei'/ Brent a v"zut de la di tan%" $or%ele peciale a!ericane capturate clin elicoptere *n Iran& Ri dup" zi, =aturalii au $olo it C8I pentru a p" tra o erie de le'"turi p i/ice cu o tatecii& Cnd pre#edintele Carter, pe 25 aprilie @98H, a declarat c" !i iunea de a;utor -a ter!inat deza truo , NancK Stern a p"r" it proiectul >rill 5la!e, dup" care a ur!at 5ern >auvin& - t$el la *nceputul anului @98@, *ntrea'a ec/ipa >rill 5la!e -a di per at& 8ileK #i Bell -au *ntor la unit"%ile
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 2D

lor pentru a de $"#ura !unca obi#nuit", *n ti!p ce =c=onea'le era *n pra'ul pen ion"rii& .ra nevoie de noi an'a;a%i de la S8I pentru a *nt"ri pro'ra!ul a!erican de C8I& S8I, #i-a dezvoltat *n continuu !etodolo'ia de piona; de Ia di tan%" C8IE& 8apoartele CI-, ob%inute de la A$iciul de Cercetare - 4ezvoltare, decla i$icate *n @995, dezv"luie ace te te/nici de cre#tere a perceptualului& Br' #i 3ut/o$$ au de$init o erie de protocoale pentru 8I& 4e a e!enea, au $o t de$inite di$erite tipuri de 8I Cre!ote vieLin'E1 - 8I !"r'init care con t" dintr-o vizitare a obiectivului de c"tre o per oan" obi#nuit", *n ti!p ce pionul p i/ic *ncearc" " vizualizeze !ediul *ncon;ur"tor al per oanei& -poi, pionul p i/ic era condu la obiectiv pentru a co!para ceea ce v"zu e de la di tan%" cu obiectivul realN - 8I controlat CC8IE con t" din pionarea obiectivului pe baza coordonatelor& -cea ta pre upune dezvoltarea unor protocoale pentru 8I care unt produ e *ntr-o tare nor!al" de con#tient" nu!it" tarea betaN - 8I e7tin C.8IE a $o t te/nica $avorit", $olo it" de pionii !ilitari p i/ici de la 5ort =eade& -cea ta era o !etod" de 8I *n care pionul p i/ic practica piona;ului dintr-o tare de con#tient" nu!it" tarea teta, *n care e '" e#te o!ul atunci cnd vi eaz"& 3entru a-i antrena pe pionii p i/ici " intre *n tarea teta e $olo ea bio$eedbac<-ul #i !a#inile ..>& 5acilitarea .8I e $"cea prin utilizarea unor ca!ere izolate $onic #i de al%i ti!uli e7terni& -cea t" $or!" avan at" de 8I era te/nica utilizat" de pionii ovietici pentru antrenare #i intrare *n tarea teta, u#a r"zboiului p i/otronic& Spionii p i/ici a!ericani au dorit " e7peri!enteze acea t" a treia $or!" de 8I, dar lip a unor baze #tiin%i$ice pentru *n%ele'erea paranor!alului, care *n " $u e er" dezvoltate de ru#i, i-a $"cut pe ace#tia " vicieze cercet"rile prin *ncorporarea unor te/nici oculte, care prin natura lor erau ne#tiin%i$ice& 3entru '" irea unui avion ovietic, bo!bardierul BF-22, pr"bu#it *n Rair, >arK :an'$ord #i 5rance BrKan, talenta%i pioni p i/ici de la S8I, au $olo it te/nica 8I *n !ai @978& Fn incident i!ilar a $o t !en%ionat de Ji!!K Carter *n @995, cnd e vorbe#te pri!a oara *n public de pre pro'ra!ul ecret a!erican de 8I& 6n ti!pul unei con$erin%e de pre " din -$rica de Sud, Carter a $o t *ntrebat de pre e7tratere#tri& 6n r" pun ul "u, ace ta a deturnat *ntrebarea prin ridicarea proble!ei pro'ra!ului ecret a!erican de 8I& CNN prezenta pe 3H epte!brie @995 pe Carter a$ir!nd1 2CI- utiliza 8I " a;ute *n '" irea avioanelor di p"rute& 5"r" "-l con ulte, CI- a utilizat paranor!ali *n localizarea unui avion 'uverna!ental di p"rut *n -$rica&, 4in pu ele lui Carter reie e c" ateli%ii- pioni a!ericani nu '" i er" nici-o ur!" a avionului, a t$el c" CI- a con ultat un paranor!al din Cali$ornia& 5e!eia con ultat" a intrat *n tran " #i a indicat nu!erele prezentnd latitudinea #i lon'itudinea locului pr"bu#irii& 23rin $ocalizarea ca!erelor de luat vederi ale ateli%ilor a upra punctului indicat, a $o t '" it avionul&, Carter a $"cut acea t" dezv"luire atunci cnd a $o t *ntrebat dac" era con#tient de pre probele 'uverna!entale indicnd e7i ten%a e7tratere#trilor& 2.u niciodat" nu a! cuno cut de pre e7i ten%a vreunui ve/icul venind din pa%iul e7tratere tru *n %ara noa tr"&, 4eclara%ia lui Carter a $o t reluat" de 8euter care *n epte!brie @995 a$ir!a 2Carter pune c" un paranor!al a indicat pentru CI- locul unde e pr"bu#i e un avion,& 3e baza ace tei dezv"luiri CI- a prezentat opiniei publice in$or!a%ii de pre pro'ra!ul 8I a!erican, ac%iune care a $o t i!ediat re'retat" nu nu!ai de CI-, ci #i de celelalte ervicii de in$or!a%ii a!ericane& 6ntr-o e iune i!portant" de 8I, In'o SLann a vizualizat p i/ic o loca%ie din Fniunea Sovietic" care era utilizat" pentru cercet"ri *n do!eniul ar!elor biolo'ice a upra unor victi!e u!ane& Ftiliznd !etoda C8I, In'o a catalo'at un nu!"r de ituri unde e $"ceau e7peri!ente cu ar!e biolo'ice, cu! ar $i cele de la Stepno'or <, o in ul" din =area -rai, nu!it" Iozrozdenie, Ber < #i Sverdlov <& *n ulti!ul ora# a avut loc un accident !ortal cu pori de antra7 care a o!ort ute de ru#i& :an'$ord #i SLann au te tat ace te te/nici #i ub ap", pentru identi$icarea ub!arinelor n.,leare ovietice, purt"toare de rac/ete nucleare& Spionii !ilitari de la S8I #i 5ort =eade au lucrat *!preun" Ia !ai !ulte proiecte, de e7e!plu, a#a cu! a! !en%ionat !ai devre!e, Ia ub!arinul ovietic nuclear BKp/oon care a $o t con truit la Severodvin <& Ftilizarea trate'ic" a 8I -a !aterializat *n perioada anilor @97D-@993 cu ucce ul a @9 !i iuni peci$ice& Fn obiectiv al ace tor pioni p i/ic a $o t pionarea iturilor unde erau depozitate rac/etele bali tice de tip =P, care toc!ai ap"ru er"& 8ac/etele ovietice deveni er" *ntr-att de er4or+an'e- *nct e vorbea c" ele ar putea di tru'e din pri!a lovitur" aproape toate rac/etele nucleare bali tice a!ericane, *n @979& $or%ele aeriene a!ericane de coperi er" c" rac/etele =P e depla au pe #o ele peciale *n lun'i!e de 5H de <ilo!etri, *ntre 23 de ilozuri, *n $iecare iloz e puteau toca 2HH de rac/ete =P& 4i tru'erea ace tora
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 25

ar cere c/eltuirea a !ii de rac/ete& Adat" cu colap ul Fniunii Sovietice, -a de coperit c" ace#tia di puneau de DH&HHH de $ocoa e nucleare, !ulte dintre ele erau tactice #i nu puteau atin'e teritoriul a!erican& S8I a $o t *n "rcinat de -ir 5orce " *ncerce dac" 8I ar putea $i $olo it " indice locurile de a!pla are a rac/etelor bali tice *n ilozurile pecializate& -u $o t te tate 2&HHH de per oane pentru a li e ob erva abilit"%ile 8I& >rupuri $or!ate din ace#ti candida%i au $o t *n "rcinate " '" ea c" ilozurile *ntr-o i!ulare, ca un ;oc, de r"zboi& S-a con tatat o precizie de nu!ai @H T& =arK :on', cea !ai bun" din 'rup, avea o precizie de 8H T& .vident, -ir 5orce nu era !ul%u!it" de ace t rezultat, deoarece nu putea " e bazeze pe el *n tabilirea planurilor ale trate'ice& 4eoarece ovieticii erau de departe !ult !ai avan a%i *n do!eniul r"zboiului paranor!al dect SF-, ei di puneau de 'rupuri de lucru *n care $iecare !e!bru avea capacitatea lui =arK :an'& SF- a reu#it " con truia c" *n $inal 5H de rac/ete de tip =P care au $o t depozitate *n vec/ile depozite =inute!an la Baza -erian" de la Oaren *n Colorado& Cercet"rile *n do!eniu 8I de la S8I -au e$ectuat pentru a ob erva dac" In'o SLann era *n tare " deter!ine !o!entul *n care era declan#at !otorul unei rac/ete& Bot a#a, lui In'o i -a cerut " deter!ine !o!entul *n care e detona o bo!b" nuclear" *n de#ertul Nevada& Ftiliznd 8I, SLann a reu#it " r" pund" pozitiv Ia cele dou" !i iuni& - $o t tudiat #i 8I-ul preco'nitiv, prin care ec/ipa S8I *ncerca " privea c" *n viitor& S-a ob ervat c" 8I deter!inau viitorul po ibil, dar le era i!po ibil " prezic" lucruri concrete, cu! ar $i nu!erele care e vor e7tra'e Xa loterie& S8I a tudiat 8I la di tan%" prin *ncercarea de a deter!ina unde e a$l" victi!ele r"pirilor au unde au $o t di pu e bo!bele terori#tilor& 4e a e!enea au $o t analizate p i/ic birourile de proiectare ale proiectan%ilor ru#i, cu! ar $i $o t =i<oian #i Su/oi& 3entru acea ta a $o t nevoie ca unitatea de 8I " $ie antrenat" pentru a e de curca cu no%iunile i c/e!ele de *nalt" te/nolo'ie pe care Ie vizualizau de la ovietici #i c/inezi& Cercet"rile *ntreprin e de 3ut/o$$, pon orizate de CI-, i-au per!i ace tuia " tudieze creierele pionilor p i/ici, " ob erve ce c/i!b"ri neuro$iziolo'ice puteau $i detectate& Savan%ii de la :aboratorul Na%ional :o -la!o au utilizat !a'netoence$alo'ra$ul pentru a cana creierele ace tor 8I& 3ut/o$$ a putut deter!ina care parte a creierului era i!plicat" *n p i-activit"%i& S-a de coperit c" lobii te!porali ai creierului erau i!plica%i *n 8I& Joe =c=onea'le a $o t te tat pentru 8I e7tracorporal CAAB8IE& Joe a $o t *n "rcinat " $olo ea c" AAB8I pentru a !er'e pe un coridor, " intre *ntr-o ca!er" *nc/i " #i " de copere acolo obiectivul& In ti!pul e7peri!entului, corpul bio$izic al lui =c=onea'le -a depla at *n ca!era indicat"& 3e ti!pul ace tei c"l"torii, un calculator a$lat *ntr-o ca!er" vecin" -a de$ectat& Cnd 3ut/o$$ l-a *n "rcinat pe =c=onea'le " de$ecteze *n tare de con#tient" co!puterul, ace ta a dat 're#& :a o con$erin%" a - ocia%iei -!ericane de )tiin%", %inut" *n @979, 3ut/o$$ i Br' re$erindu- e la ace t eveni!ent au vorbit de pre o 2perturbare la nivel ;o a ec/ipa!entului, ob ervabil" *n !o!entul 8I, datorat" e$ectului !in%ii a upra !ateriei&, A !ul%i!e de date adunate de-a lun'ul i toriei ne arat" c" arborii pot reac%iona la e!ana%ii p i/ice, *n anii @98H, S8I analiza !unca lui =ic/ael 3er in'er Cun p i/olo' e7peri!ental de la Fniver itatea :aurentia din CanadaE& .l a tudiat cercet"rile ru#ilor 0o'an #i Ia iliev prin care ace#tia po tulau c" e$ectul .:5 era i!plicat *n p i-activit"%i& .l a colec%ionat ute de activit"%i .S3 din literatura parap i/olo'ic" #i a *nre'i trat datele cnd au avut loc& -poi a *ncercat " coreleze datele cu activitatea c!pului !a'netic al p"!ntului, care e c/i!b" u#or de la zi la zi& Cercet"rile ale au de!on trat c" e7i t" o corela%ie puternic" *ntre activitatea !a'netic" a p"!ntului #i .S3& 5urtunile !a'netice inten e inter$erau cu p i& Cercet"rile lui 3er in'er au d"r!at teoria .:5 a lui p i, aceea c" p i e te tran portat" de unde .:5, deoarece $lu7ul !a'netic e te *n do!eniul .:5 #i a t$el poate inter$era cu undele .:5 a ociate cu p i& 3ut/o$$ nu a $o t de acord cu acea t" teorie #i a 'ndit c" $urtunile !a'netice inter$erau cu activitatea creierului, ceea ce *n'reuna p i/icului " acce eze in$or!a%ia 8I deoarece creierul era perturbat& 3ut/o$$ #i o cercet"toare de la S8I, =arcia -da! , au deci " con truia c" un 'eo!a'neto!etru pentru a de!on tra teoria lui 3er in'er& .i au utilizat un arbore drept anten", prin care ei !onitorizau citirile .:5 #i le Corelau cu e$icien%a 8I& .i au ob ervat c" e$icien%a 8I e *!bun"t"%ea atunci cnd c!pul !a'netic nu era perturbat de $urtuni !a'netice ale oarelui, dar c" pionii p i de la S8I puteau " $unc%ioneze *n orice condi%ii& .di%ia din @986 a ;urnalului Cercetri n parapsi ologic din SF- declar" c" 3ut/o$$ analiza #i rezultatele cercet"torilor c/inezi, care ar"tau c" obiectele tr"luceau atunci cnd un 8I *l privea& 6n @982, 3ut/o$$ a e7a!inat ace t e$ect cu a;utorul unor a!pli$icatori $oto care erau $i7a%i pe obiectivul care u!an a $i 8I& 8ezultatele au $o t ob%inute pe /rtie $oto'ra$ic" tran parent" a#ezat" *n $a%a ace tor a!pli$icatori& S-a de coperit o anu!e tr"lucire a /rtiei $oto'ra$ice, dar a *!i ap"rut #i o e!i iune de lu!in" tranzient", a t$el ca nu au putut $i tra e concluzii $er!e& Se pare c" acel corp bio$izic al pionului p i/ic a cauzat e!i iunea
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 26

$otonic"& Se poate a!pli$ica 8I( 6n pri!"vara anului @996& Aournal of /cientific #9ploration dezb"tea acea t" proble!"& 6n acea perioad" In'o SLann lucra pentru Jac< Iorona de la 4I- #i pentru 'eneralul .d B/o!p on, care era co!andantul proiectului !ilitar de 8I de la 5ort =eade& 3ut/o$$ a ar"tat c" dou" trei!i din datele ob%inute de 8I erau corecte& Se punea proble!a *!bun"t"%irii ace tui raport e!nalYz'o!ot Cin$or!a%ie e7act"Yin$or!a%ie ine7act"E& 3entru a elibera e!nalul de z'o!ot -au $olo it 'rupuri de 8I& Iat" de ce pionii p i/ic !ilitari lucrau *n 'rup a upra %intei 8I& Cercet"torii au de coperit, de a e!enea, c" le'"turi puternice e!o%ionale *nt"reau e!nalul 8I& 8u#ii, a#a cu! a! prezentat *n capitolul l, au tudiat ace t e$ect , prin o!orrea puilor de #obolan #i analizarea c/i!b"rilor *n undele creierului !a!ei ace tor pui& 8I e7tin C.8IE& cnd operatorul e te *n tare teta, cre#tea $oarte !ult raportul e!nalYz'o!ot& 8I /ipnotic e te te/nica ecolului PPI pentru ob%inerea unor i!a'ini 8I per$ecte #i e te una din te/nicile tudiate #i *n SF-& Be/nicile ru e#ti de a!pli$icare a p i-activit"%ii, utiliznd dro'uri au ti!ularea electronic" a $unc%iilor creierului, unt, de a e!enea, *ncercate& In'o SLann a devenit intere at *n antrenarea elevilor "i " di tin'" e!nalul de z'o!ot *n 8I& S-a ob ervat c" dac" unuia i e per!ite "-#i *nre'i treze pri!ele i!pre ii #i nu *ncearc" " le analizeze, in$or!a%ia 8I era de cea !ai !are precizie& -tunci cnd pionul p i/ic *ncerca " analizeze ce vedea precizia e !ic#ora& -ce t $eno!en a $o t denu!it uprapunere analitic" C-A:E& Se avea *n vedere inter$eren%a *ntre ceea ce o per oan" vedea de la di tan%" cu ceea ce vedea prin alte !i;loace, inclu iv tendin%a de a e l"uda, ceea ce ducea de la o ipotez" la alta *ntr-o ca cad" de -A:& 3rintre proble!ele !a;ore *n 8I re!arc"! tendin%a de a e7a'era ti!pul de 8I, ceea ce ducea la obo eal" #i intrarea *ntr-o tare de con$uzie& Cnd e a;un'ea *n acea t" etap", pionul p i/ic, de#i pri!ea in$or!a%ii, nu +e putea valori$ica, neputnd " de eneze au " crie pe /rtie& Cea !ai ciudat" proble!" cu care -au con$runtat 3ut/o$$ #i SLann a $o t uprapunerea telepatic", atunci cnd i!a'inea din !intea !onitorului a;un'ea ta %inta real" #i putea in$luen%a ceea ce al%i pioni p i/ic vedeau Ia obiectiv& 5eno!en bizar e te #i acela, cu! ar $i o $oto'ra$ie vec/e a obiectivului, care era peri!at", de a e!enea, e inter$era cu i!a'inea corect" care e ob%inea prin 8I& 3ut/o$$ a e!i teoria c" 8I era o $or!" de percep%ie ubli!inal"& - e!"n"tor i!a'inii care trece ca un $la / pe ecran, $oarte repede pentru a $i perceput" con#tient, dar totu#i recep%ionat" de ubcon#tient, i!a'inile !entale ubli!inale p"reau a $i !odul *n care e recep%ioneaz" 8I& Se p"rea c" 8I c"l"torea pre %int" pentru o $rac%iune de ecund", cule'ea in$or!a%ia ubli!inal" de la obiectiv, apoi ateriza din nou *n corpul $izic& -tunci cnd proce ul 8I e repeta, pionul p i/ic e re*ntorcea la obiectiv, apoi *#i con truia o i!a'ine a ceea ce a v"zut p i/ic ca un et de i!a'ini ubli!inale #i percep%ii care u#or alunecau pre con#tient, *n capitolele care ur!eaz" vo! di cuta cu! acea ta cercetare devine o teorie *nc/e'at" a !uncii pionului p i/ic - $izica paranor!alului& 3ut/o$$ a po tulat c" e!i $era tn'" a creierului nu era i!plicat" *n p i-activitate& 4eoarece partea tn'" a creierului e te i!plicat" *n analizarea de tip !ate!atic #i al$anu!eric, -a e!i ipoteza c" *n acea t" zon" e ob%in i!a'inile $"r" cuvinte i!plicate de 8I& SLann 'ndea c" cea !ai !are realizare a a era de coperirea protocolului - etapa nti. S-a de coperit c" pri!ul lucru care *i ap"rea *n !inte unui pion p i/ic, dup" ce i e d"deau coordonatele obiectivului, ace ta putea $i e en%a obiectivului& -ce ta e te protocolul etapa nti. 3rotocolul etapa a doua a$ir!" c" att datele vizuale, ct #i cele enzoriale pot coe7i ta *n con#tient"& Spionul p i/ic trebuie " renun%e la toate proce ele analitice !entale, datele brute ob%inute din percep%ia 8I trebuie ob ervate, $"r" nici un 'nd con#tient a upra a ceea ce ar putea $i& #tapa o treia i!plic" di!en ionalitatea, prin care o privire 'eneral" a upra percep%iei 8I era pu " *ntr-un tablou !are& -ce t protocol i!plic" de enarea !ai !ultor i!a'ini care e ob%in prin 8I& 4up" un an de cercet"ri *n do!eniul 8I, SLann a enun%at un al patrulea protocol, *n care e eviden%iaz" o erie de li te cu i!pactul e!o%ional #i e tetic al lucrurilor ob ervate *ntr-o e iune 8I& 4up" ace ta e !en%ioneaz" tan'ibilele #i intan'ibilele de care e te con#tient la %inta 8I& In$or!a%ia analitic" ar putea $i atunci adu " pentru c/i%a analitic" $inal", care venea odat" cu celelalte in$or!a%ii din e iunea 8I& - t$el, SLann ad!itea c" creierul putea $i antrenat " evalueze p i-datele *ntr-o !anier" corect"& 4e $apt, el re!odela re%eaua neuronal" a creierului pentru a per!ite 8I& -ce te pri!e patru protocoale au $o t in'urele utilizate *n pri!ele zile de c"tre SLann, dar !ai apoi -a inclu #i protocolul etapei cinci care cuprindea o erie de !etode de *!bun"t"%ire a rezolu%iei 8I& 3rotocolul etapei a asea cuprindea reprezentarea *n trei di!en iuni a %intei 8I& care era e7plorat" prin e$ectuarea unui !odel& -ce te protocoale C8I $or!eaz" baza pred"rii 8I *n SF-& 8u#ii au *ntreprin un alt de!er pentru tudiul 8I& -ce#tia priveau 8I ca o tare neurolo'ic" #i bio$izic"& .i e7plorau !etodele de ti!ulare 8I
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 27

prin !i;loace p i/otronice& -cea ta le-a per!i " $ac" pa#i rapizi *n in$luen%area de la di tan%", care le-a nece itat a!ericanilor ani #i ani de !unc" pentru a o realiza& :a *nceputul anilor @98H, per onalit"%ile care erau i!plicate *n S8I au intrat *n con$lict& 8u el Br' nu a !ai $o t pl"tit de CI- deoarece *i de$"i!a pe cole'ii "i& - t$el Br' a p"r" it S8I *n @983 #i a devenit o! de a$aceri *!preun" cu un pion p i/ic de la S8I nu!it 0eit/ ?ararK& 4ac" la *nceput a$acerea a !er bine, avnd !ul%i clien%i c"rora li e prevedea o erie de $apte viitoare, totul -a $r#it cnd din nou au *nceput " e de$"i!eze unul pe cel"lalt& 8I -a e7tin #i la 5BI, unde un pion p i/ic, nu!it Noreen 8enier, a prezi corect, *ntr-o #edin%" de antrena!ent de $"#urat" la centrul de la Uuantico, tatul Iir'inia, c" pre#edintele 8ea'an va $i ubiectul unei *ncerc"ri de a a inat *n pri!"var"& Ca a -lb" *n acea perioad" era pro-paranor!al& 8onald #i NancK 8ea'an con ultau re'ulat un a trolo' nu!it Joan Uui'leK& Spioni p i/ici liber-pro$e ioni#ti, ca -le7 Bannou , au $o t an'a;a%i de CI-& Cnd #e$ul ta%iei CIdin Beirut, Oillia! Buc<leK, a $o t r"pit de terori#tii i la!i#ti, conducerea a'en%iei i-a cerut lui Bannou " intre *ntr-o e iune 8I pentru a pune ce i -a *nt!plat captivului& Bannou a raportat ruta pe care au $olo it-o r"pitorii, precu! #i c" Buc<leK a $o t torturat pn" la !oarte de c"tre terori#ti& Boate ace tea -au con$ir!at !ai apoi& >rupul lui Bannou de p i- pioni priva%i a $o t $olo it #i de Serviciul Secret pentru a-l identi$ica pe 2Cat,, atentatorul lui 8ea'an& Adat" cu nu!irea 'eneralului -lbert Stubblebine *n $unc%ia de co!andant al INSCA= CCo!anda!entul a!erican pentru in$or!a%ii privind ecuritateaE, *n @98@, a avut loc o !a iv" *nt"rire a rndurilor pionilor p i/ici *n ar!ata a!erican"& -ce ta declara !ai trziu, *n @992, 3rivitor la capacit"%ile paranor!alilor1 2Ceea ce v" pun trebuie " *nre'i tra%i& .7i t" tructuri ub upra$a%a lui =ane& -colo, ub upra$a%" e7i t" !a#ini care pot $i privite& Se poate a$la totul, cu lu7 de a!"nunte, cine unt ei, ce $ac etc& cu a;utorul 8I& Stubblebine a *!pin dezvoltarea pro'ra!"rii neuro-lin'vi tice pre practica !ana'erial" a o$i%erilor de tat-!a;or& -ce#tia erau antrena%i la In titutul =onroe, unde erau ini%ia%i *n tainele e7tracorporalit"%ii& 3e ti!pul ct era Stubblebine la co!and" -a $"cut apel la a;utorul lui Jac< Iorona de la 4@-, precu! #i la e7pertiza te/nic" a lui ?al 3ut/o$$ pentru a $ace un pa *nainte cu proiectul 8I de la 5ort =eade& -#a cu! declara 'eneralul Stubblebine la un i!pozion, a $o t ata#at proiectului #i er'entul :Kn Buc/anan atunci cnd ace tuia i -au eviden%iat abilit"%ile p i/ocinetice care inter$erau cu calculatoarele, *ntr-un !od !ai pre'nant dect prezenta e =c=onea'le cu AAB8I& Fn colonel de tat !a;or, Jo/n -le7ander, a e7a!inat o erie de proiecte INSCA= pentru Stubblebine& -le7ander era un adev"rat vizionar #i a publicat un articol de re$erin%" *n )ilitar: 1evieC intitulat Cmpul de lupt mental *n care e de cria 8I #i e l"udau !arile ale oportunit"%i pe care le o$erea& Se a$ir!a c" in tru!entele e$icace de in$luen%are a !in%ii o!ene#ti erau de;a o realitate letal"& -utorul $"cea re$erin%" la ar!ele p i/otronice e7i tente *n dotarea 3actului de la Iar#ovia #i cu! e $olo eau ace tea *!potriva SF-& Colonelul -le7ander va deveni !ai apoi un co!andant al unit"%ii de p i-cercetare a!ericane& 6ntr-o #tire prezentat" de 4 e Das ington .ost e vorbea de pre *n$iin%area unui cole'iu !ilitar nu!it 4as5 Force +eliu care e ocupa de pre'"tirea !ilitarilor paranor!ali& Sarcina ace tora era ca prin $olo irea unor te/nici paranor!ale " $ie pre'"ti%i pentru piona;ul p i/ic& -cea t" unitate, de#i era !enit" " contracareze pionii p i/ici ovietici, totu#i pre deo ebire de ace#tia, abordarea a!erican" nu cuprindea o *n%ele'ere #tiin%i$ic" a p i& -cea t" proble!" va $i de $apt !ai tot ti!pul *n $a%a proiectelor de p i-cercet"ri a!ericane& Ne*n%ele'erea #tiin%i$ic" a $unc%ion"rii ace tui tip de ar!" a $"cut ca cercet"rile a!ericane " $ie nu!ai de $a%ad", o cur " *n care -a c"zut de tul de rapid, datorit" unor ucce e de upra$a%"& 6n @983, pionii p i/ici de la >rill 5la!e -au !utat la INSCA= unde au a;un ub co!anda direct" a lui Stubblebine& Noul cod ub care erau cuno cu%i era Centre Fane. Ste$en .!er on, *n lucrarea a 1z"oinicii secrei din cadrul operaiunilor militare acoperite din era 1eagan, e!naleaz" ur!"torul incident1 atunci cnd 'eneralul Ja!e 4ozier a $o t r"pit de Bri'"zile 8o#ii din Italia, ec/ipa de la 5on =eade a $o t *n "rcinat" "-l '" ea c"& :an'$ord a avut viziunea unui ca!ion alba tru care a $o t i!plicat *n r"pire& =c=onea'le a dat o de criere e7act" a ca!erei de la eta;ul al doilea din 3adova *n care 4ozier a $o t ec/e trat, *n ti!p ce un alt pion p i/ic, nu!it Bed OeatleK, a identi$icat ora#ul *n care $u e e re%inut te!porar, *nainte de 3adova& 4ozier a $o t eliberat cu a;utorul in$or!a%iilor a t$el ob%inute de c"tre ec/ipele operative peciale& .l a $o t *ntr-adev"r %inut la eta;ul al doilea, *ntr-o ca!er" *nc"lzit" cu un radiator, iar cl"direa re pectiv" avea la parter un !a'azin a#a cu! de cri e e =c=onea'le& Spionii p i/ici de la 5ort =eade au ac%ionat a upra terori#tilor #i au ac%ionat #i a upra 'eneralului =anuel Norie'a, dictatorul pana!ez& 6n @983 #i @98D au $o t recruta%i al%i pioni p i/ici& .i au $o t electa%i de Stubblebine& 3rintre ace#tia
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 28

e nu!"r" #i $ai!o#ii .d 4a!e #i :Kn Buc/anan& -ce#tia au $o t -ntrena%i de In'o SLann& :a In titutul =onroe, pecializa%i *n e7perien%e de inducere a e7tracorporalit"%ii CAAB.E, noii recru%i erau upu#i la aparatul ?e!i-SKnc care e!itea dou" $recvente *n $iecare urec/e& 4i$eren%a *ntre $recven%e era de @H ?z& -ce te $recven%e repetate induceau di$erite t"ri de con#tient"& -ntrena!entele lui In'o per!iteau pionilor p i/ici !ilitari a!ericani nu nu!ai " vad" la di tan%" prin C8I& dar #i " e7peri!enteze biloca%ia& -cea t" te/nic" era privit" ca cea !ai bun" realizare a piona;ului p i/ic a!erican, deoarece acea ta per!itea pionului p i/ic " perceap" obiectivul ca #i cnd ace ta era acolo& Cel !ai bun elev al lui SLann a $o t Bo! Nance, care ar putea $i con iderat ca un !odel de pion p i/ic& -ce ta a;un e e la etapa a asea a antrena!entului lui SLann& 6nlocuirea Iui Stubblebine cu 'eneralul !aior ?arrK SoK ter a provocat 'rupului de la 5ort =eade un declin pronun%at& -ce t 'rup a $o t tran $erat la 4I-& Cu acea ta ocazie -a c/i!bat #i nu!ele de cod din Centre Fane *n /un /trea5 Craza de lu!in" a oareluiE& 6n ti!p ce 'rupul de piona; p i/ic al ar!atei era *n declin, 'rupul S8I e dezvolta #i e7ecuta co!enzi pentru toate departa!entele 'uvernului& 3entru continuarea cercet"rilor *n do!eniul 8I& S8I a pri!it @H !ilioane de dolari& -ccentul e punea pe neuro$iziolo'ie #i calit"%i p i, cu! ar $i p i/o<inezia& 6n anii @98D #i @985, Jac< Iorona de la 4I- #i ?al 3ut/o$$ au $"cut lobbK la Con're ul a!erican pentru ob%inerea $ondurilor nece are& -u $o t e$ectuate de!on tra%ii de 8I la Ca a -lb", la -ir 5orce, la !arin", la CI-, la #e$ii tatelor !a;ore de ar!e *ntrunite, la Con iliul Securit"%ii Na%ionale, la NS-& 5BI, 4.-, la erviciul v"!ilor, la >arda de Coa t" #i In -'en%ia -!erican" pentru 3roiecte Cercetare -van at" de -p"rare& S8I a ob%inut un contract de @H !ilioane de dolari pe o perioad" de 5 ani& 4ale >ra'' *n /umarul proiectelor operaionale ubliniaz" c" noua unitate !ilitar" a!erican" de 8I utilizeaz" C8I #i .8I pentru deter!inarea locului unde e a$la colonelul =u/a!ar >ada$i *n :ibia, *nainte de raidul de bo!barda!ent din @986 *ntreprin de $or%ele a!ericane& 4in p"cate in$or!a%iile $urnizate de acea t" unitate nu au $o t valori$icate de -ir 5orce cu precizie& Bo!bele lan ate a upra corturilor din tab"ra libiana a#ezat" *n tilul propriu beduinilor @-au ratat pe >ada$i cu o ut" de !etri& 3entru deter!inarea cortului *n care e a$la >ada$i n-au lucrat nu!ai pionii p i/ici, dar #i ateli%ii de piona; !ilitar #i a'en%ii CI-& 0en Bell, unul din pionii p i/ici !ai vec/i a!ericani, a dat un tele$on pentru a indica locul unde e a$la, pe $undul >ol$ului Sidra, bo!bardierul a!erican 5III care $u e e dobort *n cur ul raidului& Sun Strea< a $o t *n "rcinat " pioneze, cu !i;loacele peci$ice unit"%ii re pective, ar!ele ovietice de ulti!" 'enera%ie& - t$el, *n @986 a $o t pionat p i/ic co!ple7ul de la 4u#anbe, de tinat ur!"ririi #i co!unica%iilor cu ateli%ii& =ei 8ileK #i 3aul S!it/ au $o t printre pionii p i/ici care l-au c"utat pe BerrK Oaite #i al%i prizonieri %inu%i captivi *n :iban& In ace t ulti! caz, e pare c" nu -au bucurat de ucce & Botu#i, ei au reu#it " localizeze rac/etele c/ineze#ti care $u e er" a!pla ate *n Iran la $r#itul r"zboiului Iran-lraZ& *n anii @988 #i @989, unitatea a a;utat 4.- C-'en%ia -!erican" de :upt" -ntidro'E " deter!ine rutele dro'urilor, navele #i per oanele i!plicate& 4e a e!enea, au a;utat la identi$icarea prizonierilor de r"zboi a!ericani care erau *nc" de%inu%i *n Iietna!& :a 5ort =eade erau practicate te/nici !ai e7otice #i oculte& 3n" atunci in'urele te/nice care $u e er" aplicate erau C8I #i .8I& -cu!, la te/nicile paranor!ale e !ai ad"u'a #i te/nica prelu"rii unui anu!it corp de un pirit Cc/anellin'E& Spiona;ul p i/ic cri CO8IE era o te/nic" prin care piritul cria r" pun ul la ce era pionat p i/ic& -cea t" te/nic" i-a per!i -n'elei 4ella$lora " '" ea c" un o$i%er al Serviciului Ia!al -!erican au " prezic" cu! va tran porta >ada$i ar!ele c/i!ice de la 8abta pe un vapor iar apoi, cu! ace t vapor e va depla a pre o alta loca%ie pentru a c"pa de ur!"rirea erviciilor de in$or!a%ii a!ericane, care pre'"teau di tru'erea ace tora& 5urnizarea in$or!a%iei de c"tre pirite $"r" trup au per!i pionilor p i/ici " ob%in" un #ir lun' de ucce e& - t$el ?elen 4uncan a $o t un pion p i/ic care a declarat public Ia o #edin%" c" un anu!it va de r"zboi en'leze c a $o t cu$undat *n ti!pul celui de-al doilea r"zboi !ondial& -ceNa ta a $o t i!ediat are tat" de autorit"%ile britanice #i '" it" vinovata de tribunal& . te cuno cut c" C/urc/ill era con#tient de r"zboiul p i/ic din ti!pul celui de-al doilea r"zboi =ondial& :u!ina candelelor #i !edita%ia a upra puterilor lu!inii au $o t $olo ite pentru deturnarea puterilor diavole#ti ale lui ?itler, a#a cu! ne prezint" Brevor 8aven cro$t *n cartea /geata destinului. C/urc/ill era preocupat de "n4or+a7"a vital" pentru $or%ele ar!ate pe care ?elen 4uncan putea " o divul'e ina!icului dac" acea ta era l" at" *n libertate& Fn articol din ianuarie @996 de pe pri!a pa'in" din 4 e 4imes dezv"luia e$orturile cere e $"ceau pentru iertarea lui ?elen 4uncan& Spiona;ul p i/ic e te privit *nc" de autorit"%ile britanice cu oroare& Fn tat, cu! e te =area Britanic, ob edat de p" trarea ecretului, nu poate per!ite ca 8I " devine un in tru!ent la *nde!na oricui& -ce t $apt a $o t !"rturi it de Bi! 8i$at, cel !ai i!portant peciali t *n 8I din .uropa& -utorit"%ile en'leze i-au atra aten%ia lui 8i$at c" nu 3rive c cu oc/i buni popularizarea te/nicilor avan ate de 8I& 4up" acea ta a
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 29

*nceput /"r%uirea lui 8i$at, care -a !aterializat *n atacarea locuin%ei ace tuia cu ar!e cu !icrounde, prin perc/ezi%ionarea aparta!entului #i !a#inii per onale au c/iar prin con$i carea c"r%ilor cri e de ace ta& 4avid =ore/ou e, autorul c"r%ii 1z"oiul psi ic, ta$ia *n Iordania, *n cadrul unor antrena!ente, cnd a pri!ii un 'lon% *n cap& 4up" acea ta a *nceput " aib" viziuni& - $o t repartizat apoi unit"%ii de la 5ort =eade& 6n acela#i an C@987E, noul !ini tru al ap"r"rii, 5ran< Carlucci, a anun%at o reducere a c/eltuielilor !ilitare cu 33 !iliarde de dolari& A ec/ip" de in pec%ie a 3enta'onului a a;un #i la 5ort =eade& A erie de *nre'i tr"ri privind activitatea unit"%ii nu au $o t prezentate, iar per onalului i -a reco!andat "-i evite pe in pectori& Nu e te de !irare c" *n ace te condi%ii, ec/ipa de control a reco!andat *nc/iderea ace tei unit"%i& 3er onalul a p"r" it unitatea au -a pen ionat& Botu#i unitatea a upravie%uit& 6n @99@, la *nceputul 8"zboiului din >ol$ !ai r"!" e er" doar D pioni p i/ici& -ce#tia au $o t *n "rcina%i "-i '" ea c" pe lan atorii de rac/ete SCF4 care ac%ionau *n ve tul de#ertului ira<ian& 0en Bell #i Joe =c=onea'le au $o t #i ei coopta%i de acea t" unitate& C"tre $r#itul r"zboiului din 'ol$, 4avid =ore/ou e #i al%i doi pioni p i/ici au $o t *n "rcina%i de 4I- " e7a!ineze unit"%ile ar!ate ira<iene care d"deau $oc la in tala%iile petroliere <uLeitiene& =ore/ou e indic" $aptul c" i-a v"zut pe ira<ieni lan nd a'en%i to7ici *n acele con$la'ra%ii& .rau $olo i%i a'en%i care ac%ionau a upra i te!ului nervo , !icoto7ine #i ar!e biolo'ice& Concentra%ia ace tora era ;oa " pentru a da trupelor a!ericane #i en'leze otr"viri cronice care e vor !ani$e ta !ai trziu& -ce ta a $o t eveni!entul care a cauzat !oartea !ultor participan%i la r"zboiul din 'ol$, !ul%i ani !ai trziu, 3rin a#a-nu!itul indro! al r"zboiului din 'ol$, a#a cu! previziona e =ore/ou e& N-au $o t $olo ite concentra%ii !ari care ar $i o!ort trupele aliate pe c!pul de lupt" 3entru c" atunci ace#tia ar $i reac%ionat prin $olo irea ar!elor nucleare& 4up" pu ele lui =ore/ou e, Sada! ?u ein, cel care ar $i ordonat ace t atac, e te re pon abil de !oartea celor @H&HHH de victi!e prin indro!ul r"zboiului din 'ol$& :a ace#tia -ar !ai ad"u'a aproape o ut" de !ii de 'rav bolnavi dintre cei ce au participat la acel r"zboi& 3roiectul Sun Strea< a $o t redenu!it Star >ate& 6n @99D, In titutul -!erican pentru Cercet"ri C-I8E a $o t *n "rcinat de CI- " evalueze pro'ra!ul de 8I& 4avid >o lin, care era director la -I8, a tra concluzia, *n ur!a analizelor e$ectuate, c" pentru acea perioad", cea a anilor @99D-@995, 8I nu era de $olo & -cea ta pare a $i o concluzie !otivat" politic, dup" pu ele lui .dLin =aK, directorul pro'ra!elor 8I de la CI- #i 4I-, #i =arcello Bruzzi, un e7pert *n do!eniu& 4r& =aK credea c" !otivele pentru toparea pro'ra!elor 8I erau datorate c/i!b"rilor *n 'eopolitic", care au produ o revizuire a priorit"%ilor pentru erviciile de in$or!a%ii& 4r& Bruzzi a$ir!a, de a e!enea, c"1 - 2Ciudatul raport CI---I8 care indica rata corectitudinii c" ar $i de @5T, ceea ce ar i!plica c" 8I nu e te opera%ional, nu $ace re$erire la rata corectitudinii ob%inut" prin celelalte ervicii de in$or!a%ii, care ar $i $ericite " o ob%in"& . te evident c" ace te concluzii ale raportului au $o t indicate de cineva din a$ara i te!ului9& )tiin%ele conven%ionale aplicate la 8I ar indica c" acea ta nu e7i t"& 8ata corectitudinii indicat" la @5T, Cdup" =c=onea'le la 5HT, iar dup" =ore/ou e la 8HTE, arat" c" #tiin%ele conven%ionale 're#e c& )tiin%a ru " a e7tin cercet"rile pentru a cuprinde #i p i& 8u#ii au dezvoltat a t$el ar!a p i, punnd bazele r"zboiului p i/otronic& Spiona;ul p i/ic a!erican lip it de bazele teoretice a $o t u#or co!pro!i de ceptici, odat" ce a!enin%"rile ovietice -au evaporat& 6n @995, CI- a dezv"luit opiniei publice in$or!a%iile privitoare la r"zboiul p i/ic, deoarece deci e er" " abandoneze pro'ra!ul re pectiv de cercetare& :a 29 noie!brie, - ociated 3re declara c" 2CI- con$ir!" c" a utilizat pioni p i/ici pentru a-l vna pe >ada$i, pentru a '" i plutoniu *n Coreea de Nord #i pentru a a;uta a'en%ia anti-dro'& 3urt"torul de cuvnt al CI-, =ar< =an $ield, con$ir!" e7i ten%a proiectului Star >ate, CI- *#i revizuie#te pro'ra!ele privind $eno!enele parap i/olo'ice, !ulte din cadrul piona;ului p i/ic, pentru a deter!ina utilitatea ace tora pentru co!unitatea erviciilor de in$or!a%ii& Se ob erv" c" atunci cnd CI- a pon orizat pentru pri!a dat" *n anii @97H ace t pro'ra!, concluziile ob%inute atunci au $o t c" cercet"rile nu erau concludente #i de aceea au $o t pu e ub u!brela 4I-& Je ica Ftt , un pro$e or de tati tic" de la Fniver itatea Stan$ord, a de!on trat #tiin%i$ic c" 8I e7i t"& -cea ta a a$ir!at c", de#i a t"zi -a a;un la t"pnirea ener'iei ato!ice, noi cunoa#te! c/iar !ai pu%in dect tr"!o#ii no#tri din caverne de pre realitatea *ncon;ur"toare& Nu!ai ru#ii au reu#it " ob%in" ucce e !a;ore *n tudiul p i-$eno!enelor& Scepticii au ne'at adev"rurile de!on trate de Ftt #i au a$ir!at *n continuare c" $eno!enele paranor!ale nu pot " e7i te& 3ro'ra!ul a!erican de 8I a $o t aparent dezabilitat *n @985& Co!unitatea #tiin%i$ic" a alutat acea t" decizie& 4ar 8I e te *nc" obiect de tudiu la 4I-, *n cel !ai trict ecret& :iniile de cercetare utilizate unt i!ilare celor $olo ite de cercet"torii ru#i& 6n cazul cercet"rilor a!ericane copul e te a i'urarea upre!a%iei corpora%iilor tran na%ionale condu e de o elit" care controleaz" 5ederal 8e erve, Ban< o$ .n'land #i Oorld
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 3H

Ban<, pentru a le prote;a *!potriva r"zboiului paranor!al du de c/inezi #i ru#i, care e poate !ani$e ta prin in$luen%are de la di tan%" au prin o!oruri la co!and"& SF- #i N-BA unt periate de r"zboiul p i& In$luen%area de la di tan%" e te una din ar!ele c/eie a!ericane de prote;are a per onalit"%ilor lu!ii capitali te& *ntr-un raport ecret al 4I- CSecretYNA5A8N - nu tr"inilorE, 4r& -r!en Iictorian ob erva *n !ai @992 c" parap i/olo'ii c/inezi unt cu 5 pn" Ia @H ani !ai avan a%i dect cole'ii lor a!ericani& 4ezvoltarea cercet"rilor *n do!eniul piona;ului p i/ic *n direc%ia in$luen%"rii de la di tan%" a $o t !a cat", deoarece e con idera c" nu era acceptabil public a#a ceva de#i e cuno#teau #i opinia public" privea cu invidie realiz"rile c/ineze#ti #i ;aponeze& 3ozi%ia o$icial" a !ilitarilor a upra 8I a $o t prezentat" de purt"torul de cuvnt al CI-, 4avid C/ri tian, care a a$ir!at c" nu e !ai $inan%eaz" cercet"rile *n do!eniul 8I& -ce ta declara ur!"toarele 2crede! c" erviciile ecrete nu trebuie "-#i continue cercet"rile *n ace t do!eniu, care ar $i bine " $ie $inan%at de ectorul privat9& Botu#i con ider"! c" acea t" declara%ie $"cea parte dintr-o ca!panie de dezin$or!are pentru a !a ca tudiul continuu #i accelerat al r"zboiului p i/ic& - t$el, pro'ra!ul prezentat Ia televiziunea britanic" 2B/e real P-$*le , Cc/annel DE, creat de Ji! Sc/nabel, care avu e e contacte cu erviciile ecrete a!ericane, a per!i ziari tului " arate un pri! tudiu a upra 8I prezentat la televiziune& In e!i iune e prezenta c" u!a c/eltuit" *n do!eniul 8I era de 2H !ilioane de dolari, iar ci$ra care indica acurate%ea rezultatelor ob%inute era de @5 T& 4e $apt, a#a cu! prezenta! anterior, e7per%ii piona;ului p i/ic indicau acurate%ea ca avnd valori cuprin e *ntre 5H #i 8H T& =ilton 5ried!an, o per oan" care redacta cuvnt"rile pre#edintelui 5ord #i care era bine in$or!at", declara1 - 2-curate%ea piona;ului p i/ic e te *n prezent *ntre 6H #i 85 T Cnu @5 T cu! e con ider"E& 3ro'ra!ele nau $o t *nc/i e, ci au $o t !utate *ntr-un alt departa!ent, pentru p" trarea opti!" a ecretului ace tor cercet"ri& -lte a'en%ii - cu! ar $i 5BI *#i antreneaz" a'en%ii "i pentru utilizarea intui%iei *n inve ti'area unor cazuri !ai deo ebite cu! ar $i cel de la A<la/o!a CitK& Bu'etele unt i!portante, !ult !ai !ari dect u!a de 2H !ilioane de dolari care a $o t prezentat"& 4e a e!enea cercet"rile dureaz" de pe te 2H de ani 4atele ob%inute din piona;ul p i/ic unt caracterizate de cei *n drept ca $iind critice, cruciale, vitale #i inacce ibile din alte ur e& -ce tea au $o t utilizate de cele !ai *nalte e#aloane ale 3enta'onului #i 'uvernului,& Cele !ai *nalte per onalit"%i ale 3enta'onului unt i!plicate *n noile cercet"ri& - t$el, CourtneK BroLn, un colaborator al lui .d 4a!e , a cri *n cartea a !oia,ul cosmic c" a'en%ii acoperite utilizeaz" 8I pentru a *ncerca " rezolve proble!ele le'ate de ARN-uri #i e7tratere#tri& -ce t o! de #tiin%" nu putea a$ir!a ceva $"r" a avea dovezi preci e& 4e pre contactarea e7tratere#trilor cu a;utorul 8I vorbe#te #i Ji! =arr *n lucrarea sa *genda e9trateretrilor. =ai !ul%i pioni p i/ici a!ericani au repetat cu !ai !ulte ocazii c" cele !ai *nalte e#aloane ale !ilitarilor a!ericani de%in in$or!a%ii de pre 2c/e tiunea e7tratere#trilor,, pe care *n " nu le $ac publice& 6n articolul "u 1olul C8* C studiul 3<=-urilor &'JK-&''%, >erald 0& ?aine , un o$icial CI- declara c" 2Centrul de p i/olo'ie 4I- #i NS- tudiaz" parap i/olo'ia, acea ra!ur" a p i/olo'iei care e ocup" cu inve ti'area $eno!enelor p i/ice deo ebite ca percep%ia e7tra enzorial", clarviziunea #i telepatia&, In'o SLann declara la l dece!brie @9951 - 28e$eritor la cele 2H de !ilioane de dolari c/eltuite pot " pun c" na%iunea a pri!it $oarte !ulte *n c/i!b& Cuno#tin%ele acu!ulate, e drept c" *n prezent !ulte dintre ele tau *n $i#ete, *n curnd vor $i la baza unor noi cercet"ri& Sur e de!ne de *ncredere !-au in$or!at c" dou" na%iuni puternice de $"#oar" cu ucce cercet"ri privind aplica%iile p i/oener'etice, una dintre ace tea $iind piona;ul p i/ic& 4e a e!enea, e cunoa#te c" o a treia %ar", !ai !ic", de $"#oar" cu ucce un a t$el de pro'ra!& -cea t" %ar" ur"#te !odul de via%" a!erican #i *n repetate rnduri #i-a !ani$e tat di pre%ul $a%" de SF-& . u cred *n "n4or+a7""le o$erite de ace te ur e, deoarece cuno c c" 8u ia a vndut pe !ari u!e de bani ecretele p i/ice ob%inute de cercetarea ovietic"& -curate%ea de @5 T, citat" *ntr-o erie de declara%ii recente reprezentnd CI-, e te baza de la care porne c *n antrena!ente per oane obi#nuite, nedotate pecial de la natur"& -cea t" ci$r" a $o t identi$icat" #i de cercet"torii de la S8I& =ini!u! de acurate%e olicitat de clien%i e te de 65T& *n ulti!ele $aze ale antrena!entului acea t" ci$r" a $o t realizat" #i, de !ulte ori, dep"#it"& Spionii p i/ici au a;utat la '" irea rac/etelor SCF4, au identi$icat in titutele unde e de $"#urau cercet"ri *n do!eniul ar!elor biolo'ice #i c/i!ice, au localizat tuneluri #i $acilit"%i ubterane& S-a ve/iculat ci$ra de un !iliard de dolari pe care au econo!i it-o pionii p i/ici prin ac%iunile lor& 4e aceea, 8I e te privit de !ul%i $unc%ionari cu ran'uri *nalte ca $iind de !a7i!" utilitate&, Cercetarea a!erican" *n !anipularea #i in$luen%area de ta di tan%" l-a deza!"'it pe 4avid =ore/ou e, *nct ace ta #i-a dat de!i ia din unitatea de+ piona; p i/ic& Sur e !ilitare a!ericane declarau c" =ore/ou e a $o t pedep it cu coaterea condi%ionat" din unitate pentru c" a divul'at o erie de ecretele care *ncon;oar" pro'ra!ele a!ericane de 8I& -#a cu! prezenta! !ai *nainte, in$luen%area de la di tan%" e te o $or!" avan at" de p i care e concentreaz" pe 0noc<out-ul telepatic pe care ru#ii l-au per$ec%ionat prin
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 3@

$olo irea /ipnozei 2 tare de ve'/e- o!n, pentru a controla oa!enii de la di tan%" au pentru a le planta u'e tii *n creier& .vident acea ta are aplica%ii !ilitare i!ediate& Japonezii au cu!p"rat te/nolo'ia r"zboiului p i/otronic de la ru#i #i au adu p i-r"zboiul *n arena corpora%iilor& 4e a e!enea, l-au an'a;at pe I'or So<alov, unul din e7per%ii ru#i de vr$ *n ace t do!eniu& 8u#ii au reu#it " in$luen%eze de la di tan%" deciden%ii din 'uvernele diver elor tate& 8evi ta =eC /cientist din @995 pare " indice c" SonK *ncearc" " realizeze o !a#in" pentru citirea !intii oa!enilor& Se a$ir!" c" ei dore c " utilizeze te/nolo'ia p i/otronic" *n lu!ea a$acerilor pentru a a i'ura ucce ul $ir!elor ;aponeze pe pia%"& 5ir!ele a!ericane care nici n-au auzit de p i/otronic" unt evident dezavanta;ate *n $a%a ace tor co!petitori& -nalo', pe baza celor a$ir!ate de In'o SLann, e poate deduce c" cercet"torii c/inezi dezvolt" o erie de cercet"ri care e polarizeaz" pe in$luen%area de la di tan%" pentru a $i utilizat" *!potriva SF- #i a %"rilor din ve tul .uropei& -ce te ac%iuni, odat" *ndreptate *!potriva politicienilor ve tici #i a celor care tau *n patele lor, le vor per!ite c/inezilor " controleze proce ul de luare a deciziilor trate'ice #i tactice *n ace te %"ri& Colonelul Jo/n -le7ander a propu cteva contra!" uri& -le7ander e te de a e!enea #i copre#edintele 3 i Bec/, al"turi de !aiorul .d 4a!e & -ce#tia i-au ur!at 'eneralului !aior Stubblebine& 3 i Bec/ e te o $ir!" a!erican" care ac%ioneaz" ca o ra!ur" co!ercial" a unit"%ii 8I !ilitare #i a $o t $olo it" *n ti!pul r"zboiului din >ol$ pentru a localiza rac/etele SCF4& .i au *ncercat, de a e!enea, "-l localizeze pe Sada! ?u ein #i "-l in$luen%eze de la di tan%"& -cea t" ulti!" opera%iune a dat 're#& 3u%ini oa!eni *n%ele' puterea lui p i, ace#tia ne'nd paranor!alul ca o abera%ie !ental" au ca o /alucina%ie& -le7ander a convin CI- " a;ute la realizarea unui pro'ra! privat care " nu $ie upu prevederilor :e'ii pentru libertatea in$or!a%iei CFS 5reedo! o$ In$or!ation -ctE& Fnul din ace te in titute de cercetare ecrete e te in titutul pentru #tiin%a de coperirii al !iliardarului din Nevada 8& Bi'loL& Bi'loL recruteaz" cercet"torii de $runte din do!eniul ARN, 8I #i alte #tiin%e de $rontier" cu copul de a dezvolta un pro'ra! de cercetare bio$izic care " *ncerce " a;un'" din ur!" cercetarea ru ea c" care *nc" e te cea !ai avan at" *n do!eniu& -le7ander e te un pro!otor al ace tui tip de r"zboi neletal #i con iliaz" N-BA pentru utilizarea ace tuia& :a $r#itul !ileniului e pare c" SF- a intrat *ntr-o nou" etap", una *n care pionii p i/ici a!ericani prote;eaz" capitali !ul ve tic de atacurile puterilor tr"ine, care prin utilizarea 8I, a i!%irii #i in$luen%"rii de la di tan%" pot !odi$ica deciziile #i co!porta!entul II3-urilor care diri;eaz" politica tatelor ve tice, cu! ar $i pre#edin%ii celor !ai i!portante b"nci au !iliardarii a!ericani, din de!ocra%iile ve tice& Adat" cu $r#itul r"zboiului rece e pare c" acea cur " a 5nar+1r"lor nu a di p"rut, ci -a e7tin #i *n alte direc%ii& CAPITOLUL III :a)ele &'""n7"4",e ale /eder"" la d"!'an'1 Cnd 8I $unc%ioneaz", ceva trebuie " p"r" ea c" corpul, a t$el ca locurile dep"rtate " poat" " $ie privite& 8I utilizeaz" c!pul ener'etic care *ncon;oar" $iin%a u!an", c!pul bio$izic, pentru a realiz" percep%ia din a$ara corpului& Cercetarea ru " -a concentrat pe *n%ele'erea !odului de $unc%ionare a $eno!enului p i/ic, iar apoi I-a e7peri!entat pentru a identi$ica !odurile de utilizare !ilitar" a ace tor c!puri bio$izice, de e7e!plu, tele<inezia *n interac%iune cu electronica& 8u#ii -au preocupat de identi$icarea p i-'enelor care pro!oveaz" #i !ediaz" piona;ul p i/ic& Cele !"i !ari realiz"ri ale lor con tau *n de coperirea c!purilor bio$izice care unt utilizate de p i/otronic"& -ce tea le-au per!i ru#ilor " dezvolte bazele biolo'ice ale piona;ului p i/ic& 6n ulti!ii @H ani, pro're ele *nre'i trate de biolo'ia celulei au per!i i!ple!entarea biolo'iei *n $izic", pentru a per!ite #tiin%ei bio$izicii " includ" p i& -cea t" #tiin%" poate acu! " e7plice cu! 8I $unc%ioneaz"& 8I utilizeaz" c!purile bio$izice, pentru a per!ite perceperea a ceea ce e *nt!pl" *n a$ara corpului $izic, prin !i;loacele unui al )a elea i!%& -ce t al #a elea i!% e te o percepere bio$izic", cea care e te baza pentru e7perien%ele e7tracorporale, re*ncarnare, clarviziune au piona; p i/ic, .S3 #i telepatie& . te binecuno cut c" orice corp $izic e te *ncon;urat de o !antie de ener'ie !a'netic"& Ac/ii no#tri percep acea ta e!i iune de lu!in" $oarte lab"& 9H T din acea t" in$or!a%ie e te $iltrat" de zona tala!u ului& -cea ta e te partea din creier care e ocup" cu aten%ia #i e te localizat" *n i te!ul li!bic& Si te!ul li!bic e te zona care e ocup" de !e!orie, e!o%ii #i luarea deciziilor& In$or!a%ia ob%inut" prin $iltrul !ental al tala!u ului e te ar!onizat" cu !odelul !ental vizual ob%inut prin ceea ce vede! din realitate, *n antrena!ent !ental avan at, care e $olo e#te *n $or!area pionilor p i/ici, per!ite ace tuia " rezolve
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 32

bloca;ele neurale #i !entale care $ac ca oa!enii obi#nui%i " perceap" nu!ai o lu!in" pal" a realit"%ii *ncon;ur"toare& Copiii unt *nv"%a%i " vad" lu!ea ca #i p"rin%ii #i pro$e orii lor& *n ace t proce , copiii *nva%" cu! " bloc/eze i!a'inile !entale care nu e con$or!eaz" nor!ei, cu! ar $i aurele Ce!i iunile de lu!in" vizibil" ale $iin%elor viiE, prietenii i!a'inari Ccare pot $i entit"%i bio$iziceE, con#tienta e!patic" #i abilitatea de a citi li!ba;ul corpului, cea care *i per!ite copilului & " cunoa c" cu! o alt" per oan" e i!te& Adat" ce cineva reu#e#te " renun%e la $iltrarea percep%iei vizuale utiliznd pro'ra!e de antrenare 8WI, aura poate $i v"zut"& Sti!ularea creierului prin utilizarea autovizualiz"rii Cutilizarea vizualiz"rii pentru i!a'inarea prtilor interne ale corpului, apoi controlul ace tora prin voin%a proprieE poate a$ecta $unc%ionarea creierului, a t$el *nct pot $i atin e t"ri !ai adnci, !ai rela7ate ale !in%ii, care unt poarta pre 8I& 8u#ii au de coperit c" vizualizarea unei !ul%i!i de ac%iuni $izice, cu! ar $i 'i!na tica au aruncarea 'reut"%ii, *n oc/ii !in%ii, au per!i atle%ilor ovietici "-#i antreneze corpul pentru a $ace $a%" !ai bine concur urilor atletice& -ce#tia au de coperit, de a e!enea, c" autovizualizarea i te!ului i!unitar ar putea a!pli$ica e$icien%a ace tuia& Fn doctor a!erican, Cari Si!onton, a dezvoltat acea ta !etodolo'ie& .l *i *nde!na pe bolnavii de cancer " vizualizeze leucocitele din i te!ul propriu i!unitar cu! di tru' celulele canceroa e& -utovizualizarea -a dovedit c" !"re#te peran%a de via%" a ace tor bolnavi& Cercet"ri recente au dovedit c" autovizualizarea creierului poate a$ecta tarea de con#tient" #i dezvolta abilit"%ile 8I, $"r" a e recur'e la bio$eedbac< au la !a#ini .5>, care au $o t utilizate de ar!ata a!erican" pentru 8I& C!pul electro!a'netic C.=E care *ncon;oar" corpul o!ene c con t" din radia%ii *n in$raro#u #i vizuale, *!preun" cu alte c!puri cu! ar $i c!purile electrice #i !a'netice& 3entru 8I unt de intere bazele biolo'ice #i bio$izice ale $eno!enelor paranor!ale& 4eoarece corpul o!ene c prezint" o !antie .= intrin ec", -ar putea ca ace t c!p .= " $ie proiectat *n a$ara corpului( 4r& 8o -deK, un o! de #tiin%" de la Fniver itatea de =edicin" din :o!a :inda, Cali$ornia, a de $"#urat cercet"ri de pre controlarea creierului u!an prin inter!ediul !icroundelor !odulate& .I a reu#it " elaboreze o !etodolo'ie prin care c!purile .= pot $i direc%ionate pentru a a$ecta creierul #i corpul u!an& Cercet"rile *n do!eniul controlului !in%ii prin inter!ediul !icroundelor de!ara er" *n Fniunea Sovietic" *nc" din @953& -!ba ada a!erican" din =o cova a $o t bo!bardat" cu !icrounde la $r#itul anilor @96H& Ca ur!are, ;u!"tate din per onalul a!ba adei a dezvoltat o boal" rar" de n'e, i!ilar" leuce!iei& A trei!e dintre ace#tia au !urit de cancer, c/iar a!ba adorul a!erican a $o t una dintre victi!e& Niveluri ;oa e de radia%ii cu !icrounde pot provoca c/i!b"ri *n co!porta!ent, boli p i/ice au uciderea per oanei, arunci cnd radia%iile poart" unde .:5 C$recven%" e7tre! de ;oa "E& -r putea ca in$or!a%ia colectat" de c!purile .= bio$izice " $ie baza pentru 8I( -ce te c!puri .= ar putea " adune in$or!a%ia, " o tran $ere c"tre creier prin !ecani !ul de cri anterior( -r putea $i a e!"nat 8I cu un aparat de radio !ental, care red", ceea ce o alt" per oan" vede, *ntrun !ecani ! i!ilar cu intrarea radioului pe o anu!it" $recven%" pentru ob%inerea in$or!a%iilor e!i e de o anten"( Cercet"rile ovietice au a;un la concluzia c" undele .:5 cu $recven%e !ai ;oa e de 2H cicli pe ecund" pot trece prin cutia cranian" #i pot $i prelucrate de creier& -ce t e$ect t" la baza tuturor aparatelor de control al !in%ii cu a;utorul !icroundelor $olo ite de per onalul erviciilor de in$or!a%ii en'leze& 8I ar putea $i $oarte bine conceput ca un a t$el de !ecani !& 4in p"cate lucrurile unt !ult !ai co!ple7e& Aperatorii 8I pot c"l"tori p i/ic pre i te!e telare *ndep"rtate& - t$el, pionii p i/ici a!ericani #iau petrecut o bun" parte din ti!pul liber pentru pionarea e7tratere#trilor& -u putut a t$el " $ie pionate bazele lor de pe :un" #i de pe =arte& 4eoarece radia%ia .= e te li!itat" de viteza lu!inii& ace te c"l"torii 8I *n pa%iul e7tratere tru au trebuit " e li!iteze la di tan%e pe care le poate parcur'e lu!ina atunci cnd cineva e te *ntr-o activitate 8I& 4eoarece lu!inii *i trebuie 8 !inute ca " a;un'" la Soare, *ntrzierile *n ti!p *n activit"%i 8I unt de ordinul !inutelor arunci cnd e ob erv" via%a de pe alte planete& Spionarea p i/ic" a altor i te!e olare pare deci a $i i!po ibil", deoarece lu!inii *i trebuie D ani pentru a a;un'e la cea !ai apropiat" tea& /imda: 4imes relateaz" c" In'o SLann a $o t ru'at " privea c" pe Jupiter *ntr-o e iune 8I& -ce ta a pove tit c" vede un inel *n ;urul lui Jupiter& Boat" lu!ea a *nre'i trat acea t" in$or!a%ie ca $iind incorect", deoarece atunci nu e cuno#tea de pre e7i ten%a acelui inel& SLann *n u#i i-a privit 2de coperirea9 ca o 're#eal", probabil c" a;un e e *n c"l"toria a pe Saturn& 4r& ?al 3ut/o$$ a nu!"rat de coperirea lui SLann ca pe o 're#eal" *n cercet"rile lor& .ra *n anul @977& 4oi ani !ai trziu cnd IoKa'er l a trecut *n apropierea planetei Jupiter a tri!i pe 3"!nt $oto'ra$ii care ar"tau c" planeta avea *ntr-adev"r un inel *n ;urul "u& Nu a $o t deter!inat" nici o *ntrziere *n ti!p a upra celor ce v"zu e SLann pe Jupiter& -cea ta indic" $aptul ca in$or!a%iile 8I nu unt purtate de radia%ia .=& -u $o t e7ecutate e7peri!ente 8I din ca!ere prote;ate, cnd nici o radia%ie .= nu putea intra au ie#i din ca!era re pectiv", c-a con tatat c" ace te ca!ere prote;ate n-au nici un e$ect a upra 8I, c/iar la di tan%e !ari& 3in ur!are, trebuie identi$icat un alt tip de radia%ie care e te i!plicat *n 8I& C"l"torii *n trecut #i *n viitor au $o t practicate de to%i pionii p i/ici a!ericani& =c=onea'le l-a
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 33

v"zut pe li u ?ri to , iar =ore/ou e a utilizat 8I pentru a vedea t"bli%ele cu cele @H porunci& 6ntr-un articol din =e9us, =ore/ou e declara ca ace te t"bli%e erau p" trate *ntr-un c/ivot *n te!plul evreilor din Ieru ali! #i le-au luat cu ei cnd au plecat *n pribe'ie& Cele @H porunci erau p" trate *ntr-un altar din interiorul !arelui te!plu din Ieru ali!& 3reo%ii care e apropiau de ace te t"bli%e e le'au cu $rn'/ii pentru a nu $i tra#i prin poarta di!en ional" pe c"tre acea t" relicv" o crea e& 2Co!unitatea 8I a tra concluzia c" ace t c/ivot era un conductor au un convector de un tip pecial& .ra ceva ce canaliza puterea pentru a $or!a un tip pecial de portal au o $erea tr" pre o alt" lu!e dintr-o a patra di!en iune, care e te aceea *n care locuie#te Creatorul& =arii preo%i p"#eau prin portal *ntr-o lu!e *n patru di!en iuni&, Iat" ce a declarat =ore/ou e& - 2Se poate utiliza 8I pentru a intra *n ca!ere prote;ate ca *n ca!ere 5aradaK Co cu#c" !etalic" au o cutie !etalic" care e te le'at" la p"!nt #i prote;at" *!potriva radia%iei .=E9& S-a con tat c" ace te ca!ere prote;ate n-au nici un e$ect ne'ativ *!potriva 8I, ci din contr", deoarece eli!in" z'o!otele de tot $elul, o a!pli$ic"& Spionii p i/ici ru#i au vizitat cu re'ularitate $acilit"%ile a!ericane prote;ate de pere%i de o%el, a#a cu! erau cele de la 4olce Co baz" ecret" a!erican" a$lat" la un <ilo!etru *n adncul p"!ntului a ociat" cu e7tratere#tri #i te/nolo'ia lorE #i =untele C/eKenne, locul unde e a$l" Co!anda!entul Strate'iiN -!erican al -erului, de pre care e pre upunea c" unt a t$el prote;ate *!potriva 8I& Boate ace te $eno!ene indic" e7i ten%a a ceva !ai co!ple7 dect conceptul de !ental radio care *ncerca " e7plice cu! radia%ia .= e te utilizat" *n 8I& :a o e!i iune a televiziunii a!ericane, .d 4a!e -a re$erit la a!pli$icarea electronic" a 8I& . te po ibil ca oa!enii de #tiin%" a!ericani " $i *nv"%at " utilizeze c!pul .= pentru a a!pli$ica electronic e$ectele p i& -cea t" !etodolo'ie ar putea $i $unda!entul pentru e7peri!entele a!ericane a upra telepatiei intetice, a upra !i;loacelor electronice utilizate pentru citirea !entalului prin utilizarea unor la ere o$i ticate cu !icrounde #i a calculatoarelor& -#a cu! a! v"zut, cercet"torii ru#i au utilizat c!purile !a'netice #i 'eneratoarele p i/otronice pentru a a!pli$ica p i-activitatea latent" pn" la un nivel cnd acea ta e putea $olo i *n 8I& Se pare c" ace#tia nu!ai au z'riat upra$a%a $eno!enului 8I& Ceea ce e te de ob ervat din lucr"rile 4r& -deK *n cadrul proiectului 3andora, care e ocupa cu !odurile *n care razele cu !icrounde ar putea in$luen%a co!porta!entul o!ene c, e te c" $recven%a de 6-2H ?z a$ecteaz" creierul& -cea t" $recven%" pare " ti!uleze eliberarea ionilor de calciu *n neuronii care ac%ioneaz" la nivelul creierului realiznd o erie de cone7iuni& Ber!enul #tiin%i$ic *ntrebuin%at pentru acea ta e te calcium efflu9. Aa!enii nor!ali unt obi#nui%i " $unc%ioneze *ntr-o tare de con#tient" nu!it" beta, care *!pin'e $recven%a undelor creierului pe te pra'ul de 2H ?z& -cea ta *n ea!n" c" oa!enii obi#nui%i nu prezint" calcium efflu9, care a$ecteaz" $unc%ionarea inti!" a creierului prin controlul cone7iunilor neuronilor& 4eoarece realizarea ace tui calcium efflu9 condi%ioneaz" 8I #i alte p i-opera%ii, publicul 'eneral nu va etala talente parap i/olo'ice de un anu!it nivel& deoarece publicul opereaz" *n beta, con#tienta lor nor!al" ac%ioneaz" ca o barier" *n contactarea propriului creier& 6n viata de zi cu zi, 'ndurile lor n-au un e$ect con#tient a upra a ceea ce e *nt!pl" *n propriul creier& 3er oanele au propriul calculator !enta+ pe care *l pot utiliza, dar pe care nu pot "-l pro'ra!eze& 8I poate $i v"zut ca o nou" pro'ra!are, care nu e te con$or!" cu ceea ce p"rin%ii au pro$e orii au u!plut *n creierele noa tre& 3entru a *nv"%a ace t nou tip de pro'ra!are nu ave! nevoie " $i! capabili de input direct la creierul propriu, a t$el *nct " alter"! pro'ra!area e7i tent"& -ntrena!entul al$a, care *l obi#nuie#te pe o! " ac%ioneze *n intervalul de $recven%" 7-@D ?z, pare " dezvolte abilit"%ile p i& 4ac" e$lu7ul de calciu neuronal e te /ot"rtor pentru p i-opera%ii, e poate *n%ele'e de ce te/nici i!ple cu! ar $i bio$eedbac<-ul au antrena!entul al$a per!it oa!enilor o $unc%ionare paranor!al"& .d 4a!e a declarat c" pionii p i/ici !ilitari opereaz" *n teta&& -cea ta e te o $recven%" a creierului de D-7 ?z 3rin ur!are, $recven%ele ;oa e cuprin e *n $erea tra *ntre 6-2H ?z unt !ai puternice pentru p i-activit"%i& 4eoarece ener'ia undelor .= e te *n rela%ie cu $recven%a, dac" cobor! $recven%a undelor creierului noi vo! 'ndi cu !ai pu%in" ener'ie& 4eci, va $i di ponibil" !ai !ult" ener'ie pentru 8I, care va $i !ai e$icient"& -#a cu! vo! vedea, tarea de con#tient" teta e te u#a c"tre 8I #i p i& Se pare c" intrarea *n tarea teta, o abilitate de care di pun pionii p i/ici care utilizeaz" .8I *n !od obi#nuit, per!ite ace tora "-#i re crie propriul -4N& 3rin natura a, 8I conduce la in$luen%area de la di tan%" nu nu!ai a altor per oane, dar #i a propriei per oane& .7pertul 8I poate "-#i crea c" telo!erii care unt la $r#itul cro!ozo!ilor prin ti!ularea electiv" a enzi!elor telo!erazei din nucleu& 4eoarece telo!erii unt la $r#itul cro!ozo!ilor #i unt !nca%i de $iecare dat" cnd e divide celuia, celula *#i *nceteaz" diviziunea atunci cnd nu !ai e7i t" telo!eri de !ncat& 3rin ur!are pierderea de telo!eri e te a ociat" cu *!b"trnirea& - t$el e poate cre#te lon'evitatea $"r" ri curile a ociate pro'ra!elor de *ntinerire pe baz" de !edica!ente, care e utilizeaz" *n prezent, *n ace te e7peri!ente e utilizeaz" un
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 3D

*nlocuitor al telo!erazei pentru ti!ularea *ntineririi celulei& 5"r" c!purile !or$o'enetice care " pun" celulei cnd au nu " e divid", poate " apar" cancerul& 4eci acea t" $ntn" a *ntineririi bazat" pe !edica!ente poate conduce la cancer& In$luen%area de la di tan%" e te baza /ipnozei& 8I a upra unei per oane per!ite operatorului p i " a$ecteze #i neuronii celuilalt& Ftilizarea in$luen%"rii de la di tan%" ar putea prin ur!are " a$ecteze pie%ele $inanciare, prin in$luen%area creierelor participan%ilor pe ace te pie%e& Japonezii au cu!p"rat o erie de realiz"ri ale p i/otronicii ru e#ti, *n ti!p ce c/inezii di pun de centre de cercetare dedicate in$luen%"rii de la di tan%"& 4eoarece c!pul bio$izic rezid" *n $iecare din noi, e pare c" in$luen%area de la di tan%" va $i v"zut" ca o a!enin%are a upra deciden%ilor& Cur a viitoare a *nar!"rilor e va de $"#ura pentru a de coperi noi in tru!ente capabile " induc" o !ai !are putere de in$luen%are de la di tan%", pe de o parte, iar pe de alta, pentru de coperirea #i utilizarea unor te/nici de protec%ie& 3e linia $rontului e vor a$la pionii p i/ici& Se pare c" *n prezent nu!ai ru#ii de%in te/nica de in$luen%are de la di tan%"& C/ina #i Japonia au dobndit o erie de ucce e *n ace t do!eniu& Adat" cu intrarea unor *ntreprinderi !ici *n do!eniu 8I, toate ac%ionnd cu per onal !ilitar a!erican 2pen ionat,, e poate prevedea c" *n viitor in$luen%area de la di tan%" e va e7tinde& In$luen%area de la di tant" !ilitar" e va dezvolta *n continuare #i va deveni a t$el o a!enin%are pentru deciden%ii din econo!ie, politic" #i, bine*n%ele , din do!eniul !ilitar& -ce#tia vor deveni %inte *n r"zboaiele viitoare& Fnele a pecte ale vindec"rii alternative pot $i concepute ca o utilizare a in$luen%"rii de la di tan%"& -bilitatea 8I de a a$ecta propriul corp, precu! #i al altor per oane poate avea i!plica%ii $oarte i!portante pentru vindecarea #i "n"tatea na%iunii& .$ectul in$luen%"rii de la di tan%" e te baza #tiin%i$ic" a $elului cu! ac%ioneaz" piritul a upra !ateriei, per!i%nd vindec"ri pectaculoa e, c/iar *n ab en%a $izic" a vindec"torului& C!purile !or$o'enetice ale corpului bio$izic unt capabile " a$ecteze toate a pectele celulei #i ale tructurii 'enetice& 4e aceea, !edicina bazat" pe bio$izic" va produce vindec"ri !iraculoa e *n ecolul PPI& In$luen%area de la di tan%" e va dovedi un !i;loc de cre#tere a duratei de via%"& Se ve/iculeaz" de;a ci$ra de 6HH de ani ca durat" a vie%ii oa!enilor *n viitor& Se vor !ic#ora, de a e!enea, nu!"rul de !or%i, prin accidente& S-a de!on trat tati tic c" $"r" boli *n 6HH de ani o per oan" va !uri dintr-un accident& -lternd realitatea prin !i;loace p i/otronice ace te accidente e pot prevedea #i deci per oana re pectiv" va putea " e $erea c"& 3entru a *n%ele'e ceea ce e petrece *n a$ara bandei .= pentru a e7plica eveni!entele 8I, ave! nevoie de o rea!intire a cuno#tin%elor de $izic"& :a *nceputul ecolului anterior, .rn t Sc/rodin'er #i Oerner ?ei enber' au $or!ulat le'ile de baz" ale !ecanicii cuantice& -cea t" teorie de crie $izica lu!ii ubato!ice& S-a de coperit c" *n lu!ea !ecanicii cuantice, entit"%ile ubato!ice cu! ar $i electronii ar putea " e co!porte nu nu!ai ca ni#te particule, dar #i ca und"& -ce te e$ecte ciudate cuantice e te de pre upu " di par" atunci cnd entit"%ile devin !ai !ari& - t$el *n lu!ea nor!al" ace tea nu e7i t"& Se pune *ntrebarea1 oare c!purile bio$izice utilizate *n 8I nu unt radia%ii .=, ci o nou" $or!" de c!puri cuantice& 4ac" ar $i a#a, ace te eveni!ente din !ecanica cuantic" ar putea " e7plice cu! c!pul bio$izic poate $i *n dou" locuri *n acela#i ti!p, att la locul obiectivului, ct #i al pionului p i/ic& 3rin acea t" !etod" in$or!a%ia poate $i tran !i " de la itul 8I la creierul per oanei ob ervate& 4e $apt, c!pul bio$izic poate $i *n acela#i ti!p *n dou" locuri #i e te capabil " #tie ce vede $iecare tare& 4r& Bell a elaborat o teore!a din !ecanica cuantic" care a$ir!" c" particulele ubato!ice au $otonii care -au ob%inut prin divizarea *n dou" a unei alte ubparticule au $oton vor avea acelea#i caracteri tici, Beore!a lui Bell #i conectivitatea *ntre perec/ile de ubparticule le-a per!i oa!enilor de #tiin%" " tran !it" *n condi%ii de ecuritate in$or!a%ia& 4ac" corpul bio$izic e te un c!p cuantic, atunci cnd e divide pentru a realiza 8I, $iecare co!ponent" va cunoa#te ceea ce perec/ea a din c!pul bio$izic a ob ervat& Bran !i ia cuantic" a in$or!a%iei ar putea e7plica cu! "n4or+a7"a 8I trece de la itul 8I Ccel ob ervatE la pionul p i/ic& 6n !ecanica cuantic", o entitate poate $i *n dou" t"ri di$erite *n acela#i ti!p& -cea ta e te uperi!pozi%ia t"rilor& Natura dual" a realit"%ii a $o t prezentat" *n !ulte c"r%i& Cel !ai $ai!o e7e!plu al ace tui $eno!en e te pi ica lui Sc/rodin'er& A pi ic" e te *nc/i " *ntr-un container per$ect etan#eizat& 6n container e te o cani tr" cu un 'az otr"vitor care e te activat prin *n;u!"t"%irea unui izotop, a c"rui durat" de *n;u!"t"%ire e te e'al" cu cea a perioadei *n care t" pi ica *n container& 4eoarece probabilitatea ca izotopul radioactiv " e de co!pun" #i " tran !it" e!nalul letal pentru eliberarea 'azului otr"vitor e te de 5HT, atunci pi ica are 5HT #an e " upravie%uia c"& 6n " *n con$or!itate cu !ecanica cuantic", pi ica e te de $apt o $unc%ie und" care pn" cnd e te ob ervat" nu e poate pune dac" e te !oart" au vie& -tunci cnd un ob ervator de c/ide containerul #i di tru'e c!pul cuantic al pi icii, care acu! e te conectat la izotopul a$lat *n de co!punere e poate aprecia tarea pi icii& -cea ta arat" cu! e$ectele cubato!ice cuantice pot *ntradev"r " a$ecteze lu!ea real"&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 35

Nici un !ecanici t cuantic nu a du !ai departe rezolvarea proble!ei& 6ntrea'a teorie cuantic" e te dependent" de ecua%ia de und" a lui Sc/rodin'er& 4ezvoltat" din teoria undei, ecua%ia !ate!atic" a $o t de coperit" de .rn t Sc/rodin'er& 6n rela%ia !ate!atic", probabilitatea '" irii unei particule e te dat" de o $unc%ie care e con$or!eaz" principiilor !ecanicii undei& - t$el, c" *n loc ca particula " $ie localizat", ea e te di ipat" *n pa%iu #i e poate nu!ai calcula o probabilitate de '" ire a ace teia *ntr-o anu!it" loca%ie, pn" cnd acea ta e te ob ervat" propriu-zi & .cua%ia con ider" c" eveni!entele cuantice unt nelocalizate, cu !ulte po ibilit"%i poten%iale& Ab ervatorul nu poate " deter!ine ce e$ect va avea o $unc%ie und"& . te ca #i cu! actul ob erv"rii e di ipeaz" *n !ulte $unc%ii und" poten%iale #i pn" la ur!" e $or%eaz" " e !ani$e te nu!ai *n una peci$ic"& 3rin ur!are, *n teorie, *n ti!pul 8I, c!pul bio$izic al pionului p i/ic c"l"tore#te pre %int" avnd ca !odel !ate!atic o ecua%ie und" cuantic" care nu deter!in" o anu!it" pozi%ie, ci probabilitatea de a e a$la *ntr-una din $oarte !ultele po ibilit"%i& 4up" o irea la itul %int" corpul bio$izic al pionului p i/ic poate avea di$icult"%i *n !ani$e tare, a e!enea unei per oane care vrea " e trezea c" dintr-un vi & -ce ta poate $i !otivul pentru care 8I nu apare la oa!enii care nu unt antrena%i pecial& Se !ai poate a t$el e7plica de ce in$or!a%ia 8I poate $i necon i tent" la *nceput, iar apoi bru c apare biloca%ia, cnd -ar p"rea c" pionul p i/ic e te acu! *ntr-un alt loc& 6ntrebarea1 oare c!purile bio$izice utilizate *n 8I nu unt radia%ii .=, ci o nou" $or!" de c!puri cuantice, 4ac" ar $i a#a, ace te eveni!ente din !ecanica cuantic" ar putea " e7plice cu! c!pul bio$izic poate $i *n dou" locuri *n acela#i ti!p, att la locul obiectivului, ct #i al pionului p i/ic& 3rin acea t" !etod" in$or!a%ia poate $i tran !i " de la itul 8I la creierul per oanei ob ervate& 4e $apt, c!pul bio$izic poate $i *n acela#i ti!p *n dou" locuri #i e te capabil " #tie ce vede $iecare tare& 4r& Bell a elaborat o teore!" din !ecanica cuantic" care a$ir!" c" particulele ubato!ice au $otonii care -au ob%inut prin divizarea *n dou" a unei alte ubparticule au $oton vor avea acelea#i caracteri tici& Beore!a lui Bell #i conectivitatea *ntre perec/ile de ubparticule le-a per!i oa!enilor de #tiin%" " tran !it" *n condi%ii de ecuritate "n4or+a7"a. 4ac" corpul bio$izic e te un c!p cuantic, atunci cnd e divide pentru a realiza 8I, $iecare co!ponent" va cunoa#te ceea ce perec/ea a din c!pul bio$izic a ob ervat& Bran !i ia cuantic" a in$or!a%iei ar putea e7plica cu! in$or!a%ia 8I trece de la #irul 8I Ccel ob ervatE la pionul p i/ic& 6n !ecanica cuantic", o entitate poate $i *n dou" t"ri di$erite *n acela#i ti!p& -cea ta e te uperi!pozi%ia t"rilor& Natura dual" a realit"%ii a $o t prezentat" *n !ulte c"r%i& Cel !ai $ai!o e7e!plu al ace tui $eno!en e te pi ica lui Sc/rodin'er& A pi ic" e te *nc/i " *ntr-un container per$ect etan#eizat& 6n container e te o cani tr" cu un 'az otr"vitor care e te activat prin *n;u!"t"%irea unui izotop, a c"rui durat" de *n;u!"t"%ire e te e'al" cu cea a perioadei *n care t" pi ica *n container& 4eoarece probabilitatea ca izotopul radioactiv " e de co!pun" #i " tran !it" e!nalul letal pentru eliberarea 'azului otr"vitor e te de 5H T, atunci pi ica are 5HT #an e " upravie%uia c"& 6n " *n con$or!itate cu !ecanica cuantic", pi ica e te de $apt o $unc%ie und" care pn" cnd e te ob ervat" nu e poate pune dac" e te !oart" au vie& -tunci cnd un ob ervator de c/ide containerul #i di tru'e c!pul cuantic al pi icii, care acu! e te conectat la izotopul a$lat *n de co!punere e poate aprecia tarea pi icii& -cea ta arat" cu! e$ectele ubato!ice cuantice pot *ntr-adev"r " a$ecteze lu!ea real"& Nici un !ecanici t cuantic nu a du !ai departe rezolvarea proble!ei& 6ntrea'a teorie cuantic" e te dependent" de ecua%ia de und" a lui Sc/rodin'er& 4ezvoltat" din teoria undei, ecua%ia !ate!atic" a $o t de coperit" de .rn t Sc/rodin'er& 6n rela%ia !ate!atic", probabilitatea '" irii unei particule e te dat" de o $unc%ie care e con$or!eaz" principiilor !ecanicii undei& - t$el, c" *n loc ca particula " $ie localizat", ea e te di ipat" *n pa%iu #i e poate nu!ai calcula o probabilitate de '" ire a ace teia *ntr-o anu!it" loca%ie, pn" cnd acea ta e te ob ervat" propriu-zi & .cua%ia con ider" c" eveni!entele cuantice unt nelocalizate, cu !ulte po ibilit"%i poten%iale& Ab ervatorul nu poate " deter!ine ce e$ect va avea o $unc%ie und"& . te ca #i cu! actul ob erv"rii e di ipeaz" *n !ulte $unc%ii und" poten%iale )i pn" la ur!" e $or%eaz" " e !ani$e te nu!ai *n una peci$ic"& 3rin ur!are, *n teorie, *n ti!pul 8I, c!pul bio$izic al pionului p i/ic c"l"tore#te pre %int" avnd ca !odel !ate!atic o ecua%ie und" cuantic" care nu deter!in" o $oarte !ultele po ibilit"%i& 4up" o irea la itul %int" corpul bio$izic al pionului p i/ic poate avea di$icult"%i *n !ani$e tare, a e!enea unei per oane care vrea " e trezea c" dintr-un vi & -ce ta poate $i !otivul pentru care 8I nu apare la oa!enii care nu unt antrena%i pecial& Se !ai poate a t$el e7plica de ce in$or!a%ia 8I poate $i necon i tent" la *nceput, iar apoi bru c apare biloca%ia, cnd -ar p"rea c" pionul p i/ic e te acu! *ntr-un alt loc& Biolo'ii pecializa%i *n tudiul celulei #tiu c" 'eno!ul u!an Ccro!ozo!ii care alc"tuie c !aterialul 'enetic u!anE nu con%ine u$icient" in$or!a%ie pentru a tran $or!a !a a celulelor oului $ertilizat, nu!it" bla toci t *n e!brion& C!purile !or$o'enetice bio$izice a i'ura co!utarea pe 'enele peci$ice #i renun%area la altele, *n $unc%ie de pozi%ia lor *n bla toci tul din uter& 4ac" ace#tia e a$l" ln'" a7" *n vr$, ei devin
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 36

celulele oc/iului #i ale e o$a'ului& 4ac" unt *n partea de ;o vor deveni anu , iar dac" unt *n centrul bla toci tului vor deveni tubul di'e tiv& 4ac" unt la upra$a%" vor deveni celulele pielii& C!purile bio$izice p" treaz" in$or!a%ia care va deter!ina ca celule identice " devin" celule din i te!e di$erite, *n $unc%ie de pozi%ia lor& 3rin ur!are, c!pul bio$izic con%ine $oarte !ulte in$or!a%ii care nu unt con%inute *n 'eno!& =ai !ult& c!pul bio$izic poate controla e7pre ia 'enei& A con ecin%" natural" a 8I a $o t dezvoltarea la practicienii 8I a unei evolu%ii *n c!purile lor !or$o'enetice& - e!"n"tor neuronilor a$ecta%i de darLini !ul neural, c!purile !or$o'enetice pot evolua de la con#tienta pri!ar", la niveluri *nalte de con#tient"& 3rin e7er area te/nicilor 8I de c"tre corpul bio$izic, c!purile !or$o'enetice din care e te alc"tuit vor evolua #i vor deveni con#tiente Ccon#tienta pri!ar"E& Cu o practic" lun'", ace te c!puri devin autocon#tiente Ccon#tient" *nalt"E& -ce t proce per!ite ob%inerea unor puternice abilit"%i 8I, dar !ult !ai i!portant, ar putea conduce ca p i-operatorul " $ie capabil " co!ute ace te 'ene *ntre cele dou" pozi%ii on #i o$$& S"n"tatea #i 'erontolo'ia C#tiin%a prelun'irii vie%ii activeE unt in$luen%ate de ace te de coperiri& Bi! 8i$at a dezvoltat 33NI CI!unolo'ia neural", p i/o, paranor!al"E care con t" din $olo irea 8I, a i!%irii de la di tan%" #i a in$luen%"rii de Ia di tan%" pentru dezvoltarea c!purilor !or$o'enetice pre o con#tien%" *nalt"& S-a de coperit c" o 'en" -a c/i!bat natural *n ver iunea a nor!al", la un pacient u$erind de o boal" 'enetic" letal", prin ur!are, 'eno!ul e te upu c/i!b"rii *n corp& Creierul poate 'ndi $"r" a;utorul c!pului bio$izic, dar ace t c!p prin cone7iunile ale cu creierul #i neuronii poate in$luen%a creierul ca #i !intea #i p i/icul& Cercet"rile a upra 8I #i AAB. indic" $aptul c" #i c!pul bio$izic poate 'ndi eparat $a%" de creier #i poate, atunci cnd e te puternic, " devin" con#tient de ine Ccon#tient" de nivel *naltE& -cea ta per!ite un vi lucid, c"l"torii a trale #i percep%ia *ntre'ii vie%i dup" o e7perien%" de !oarte clinic"& =ecani !ul prin care corpul bio$izic *ncepe " dezvolte abilitatea de a 'ndi eparat de corpul $izic e dezvolt" *ntr-un !od a e!"n"tor cu cel din principiul elec%iei naturale a lui 4arLin& -celea#i !i!e, idei #i ac%iuni care e e7ecut" *n !od obi#nuit devin baza c!purilor !or$o'enetice care alc"tuie c corpul bio$izic, *n ter!eni !ai e7ac%i, o !i!" e te o unitate de evolu%ie cultural" care e autopropa'" aido!a unei 'ene Cunitatea 'enetic"E& Ber!enul a $o t introdu *n @976, de c"tre 8ic/ard 4aL<in & *n controver atul "u be t eller Gena egoist. =i!ele pot $i $ra'!ente din idei, li!ba;e, !elodii, linii ale !odei, abilit"%ii, valorii !orale #i e tetice au orice altceva care[ unt de obicei a i!ilate #i tran $erate altora ca atare Cca un *ntre\ Studiul !odelelor evolutive de tran $er a in$or!a%iei e nu!e#te !i!etic"& 3rin practicarea 8I, c!pul bio$izic e dezvolt" dintr-o tare latent" *ntr-una *n are propria con#tiin%"& -pare atunci 8I pontan& -r putea 8I " $ie un c!p bio$izic care e !i#c" *ntr-o realitate paralel"( 4ac" e te a#a cuno#tin%ele noa tre de pre natur" pot $i $oarte li!itate deoarece nu cunoa#te! !ai ni!ic de pre acea t" a doua realitate& -cea ta e te conti'u" cu a noa tr" #i ne e te $"cut" tri!itere la ea prin inter!ediul !ecanicii cuantice& -cea t" realitate paralel" e te ob ervat" *n vi ul lucid #i *n cadrul e7perien%elor AAB. Ce7peri!ente e7tracorporaleE, precu! i *n t"rile de reverie& -bori'enii din -u tralia de%in o !ul%i!e de cuno#tin%e de pre realitatea din ti!pul vi urilor& Spionii p i/ici re*nva%" abilit"%ile pe care le aveau tr"!o#ii no#tri acu! !ii de ani& 8ealitatea cuantic" dep"#e#te lu!ea $izic"& Cnd *nc/ide! oc/ii #i ne i!a'in"! locul *n care ne a$l"!, #i privi! *n ;urul no tru, c!pul bio$izic pe care *l po ed"! *ncepe " $ie con#tient de realitatea cuantic" care e te perec/ea din u!br" a celei pe care o tr"i!& -cea t" realitate din ti!pul vi ului nu e te de natur" .=, e te alc"tuit" dintr-o !ul%i!e de c!puri noi& -ce te e$ecte de c!p unt baza $eno!enelor bio$izice, biotronice #i biopla !atice& 5ata electronic" a p i/otronicii $olo it" de 'uverne pentru aparatele de control al !in%ii #i i te!ele de ar!e a ociate i!uleaz" ace te e$ecte de c!p& 6n $izic", conceptul de dualitate e dovede#te a $i $olo itor *n crierea ecua%iilor di$icile pe care $izicienii le utilizeaz" pentru a de crie realitatea& -#a nu!ita 2teorie a toate9 CBA.E ,o$er" r" pun uri en ibile care nu i!plic" in$ini%ii& .7i t" *n univer D $or%e $unda!entale recuno cute de $izica actual" #i anu!e 'ravita%ia, $or%a electro!a'netic", $or%a lab" #i $or%a tare intranuclear"& 4e a e!enea, ca o $or!ulare a electrodina!icii cuantice -a a;un la teoria uni$ic"rii $or%elor electro!a'netice #i labe *n $or%a 2electro lab"9 care apare la te!peraturi co!parabile cu cele ale univer ului ti!puriu& -cea t" uni$icare a du la teoria c" $or%ele labe, electro!a'netice #i puternice pot $i uni$icate *n 2!odelul tandard al !ateriei9& -ce t !odel e *nc" inco!plet #i e crede c" -ar putea uni$ica *n 2!area teorie uni$icat" a c!purilor9& 4ucnd teoria !ai departe, ea *nc" e7clude 'ravita%ia& Se aduc ipoteze *n $avoarea unei 2t/eorK everKt/in', BA. - care uni$ic" toate $or%ele $unda!entale& A *ncercare de a $or!ula acea t" teorie ar $i, uper'ravitatea au teoria trin'urilor& A realitate din u!br" care e uprapune par%ial cu a noa tr" #i care e te co!pu " din c!puri bio$izice ar per!ite $eno!enele p i, deoarece ace tea e7i t" *n realitatea cuantic"& - deveni con#tient de realitatea cuantic" pare a $i un lucru di$icil& 4aca o!ul e te n" cut urd, !ut #i orb la acea t" realitate care
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 37

e te cauzat" de !i!e, viru#i !entali care vin din lu!ea $izic" !ecanici t", nu!ai introducerea noilor !i!e care de criu lu!ea cuantic" va $ace o!ul con#tient de lu!ea p i& 8ealitatea cuantic" care e uprapune pe te a noa tr" #i care e $ace vizibil" nu!ai la nivel ubato!ic e te de tul de 'reu de *n%ele pn" cnd dezvoltarea 8I #i a r"zboiului p i nu vor $i u$icient de r" pndite #i de popularizate& Fn alt $eno!en analizat *n acea t" lucrare a $o t acela de a $i con#tient *n acela#i ti!p *n dou" locuri& -cea ta e te uperi!pozi%ia cuantic" a t"rilor de pre care -a vorbit !ai *nainte& 3rincipiul uperi!pozi%iei a$ir!" c" dou" c!puri au o e7i ten%" eparat" care per!ite ener'iei con%inute " r"!n" ne c/i!bat" atunci cnd ele unt adu e *!preun"& -ce t principiu $urnizeaz" un r" pun i!plu la dou" din ele !ai di$icile *ntreb"ri care unt di cutate de $izic"1 - Cu! arcinile electrice *#i e7ercit" $or%ele una c"tre cealalt"( - Cu! unt 'enerate c!purile !a'netice( 3rincipiul uperi!pozitiei a$ir!" c" o arcin" #i c!pul "u electric unt dou" a pecte ale aceluia#i lucru& Sarcina apare ca o polarizare a pa%iului c"tre un punct ter!inal al unei upra$e%e, po ibil $erice, care *ncon;oar" un punct a$lat *n centrul arcinii& Supra$a%a nu e te di tinct" de c!pul electric& - t$el, $iecare electron #i Zuar< au o prezen%" e7tin " *n pa%iu& - t$el, pa%iul are o proprietate local" ca $iec"ruia, " *i core pund" o $or%"& A arcin" prezint" o $or%" de Ia oricare din c!purile electrice prezente *n acea loca%ie #i ace te $or%e unt adunate con$or! proce ului de adunare a vectorilor& C!purile !a'netice apar ca !i#c"ri relative ale ,0+ .r"lor electrice unul *n altul& -tunci cnd un curent electric circul" printr-un conductor, c!purile electrice de electroni, care co!pun curentul, e !i#c" cu ace ta *n c!purile electrice ale celorlalte arcini, care co!pun tructura ato!ic" a conductorului& .7i ten%a c!purilor !a'netice con tituie ele *n ele o de!on tra%ie a principiului uperi!pozitiei& -ce t principiu ne per!ite " *n%ele'e! cu! ac%ioneaz" $or%ele la di tan%", 'enerarea c!purilor !a'netice, rezultatul nul al e7peri!entului =ic/el on-=orlcK, cre#terea !a ei #i, ca ur!are, 5n,e'"n"rea cea ului la viteze !ari, tocarea ener'iei cinetice& 3ercep%ia $izic" a corpului !aterial #i 8I tran portat" de corpul bio$izic pot ap"rea i!ultan& -ce t $apt are i!plica%ii erioa e pentru c" de aici rezult" o e7i ten%" eparat" a creierelor noa tre #i a c!pului bio$izic& =ai !ult, $iecare dintre ace tea realizeaz" e7i ten%a i!ultan" a celuilalt& 4r& >erald .del!an, un neuro$iziolo' de ea!", a $or!ulat teoria darLini !ului neural& -ce ta po tuleaz" c" neuronii, care realizeaz" cone7iunile dintre celulele creierului, unt *ntr-o concuren%" prin elec%ia natural"& . te ca #i cu! $iecare celul" a creierului #i $iecare neuron e lupt" pentru e7i ten%" cu celelalte celule #i cu ceilal%i neuroni& Nu!ai cel !ai potrivit va upravie%ui& 6n cazul creierului, nu!ai acele cone7iuni care unt cele !ai $recvent utilizate vor upravie%ui& Cone7iunile alc"tuie c o re%ea neural" a celulelor creierului, care e te con#tient" de ceea ce e petrece *n ;urul ei prin i!%uri& -ce t !odel e te rezultatul tuturor celulelor creierului care lupt" pentru upravie%uire& . te, de a e!enea, un !odel pentru ac%iunile zilnice pe care le *ntreprinde! cu! ar $i pli!batul #i vorbirea& -ce te $or!e ale re%elelor neuronale concureaz" *ntre ele *n cadrul unei $or!e e7tin e tridi!en ionale& 8ezultatul ace tei co!peti%ii e te o per oan" care poate " e7i te, care 'nde#te, are con#tiin%" de ine& -cea ta e te con#tiin%a de nivel *nalt& 3roiectarea con#tiin%ei *n a$ara corpului a $o t, cel pu%in pn" acu!, un $eno!en ubiectiv& 5eno!enele paranor!ale unt prin natura lor vizionare #i e te 'reu de luat o decizie a upra naturii lor& Botu#i, o pri!" concluzie care e poate e7tra'e e te $aptul c" ace te $eno!ene provin din lu!ea cuantic", *n%ele'erea naturii 8I conduce la e7plicarea $eno!enului care per!ite e$ectuarea unor predic%ii de pre co!porta!entul c!pului bio$izic *n 8I& 4e a e!enea, e pot crea pre!izele opti!iz"rii e$ectului 8I prin antrenarea per oanelor " atin'" !ai rapid per$or!an%ele dorite& 6n lucrare vo! prezenta cu! o per oan" poate "-#i ridice in'ur aptitudinile *n do!eniul 8I& 3entru acea ta e te nevoie " e repare !i!ele pe care per oana le-a pri!it *nc" de la na#tere& . te po ibil " e up'rad-eze bio- o$tLare-ul a t$el ca per oana *n cauz" " reu#ea c" " ob%in" !a7i!ul din poten%ialul "u privind piona;ul p i/ic& 3entru acea ta, e te nevoie de o erie de in tru!ente care vor realiza inter$a%a cu ve/iculul bio$izic, a t$el ca " $ie po ibil 8I& A *n%ele'ere e7act" a c!pului bio$izic, care ac%ioneaz" ca o conduit" pentru in$or!a%ia 8I& e te nece ar" a t$el ca per oana *n cauz" " $ie capabil" " *n%elea'" realitatea cuantic", pe care o!ul !odern nu o poate i!%i& 6n 8I, c!pul latent bio$izic Cnu!it de biolo'i c!pul !or$o'eneticE trebuie " e dezvolte pn" la un punct *n care el devine con#tient de ceea ce-l *ncon;oar"& 4r& 8upert S/eldra<e, valori$icnd ideile ale privind c!purile bio$izice care *ncon;oar" or'ani !ul, a elaborat teorie, rezonanei morfice. 6n acea t" teorie, corpuri !or$o'enetice !ediaz" #i controleaz" dezvoltarea #i evolu%ia creaturilor vii #i le tabile#te caracteri ticile care vor $i trecute ur!a#ilor& 4ac" cineva reu#e#te " $ac" ace te c!puri !or$o'enetice "
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 38

$ie con#tiente de !ediul *ncon;ur"tor, e vor putea tabili bazele pentru 8I& -cea ta e te con#tiin%a pri!ar"& Cur urile de 8I a!ericane, care nu porne c de Ia *n%ele'erea ace tor proce e bio$izice, luate @2 ore pe zi, 7 zile din "pt"!n", au nevoie de ti!pul a @8 luni pentru a incalcula autocon#tien%a c!purilor bio$izice de care e te nevoie *n 8I& 6n%ele'erea proce elor invocate per!ite reducerea ace tei perioade prin ob%inerea unor !etode !ai e$iciente de a!pli$icare a c!pului bio$izic natural pre tarea cnd ace ta e te con#tient de ceea ce e *nt!pl" *n ;urul "u& Cnd e a;un'e *n ace t punct, c!pul bio$izic poate $i tri!i de la operator " e7a!ineze locuri *ndep"rtate, 8I e te atunci po ibil& 8I a $o t de !are $olo tr"!o#ilor no#tri *n activit"%ile lor de vn"toare, adunare #i cule'ere a $ructelor, r"d"cinilor etc& In"torii care puteau '" i #i dobor* ani!alele, prin elec%ia natural", aveau #an e !ai !ari " upravie%uia c"& 4e aceea, vn"torii care po edau p i-'ene erau electa%i natural " upravie%uia c" printr-un proce natural& 4atorit" ace tui trecut p i-'enele au cre cut *n acea perioad"& Adat" cu dezvoltarea a'riculturii, acea t" pre iune electiv" a *ncetat " !ai $ie i!portant"& - t$el culturile 2dezvoltate9, a#a cu! e te a noa tr", au pierdut p i-'enele& -bori'enii din -u tralia #i bo#i!anii din de#ertul Cala/ari, care !ai tr"ie c *nc" *n .poca de 3iatr", !ai p" treaz" ace te aptitudini 8I pentru o bun" parte din popula%ie& -rderea #i per ecutarea vr";itoarelor *n .vul =ediu au de electat p i-'enele la $e!eile din Ie t, $"cndu-le !ult !ai rare& Se pare c" b"rba%ii din .uropa unt !ult !ai dota%i dect $e!eile *n do!eniul 8I& -lte culturi care nu au per ecutat vr";itoarele prezint" per$or!an%e 8I, !ai dezvoltate *n rndul popula%iei $e!inine& -cea ta deoarece -a con tatat c" $e!eile au predi pozi%ii de p i-a!pli$icare, caracteri tice e7ului $e!inin& Nu!ai culturile care n-au per ecutat per oanele cu abilit"%i paranor!ale au p" trat un nivel ridicat de p i-'ene& Indienii nord-a!ericani au venerat abilit"%ile paranor!ale, a t$el c" ace#tia au con tituit un depozit valoro pentru ace te 'ene, *n ti!p ce europenii le-au di tru & 5o ta Fniune Sovietic" a e$ectuat cercet"ri *n do!eniul p i-'enelor $oarte !ul%i ani, *n ti!p ce *n anii @97H, a!ericanii de-abia de!arau cercet"rile 2pentru c" a#a $"ceau co!uni#ti9& Cercet"rile ace tora din ur!" e bazau pe per oane dotate cu calit"%i p i/ice #i pe $eno!enele #i !etodolo'ia NeL -'e& NeL -'e reprezenta o !i#care cultural" caracterizat" prin credin%a *n re*ncarnare #i *n a trolo'ie, cu preocup"ri pentru con#tiin%a piritual", !edita%ie, ve'etari ! #i !edicin" /oli tic"& Ca ur!are, a!ericanii au $o t !ai len%i *n *ndeplinirea obiectivelor din do!eniul p i, li!ita%i $iind de !odul de 'ndire din NeL -'e, *n detri!entul unei !etodolo'ii #tiin%i$ice& Spre deo ebire de a!ericani, ru#ii au tudiat do!eniul parap i/olo'ic cu re ur ele a 2H de in titute de cercetare& 3rintr-o evaluare i te!atic" a $eno!enului p i, ru#ii au *nceput " de copere ecretele #tiin%ei paranor!ale& 3 i-'enele din 'eno!ul per oanelor, care participau la cur ul 8I, a$ectau abilitatea ace tor per oane pentru realizarea piona;ului p i/ic& Joe =c=onea'le nu a $o t de acord cu !odul i te!atic de producere a 8I $olo it de In'o <Lann& =c=onea'le 'ndea c" p i-abilit"%ile latente e7i tente *n orice per oan" erau un $actor de cea !ai !are i!portan%" *n ob%inerea per$or!an%ei *n do!eniul 8I& . te adev"rat c" e7i ta per oane care prezint" !ari aptitudini pentru 8I& -cea ta dovede#te c" o!ul are ute de !ii de ani de e7perien%" ca vn"tor-cule'"tor, #i nu!ai cteva !ii ca a'ricultor, perioad" *n care nu -au de electat toate p i-'enele popula%iei& 8"zboaiele !ondiale care au cuturat .uropa au ac%ionat cu o puternic" pre iune electiv" pentru upravie%uirea celor cu p i-'ene& Fr!a#ii celor care au luptat *n r"zboi au !ai !ulte p i-'ene dect ceilal%i au dect ar $i $o t dac" era nu!ai pace& 8evi ta Fortune a con iderat c" per oanele prezente *n top 5HH C.A Cc/ie$ e7ecutive o$$icerE au o p i-intui%ie !ai !are dect !edia& 4e a e!enea ace#tia prezint" reac%ii preco'nitive& Cercet"rile par " indice c" e7i t" p i-'ene pri!are #i ecundare& Cele ecundare unt acelea care $aciliteaz" inte'rarea bio$izic" cu or'ani !ul #i care codi$ic" re%elele neurale cu $unc%ii !ai *nalte pentru a realiza inter$a%a cu ener'ia bio$izic"& Cu alte cuvinte, ace tea u#ureaz" co!unicarea "n4or+a7"e" *ntre c!pul bio$izic #i creier& -ce te p i-'ene ecundare realizeaz" un canal curat *ntre creier #i corpul ener'etic& 3 i-'enele pri!are unt acelea care o$er" capabilit"%i de piona; p i/ic prin natura proteinelor ale c"ror coduri le toc/eaz"& .le ac%ioneaz" ca a!pli$icatori p i/otronici, baterii bio$izice #i alte $eno!ene de nep"trun care unt i!plicate *n proce e bio$izice& . te ca #i cu! corpul unor per oane ac%ioneaz" ca 'eneratori naturali p i/otronici #i realizeaz" tocarea p i-ener'iei& Cu ct o per oan" po ed" !ai !ulte p i'ene, cu att !ai !ult ener'ia bio$izic" e te di ponibil" pentru 8I& Fnele per oane unt 'eneratoare de ener'ie #i unt n" cute cu !a'neti ! ani!al& -nton =e !er a e7plorat ace t $eno!en #i l-a e7ploatat pentru ob%inerea unor per$or!an%e de !a'neti ! natural *n ecolul al PIIlI-lea& Nivelurile !ari de tre bazal ale o!ului actual elibereaz" un torent de /or!oni #i de ti!uli electrici care par " *nc/id" p i-'enele& -cea t" upra olicitare pn" la urin" duce la apari%ia cancerului& 3rin ur!are,
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 39

$eno!enele paranor!ale unt de tul de rare #i nu prezint" repetabilitatea de care e te nevoie pentru veri$ic"ri #tiin%i$ice& - t$el, tre ul ne p" treaz" 2nor!ali9& Co!utarea pe on a abilit"%ilor latente de 8I a $o t o arcin" pe care au trebuit " o rezolve att cercet"torii din do!eniul !ilitar ru e c, ct #i cei a!ericani& 4eoarece tre ul inter$era cu !ecani !ul 8I e te vital ca neuro/or!onii rela%iona%i la tre #i upra ti!ularea electric" care co!uteaz" pe o$$ p i-'enele " $ie coborte la un punct de unde " nu !ai e7ecute in/ibi%ia activit"%ii 8I& Care e te !ecani !ul prin care tre ul inter$era cu 8I( S-a de coperit c" celulele creierului unt conectate direct la i te!ul i!unitar& -tunci cnd 'radul de tre e te !are, creierul, prin cone7iunile ale nervoa e #i prin inter!ediul /or!onilor, provoac" ca o varietate de proteine rela%ionate de tre " $ie eliberate *n corp& Fnele dintre ace tea in/ib" activitatea p i-'enelor& =ai i!portant, t"rile de an7ietate nu per!it intrarea *n tarea teta, de pre care a! v"zut c" e te u#a c"tre paranor!al #i 8I& 3entru e7ecutarea pro'ra!elor 8I e te nece ar a e *nv"%a un nou o$tLare !ental care " devin" !ini!e CobiceiuriE, care " provoace cre#terea raportului e!nal-z'o!ot ale p i-$eno!enelor& In'o SLann a *nc/inat !ul%i ani *ncerc"rilor de a cre#te raportul e!nal-z'o!ot, pe care la oa!enii obi#nui%i l-a apreciat a $i de @5T rat" a acurate%ei, ! conte7tul piona;ului p i/ic& 6nv"%area noilor !i!e pentru eli!inarea ciclului $eedbac< ne'ativ care p" treaz" per oana *n tarea de an7ietate e te de a e!enea vital pentru ini%ierea 8I& *nv"%area ace tor noi !oduri de ac%iune d" po ibilitatea celui care *nva%" te/nica 8I " intre *n tarea teta !ult !ai repede #i !ai e$icient& Noile !i!e pot $i de $olo la incalcularea abilit"%ii 8I, avnd #i rolul de a a!pli$ica proce ul de ini%iere a 8I& 4eoarece !ulte per oane unt tre ante la erviciu, *nv"%area unui i te! de !ana'e!ent al tre ului care va $i de cri *n capitolul ur!"tor poate $i con iderat ca o pri!" etap" a proce ului 8I& -ce ta dezvolt" de a e!enea #i intui%ia, pn" la 'rani%a paranor!alului& -cea t" !etodolo'ie !ai cuprinde te/nicile de eliberare a ener'iei bio$izice, precu! #i cele de dezvoltate a abilit"%ilor 8I& Fn i te! e$icient de $or!are a pionilor p i/ici trebuie " induc" *n tilul de !unc" al oa!enilor utilizarea !i!elor, ceea ce va de c/ide calea ob%inerii abilit"%ilor paranor!ale& 6n !o!entul cre#terii e$icien%ei *n !unc", r"!ne u$icient de !ult" ener'ic bio$izic" pentru 8I& 3rin includerea !i!elor nor!ale care e creeaz" *n proce ul !uncii *n antrenare pentru 8I, per oanele vor practica auto!at etapele preli!inarii ale 8I& .$ectul net al ace tei per$ec%ion"ri e te *!bun"t"%ire a abilita%ilor 8I, ca #i dezvoltarea inteli'en%ei #i a rezi ten%ei la e$ort& =etoda cine!a e te indicat" pentru cur"%area !in%ii unei per oane utiliznd 8I ca i!a'ini *n !i#care, -plicarea ace tei !etode e te pa ul al doilea care ur!eaz" pentru intrarea *n tarea teta& -tunci cnd e ur!"re#te un ecran de cine!a, noi *ncet"! " ne !ai vorbi! nou" *n#ine, el e co!ut" pe o$$ dialo'ul intern, ne*ncetata conver a%ie !ental" pe care o ave! *n capul no tru& :ini#tea !ental" e te un al doilea ini%iator al 8I Cpri!ul e te de obicei rela7area, prin utilizarea te/nicilor de !ana'e!ent al tre uluiE& -ten%ia direc%ional" reprezint" utilizarea direct" a percep%iei #i a i!a'inilor !entale pentru tudierea 8I& Cur"%area !in%ii prin $ocalizarea aten%iei direc%ionale a upra i!a'inilor !entale e te cel !ai puternic !i;loc de dezvoltare a 8I& -ten%ia direc%ional" e te i!ilar" unui la er !ental care $ocalizeaz" con#tienta *ntr-o raz" coerent", care poate utiliza *n *ntre'i!e in$or!a%ia adu " de corpul bio$izic *n ti!pul 8I& Adat" direc%ional" aten%ia, acea ta poate $i utilizat" pentru pionarea unor loca%ii a$late la !are dep"rtare& -ten%ia direc%ional" e va di cuta !ai departe *n capitolul 5& Spionii p i/ici a!ericani au de coperii c" abilitatea de a vedea la di tan%" a lunei cnd $"ceau parte dintr-un 'rup a!pli$ica acea ta& Cu ct erau !ai !ul%i pioni p i/ici *n "rcina%i cu o anu!it" arcin", cu att cre#tea abilitatea de 8I& Cre#tea $oarte !ult rezolu%ia i!a'inilor ob%inute cu att !ai !ult cu cal era !ai !are nu!"rul pionilor p i/ici& Cu ct 'rupul era !ai adaptiv #i di punea de ener'ie bio$izic" !ai !are, cu att cre#tea poten%ialul paranor!al& 3entru cre#terea poten%ialului paranor!al, ru#ii $olo eau 'eneratoare p i/otronice& -!ericanii, *n c/i!b, ub au piciile CI-, $olo eau *n acela#i cop 'rupuri !ari de oa!eni care lucrau *!preun" pentru 8I& -cea ta e datora $aptului c" ace te c!puri bio$izice individuale au calitatea de a e contopi *ntr-un !are c!p bio$izic, care era !ai !are dect u!a p"r%ilor con tituente& -ce t c!p bio$izic de 'rup putea dep"#i re tric%iile 345& 345 C3aranor!al 4a!pin' 5ieldE reprezint" p ic!pul deo ebit de puternic calculat *n popula%ie de c"tre cei ce de%in puterea pentru a reduce abilit"%ile paranor!ale& - t$el e ob%ine un 8I !ult !ai dezvoltat& 4avid =ore/ou e, *n cartea a 1z"oinicul psi ic, vorbe#te c" prin a t$el de !i;loace -a a;un la o acurate%e de 8H T& 3rin conectarea pionilor p i/ici a!ericani pentru opera%iuni 8I, pionii p i/ici *#i conectau c!purile bio$izice pentru a produce un e$ect de 'rup abilit"%ilor paranor!ale& S-a ob ervai c" odaia cu prelun'irea activit"%ii 8I de 'rup cre#te acurate%ea 8I& -cea ta deoarece c!purile bio$izice ale !e!brilor individuali e 2coalizeaz"9 *ntr-o 2!inte9 a 'rupului uni$icat& 8I, a!pli$icat de 'rup, cre#te c!pul bio$izic al $iec"rui pion $izic, de la $unc%ionarea a !or$o'enetic" latent" la con#tienta a upra !ediului Ccon#tiin%a pri!ar"E, atunci cnd e pot de $"#ura activit"%i 8I&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental DH

6n ti!pul liber, -a $olo it 8I de 'rup de c"tre pionii p i/ici a!ericani pentru a ur!"ri ARN-uri #i pentru a e7plora diver e ituri de pe 'lob au din a$ara a& Ji! =arr *n cartea a *genda strinilor $urnizeaz" !ulte "n4or+a7"" *n acea t" direc%ie& .$ectul 2cea de a uta !ai!u%"9 e te o binecuno cut" anecdot" de pre r" pndirea !i!elor prin in$luen%are de la di tan%"& Cu c%i !ai !ul%i oa!eni practica o !i!" Co activitate obi#nuit" au o ac%iuneE, cu att !ai u#oar" devine pentru 'rup& . te un $eno!en ob ervat ca e7i t" un pra' al nu!"rului de per oane au de ani!ale care $olo e c aceea#i !i!", dup" care !i!a devine obicei pentru *ntrea'a ra " au pecie& Cel !ai bun e7e!plu e te cel cu !ai!u%a ;aponez" care a *nv"%at " pele ni ipul de pe orezul "lbatic *n !are& -l%i !e!bri ai tur!ei au copiat acea t" !i!"& Adat" ce o @HH de !ai!u%e au *nv"%at acea t" ac%iune, !i!a re pectiv" a ap"rut *n !od !iraculo #i pe alte in ule, $oarte dep"rtate $a%" de in ula de ori'ine a !i!ei& -cea ta -a *nt!plat c/iar la !ai!u%e care nu -au v"zut #i care nu au intrat *n contact& .$ectele c!pului bio$izic #i interac%iunea a cu c!purile altor !e!bri ai peciilor par " indice c" atunci, cnd e a;un'e la un nu!"r u$icient de !are de c!puri bio$izice, care apar%in unui 'rup unde -a *nv"%at o !i!" nou", orientarea pre acea t" !i!" e r" pnde#te prin telepatie pontan"& -cea ta e te valabil" #i pentru 8I& Cu ct unt !ai !ul%i practican%i ai 8I, cu att le e te altora !ai u#or " *nve%e acea t" activitate& 3ri!ii pioni p i/ici a!ericani petreceau @2 ore pe zi, 7 zile din "pt"!n", ti!p de @8 luni, " *nve%e 8I& -cea t" perioad" -a redu *n prezent la 6 luni& 4e a e!enea, per$or!an%ele de acurate%e care e ob%in *n prezent unt !ai bune dect la pri!ii cur an%i& 8I a devenit !ai u#or de *nv"%at datorit" e$ectului 2cea de-a ut" !ai!u%"9& 6n viitor !ult !ai !ulte per oane vor $i capabile " practice cu ucce piona;ul p i/ic #i cu o !ai !are acurate%e& .S3 a!pli$icat" de 'rup #i telepatia pot, de a e!enea, " a!pli$ice p i-aptitudinile latente ale unei per oane, *n cadrul 'rupului, 8I e dezvolt", iar c!pul bio$izic al individului e a!e tec" cu al 'rupului, ceea ce conduce la a!pli$icarea proce ului& -!pli$icarea de 'rup a c!purilor bio$izice per!ite c!pului bio$izic individual " e dezvolte din tarea latent" C$unc%ionarea !or$o'enetic"E, pn" a;un'e " e realizeze ceea ce *l *ncon;oar" Ccon#tienta pri!ar"E& =ult !ai trziu e poate " devin" autocon#tient Ccon#tient" de nivel *naltE, atunci cnd 8I, telepatia #i percep%ia e7tra enzorial" C.S3E devin obi#nuite& -tunci cnd c!pul bio$izic al per oanei p"r" e#te !intea 'rupului, ace ta *#i pierde tarea a!pli$icat", dar r"!ne cu dezvoltarea con#tientei naturale& Continuarea practicii de a!pli$icare de c"tre 'rup a 8I, telepatiei #i .S3 conduce la o accelerare a ace tei dezvolt"ri, u %inut" prin !intea 'rupului& - t$el per oanele individuale pot a;un'e la !a7i!u! de per$or!an%e privind p i-'enele lor *n cteva luni, nu *n ani cu! -ar a;un'e prin alte !etode& 6n plu , 'eno!ul poate " e c/i!be *n ur!a Sectelor c!pului bio$izic, a t$el c!pul bio$izic a!pli$icat de 'rup poate $i utilizat pentru c/i!barea !aterialului 'enetic al 'rupului pentru dezvoltarea unor noi p i-'ene, Sau, cu! au ac%ionat ovieticii, pentru a in$luen%a de la di tan%" alte per oane, *!boln"vindu-le& 3rin a t$el de =etode, cur an%ii p i-de$icien%i pot a;un'e la o p i-$unc%ionare opti!"& 3rin acea t" te/nolo'ie, orice per oan" poate $i antrenat" *n do!eniul piona;ului p i/ic, indi$erent de !aterialul 'enetic cu care e te ini%ial dotat& -ce te !etode au $o t $olo ite *n in titutele de cercet"ri *n do!eniul p i ale $or%elor ar!ate ale !arilor puteri, precu! #i de corpora%ii i!portante cu! ar $i SonK& .$ectele !en%ionate anterior e7plic" cu! orice 'rup de per oane poate utiliza 8I au .S3 ca un in tru!ent *n cercet"rile ale au pentru a provoca c/i!b"ri $iziolo'ice *n bene$iciul "n"t"%ii #i al lon'evit"%ii& 8I -a dovedit deo ebit de util *n ob%inerea unor in$or!a%ii care nu ar $i $o t po ibil " e ob%in" prin alte !i;loace& Noua !etodolo'ie care va $i prezentat" *n continuare va $i de $olo per oanelor care practic" C8I& prin tilul $olo it de a!ericani au prin tilul ru e c, .8I&

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

D@

CAPITOLUL I; CUM POI DEPRINDE SINGUR METODELE DE ;EDERE LA DISTAN< 6n continuare, prezent"! un '/id co!plet de *nv"%are a 8I& 6n SF- cur urile de 8I co t" *ntre @&HHH #i 7&HHH de dolari pe "pt"!n", iar durata antrena!entului e te de 6 luni& Sunt prezentate protocoalele care per!it publicului lar' acce ul la 8I, $"r" proble!e deo ebite de pre%& Sunt prezentate ele!entele C8I CControlled 8IE, proprii i te!ului a!erican de antrena!ent& Se !er'e *n " !ai departe prin prezentarea protocoalelor avan ate ru e#ti de .8I Ce7tended 8IE& -ce tea din ur!" unt, e pare, cele !ai avan ate protocoale de 8I e7i tente pe pia%"& Cele ce ur!eaz" unt cuprin e *n cur urile co!paniei 3=S C3aranor!al =ana'e!ent SK te!E, $ir!a celebrului Bi! 8i$at care pre'"te#te per oane pentru piona; p i/ic& -cea t" $ir!" e te de $apt pri!a care a $o t *n$iin%at" cu ace t cop *n .uropa& 3=S o$er" #i cur uri 8I prin core ponden%", care *i a;ut" pe cur an%i " a;un'" *n tarea teta de con#tient" nece ar" .8I $"r" a e recur'e la !a#ini bio$eedbac<, ci nu!ai puterea !in%ii& C8I - vederea la di tan%" controlat" C8I a $o t dezvoltat la SBI de c"tre In'o SLann& -ce ta de c/ide o $erea tr" din tarea de con#tient" nor!al", tarea beta, pre ubcon#tient #i incon#tient, din care 8I poate deveni po ibil& 3rotocoalele i te!atizate unt nece are pentru a $ocaliza !intea con#tient" a upra corpului bio$izic, care produce 8I& Cercet"torii a!ericani nu $olo e c ace t corp bio$izic e7i tent *n orice per oan", prin ur!are !etoda lor e te !ai pu%in e$icient"& 4eoarece con en ul co!un al t"rii de a $i con#tient au c!pul paranor!al C345, 3aranor!al 4a!pin' 5ieldE, e te *n *ntre'i!e opera%ional *n a$ara t"rii teta, C8I e te *ncetinit prin $eedbac<-ul ne'ativ care *ncearc" " elibereze paranor!alul din realitate& 3rotocoalele i te!atizate devenite ritualuri unt prin ur!are nece are pentru a p" tra de c/i " $erea tra p i/ic" pre c!pul bio$izic& C8I e te o !etod" in$erioar" .8I& -cea ta deoarece *n C8I pionul p i/ic lupt" *n !od con tant cu 345, *n ti!p ce *n .8I e$ectele 345 au $o t #ter e de c!pul bio$izic al 3"!ntului, cu care pionul $izic e te *n rezonan%"& ER; = /ederea la d"!'an71 e('"n!1 6n .8I, pionul p i/ic e te antrenat " intre *n tarea teta& 6n acea t" tare, $erea tra p i/ic" pre c!purile bio$izice e te de c/i " lar', devenind a t$el o u#" c"tre ace te c!puri& Spionii p i/ici !ilitari, cu! unt 4avid =ore/ou e #i Joe =c=onea'le, au $olo it .8I pentru vedere la di tan%" #i pentru biloca%ie& -cea ta din ur!" e te o tare de 8I analo'" unui vi lucid, *n care pionii p i/ici e i!t ca #i cnd ar $i *n realitate *n ite-ul obiectivului& 6n .8I de tip ru e c, ru#ii $iind con#tien%i de c!purile bio$izice, utilizeaz" p i/otronica pentru a a!pli$ica corpul ener'etic pentru o biloca%ie a!pli$icat"& -cea ta ar $i analo' cu trezirea *ntr-un corp care vi eaz", e7i tnd *n prezent ca un c!p de ener'ie *ntr-o alt" loca%ie& 3"#ind *n corpul bio$izic e per!ite nu nu!ai .8I, dar #i perceperea de la di tan%" #i, !ai i!portant, in$luen%area la di tan%", de care ru#ii erau ob eda%i& 8u#ii unt *nc" lideri !ondiali *n toate do!eniile p i& 4e a e!enea, unt e7per%ii lu!ii *n uciderea la di tan%"& 3entru a *ncepe di cu%ia a upra protocoalelor 8I, prezent"! *n continuare o ver iune i!pl" de C8I, care e poate $olo i *nainte de o ver iune clonat" a .8I ru & Pro'o,oale CR; Iat" protocoalele C8I care unt rezultatul !uncii lui In'o SLann, tat"l a!erican al 8I& .asul l, atunci cnd o per oan" intr" *ntr-o e iune 8I #i i e dau coordonatele obiectivului, e en%a a ceea ce e te v"zut e ob%ine *ntr-o ideo'ra!"& 3e !" ura de $"#ur"rii e iunii, i!a'inile vizuale parvin, iar *n $inal in$or!a%ia analitic"& In$or!a%ii analitice de tipul 2eu cred c" &&&9 trebuie evitate pn" la $r#itul e iunii& :a *nceput trebuie " e di pun" de o bucat" de /rtie #i un creion& Se vizualizeaz" de c/iderea unei $ere tre p i/ice pre obiectiv, care e te de$init prin coordonatele de pe /art"& Fn a i tent care va $urniza $oto'ra$ii nu!erotate *n plicuri *nc/i e va putea $i $olo it ca olu%ie de rezerv"& In !o!entul cnd pionul p i/ic a
2

Conform algoritmilor metodei specialistului Tim Rifat.

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

D2

vizualizat $erea tra p i/ic" cu oc/ii !in%ii, ace ta va *ncepe " c/i%eze pe /rtie ceea ce vede& :iniile #i curbele de enate unt in$luen%ate #i de ceea ce ace ta i!te& -ce ta nu trebuie " e 'ndea c" la ceea ce vede, ci trebuie " c/i%eze pri!ul lucru care *i vine *n !inte& .asul LH per!ite ca datele vizuale #i ob%inute din i!%uri " intre *n con#tiin%" prin $erea tra p i/ic" de c/i " pre obiectiv& 4atele brute din enzoriu! Clocul din creier care prelucreaz" enza%iileE care *n'lobeaz" percep%iile pionului p i/ic ur!eaz" a $i prelucrate $"r" vreun 'nd con#tient de pre ceea ce poate au nu poate $i& Spionul p i/ic prive#te prin $erea tra p i/ic"& Se ob%in i!a'ini i!per$ecte cu u!bre #i $or!e, *n o%ite de unete ciudate& -ce tea nu trebuie " $ie analizate, ci nu!ai li tate& 4e a e!enea, e li teaz" #i pri!ele !iro uri, 'u turi au date tactile care e pri!e c ca i!pre ii& -poi e *n'"duie i!a'inilor !ai puternice " intre *n percep%ie& 4e abia *n $inal vin cele !ai puternice date, i!a'inile cele !ai clare& -ce tea adnce c celelalte in$or!a%ii percepute la *nceput& .asul $H introduce di!en ionalitatea& A privire 'eneral" a upra percep%iilor 8I e te pu " *ntr-un conte7t !ai lar'& -cea ta i!plic" de enarea !ai !ultor i!a'ini din care e poate ale'e cea opti!"& :ucrurile unt *ntructva a e!"n"toare cu !unca unui pictor care e$ectueaz" o erie de de ene i!ple a upra i!a'inilor pri!ite prin $erea tra p i/ic"& -ce tea unt pu e *!preun" cu e!nalele percepute *n 3a ul 2& .asul JH *n care e e$ectueaz" li te cu i!pactul e!o%ional #i e tetic al lucrurilor care vin *n e iunea 8I& Fr!eaz" tan'ibilele #i intan'ibilele de pre care e te con#tient c" e7i t" *n obiectiv, cu! ar $i 2de le!n9 au, re pectiv, 2pa toral9N apoi, trebuie analizat" acea t" li t" de e!nale percepute #i e de eneaz" ceea ce a ob%inut *n 3a ul 3& Se criu i!%"!intele care -au ob%inut din ace te e!nale Ccare au $o t ob%inute prin $erea tra p i/ic"E ln'" ace tea& :i ta e co!pleteaz" a t$el ca " e7pri!e ct !ai e7act obiectivul 8IN in$or!a%ia analitic" ob%inut" va $i prelucrat" pentru a ob%ine 2 c/i%a analitic" $inal",& -cea t" in$or!a%ie a o it odat" cu toate celelalte in$or!a%ii *n cadrul e iunii 8I& Se *n crie ceea ce crede pionul p i/ic c" vede *n concordan%" cu e!nalele percepute #i di!en ionalitatea& .asul MH e *ncearc" *!bun"t"%irea rezolu%iei 8I& 6n acea t" etap" pionul p i/ic !editeaz" a upra $ere trei p i/ice #i vizualizeaz" !"rirea ace teia pentru a produce un canal !ai clar a upra obiectivului& -ce ta *#i i!a'ineaz" venirea unor noi i!a'ini, percepute #i *n%ele e clar& Se reiau pa#ii l pn" la D, de data acea ta cu o !inte proa p"t"& .asul N; *n care e e7ploreaz" i!a'inea tridi!en ional" a obiectivului prin elaborarea unor !odele& Se poate utiliza pla tilin", ni ip au r!"& CR; +on"'or")a' 6n cele ce ur!eaz" prezent"! protocoalele pentru C8I !onitorizat& A per oan" '/ideaz", !onitorul, alta per oan" care ia parte la 8I& =onitorul au '/idul direc%ioneaz" pionul p i/ic c"tre obiectiv #i *i pune o erie de *ntreb"ri& .rotocoale pentru derularea 1! monitorizat ] A per oan" va $i !onitorul, iar alta va $i pionul p i/ic& ] =onitorul prezint" o $oto'ra$ie pe care pionul nu o vede pn" la $r#itul e iunii, ] Se rela7eaz"& 4ac" unt di$icult"%i *n rela7are e vor $olo i protocoalele de rela7are din ur!"torul para'ra$1 ] Spionul p i/ic r" punde la *ntreb"rile pu e de !onitor a upra $oto'ra$iei& =onitorul nu trebuie "-l conduc" pre identi$icarea a ceea ce reprezint" $oto'ra$ia, ci !ai de'rab" trebuie " *nre'i treze ce pune el& 3entru a ob%ine !ai !ult" in$or!a%ie de la pionul p i/ic, !onitorul 3oate " $i7eze un anu!it punct de la care *ncep alte erii de *ntreb"ri& =onitorul pune apoi o alt" erie de *ntreb"ri *n copul de a e7tra'e de la pionul p i/ic ct !ai !ulta in$or!a%ie& E(e+ l. de l"!'1 de 5n're*1r" &" r1! .n!.r" a& 6ntrebare CUE1 Abiectivul *ntunecat( 8" pun C-@E1 3are a $i *ntunecat& 8" pun pentru un alt obiectivC-2E1 Fn pei a; de#ertic& b& 6ntrebare CUE1 Abiectivul e te C-@E1 I"d o vale *ncon;urat" de obiecte& C-2E1 A ca!er" *!pre;!uit" de pere%i& c& CUE1 Abiectivul e te *ntr-o ca!er"( C-@E1 Nu&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental D3

e te

lu!inat

au

*ncon;urat

de

obiecte(

C-2E1 . te un bunc"r ubteran& d& CUE1 6n obiectiv unt obiecte( C-@E1 -r putea $i ni#te vaci pe o p"#une& C-2E1 .7i t" cteva calculatoare *ntr-un bunc"r ubteran& e. CUE1 .7i t" reprezent"ri 'ra$ice *n acel loc( C-@E1 Nu& C-2E1 -r putea $i !onitoare care indic" rularea unui pro'ra! !ilitar, e7i tnd "'e%i #i ni#te $ul'er"turi pe ace tea& f. CUE1 .7i t" vreo parte a obiectivului care !i#c"( C-@E1 Nu& C-2E1 -r putea $i un tren care e depla eaz" *ntr-un tunel ubteran au un di pozitiv dintr-o $abric" de bo!be nucleare cu! ar $i ultracentri$u'ele& '& CUE1 Ce culori i!%i( C-@E1 -r putea $i iarb" verde *ntr-o cen" pa toral"& C-2E1 Containere dintr-un !etal 'ri& /& CUE1 Ce unete auzi( C-@E1 Intul u$lnd printre arborii unei p"duri& C-2E1 -r putea $i %ipetele unor ani!ale in$ectate *ntr-un laborator pentru ar!e biolo'ice dintr-un co!ple7 ubteran& i& CUE1 Ce creaturi vezi *n zon"( C-@E1 3e c!p ar putea $i vaci #i oi& C-2E1 Savan%i *n laborator& ;& CUE1 Abiectivul e te $"urit de o!( C-@E1 Nu, e te o cen" pa toral"& C-2E1 4a, pare a $i un #ir de pe#teri $"cute de o!& <&CUE1 :ocul e te plat au e7i t" obiecte *nalte care do!in" cena( C-@E1 Scena pare a $i *ntr-o vale& C-2E1 Co!ple7ul ubteran e te a cun ub un !unte& l&CUE1 .7i t" !ulte obiecte de acela#i $el, *n acel loc( C- @E1 .7i t" !ul%i arbori #i o !ul%i!e de vaci #i oi& C-2E1 -r putea $i o !ul%i!e de ilozuri cu rac/ete nucleare au biolo'ice, precu! #i un #ir de piloni electrici care intr" ub p"!nt& !& CUE1 .7i t" in tru!ente !ecanice *n locul re pectiv( C-@E1 Nu& C-2E1 -r putea $i avioane de vn"toare Su/oi 27 au ec/ivalentul lor c/ineze c la o baz" aerian" din apropiere& -r putea $i un co!ple7 ubteran de ar!e biolo'ice au nucleare& n& CUE1 .7i t" linii drepte, dru!uri, tr"zi au alte borne( C-@E1 Nu, nu!ai un ru care e var " *ntr-un lac *n centrul cenei pa torale& C-2E1 -r putea $i un aeroport, o #o ea, un tunel lun' de acce *n ubteran au tuneluri de aeri ire& o& CUE1 Ce $or!e de relie$ do!in" cena( C-@E1 Scena e te do!inat" de lacul din centru& C-2E1 -r putea $i ni#te !un%i& p& CUE1 Abiectivul e te ubteran( C-@E1 NF& C-2E1 -r putea $i un co!ple7 ubteran au ilozuri de rac/ete& r& CUE1 Ce $lor" #i $aun" do!in" cena( C-@E1 :acul e te *ncon;urat de o p"#une #i p"dure& C-2E1 =un%ii unt *ncon;ura%i de de#ert, ub !un%i e te co!ple7ul ubteran& & CUE1 Scena con%ine cl"diri( C-@E1 Nu& C-2E1 -r putea $i uria#ul co!ple7 c/ineze c ubteran, pentru ar!e nucleare #i biolo'ice care depoziteaz" ar!e *ndreptate contra SF-& t& CUE1 Intr" *n obiectiv #i raporteaz" ceea ce vezi& C-@E1 -ltceva nu !ai v"d& C-2E1 . te un depozit c/ineze c ubteran de ar!e nucleare #i biolo'ice& O Spionul p i/ic de eneaz" ceea ce ob%ine din activitatea a a upra obiectivului pe o bucat" de /rtie& In e7e!plul anterior, -@ a $o t o cen" pa toral", cu un lac *n centru, *ncon;urat de o p"#une cu vaci, precu!
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental DD

#i o alt" p"#une cu oi, cu o p"durice *ntre cele dou" p"#uni& -2 a $o t un co!ple7 !ilitar c/ineze c a$lat *ntro zon" untoa "& ] Se tra' concluziile a upra activit"%ii de $"#urate& Se repet" activit"%ile anterioare cu o alt" $oto'ra$ie, iar cele dou" per oane *#i c/i!b" rolurile& Red.,erea nivelului de tre pentru de!ararea 8I Stre ul inter$era puternic cu !ecani !ul de 8I& 4e aceea e te o condi%ie nece ar" ca nivelul de tre " $ie ct !ai ;o , pn" la un punct de la care nu co!uteaz" pe o$$ p i-'enele& 3rin ace t !i;loc individul devine con#tient de c!pul ener'etic $olo it pentru 8I& 6n acea ta ec%iune prezent"! un i te! de control al tre ului& 3rin utilizarea ace tui i te! e induce tarea teta de con#tient" de care e te nevoie pentru 8I& 3entru a *ncepe di cu%ia privind c"derea rit!urilor creierului #i intrarea *n tarea teta, e prezint" *n continuare cteva protocoale de rela7are& .rotocoale de rela9are pentru 1! @& -#eaz"-te pe pat& 2& Iizualizeaz"-%i piciorul& 3& I!a'ineaz"-%i ca to%i !u#c/ii piciorului unt rela7a%i& D& Iizualizeaz"-%i 'leznele& 5& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii 'leznelor unt rela7a%i& 6& Iizualizeaz"-%i 'a!bele& 7& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii 'a!belor unt rela7a%i& 8& Iizualizeaz"-%i 'enunc/ii #i coap ele& 9& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii pieptului #i patelui devin rela7a%i& @H& Iizualizeaz"-%i partea de ;o a corpului& @@& I!a'ineaz"-%i ca to%i !u#c/ii din abdo!enul in$erior devin rela7a%i& @2& Iizualizeaz"-%i pieptul #i patele& @3& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii pieptului #i patelui devin rela7a%i& @D& Iizualizeaz"-%i bra%ele& @5& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii bra%elor devin rela7a%i& @6& Iizualiz"-%i cea$a& @7& I!a'ineaz"-%i c" to%i !u#c/ii ce$ei devin rela7a%i& @8& Iizualiz"-%i capul& @9& I!a'ineaz"-%i ca to%i !u#c/ii capului devin rela7a%i& 2H& I!a'ineaz"-te pe o pa;i#te *nverzit"& 2@& Iizualizeaz" iarba& -ude pa "rile cntnd& Si!te oarele pe pielea ta, p"!ntul ub corpul t"u& =iroa e iarba& 22& Iizualizeaz" necazurile tale ie#ind din corpul t"u #i evaporndu- e *n lu!ina oarelui& 23& Si!te oarele c" *%i u!ple corpul cu ener'ia care *%i pal" toate an7iet"%ile pe care le-ai acu!ulat& 2D& Spune-%i c" te i!%i !ai bine dect oricnd& 25& I!a'ineaz"-%i e7perien%ele ne'ative care %i-au creat an7iet"%ile& 26& Iezi vaporii ne'ri din ace te an7iet"%i care unt e7pulza%i din corp #i care unt *nlocui%i cu i!%"!inte pozitive cu! ar $i dra'o tea& 27& -le'e un i!%"!nt nou pozitiv, iar apoi o tare !ental" pozitiv"& Rilnic, repet" i!%irea noilor e!o%ii pozitive& Iizualizeaz"-le cu! eli!in" vec/ile t"ri de an7ietate& -ce te noi e!o%ii pozitive vor $i le'ate acu! de practica 8I& - t$el e va 'enera un ciclu $eedbac< pozitiv& Cu ct practici !ai !ult 8I cu att !ai bine te vei i!%i& 6n continuare prezent"! !odul *n care an7ietatea a$ecteaz" 8I, detaliind tre ul, an7ietatea #i t"rile !entale ale popula%iei& Efectele stresului aspra corpului, creierului i RV Cercet"rile erioa e privind i!plicarea $eno!enelor paranor!ale unt *nc" *n $aza de *nceput *n ve t& =ul%i avan%i re$uz" " cread" c" paranor!alul e7i t", indi$erent de probele adu e *n $avoarea e7i tentei ace tuia& Botu#i 92T din !arele public crede *n e7i ten%a unor $eno!ene paranor!ale, dup" cu! a eviden%iat un onda; recent din =area Britanic& S"n"tatea noa tr" #i !odul de via%" pot $i radical *!bun"t"%ite printr-o
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental D5

erie de !i;loace care deriv" din cercet"rile a upra r"zboiului paranor!al *ntreprin e de uperputeri& =ulte dintre cercet"rile privind prelun'irea vie%ii oa!enilor deriv" din tudiile privind bio$izica din patele 8I #i unt a ociate cu utilizarea cercet"rilor privind r"zboiul paranor!al& 8I e bazeaz" pe pre!iza c" o per oan" poate "-#i proiecteze con#tienta *n a$ara corpului& -cea t" idee nu e te acceptata de !anualele de p i/iatrie, care con ider" c" 2toate 'ndurile #i $unc%iile !entale unt bazate pe proce ele electroc/i!ice din creier9& -cea t" a er%iune vine *n " *n contradic%ie cu proiectele de cercetare paranor!al" care au $o t elaborate *n SF- #i 8u ia& Arme cu microunde pentru controlul mintii folosite n Marea ritanic 3ro'ra!ele trict ecrete de controlul !intii au *nceput, *n prezent, " a$ecteze *ntrea'a popula%ie& .7i t" 3robe care de!on treaz" c" erviciul de ecuritate en'lez =@5 $olo e#te pe car" lar'" aparate de !icrounde a upra cercet"torilor #tiin%i$ici, activi#tilor #i $i'urilor publice, cu copul de in$luen%are electronic" a co!porta!entului au c/iar de ucidere al ace tora& -ce te te/nici au $o t de coperite de ovietici *n anii @96H #i au $olo ite *!potriva a!ericanilor la *nceputul anilor @97H& Se pare c" erviciile de in$or!a%ii en'leze#ti ar $i *ncercat " *ntreac" realiz"rile ru e#ti *n do!eniul r"zboiului p i/ic& . te cuno cut c" radia%ia .= #i c!purile !a'netice pot $i $olo ite pentru *!bun"t"%irea t"rii de "n"tate, atunci cnd e $olo e c $recven%ele, a!plitudinea #i puterea c!pului adecvate& Botu#i a pectele privind *!bun"t"%irea t"rii de "n"tate prin aplicarea !icroundelor .:5-!odulate nu au $o t niciodat" cercetate prin nici un proiect 'uverna!ental ecret au ne ecret& S-a de!on trat c" ace te unde *n condi%ii bine deter!inate realizeaz" e7cita%ia creierului, prin e!nalele coerente pe care le cauzeaz", care produc e$ecte peci$ice *n do!eniul co!porta!entului u!an& 3rintre ace te e$ecte !en%ion"!1 cre#terea i!unit"%ii corpului, inducerea enza%iei de bine, de con$ort #i de $ericire& In locul ace tora, au $o t e$ectuate cercet"ri privind controlul !in%ii unor per oane #i a!enin%area vie%ii ace tora de-a lun'ul a @8 ani de 'uvernare con ervatoare pn" *n @997, iar dup" acea ta au $o t continuate pe ti!pul laburi#tilor *ntr-un #i !ai !are ecret& In prezent, *n =area Britanic $unc%ioneaz" un pro'ra! de control al !in%ii cu !icrounde care $olo e#te !arele public #i e te independent de controlul 'uverna!ental, care utilizeaz" =I5 ca poli%ia lor ecret"& S'"l.l de /"a71 +odern 4a,e oa+en"" *olna/" Fn raport al Ar'aniza%iei =ondiale a S"n"t"%ii prevedea c", *n anul 2H2H, un $ert din popula%ia lu!ii nu va $i "n"toa "& A!ul !ode! tr"ie#te *ntr-un tre per!anent, att al corpului, ct !ai ale al !in%ii, care *l conduce pre di tru'ere& 3racticarea 8I -a con tatat c" produce c"derea nivelului de tre , deoarece nu!ai *n ace te condi%ii abilit"%ile paranor!ale e pot !ani$e ta& Stre ul nu nu!ai c" inter$era cu !ecani !ele de 8I, dar inter$era, de a e!enea, cu i te!ul no tru de i!unitate #i cu alte proce e biolo'ice& Cercet"ri recente, revelate *n =eC /cientist, arat" c" tre ul u!an provoac" c"derea rezi ten%ei la otr"vuri de @&HHH de ori& Sindro!ul 8"zboiului din >ol$ a $o t e7acerbat prin nivelul *nalt al tre ului olda%ilor, care a per!i in ecticidelor or'ano$o $orice #i in;ec%iilor antidot la 'azele, care ac%ionau a upra i te!ului nervo , care li e d"deau, " treac" bariera corp-creier, cu rezultatele neurolo'ice ne$a te care au ur!at& 3rin ur!are, e te vital ca nivelul de tre #i an7ietatea " $ie coborte pentru a e evita uper enzitivitatea la a'en%ii c/i!ici !oderni de care unte! per!anent a're a%i, care provoac" o 'a!" !are de necazuri *ncepnd cu aler'iile, a;un'nd la cancer& 3roce ul de activare a abilit"%ilor 8I reduce nivelul neuro/or!onilor din corp #i $urtuna de upra ti!ulare a i te!ului nervo care ne orbe#te pentru 8I& =ai !ult, ne cre#te rezi ten%a de !ulte ori la to7inele c/i!ice la care unte! e7pu#i&

S1 ne 4a,e+ no" 5n&"ne +a" !1n1'o&" Se pare c" pentru a *ncepe " $ii "n"to trebuie " '" e#ti o cale de a $i rela7at toat" ziua& Adat" ace t lucru realizat, corpul no tru devine rezi tent nu nu!ai la to7inele c/i!ice, dar #i Ia poluarea electro!a'netic" #i radia%ia ionizant"& Nu!ai *n ace te condi%ii, 8I poate $i po ibil", *nv"%nd protocoalele ru e#ti de 8I, ace tea au un e$ect $oarte bun a upra corpului, de care poate bene$icia nu nu!ai per oanele intere ate *n piona; p i/ic& Cu !ulte !ii de ani *n ur!", a $o t creat" !edita%ia pentru a c"dea nivelul de tre bazal, *nc" de atunci, tr"!o#ii no#tri au ob ervat c" tre ul inter$era cu activit"%ile parap i/olo'ice& 3rin !ai !ulte *ncerc"ri, !ulte oldate cu in ucce e, precede orii no#tri au *nv"%at " incalculeze t"rile de con#tient" care conduc ia activit"%i paranor!ale, *n ti!purile !oderne, i te!ele antice de !edita%ie unt *nc" utilizate, deoarece nu di pune! de alte te/nici care " induc" ace te t"ri&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental D6

Se pune a t$el *ntrebarea dac" nu e7i t" #i alte !etode de rela7are, care "-l $ac" pe individ !ai rezi tent la tre & Spionii p i/ici e7peri!enta%i par " $ie *n tarea teta de con#tient" *n ti!pul e7ecut"rii 8I& 4ac" -ar reu#i provocarea ca $recven%a creierului " treac" *n tarea teta, acea ta ar i!plica nu nu!ai cre#terea capacit"%ilor 8I, dar -ar ob%ine #i un i te! de !ana'e!ent per$ect al tre ului& O*7"nerea !'1r"" +en'ale de ,are e!'e ne/o"e en'r. R; -#a cu! -a !en%ionat anterior, ar!ata a!erican" avea nevoie @8 luni de tudiu continuu #i de antrena!ent pentru dezvoltarea capacit"%ilor 8I la pionii lor p i/ici& -cea ta e datora $aptului c" era nevoie de o lun'" perioad" de ti!p pentru a aduce creierul *n tarea bazal" teta, *ntruct te/nolo'ia parap i/olo'ic" avut" la di pozi%ie era pri!itiv"& 8e%eaua neural" din creier e te a#a de condi%ionat" de con en ul co!un, care a provocat p"larea anti-p i a creierului, *nct e te nevoie de @8 luni pentru a recon$i'ura, pentru a putea realiza activit"%i 8I& *nv"%area accelerat" a 8I are nevoie de un i te! de !ana'e!ent per$ect al tre ului, pentru a contrabalan a an7ietatea epide!ic" #i bolile !entale ale lu!ii !oderne #i " o$ere po ibilitatea reducerii ti!pului pentru c"derea $recven%elor creierului& .7i t" doi $actori i!portan%i care ridic" nivelul de tre al o!ului& -ce#tia unt upra ti!ularea i te!ului nervo #i ac/izi%ionarea unor !i!e ne'ative care de'radeaz" per$or!an%a u!an"& Cercetarea privind !odurile de per$ec%ionare a cuno#tin%elor noa tre a upra 8I trebuie " e direc%ioneze pe reducerea nivelului de tre al creierului, precu! #i pe tudierea celor doi $actori !en%iona%i anterior& - t$el, e va reu#i reducerea nivelului de tre pn" la inducerea *n tarea al$a au teta& Se va reu#i a t$el, ob%inerea unei !etode care accelereaz" *nv"%area 8I& Noile puteri ale !in%ii a upra !ateriei unt per!i e nu!ai cnd creierul e te *n tarea teta, tare *n care e a$l" *n !od nor!al nu!ai cei cu$unda%i *n tarea de !edita%ie pro$und"& -cea ta e te opti!" pentru *nt"rirea i te!ului i!unitar #i *nl"turarea bolilor p i/o o!atice& Or$an")a7"" de !'re! C/iar *n ti!pul de $"#ur"rii proce ului, cantit"%i !ari de tre inter$era cu pionul p i/ic& -cea ta e datoreaz" $aptului c" proce ele !entale $unc%ioneaz" *n cadrul unor cicluri $eedbac< ne'ative, care-i de'radeaz" calitatea de a $unc%iona adecvat& -ce te pro'ra!e !entale #i !i!e ne'ative unt poten%ate de or'aniza%iile *n care lucr"!, deoarece #e$ii #i oa!enii lor e7ternalizeaz" ace te !i!e ne'ative la locul de !unc"& Ar'aniza%iile, prin ur!are, u$er" de boala tre ului u!an #i de o !ul%i!e de !i!e a ociate, dar pe o car" !ai !are& .le ne in$ecteaz" cu an7iet"%i, ceea ce provoac" la indivizii care !unce c *n ace te or'aniza%ii tre ul, care la rndul lor, *l tran $er" Culturii or'aniza%iei& Boate ace tea conduc la $aptul c"1 o per oan" care ar dori " *nceap" 8I #i e te con tant condi%ionat" la locul de !unc" trebuie " cape de tre ul care in/ib" 8I& Societatea noa tr" e te prin ur!are !enit" nu nu!ai " bloc/eze abilit"%ile de!on trabile de p iactivit"%i, dar, de a e!enea, " ave! un randa!ent lab la locul de !unc", " *!b"trni! rapid #i " ne $ac" u ceptibili de boli p i/o o!atice, *n $apt, 9HT din bolile actuale unt indu e p i/o o!atic& =ediul no tru, *n care tr"i!, induce tre ul, e te o lu!e a an7iet"%ii, *n care to%i unte! $or%a%i " ne dep"#i! li!itele $izice #i p i/olo'ice& Nu e de !irare c" abilitatea de a ne vindeca in'uri corpul de boli !a;ore e te aproape necuno cut"& -ce te niveluri *nalte de tre bazal ale o!ului !odern elibereaz" un torent de neuro/or!oni #i ti!uli electrici, care co!ut" pe o$$ ace t proce de autovindecare& -cea ta *n ea!n" c" re!i ia pontan" a condi%iilor, care a$ecteaz" via%a, datorate $eno!enelor paranor!ale ubcon#tiente au vindec"rii p i/ice e te rar *ntlnit" *n rndul popula%iei #i, de aceea, *i lip e#te repetabilitatea de care e te nevoie pentru veri$ic"ri #tiin%i$ice& S"!'e+ de +ana$e+en' al !'re!.l." . te nevoie de dezvoltarea unor te/nici puternice care " incalculeze niveluri de tre bazai coborte pentru 8I& Fn i te! de reducere a tre ului, avnd ca cop reducerea $actorilor de tre care ne provoac" *!boln"viri, poate 'enera evolu%ia *n do!eniul bio$izic care poate elibera p i-activit"%ile cu! ar $i 8I #i " co!ute pe o$$ onco'enele #i 'enele a$late *n le'"tur" cu ace tea pentru a provoca cancer #i alte boli 'enetice& -ce te te/nici pot $i aplicate #i or'aniza%iilor #i !ana'erilor ace tora care e re!arc" prin t"rile de an7ietate pe care le induc& Fn i te! de reducere a tre ului nu nu!ai c" a i'ur" "n"tatea o!ului #i *ncetine#te *!b"trnirea a, dar reu#e#te " crea c" per$or!an%ele ace tuia& M"+ele = /"r.&" +en'al" 4e a e!enea, e te nece ar " e opti!izeze !i!ele Cviru#ii !entaliE pe care o per oan" le-a ac/izi%ionat #i care *i provoac" boli& =i!ele reprezint" *n $apt o$tLare-ul !ental care !odeleaz" re%elele
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental D7

neurale ale o!ului *n !oduri unice& Iorbirea unei li!bi, conducerea unei !a#ini, !odul de co!portare la !a ", toate ace tea unt !i!e pe care le *nv"%"! #i care ne $ac u!ani& S-a ob ervat c" un !are nu!"r de !i!e pe care le ac/izi%ion"! *n via%a noa tr" de'radeaz" capacitatea !ental" #i $izic"& 3rin ur!are e te nevoie de o li tare a !i!elor ne'ative care trebuie " $ie eradicate, *n copul eliber"rii ener'iei bio$izice de care e te nevoie pentru a *n "n"to#i corpul, "-l p" treze *n $or!" #i " rezi te proce ului de *!b"trnire& =i!ele unt $oarte conta'ioa e #i nu pot $i eradicate cu u#urin%" odat" ce au intrat *n con#tient"& 3ute! cita ca e7e!plu $u!atul, care odat" devenit obicei e te 'reu de topat& - t$el ace te !i!e ne'ative pot reveni la upra$a%" dac" nu unt *nlocuite cu unele pozitive, *n capitolul ur!"tor vo! prezenta o li t" cu !i!e pozitive i!ple care *!bun"t"%e c $olo irea c!purilor bio$izice latente& .$ectul utiliz"rii ace tor !i!e pozitive e te c" reu#e c " crea c" poten%ialul u!an, per!i%nd per oanei care le $olo e c "-#i *!bun"t"%ea c" abilit"%ile de in$luen%are de la di tan%" C33NI - i!unolo'ia paranor!al", p i/o-neural"E #i alte abilit"%i latente& -ce te !i!e pozitive reduc, de a e!enea, nivelul bazai al neuronilor de tre #i activitatea lor electric" a ociat"& Boate ace te con iderente -au !aterializat *ntr-o te/nolo'ie care per!ite operatorului 8I nu nu!ai " pioneze p i/ic, dar #i "-#i controleze reac%iile la tre , a t$el ca " rezi te *ntr-un !ediu care *i $ace pe oa!enii nor!ali bolnavi $izic #i !ental& Pro'o,oale R; en'r. 5n,e erea ER; 6ntr-o ca!er" lini#tit" rela7eaz"-te *ntr-un $otoliu con$ortabil& Ftilizeaz" protocoalele de rela7are care au $o t li tate anterior& Adat" intrat *n tarea de rela7are, care apare dup" ce -a e7ecutat *ntre'ul protocol de rela7are, e poate de!ara procedura ru ea c" .8I& . te indicat " *nre'i trezi pro'ra!ul de rela7are #i alte p"r%i ale protocolului .8I, a t$el ca " a cul%i in truc%iunile cu oc/ii *nc/i#i& Iizualizeaz"-te repetnd ur!"toarele !i!e 8I& M"+ele a("o+a'",e ale R; Scopul e te de a-%i !ani$e ta *ntre'ul poten%ial *n tine *n u%i& @& Brebuie " ne identi$ic"! poten%ialul adev"rat, care e te !a cat au inco!plet datorit" $iltr"rii prin creier #i i!pri!"rii de c"tre !ediu a !i!elor ne'ative, care corupe #i *!piedic" o percep%ie bun"& .li!in" ace te !i!e pentru a te vedea cine e#ti *n realitate& Fn pion p i/ic vede nu!ai realitatea total"& 4in p"cate noi di pune! de un anu!it nu!"r de !i!e care *!piedic" $unc%ionarea paranor!al"& 3ercep%ia noa tr" a$ecteaz" realitatea #i vicever a& Fn pion p i/ic tr"ie#te *n realitatea total"& -cea ta e te o tare de percep%ie per$ect" *n care realitatea nu e te co!pro!i " de !i!e ne'ative au de preconcep%ii de pre cu! 'nde#ti c" e#ti& -ce te !i!e ne'ative recon$i'ureaz" re%elele ne'ative ale creierului pentru a bloca toate $eno!enele paranor!ale& Con#tienta de 'rup de$ine#te realitatea de 'rup& Fn pion p i/ic trebuie " ia " din percep%ia de 'rup #i prin ur!are din realitatea 'rupului& =i!ele nu nu!ai c" di tor ioneaz" re%elele neuronale, dar #i repro'ra!eaz" c!purile bio$izice latente a t$el c" ele unt decuplate, *ntrea'a lucrare *n $apt e te dedicat" !odului *n care p"r" i! percep%ia de 'rup pentru a realiza activit"%i de 8I& C/eia !a'ic" a ucce ului e te cunoa#terea bio$izicii& Adat" ce ai perceput realitatea ne$iltrat" $"r" preconcep%ii de pre ceea ce po%i $ace #i nu po%i $ace, atunci e#ti capabil " p"r" e#ti con en ul co!un& 3"r" ind $lu7ul con#tientei de 'rup po%i " *ncepi " apreciezi poten%ialul a cun & 8I e te atunci acce ibil individului& Cunoa#terea adev"ratului eu #i cu! " po%i " utilizezi p i-abilit"%ile e te copul te/nolo'iei 8I& 2& Ca un e7erci%iu introductiv, trebuie " te rela7ezi& 2&@& Cu oc/ii !in%ii i!a'ineaz"-%i con#tienta $i7at" pe propriul creier& 2&2& Iizualizeaz" cele trei zone di$erite ale creierului - corte7ul, i te!ul li!bic #i creierului reptilian - ca trei cercuri concentrice avnd *n centru creierul reptilian ca $iind conectat !"duvei pin"rii& 2&3& Iizualizeaz" c!pul t"u bio$izic devenind din ce *n ce !ai puternic ab orbindu- e *n creier, cone7ndu- e cu celulele creierului& -ce t proce pre'"te#te c!purile bio$izice " interac%ioneze cu creierul t"u la un nivel !ai *nalt dect c!purile !or$o'enetice& I!a'ineaz"-%i un c!p bio$izic ca o $anto!" care ab oarbe creierul t"u& Cele trei cercuri concentrice ale creierului idealizat devin aturate de ener'ia c!pului bio$izic& Bu a#ezi $anto!a *n !a#in"& 2&@& Iizualizeaz" un c!p ener'etic care *nvele#te corpul t"u, c!pul bio$izic care e te conti'uu cu cel $u'e devenind i!pre'nat cu cele trei !i!e ale 8I& 3re'"te#te-%i creierul pentru activitatea 8I& - t$el *%i pre'"te#ti !a#ina pentru 8 I& 3& =ecani !ele 8I&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental D8

Adat" ce t"pne#ti e7erci%iileN de !ai u , e te !o!entul "-%i tri!i%i con#tientul bio$izic *ntr-un loc pe care *l '" e#ti de intere & 3&@& 4in tare rela7at", vizualizeaz"-te tri!i%nd corpul bio$izic c"tre obiectiv, locul de intere & -ce t obiectiv va $i un loc pe care *l #tii ca #i cnd ai antrena corpul bio$izic " ur!eze co!enzile tale #i "-@ antrenezi pentru 8I& A i!a'ine !ental" bun" e te cea a corpului ener'etic din $il!ul G ost *n care 3atric< SLaKze e te o!ort #i e re'" e#te *n $or!a c!pului bio$izic& A $anto!" poate c"l"tori oriunde dore#te #i poate vedea ceea ce e *nt!pl" acolo& 3&2& 3ri!ul pa *n proce area in$or!a%iei pe care o tri!ite c!pul bio$izic *napoi c"tre creierul t"u e te li tarea replicilor perceptuale, pe care le ob%ine! cnd *ncerc"! " vede! la di tan%" un anu!it loc de intere & 4e e7e!plu1 - Si!% ^ 3ercep%ie - tactil ^ u!ed ^ ni ipo - unete ^ /o/ote de r ^ adierea vntului - vizual ^ *n orit ^ alba trul !"rii -du-%i a!inte " li tezi datele nonvizuale la *nceput, deoarece acea t" in$or!a%ie do!in" aten%ia atunci cnd o $i7ezi pe obiectiv& - t$el noi pute! " li t"! atributele itului perceput de la di tan%", a t$el c" pute! con trui o i!a'ine cu a;utorul oc/ilor !in%ii a upra a ceea ce e te acolo, *n cazul anterior, obiectivul a $o t o pla;" ni ipoa " din Bourne!out/ pe ti!pul verii, *ntr-o zi *n care vntul u$la din pre ud-ve t& Se pot $olo i protocoalele de 8I !onitorizat pentru a a;uta la con truirea replicilor perceptuale& 3entru acea ta e te nevoie " ai o per oan" care " te '/ideze prin .8I ca !onitor& D& 6n ace t e7erci%iu i!a'ineaz"-%i un loc pe care *l #tii bine& -ce ta ar putea $i locul t"u de !unc"& 8epet" vizualizarea de la di tan%" a locurilor actuale& -ce t e7erci%iu antreneaz" con#tientul bio$izic " devin" con#tient de locuri *ndep"rtate& 4e a e!enea, ridic" con#tientul bio$izic de la tarea !or$o'enetic" latent" la auto-con#tien%"& Cu alte cuvinte, antrenezi c!purile bio$izice " devin" con#tiente de lu!ea e7terioar"& Iizualizeaz"-te pli!bndu-te *n ;urul ace tui loc, tudiind detaliile cu a;utorul con#tientului bio$izic& Noi *ncepe! " antren"! con#tientul bio$izic " caute p i/ic loca%ii dep"rtate& Ne p" tr"! $i7area pe 8I #i *ncepe! " control"! ce e te acolo, ru'nd pe cineva " pun" unele lucruri *n alte locuri dect cele obi#nuite, a t$el c" pute! " antren"! con#tientul bio$izic " *ncerce " dea de ele& 3rin ace t e7erci%iu e $ace o introducere lent" la pionarea $izic" a unui loc de pre care e di pune de o bun" cunoa#tere& 6n ace t e7erci%iu noi ob erv"! per oane *n ca ele lor& 6n e7ecutarea ace tei te/nici, pionul p i/ic prive#te o $or!" tr"lucitoare, care e te c!pul ener'etic al per oanei& 8ela7eaz"-te& Bri!ite-%i con#tientul bio$izic c"tre ca a per oanei #i vneaz" prin ca!ere pn" i!%i au vezi prezen%a lor& Adat" ce ai ter!inat e7erci%iul pute! " un"! " vede! dac" ce a! v"zut e te corect& 7& 3ute! de a e!enea " privi! per oana ca un c!p de ener'ie& 6n practica 8I cau%i o pat" de lu!in" *n ca a lor, nu neap"rat o i!a'ine $izic" a acelei per oane& Co!par" #i deter!in" care e te cel !ai bun !od de localizare a cuiva& -ce ta e te un e7erci%iu preli!inar care dezvolt" capacitatea de vedere bi$unc%ional" a c!pului no tru bio$izic 8I& -cea ta *n ea!n" c" percep%ia noa tr" 8I poate privi la lucruri ca obiecte $izice au poate privi la c!pul ener'etic Ca pecte bio$izice au p i/otroniceE& 3entru un pion p i/ic, o per oan" are dou" i!a'ini, cea $izic", cea obi#nuit", #i cea bio$izic", cea a c!pului ener'etic& Cea pe care o privi! depinde de inten%iile noa tre& 8& -ten%ia& 4in pri!ele e7erci%ii te vei lovi de proble!a acurate%ei& In'o SLann a declarat c" la per oanele neantrenate o acurate%e de @5T e te nor!al"& 4ac" reu#e#ti "-%i *!bun"t"%e#ti acea t" acurate%e *n 8I, atunci ai reu#it " cre#ti nu!"rul de p i-'ene au e#ti *n cadrul unor cur uri de 8I& 3entru *!bun"t"%irea acurate%ei trebuie " rezolv"! proble!a tre ului& _-#a cu! a! v"zut, tre ul cauzeaz" o aten%ie /aotic", di tru'e poten%ialul 8I, nea'" e$icien%a !ental" #i cre#te entropia i te!ului bio$izic& 4eoarece corpul #i !intea unt le'ate, /ao ul #i epararea *n acea t" inter$a%" cauzeaz" boli #i bloc/eaz" 8I& 3ri!ul pa e te de a opti!iza i!a'inea per onal" de pre ine #i de a c/i!ba reac%iile la ti!ulii de !ediu, *n dorin%a de a t"ia /ao ul Cdi tru'erea entropic"E& 8&@& In ace t e7erci%iu te rela7ezi #i te vizualizezi *ntr-un !od adecvat& Cu oc/ii !in%ii *ncepi " li tezi caracteri ticile tale individuale #i reac%iile e!o%ionale la diver e itua%ii& Carateri tici pozitive1 Caracteri tici ne'ative1 !unc" a idu" ^ tre at
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental D9

de!n de *ncredere !ode t

^ u#or de !niat ^ a!bi%io

:i ta de !ai u reprezint" o per oan" i!a'inar" care 'nde#te de pre ine *n "#i& -ce t e7erci%iu e te i!portant deoarece te $ace con#tient de tine *n u%i #i *ncep "-%i $ie trezite c!purile bio$izice din $unc%ionarea !or$o'enetic" pre con#tientizarea unor loca%ii *ndep"rtate, *n ace t proce , ace te c!puri devin con#tiente de tine& . te de a e!enea i!portant ca tu " devii con#tient de pro'ra!ele !entale din capul t"u, a t$el ca " po%i cur"%a $iin%a ta de nu!eroa ele !i!e ne'ative care *l $ac pe o! li!itat *n capacit"%ile ale, a t$el c" noi nu pute! " de $"#ur"! 8I a e!enea cu! tr"!o#ii no#tri vn"tori-cule'"tori o $"ceau& Brebuie " deveni! con#tien%i de ace te !i!e a t$el ca " le pute! opti!iza pentru 8I& 9& *n ace t e7erci%iu *ncepe repro'ra!area ta cu noi !i!e #i o$tLare prin luarea deciziei a ceea ce dore#ti " $ii #i ceea ce nu dore#ti " $ii&

C. 4A8.SC S` 5IF1 - un pion p i/ic - e!patic - intuitiv

C. NF 4A8.SC S` 5IF1 un orb p i/ic incon#tient a ceea ce i!t per oanele din ;urul !eu incapabil " cite c lu!ea

:i ta anterioar" e te un e7e!plu de ceea ce o per oan" nor!al" poate " e pro'ra!eze& @H& 6n ur!"torul e7erci%iu *ncepi " vizualizezi c" di pui de abilitatea de a $i con#tient de c!purile tale bio$izice& Iizualizeaz" c!pul t"u 8I, a e!"n"tor cu al unei $anto!e& -ce ta p"r" e#te corpul #i c"l"tore#te pre loca%ia pe care ai /ot"rt-o& @H&@ Bu po%i proiecta c!pul t"u 8I *n a$ara corpului& Iizualizeaz"-l p"r" ind corpul #i e7a!innd ca!era *n care te a$li din punctul "u de vedere& @H&2 C!purile tale bio$izice vor deveni con#tiente de eveni!ente ce e petrec la di tan%"& Iizualizeaz" c!pul t"u 8I plecnd din corpul t"u, !er'nd pre locul pe care @-ai ale & 3rive#te ceea ce vezi acolo, ceea ce e *nt!pl" la acea loca%ie *ndep"rtat"& @@& 6n ur!"torul protocol e $olo e#te !uzic" baroc& Cercet"torii parap i/olo'i din e t au de coperit c" acea t" !uzic" lent", repetitiv", rit!ic" aduce *n !od natural a cult"torul *n tarea al$a& In acea t" tare, creierul $unc%ioneaz" !ult !ai e$icient& 3rin acea t" !etod" li!bile tr"ine pot $i *nv"%ate *n #a e "pt"!ni& @@&@& Adat" ce di pui de ace te colec%ii de !uzic" baroc, a cult" !uzica *n ti!p ce repe%i protocoalele @-@H& Ab erv" cu! e$icien%a 8I e *!bun"t"%e#te #i c" *%i e te !ai u#or " contactezi c!purile bio$izice& =uzica baroc dezvolt" re%elele neuronale care $unc%ioneaz" *n tare al$a #i printr-un proce de $eedbac< pozitiv conduce creierul operatorului ele 8I " $ie conectat *ntr-un !od care per!ite vederea p i/ic"& -cu! e poate introduce pri!a re'ul" a 8I1 cu c undele creierului sunt mai ,oase, cu att mai eficient este funcionarea cmpurilor "iofizice. -cea ta e datoreaz" $aptului c" $recven%e ;oa e con u!" pu%in" ener'ie care va ti di ponibil" pentru 8I& @@&2& =uzica baroc, continund " e aud" *n urdin", va *ncepe antrena!entul *n tarea al$a& -ce ta va $acilita 8I a oric"rui it de intere & 3rin acea t" !etodolo'ie e poate *ncepe cre#terea 8I de la @5T acurate%e, de care dau dovad" operatorii neantrena%i& @@&3& -le'e un loc pentru 8I care te intere eaz" #i *ncepe " prive#ti pentru orice lucru care atra'e aten%ia con#tientului bio$izic& 3rin locurile 8I care te intere eaz", aten%ia ta e te p" trat" la un nivel *nalt, care *i a!pli$ic" e$icien%a& 3" treaz" un ;urnal al 8I #i ob erv" pro're ele pe care le $aci, pe !" ur" ce *%i per$ec%ionezi te/nica& @2& 8epet" apoi practica pentru cre#terea acurate%ei1 pri!a dat" utilizeaz" 8I pentru a '" i o per oan" *n ca a a, apoi tele$oneaz"-i pentru a vedea ct ai $o t de e$icient& @3& -poi, roa'" un prieten " a cund" un obiect *n ca a a #i utilizeaz" 8I pentru a-l '" i& @D& Ftilizeaz" 8I pentru a c"l"tori pre o loca%ie a$lat" la di tan%" #i prive#te pentru detalii pe care " le po%i controla cnd vei $ace o vizit" *n acel ite& @5& 6n $inal, 8I $eno!ene ciudate, locuri au alte lucruri de intere pentru tine& ER; a/an!a'
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 5H

3entru activit"%i de tip .8I avan at e te nece ar" tarea teta& Ab%inerea ace tui nivel de rela7are olicit" apelarea la te/nici peciale& -tt a!ericanii, ct #i ru#ii care practic" .8I utilizeaz" bio$eedbac<-ul #i+ !onitorizarea ..> pentru atin'erea ace tei t"ri& 3rezent"! *n continuare o te/nic" pecializat" de atin'ere a t"rii teta $"r" bio$eedbac< electronic& S"!'e+.l de !'re! al ,re"er.l." :a *nceput " analiz"! proce ele relative la tre care $ac ca diver e per oane " atin'" cu di$icultate t"rile de rela7are al$a #i teta& 6n creier, vec/ile #i noile tructuri unt *ncorporate *ntr-un !ecani ! prin care or'ani !ul poate r" punde la tre & Structura creierului e te le'at" la tructurile reptiliene care unt !o#tenite din cele !ai vec/i ti!puri& 4in i te!ele neurolo'ice ale reptilelor au evoluat tructurile creierului !a!i$erelor, cele !ai avan ate zone ale creierului& Structurile reptiliene unt *n'lobate *n i te!ul li!bic care la rndul "u e te *ncon;urat de corte7& -ce te trei tructuri !a;ore ale creierului unt conectate inti! *ntre ele& Interac%iunile ace tora controleaz" tarea noa tr" de tre & -ce t i te! e te activat de orice ti!ul care e te perceput ca o a!enin%are& Noile !i!e, cu! ar $i cele le'ate de *nv"%area unei noi !e erii, au un e$ect i!ilar a upra i te!ului de tre din creier& Cu! are loc de'radarea $iziolo'ic" !ediat" de tre a abilit"%ilor noa tre $izice, !entale #i bio$izice( -ce t proce *ncepe cu locus ceruleus. care e te o parte din creierul reptilian& Co!porta!entul ritual, aderen%a la status Pito, o ordine ri'id", upunerea in$eriorilor #i do!ina%ia a upra ace tora unt $actori c/eie care $ac ca tructurile reptiliene " activeze i te!ul de tre al creierului& 3ot $i inclu e aici #i ata#a!entul $a%" de lideri& ideea c" lu!ea !aterial" e te in'ura realitate, precu! #i natura a indi tructiv"& .$ectul net al $actorilor e7pu#i e te de reducere a upra ti!ul"rii i te!ul de tre al creierului& Botu#i, natura nedeter!ini t" a lu!ii !oderne ap" la baza ace tor $actori, ceea ce reduce cantitatea de ti!ul nece ar" activ"rii locus ceruleus. 4eoarece acea t" tructur" e te trn le'ata de 2detonarea, i te!ului de tre al creierului, o!ul !odern e te *ntr-o tare perpetu" de tre & Se poate deduce de aici i!portan%a l"r'irii vederilor *n lu!ea !odern", a t$el ca $eno!enele parap i/olo'ice " apar" ca o e7ten ie a #tiin%ei, ca prin inter!ediul ace tora " e ridice pra'ul de tabilire a t"rii de tre al unei per oane a$ectate& Noile $eno!ene, atunci cnd unt e7plicate *n !od clar, cu e7e!ple de cu! ar putea *!bun"t"%i via%a noa tr", cad nivelurile de tre prin aprinderea i!a'ina%iei& 8I #i 33Nl unt dou" a t$el de idei& Ideea c" prin c!p bio$izic latent e poate cre#te con#tienta, ceea ce ar crea po ibilit"%i pentru interac%iuni la di tan%" pentru pionarea p i/ic", e poate vindeca corpul #i e poate *ntrzia au c/iar inver a proce ul de *!b"trnire, e te o idee valoroa " care ne *n$ierbnt" i!a'ina%ia& Bazele #tiin%i$ice ale proce ului de vindecare a corpului C!aterieiE prin e$ortul propriei !in%i nu au $o t pn" acu! bine tabilite, de#i ni!eni nu nea'" e7i ten%a ace tuia& Cele e7pu e ar putea $i con iderate ca o cale de de!on trare a ace tui $eno!en& A e7plica%ie a 8I e te nece ar", deoarece nu !ult" lu!e *n%ele'e !ecani !ele i!plicate, tre ul !ode! obturnd activit"%ile paranor!ale& .8I trebuie prin ur!are " l"r'ea c" vederile lu!ii actuale prin e7tinderea con en ului co!un a upra a ceea ce e te po ibil a e includ" *n p i-viziunea !ediat" prin c!puri bio$izice& De'ona'or" a" !"!'e+.l." de !'re! al ,re"er.l." )tiin%a e te in tru!entul cel !ai i'ur pentru e7plicarea 8I, *n !o!entul *n care include! $eno!enele 8I ca o ra!ur" a bio$izicii, pe care abia acu! *ncerc"! " o *n%ele'e!& Inver , pentru dezvoltarea 8I la diver e per oane, trebuie " evit"! acele lucruri care activeaz" locus ceruleus. @& Idei #i li!ba; pro t de$inite, *ntre care cur antului *i e te 'reu " '" ea c" un $ir director, a t$el c" ace te noi $eno!ene nu pot $i a i!ilate cu conceptul propriu de pre realitate& Fn pri! e7e!plu *n acea t" ordine de idei e te de crierea ubiectiv" #i li!ba;ul ocult pe care *l utilizeaz" $izica pentru a de crie $eno!enele paranor!ale& -cea t" de criere ne#tiin%i$ic" a realit"%ii poate $i au nu poate $i bazat" pe adev"r, dar avan%ii $ac i!po ibil" decodarea, a t$el ca " poat" $i aplicat" la #tiin%a conven%ional"& -cea ta conduce la ceptici !& 2& 5eno!ene care v"zute de cur ant intr" *n con$lict cu bunul i!%& Fn e7e!plu ar putea $i ideea c" vr";itoarele zboar" pe o coad" de !"tur", de pre care noi #ti! c" are propriet"%ile aerodina!ice ale unui bric& 3& Noi !oduri de 'ndire care d"r!" p"rerile proprii de pre ine-*n u#i, $"cnd cur antul " e i!t" !ini!alizat& =ulte din 'rup"rile din NeL -'e *ncearc" " coboare ti!a de pre propria per oan" a participan%ilor, a t$el ca ace tora " li e poat" p"la creierele, pentru a accepta do'!ele cultului& -ce te culturi unt prin ur!are !etode i'ure de *nc/idere a 8I #i a p i-$eno!enelor pentru !e!brii re pectivului cult& 8I #i p i le-ar per!ite " aib" propria concep%ie de pre realitate, " 'ndea c" prin propriul creier #i " p"trund" $al itatea #i *ntunecarea doctrinei cultului&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 5@

D& 3ractica 8I #i p i trebuie v"zut" ca un !i;loc de a cre#te p"rerea de bine de pre ine a cur antului prin de!on trarea $aptului c" *i t" *n puteri " $ie un uprao!& 3"rerea de pre ine e adre eaz" direct creierului reptilian& 4o!ina%ia #i introducerea ordinii unt p"r%i inte'rale ale pro'ra!"rii creierului reptilian& Arice ridic" autoi!portan%a pe care #i-o acord" per oana, va reduce an7ietatea #i ti!ularea i te!ului de tre al creierului #i ca ur!are per oana re pectiv" e va i!%i con$ortabil& 3rin ur!are, e te nevoie de o ti!ulare a autoi!portan%ei prin de!on trarea ace tora c" pot avea e7perien%e *n toate do!eniile 8I #i p i, pentru a avea reac%ii pozitive& 4e $iecare dat" cnd *#i vor a!inti de 8I #i p i ei vor retr"i acea t" tare pl"cut" $izic" #i !ental"& -cea ta a i'ur" un $eedbac< pozitiv al practic"rii 8I, ceea ce va $ace per oana " dorea c" a t$el de e7perien%e #i " $ie capabil" " i!ple!enteze ace te lucruri pe care le-au *nv"%at& 5& 4ezvoltarea copului de a deveni t"pnul !intii i corpului unei alte per oane #i repro'ra!area tructurilor reptiliene ale creierului pentru 8I a t$el ca ace ta " $ie $i7at pe 8I, In acea t" tare pionul p i/ic i'nor" $actorii de tre care *n !od nor!al l-ar $i pu *n tare de an7ietate& Fn bun e7e!plu de $i7are a ace tui cop pentru creierul de reptil" e te crocodilul care va ataca dac" arunc" pietre *n el au va pleca& Botu#i dac" pripone#ti o capr" *n $a%a crocodilului *n$o!etat, ace ta va i'nora /"ituiala #i va ataca capra& 6& .vident, !i!ele 8I pot $i tran !i e prin or'aniza%ii de c"tre cole'i& Co!porta!entul opti!al de!on trat de operatorul 8I la locul de !unc" poate $i copiat& -ce t co!porta!ent a i'ur" #i cre#terea autoi!portan%ei& 6n continuare prezent"! principiile autoi!portan%ei1 @& -cord" re pect uperiorilor $"r" " $ii lin'"u& 5"-i " i!t" c" ei unt !ai pre u dect ordinea i!pu "& 2& Brateaz" per onalul din ubordine ca e'ali, dar *n acela#i ti!p $"-i " #tie c" tu ai ulti!ul cuvnt& 3& -i *ntlniri re'ulate *n care, la in i ten%a ta, !ai tinerii t"i cole'i " vin" cu $eedbac<-ul lor, pro au contra, la ideile tale& -ce#tia vor $i ru'a%i "-#i e7pri!e trate'iile lor de a;utor pentru per$ec%ionarea activit"%ii& - t$el vei avea un $eedbac< real $"r" ca ubordona%ii au tu " crede%i c" te in ult" atunci cnd pun adev"rul& - t$el c#ti'i re pectul cole'ilor deoarece ad!i%i c" ideile tale nu unt per$ecte #i c" e#ti un o! care cere a;utorul& 4e a e!enea, *i $aci " crea c" *n proprii lor oc/i, deoarece *i i!plici *n proce ul de decizie& Adat" ce a%i $o t cu to%ii la un anu!it cur al activit"%ilor, cre c #an ele de i!ple!entare, deoarece au $o t to%i inclu#i& D& Incalculeaz" ace t til de !unc" #i ubordona%ilor& 5& 4eparta!entul #i co!pania vor avea a t$el de *ntlniri *n !od re'ulat& -ce tea vor deveni e iuni de $eedbac<, *n care e con truie#te piritul de ec/ip"& 4e i'ur, !ul%i cititori au recuno cut aici cteva ele!ente de #tiin%a !ana'e!entului& Ideile noi care urvin unt pentru dezvoltarea 8I #i 33NI, locul de !unc" trebuie $olo it ca un !i;loc de a incalcula noi !i!e care coboar" nivelul bazai al i te!ului de tre al creierului #i prin ur!are unt a!pli$icate capacit"%ile 8I #i *n 'eneral din do!eniul p i& Noi ne petrece! o bun" parte din via%" la erviciu, a t$el c" e te nece ar " utiliz"! ti!pul petrecut acolo pentru a ne obi#nui cu !odul 8I de 'ndire& In ace t proce , cre c rezultatele ob%inute la erviciu, iar !unca nu !ai pare att de 'rea& -cea t" ener'ie bio$izic" poate $i atunci utilizat" pentru a p" tra corpul "n"to #i pentru a lupta cu ucce *!potriva diver elor !aladii& .7ecutarea ac%iunilor enun%ate anterior deter!in" ca per oanele " ur!eze ideile #i " e7ecute dorin%ele #e$ului& - t$el, tre ul !ental e te anulat #i e *!bun"t"%e#te "n"tatea& 8ezultatul $inal e !aterializeaz" *n crearea unui pion p i/ic capabil care e7celeaz" la erviciu #i vine aca " plin de ener'ie, pe care o poate $olo i *n 8I& 6n ur!"toarea ec%iune ne ocup"! cu enun%area protocoalelor pentru a!pli$icarea .8I, care nu nu!ai c" anuleaz" t"rile beta C tre ateE, dar #i induce tarea teta #i t"ri pozitive care a i'ur" *n "n"to#irea& 3rotocoale pentru a!pli$icarea .8I #i a altor aptitudini paranor!ale1 @& 8ela7eaz"-te $olo ind protocoalele de rela7are !en%ionate anterior& 2& 5ocalizeaz"-%i aten%ia a upra tala!u ului, care e te *n i te!ul li!bic& -cea t" parte a creierului controleaz" aten%ia& Si te!ul li!bic, ca un *ntre', controleaz" e!o%iile, proce area datelor, !e!oria #i elaborarea deciziilor& 3& Concentreaz"-%i aten%ia a upra tala!u ului #i vizualizeaz"-te *n centrul creierului& D& Iizualizeaz"-te *n tala!u cu o ar!" cu raz" la er& -cea ta e te reprezentarea !ental" a voin%ei tale care activeaz" tala!u ul, ceea ce per!ite dezl"n%uirea la erului !ental declan#at din tala!u & 5& Iizualizeaz" la erul !ental ca $iind $oarte puternic a t$el c" d" $oc tala!u ului, care devine o $er" de lu!in" care ilu!ineaz" *ntre'ul creier *ntr-o e7plozie de lu!in"& -cea t" lu!in" a la erului !ental e nu!e#te atenie directa #i are epicentrul *n acea t" zon" a creierului& 6& Controleaz" aten%ia direct" #i $ocalizeaz-o a upra tructurilor reptiliene, direct a upra locus ceruleus Co!and" locus ceruleus " *nc/id" i te!ul de tre al creierului& -tt de puternic" e te acea t"
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 52

raz" a la erului !ental, *nct lu!ina a poate repro'ra!a centrii creierului& 7& 8epro'ra!eaz" locus ceruleus pentru a $i $i7at pe 8I #i " i'nore to%i $actorii de tre deoarece ace#tia a!enin%" via%a prin $ocalizarea ace tor 'nduri pre tructurile reptiliene cu puterea razei la erului !ental& 8& 5ocalizeaz" la erul !ental a upra aten%iei directe din i te!ul li!bic& Ab erva /ipotala!u ul, c"ruia *i co!anzi " coboare ti!ularea neuroc/i!ic" #i electric" a i te!ului de tre , a t$el *nct " atin'i tarea teta de con#tient"& 9& 8epro'ra!eaz" /ipotala!u ul " i'nore to%i $actorii tre an%i, deoarece ace#tia actual a!enin%" via%a& Fn e7e!plu de cu! " pro'ra!ezi ace te zone non-li!ba; ale creierului e te " vizualizezi tarea ta de tre ca pe o uria#" vezic" de aer, care e dezu!$l" u#or pe !" ur" de ce te rela7ezi& @H& 3er!ite aten%iei directe " c"l"torea c" pre 'landa pituitar" #i " co!ande *nc/iderea /or!onilor de tre care induc tarea de an7ietate a creierului #i a trupului toat" ziua& Iizualizeaz"-te *nc/iznd $lu7ul ace tor ub tan%e care induc tre ul& @@& 4e la 'landa pituitar" ur!"re#te c"ile /or!onale c"tre 'landele uprarenale& 4eclan#eaz" la erul !ental pre ace te 'lande #i co!and"-le " *nc/id" i te!ul de r" pun /or!onal lupt"-$u'" #i " *nc/id" $eedbac<-ul pentru *nc/iderea i te!ului de tre al creierului& Co!and" *ntre'ului i te! /or!onal " *nc/id" r" pun ul C$u'"-lupt"E i te!ului de tre al creierului& Cu ct i te!ul li!bic e te !ai !ult inundat de r" pun uri pozitive prin utilizarea 8I& cu att !ai !ult va $i di!inuat r" pun ul prin tre & 3rin ace t !i;loc e dezvolt" un i te! $eedbac< puternic care coboar" nivelurile de tre ale corpului de $iecare dat" cnd utiliz"! 8I& 3rotocoalele anterioare unt printre cele !ai puternice $or!e de !ana'e!ent ale tre ului, o concentrare a !i;loacelor p i/otronice utilizate de ru#i& 3rin utilizarea ace tora e ob%in in$luen%e pozitive #i a upra corpului, !in%ii #i c!purilor bio$izice& S-a con tat c" ener'ia utilizat" de 'nduri *nacreier #i *n corpul bio$izic e te propor%ional" cu $recven%a& 6n tarea beta $recven%a e te *n ;urul a 28 de ?z atunci cnd e#ti nelini#tit, *n tarea teta $recven%a e te *n ;urul a 7 ?z& -cea ta *n ea!n" c" prin operarea teta, per oana poate 'ndi utiliznd un $ert din ener'ia care e te utilizat" *n tarea beta& 5iind *ntr-un a#a !od e$icient de 'ndire, din punct de vedere ener'etic, per oana *n teta are u$icient" ener'ie pentru a 'ndi de patru ori !ai bine& - t$el poate 'ndi de patru ori !ai repede au de patru ori !ai la obiect& Cre#terea intui%iei #i a inteli'en%ei per!ite pionului p i/ic " pro pere *n lu!ea a$acerilor& Inve titorul *#i poate pori pro$itul ob%inut pe pie%ele de capital prin utilizarea 8I pentru a vedea p i/ic ce e te probabil " e *nt!ple in viitor pe pia%"& I!plica%iile $inanciare ale 8I trebuie " $ie abordate *n continuare& 3rin utilizarea nu!ai unui $ert din ener'ia care ar $i con u!at" atunci cnd e#ti *n tarea da con#tient" beta, p i-operatorul poate e7tinde ti!pul de 'ndire #i !unc" de patru ori& Cre#terea vi'orii #i rezi ten%ei *n !unca $izic" #i !ental" deter!in" ca o per oan" 8I antrenat" " *#i dep"#ea c" co!petitorii& Ii'oarea #i inteli'en%a a t$el cre cute pot $i $olo ite de a e!enea *n 8I& 3 i-activit"%ile cer ener'ie pentru a vizualiza in$or!a%ia care vine de la c!purile bio$izice& 4e a e!enea, ener'ia e te con u!at" #i pentru de c/iderea $ere trei ace tor c!puri bio$izice& .ner'ia de activare e te $oarte !are #i pra'ul nece ar trebuie " $ie di ponibil pentru a per!ite c!purilor bio$izice " e co!bine cu c!pul p"!ntului la $recven%a rezonan%ei S/u!ann& Cnd e realizeaz" acea ta, c!pul bio$izic e te eliberat din 345 #i pot avea loc activit"%i de 8I #i biloca%ia& Flti!ul pa *n .8I, dup" incalcularea t"rii teta, e te de a vizualiza replicile perceptuale pe care le ob%ine! cnd *ncerc"! 8I pre un it de intere & 4e e7e!plu1 Si!%uri tactil vizual !etalic vizual 3ercep%ie unete dur z'o!ot de cabluri unetul vntului turn de o%el coloane de /otel

-du-%i a!inte c" la *nceput trebuie " $ii concentrat a upra datelor nevizuale, deoarece in$or!a%ia vizual" do!in" aten%ia odat" ce te-ai $i7at a upra %intei& Se poate crea o i!a'ine !ental" a atributelor ilului a t$el c" pute! " con trui! o i!a'ine co!plet" *n !intea noa tr" a ceea ce poate $i& In cazul anterior %inta a $o t Burnul .i$$el& Se pot $olo i protocoalele 8I pentru a con trui replici perceptuale atunci cnd *n prea;!a ta e te o per oan" care " te '/ideze 3rin activit"%ile .8I avan ate&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 53

Adat" ce ai intrat *n tarea teta, po%i " repe%i 3rotocoalele #i e7erci%iile .8I i!plu, dar acu! dintr-o tare de con#tient" !ai *nalt"&& Iei de coperi c" 8I-ul t"u a cre cut odat" ce e#ti *n teta& I%i va lua cel pu%in o lun" de practic" *nainte ca " curtezi protocoalele de rela7are pentru a intra *n teta& Cu trecerea ti!pului tarea teta va deveni din ce *n ce !ai u#or de dobndit, conco!itent cu cre#terea p i-capacit"%ilor, a $unc%ion"rii !entale #i a "n"t"%ii $izice& Pro'o,oale en'r. 5n,e erea ER; @& Starea teta e te pri!ul pa *n tabilirea .8I& 2& Cunoa#terea !ecani !elor i te!ului de tre al creierului i!plicate *n coborrea rit!urilor creierului& 3& 4ezvoltarea proce ului de 'ndire $ocalizat Caten%ie direc%ionat"E& D& -ten%ia direc%ionat" poate $i utilizat" pentru a e $ocaliza a upra i te!ului i!unitar au pentru a a!eliora cancerul, o !etod" pu " la punct de 4r& Cari Si!onton& -cea t" arie de cercet"ri e te cuno cut" *n literatura de pecialitate ub nu!ele de 8munologie psi o-neural paranormal. 6n .8I, aten%ia direc%ionat" e te utilizat" pentru repro'ra!area i te!ului de tre al creierului pentru a cobor* $recven%a din tarea beta *n tarea teta& 5& Con#tienta poate $i proiectat" a$ar" din corp& ace ta e te $unda!entul 8I& Starea teta e te u#a pre c!pul bio$izic& In tarea teta, c!pul bio$izic rezoneaz" cu rezonan%a Sc/u!ann a p"!ntului& In acea t" tare e$ectul ne'ativ al 345 e te anulat de c!pul bio$izic !ai puternic al p"!ntului& - t$el, corpul bio$izic va putea p"r" i ,or .l #i va *ncepe .8I& -tunci cnd con#tienta e treze#te *n corpul bio$izic, biloca%ia, con#tienta $iin%ei reale la obiectiv, *ncepe& -cea ta e te o tare analoa'" cu vi area lucid"& 6& 6naintea *nceperii 8I, treci *n revi t" *nceputurile enzoriale pe care le ob%ii de la punctul indicat prin coordonatele de pe /art"& 7& -ten%ia direc%ionat" $i7at" pe c!pul bio$izic, care a $o t tri!i " identi$ice locurile, creeaz" con#tienta 8I. Ftilizarea repetat" a ace tei con#tiente dezvolt" $eno!enul 8I& 8& Bri!iterea con#tientei bio$izice " pioneze locurile de intere & Cu ct acea t" te/nic" a $o t !ai !ult practicat", cu att !ai puternic" devine aten%ia 8I& 9& Ca e7erci%iu e reco!and" practicarea 8I a upra unor per oane cuno cute au care *%i par a $i intere ante& -cea ta conduce la perceperea de la di tan%"& @H& In 8I avan at practicat de ru#i, aten%ia direc%ionat" poate cre#te pn" la un punct *n care e pot piona docu!ente de intere #i c/iar e pot acce a date din calculator& Pro'o,oale ER; !. era/an!a'e !uarea deci"iilor n creier Si te!ul li!bic controleaz" voin%a oa!enilor& Noi elabor"! decizii pe baza prelucr"rilor de in$or!a%ii din i te!ul li!bic, apoi le ra%ionaliz"! utiliznd corte7ul C!ateria 'ri, a$lat" *n partea e7terioar" a creieruluiE& 3rin ur!are, tructurile li!bice controleaz" co!porta!entul u!an& 8epro'ra!area ace tei zone a creierului e te de cea !ai !are i!portan%" pentru toate a pectele p i-per$or!an%ei&

#rotocoale pentru reprogramarea centrilor creierului limbic pentru R V @ 5ocalizeaz" lu!ina la erului !ental al aten%iei direc%ionale, care e te declan#at de tala!u , a upra re tului i te!ului li!bic #i co!and"-i i te!ului li!bic " i'nore to%i $actorii de tre care nu a!enin%" via%a& Iizualizeaz" voin%a ta *ncon;urnd raza la erului !ental, repro'rarnnd $iecare centru al creierului pe care *l atin'e& 2& Scopul ace tui e7erci%iu e te de a reu#i " $i capabil " incalculezi tarea teta c/iar *n tarea de ve'/e a t$el ca " $ii capabil " intri *n rezonan%" cu $recventa Sc/u!ann a c!pului bio$izic al p"!ntului& - t$el, po%i prezenta aptitudini paranor!ale c/iar atunci cnd trebuie " $aci $a%" 345& Apernd con tant *n tarea teta, p i-operatorul devine din ce *n ce !ai deta#at de 345-ul u!an #i prezint" o laten%" p i din ce *n ce !ai !are& 8I e te pri!a dintre ace te abilit"%i, ur!at" de i!%irea de la di tan%" #i apoi de in$luen%area de la di tan%"& 3entru a repro'ra!a i te!ul li!bic1 a& repro'ra!eaz" tala!u ul pentru a a!pli$ica aten%ia ta #i pentru a produce la erul !ental de care e te nevoie pentru aten%ia direc%ional"N
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 5D

b& repro'ra!eaz" /ipotala!u ul pentru a di!inua nivelul de tre bazai la teta prin $ocalizarea la erului !intal a upra ace tui centru nervo din creier, cu dorin%a de a *nc/ide tarea de an7ietateN c& repro'ra!eaz" a!K'dala, centrul pl"cerii din creier, " activeze receptorii de pl"cere de $iecare dat" cnd e7ecu%i 8I, a t$el ca i te!ul li!bic " $ie inundat cu e!o%ii pozitive *n a t$el de itua%ii& - t$el, e tabile#te un i te! de $eedbac< pozitiv prin care i te!ul li!bic ob%ine ti!uli e!o%ionali pozitivi de $iecare dat" cnd practici 8I& 4eoarece i te!ul li!bic controleaz" proce ul de luare a deciziilor, acea ta va i!plica !otivarea " practici !ai !ult 8IN pe !" ur" ce ti!pul va trece, i te!ul li!bic va *ncorpora 8I *n porto$oliul de i!%uri #i a t$el vei di pune per!anent de un al #a elea i!%N d& prive#te i te!ul li!bic ca un *ntre' #i analizeaz" cone7iunile ace tuia cu corte7ul #i cerebelul1 concentreaz"-te a upra lobilor te!porali, care unt a ocia%i cu 8IN pro'ra!eaz"-i " per!it" 8IN prin ace te cone7iuni ali!enteaz" re tul creierului cu ti!ul i e!o%ionali pozitivi via tran !i%"tori neuroc/i!ici #i e!nale neuroelectrice, pn" la un punct *n care creierul tr"ie#te o condi%ie de tran " or'a !ic" de $iecare dat" cnd practici 8IN e& prin practica acea ta creierul poate $i condu pre niveluri din ce *n ce !ai ;oa e de tetaN dup" un ti!p e a;un'e la delta care per!ite cone7iuni din ce *n ce !ai puternice cu c!purile bio$izice ale p"!ntuluiN a t$el e poate atin'e tarea elevat" a e!"n"toare intr"rii *n tran " cu care e lucreaz" *n 8u ia de c"tre cei ce in$luen%eaz" de la di tan%"N a t$el de t"ri !ai unt atin e #i de !ae#tri Ko'a, care #i-au dezvoltat controlul a upra propriului corp, precu! #i al lu!ii care *i *ncon;oar"& 3& 8epro'ra!eaz"-%i corte7ul te!poral pentru a e7ecuta i!ul"ri de 8I #i pentru a prelucra datele ob%inute care unt $oarte co!ple7e& Iizualizeaz"-te *n acea t" zon" a creierului #i i!a'ineaz"-te repro'ra!nd ace t centru al creierului ca i cnd ace ta ar $i un calculatorul care e7ecut" orice co!and" pe care i-o dai& 4e c/ide toate zonele cone7ului pentru a a!pli$ica capacit"%ile de prelucrare a datelor pn" la nivelul te la, *n care po%i vizualiza cenarii co!plete, dia'ra!e, circuite etc& -ce t nivel poart" nu!ele 'enialului Nicola Be la, 'eniul electricit"%ii, care ar $i putut vizualiza circuite co!plete *n capul "u #i aparate *n $or!a lor c/e!atic", cu o precizie !er'nd pn" la uti!ea de !ili!etru& CI obi#nuia " tea *ntr-un $otoliu, " *nc/id" oc/ii #i " proiecteze c/e!ele aparatelor electrice cu oc/ii !in%ii& -vea *ntr-o !n" o bil" !are care avea ub ea o tav"& -tunci cnd ador!ea bila c"dea *n tav" cu z'o!ot #i *l trezea& 3rintre aparatele de coperite de Be la e te #i bobina, care *i poart" nu!ele #i care e te $olo it" *n aparatele anti-8I& 4e a e!enea, tran !i%"tori i lui Be la au $o t $olo i%i ca raze ale !or%ii de ar!ata a!erican" pentru ap"rare trate'ic" *!potriva rac/etelor bali tice #i *!potriva ARN-urilor& Cnd e utilizeaz" pentru pri!a dat" acea t" $or!a avan at" de .8I e reco!and" " e utilizeze procedeul lui Be la cu bila *n !na dreapt" #i o tav" pozi%ionat" dede ubt, Bila va c"dea *n tav" atunci cnd ador!i, *n ti!pul perioadei cnd e#ti *n teta #i .8I& 8e*ntoarce raza la er a aten%iei direc%ionate pre 'landa pituitar" #i co!and"-i 'landei tale " *nc/id" i te!ul de tre al creierului, de $iecare dat" cnd cone7ul e7ecut" i!ul"ri 8I au proce "ri de date& -ten%ia direc%ional" e te apoi $ocalizat" a upra i te!ului li!bic pentru a co!anda ace tor centri nervo#i din creier " inunde creierul propriu cu e!o%ii pl"cute, de $iecare dat" cnd *%i dezvol%i capacit"%ile corte7ului& -cea t" ac%iune produce un ciclu cu $eedbac< pozitiv care va $ace ca dezvoltarea corte7ului *n ace#ti para!etri " $ie per!anent"& -cea t" te/nic" a!pli$ic" puterea !in%ii *ntr-un !od care e te i!ilar cu !etodele p i/otronice utilizate de ru#i& 6ntoarce-%i raza la er a aten%iei direc%ionate c"tre tructurile reptiliene ale creierului t"u #i co!and" c!purilor bio$izice 8I " preia controlul a upra detonatorului i te!ului de tre al creierului, a t$el ca& oricare ar $i $actorul de tre care ac%ioneaz", niciodat" " nu pierzi cone7iunea cu ve/iculul t"u bio$izic&

CAPITOLUL ;

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

55

Me'oda ,"ne+a> 2Tele/")".ne? =etoda cine!a e te o cale pecializat" de dezvoltate a capacit"%ilor 8I& *n cadrul p i-activit"%ilor e te e en%ial" *ncetarea porov"ielii interne, acea conver a%ie intern" pe care o ave! *n interiorul capetelor noa tre& =etoda cine!a, e te i!portant" deoarece con tituie un !i;loc prin care e poate cur"%a !intea cuiva& Cnd privi! ecranul de cine!a *ncet"! " ne !ai vorbi!& :ini#tea !ental" e te un ini%iator !a;or al 8I, totu#i cel !ai i!portant $iind tarea teta, a#a cu! a $o t de cri " *n capitolul anterior& 4e ce cur"%area C'olirea, clari$icareaE !in%ii a;ut" 8I( S" ne i!a'in"! un pion p i/ic care *#i proiecteaz" con#tienta a a upra obiectivului& C!pul bio$izic tran !ite in$or!a%ia *napoi creierului& Fn pion p i/ic care 'nde#te con tant la alte lucruri nu va recep%iona *n cele !ai bune condi%ii in$or!a%ia 8I& Cur"%area !in%ii de di cu%iile interne e realizeaz" prin $ocalizarea aten%iei, $olo ind !etoda aten%iei direc%ionate& -ten%ia direc%ional" e te utilizarea '/idat" a percep%iei pentru a per!ite 8I& -cea t" te/nic" i!it" activitatea de privire la cine!a au la BI& 3rin i!ularea $i7"rii aten%iei ca #i cnd a! privi la BI, e ob%ine un !i;loc i!portant de realizare a 8I& Adat" ce aten%ia direc%ional" a $o t tabilit", acea ta e poate utiliza pentru a ne $ocaliza a upra in$or!a%iei pe care corpul bio$izic ne-o tran !ite *n ti!pul unei e iuni 8I& Ca pri! e7erci%iu *ncearc" " opre#ti 'ndirea ta pentru @H ecunde& Iei ob erva c" lini#tea !ental" e te di$icil de ob%inut& =otivul e te c" !i!ele cu care unte! in$ecta%i *nc" de la na#tere ne condi%ioneaz" de la na#tere 8evederea con tant" a vie%ii noa tre #i a e7perien%elor prin care trece! printr-un dialo' !ental non- top e te o nor!a a oa!enilor& 3"rin%ii #i bunicii no#tri ne-au tran !i acea t" !i!"& =i!ele recon$i'ureaz" re%elele neurale din creier a t$el c" pro'ra!ele !inelor devin ata#ate Ia inap e #i la celulele creierului& - t$el, creierul ne $or%eaz" " ne vorbi! nou" *n#ine *n lu!ea !ental" #i ne bloc/eaz" a t$el e!nalele paranor!ale ubtile pe care le pri!i!& =etoda cine!a e te o te/nic" i!portant" #i puternic" deoarece utilizeaz" !i!a potent" de a privi la televizor pentru a eradica !i!a de porov"ial" intern"& 4eoarece a!bele !i!e unt deo ebit de puternice, ele e *nc/id una pe cealalt", provocnd lini#tea !ental" de care e te nevoie pentru o le'"tur" clar" *ntre c!pul bio$izic #i creierul corpului $izic& -cea t" le'"tur" e te de c/i " prin utilizarea C8I, care devine apoi o u#" atunci cnd e practic" .8I& 8I e te cel !ai puternic ini%iator al p i deoarece e te o p i-activitate vizual" #i an'a;eaz" !i!a 2privind BI #i $il!e,& =ul%i oa!eni au privit cteva ore zilnic la BI *nc" din copil"rie& 3er oanele de pe te 5H de ani nu au privit televizorul, *n !a;oritate, dect la vr te de pe te @H ani& - t$el acea t" !i!" la ace te per oane e te de tul de lab", deoarece re%eaua neural" a creierului e te in tabil" de la na#tere #i pn" la 5 ani& 6n " !a;oritatea oa!enilor !ai tineri au $o t puternic condi%iona%i de televiziune, a t$el c" acea ta e te o bun" te/nic" de *nv"%are a 8I pentru ei, o te/nic" care te per!ite " aib" televiziunea !ental" *n oc/iul !in%ii ar"tndu-le i!a'ini 8I& Cnd cineva *nva%" 8I, e te di$icil " ob%in" tarea !ental" nece ar" deoarece unte! *ncon;ura%i de per oane care iau *n derdere conceptul de p i& 6n 8u ia e7i t" o tare de lucruri di$erit", lu!ea cunoa#te de pre e7i ten%a p i, a t$el c" to%i vor " a$le la ce per$or!an%e *n do!eniul 8I -a !ai a;un & 4in p"cate, ace te activit"%i unt activit"%i pur !ilitare, a t$el c" erau trn controlate de 0>B #i >8F& *n prezent, orice per oan" din 8u ia poate *nv"%a 8I& #rotocoale ale metodei cinema @& :a *nceputul practic"rii !etodei cine!a, e te nevoie de con truirea unui ecran de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii& 2& -ce t ecran de cine!a e te de enat *n direc%ia acelor de cea ornic cu o $lac"r" alba tr" de c"tre la erul !ental al aten%iei direc%ionale, pu%in *naintea tri!iterii c!pului bio$izic pre obiectiv& 3& .cranul e te u!plut cu $ocul alba tru, apoi devine tran parent pentru a recep%iona i!a'inile 8I& -ce t lucru pare di$icil de realizat, *n " ace t e7erci%iu nu $ace altceva dect " de c/id" televiziunea !ental" a creierului, a t$el ca a po%i $olo i ecranul pentru a privi i!a'inea e!i " de c!pul bio$izic, care e a$l" la obiectivul care trebuie upu 8I& 4eoarece aten%ia direc%ional" e te att de i!portant" pentru !etoda cine!a, *n continuare vo! prezenta cteva detalii a upra ace teia& Atenia direcional$
3

Conform algoritmilor specialistului Tim Rifat.

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

56

-ten%ia direc%ional" e te o tare a !in%ii rela7at", $ocalizat", centrat" a upra unei $unc%ii peci$ice& . te un in tru!ent i!portant pentru co!utarea pe o$$ a i te!ului de tre al creierului, pentru a ini%ia tarea teta de con#tient" Cu! a! putut vedea *n capitolul anterior, tre ul di tru e e$icien%a, *n ti!p ce !intea clar" dezvolt" e$icien%a 8v& 3entru acea ta, pri!a #i cea !ai i!portant" utilizare a aten%iei direc%ionale e te de a vizualiza zona din creier nu!it" locus ceruleus #i de a-i co!anda " nu !ai declan#eze i te!ul de tre al creierului& - t$el pionul p i/ic e va rela7a #i va intra *n tarea teta c/iar cnd e te treaz& In continuare, vo! prezenta cteva te/nici bio$izice pentru a realiza cele de !ai u & #rotocoale ale ateniei direcionale Ca un e7erci%iu practic, vizualizeaz"-te *n locus ceruleus. Adat" ce %i-ai $ocalizat aten%ia direc%ional" *n interiorul cerebelului, co!and"-i locus ceruleus " i'nore orice nu a!enin%" via%a #i nu *%i uport" %elurile& Iizualizeaz" %elurile tale ca #i cnd le-ai realizat& Breci *n revi t", *n ordine cronolo'ic" inver ", ace te obiective, *ncepnd cu copul de a r"!ne *n via%" i a;un'nd la %elurile curente, din via%a de zi de zi& 3e !" ur" ce e7peri!entezi ace t e7erci%iu vei $i *n tare " !ai $aci un pa pre *ndeplinirea ace tor obiective& Si!te tarea neuroc/i!ic" pozitiv" pe care o realizezi prin aducerea creierului reptilian *n deplin" ar!onie cu re tul i te!ului de tre al creierului& Co!and"-%i " i!%i acea t" tare pozitiv" de $iecare dat" cnd $aci ceva pentru realizarea copurilor talc #iY au practici 8I& Io! $olo i a t$el $eedbac<-ul pozitiv pentru realizarea copurilor #i a 8I, a t$el ace te activit"%i nu vor $i di$icile, ci pl"cute #i revi'orante& Serie de te/nici pentru $acilitarea aten%iei direc%ionate a& .7erci%iu de re pira%ie& In pir" aerul pe na & 4ia$ra'!a va cobora& Sto!acul e ridic"& .7pir" prin na & 4ia$ra'!a e ridic", to!acul coboar"& -cea t" te/nic" cre#te capacitatea pl"!nilor #i induce c"derea rit!ului b"t"ilor ini!ii #i e ti!uleaz" nervii care au ter!ina%iile *n na #i unt conecta%i la creier& -ce t e7erci%iu conecteaz" aten%ia direc%ional" la corp, lucru pe care l-a! uitat odat" cu *naintarea *n vr t"& Con#tienta corpului e te vital" pentru perceperea de la di tan%"& b& 3ractic" aten%ia direc%ional" a upra unui it pentru 8I *n ti!p ce a cul%i !uzic" baroc" *ntr-o at!o $er" rela7at"& - t$el e ti!uleaz" rit!urile al$a ale creierului, cre#te poten%ialul de *nv"%are #i e dezvolt" !e!oria& Creierul a ociaz" atunci aten%ia direc%ional" cu un enti!ent de rela7are #i a t$el corpul va i!%i nevoia de aten%ie direc%ional"& 3rin acea t" !etod" de $eedbac< pozitiv, aten%ia direc%ional" e te rapid incalculat"& c& -ten%ia direc%ionat" e va concentra a upra pul ului au e poate $olo i un !onitor al ini!ii pentru a $i7a aten%ia direc%ional" a upra b"t"ilor ini!ii, *ncearc" " cobori rit!ul b"t"ilor ini!ii a t$el *nct " a ociezi aten%ia direc%ional" cu o tare de rela7are a *ntre'ului corp& -ce t e7erci%iu incalculeaz" tarea al$a pro$und" #i e te vital pentru perceperea #i in$luen%area de la di tan%", atunci cnd e te utilizat" pentru in$luen%area b"t"ilor ini!ii la alte per oane& Fn pul lab are un e$ect puternic a upra t"rilor interne ale corpului, auto!at *ncetinind rit!urile undelor creierului& Inver , unete tari, /aotice au un e$ect ne'ativ, de tabilizator a upra !in%ii& 7& -tunci cnd e#ti la erviciu e te bine " $ii *n tarea teta, a t$el *nct " po%i $ace apel la puterile p i& Se prezint" !ai departe te/nica 'eneral" care poate $i $olo it" ori de cte ori ai nevoie " $ii rela7at, dar *n acela#i ti!p *n alert" !a7i!", cu! ar $i *n 8I& 5ocalizeaz" !intea ta a upra corpului& 8ela7eaz" !u#c/ii de la c"lcie la cap& -ce ta e te protocolul dat *n capitolul anterior& -ten%ia direct" $ocalizat" pe !e!oria cenelor pozitive provoac" o c"dere a n"/el.l." de tre & Creierul e te conectat la corp prin i te!ul nervo & Creierul declan#eaz" i!pul uri care pot cauza producerea neuropeptidelor care vor $i eliberate *n toate p"r%ile corpului din ter!ina%iile nervoa e& -cea ta i!plic" ur!"toarele1 tarea !in%ii e te re$lectat" de toate p"r%ile corpului& 6ntr-un articol din /cientiftc *merican, intitulat 8nteraciunea minte - corp n timpul "olii, . t/er Sternber' arat" cu! i te!ul de tre al creierului e te ini!a i te!ului i!unitar& =etodolo'ia pentru controlarea i te!ului de tre , prezentat" *n capitolul anterior, t" la baza unei noi abord"ri pentru controlarea i te!ului i!unitar& -cea ta e te baza pentru 33NI, utilizarea pozitiv" a te/nolo'iei in$luen%"rii de la di tan%" pentru a!pli$icarea r" pun ului i te!ului i!unitar la o erie de boli 'rave, cu! ar $i cancerul& Me'oda ,"ne+a = .n +"9lo, de a d"!,.'a ,. ,or .l '1. In$luen%area de la di tan%", perceperea de la di tan%" i vederea de la di tan%" depind de t"pnirea aten%iei direc%ionale& Adat" ce -a re'lat aten%ia direc%ional", !etoda cine!a per!ite co!enzilor " $ie
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 57

tran $erale vizual c"tre toate p"r%ile corpului& - t$el, !etoda cine!a poate $i v"zut" ca un tran lator univer al, per!i%nd !in%ii con#tiente " contacteze #i " controleze zonele creierului #i ale corpului prin !etode vizuale, a#a-nu!itele te/nici de autovizualizare& #rotocoalele de ncepere a ateniei direcionale @& Concentreaz" aten%ia direc%ional" a upra tala!u ului& Bala!u ul e te or'anul aten%iei #i e a$l" *n creier& Creierul poate $i 'ndit ca $iind alc"tuit din trei re'iuni& Cea !ai pri!itiv" re'iune *ncon;oar" !"duva pin"rii #i e te nu!it" trunc/iul cerebral au creierul reptilian, i te!ul li!bic #i trunc/iul cerebral& -cea t" parte a creierului e te a ociat" cu e!o%iile, !e!oria #i aten%ia #i e te conectat" la tala!u & 3rin $i7area aten%iei direc%ionale a upra tala!u ului e poate repro'ra!a acea t" parte a creierului, pentru a cuprinde aten%ia #i calitatea ace teia& =odul de via%" actual #i televiziunea au provocat o di!inuare a cuprinderii aten%iei, a;un'nd *n unele cazuri, pn" la 2H de ecunde& 3entru a pro're a *n 8I, trebuie $i7at" aten%ia pe obiectiv #i trebuie *!bun"t"%it" calitatea ace teia pn" e a;un'e nivelul de raz" la er coerent" care e te nivelul aten%iei direc%ionale& -ten%ia direc%ional" per!ite cur antului 8I " *nve%e cu! "-#i dezvolte c!pul bio$izic din laten%a !or$o'enetic" pentru a deveni con#tient de ceea ce *l *ncon;oar" Ccuno#tin%a pri!ar"E, *n care con#tienta poate p"r" i corpul #i poate piona ituri *ndep"rtate& Iizualizeaz" eul t"u !ental Cper onalitateaE din tala!u & Ab%ine o !"tur" !ental" #i cur"%" toate bloca;ele #i $iltrele de date& 2& Co!and" tala!u ului " per!it" $unc%ionarea tuturor enzorilor de date& =er'i i te!atic prin toate cele )a e i!%uri Cvederea de la di tan%" -8IYpercep%ia e7tra enzorial" - .S3 $iind cel de-al #a eleaE #i cur"%" toate canalele de dale& Iezi aten%ia la ca o tea centrat" *n tala!u & Co!and" ace tui epicentru al aten%iei " e!it" o lu!in" alb" tr"lucitoare a percep%iei *n tala!u , care devine coerent" #i $ocalizeaz-o *n lu!ina la erului !ental al aten%iei direc%ionale& Co!and" ace t la er !ental " ilu!ineze& 6ntre'ul tala!u #i co!and" aten%iei tale " e $ocalizeze c-o aten%ie direc%ional" a upra obiectivului 8I& 3& Co!and" tala!u ului "1 - o$ere o anver'ur" neli!itat" aten%ieiN - eli!ine pro'ra!ele ne'ative care li!iteaz" aten%iaG - an'a;eze to%i neuronii neutiliza%i #i re%elele neuronale pentru a a!pli$ica aten%ia direc%ional"N - eleveze aten%ia direc%ional" pentru a $i $i7at" pe 8I, datele $iind pri!ite de ve/iculul bio$izic& D& a& Ftilizeaz" la erul aten%iei direc%ionale pentru a *n crie pe un ecran de cine!a linii de un alba tru aprin , de enate *n direc%ia acelor de cea ornic *n oc/iul !in%ii& -ce ta e te ecranul de cine!a pe care vei vedea i!a'inile 8I tran !i e de c!pul bio$izic al Iau care a $o t $i7at pe obiectivul dorit& b& Adat" ce a ap"rut ecranul de cine!a, u!ple-l cu o lu!in" alba tr" aprin "& Iei vedea ecranul alba tru cu o ener'ie care palpit", care acu! e con$runt" cu privirea ta !ental"& 5& 3o%i apoi " vizualizezi aten%ia direc%ional" c"l"torind de la tala!u prin ecranul de cine!a care e te u#a pre c!pul bio$izic& Iizualizeaz" ecranul care devine tran parent, un !ediu per$ect pentru in$or!a%ia pe care o cule'i din c!pul bio$izic& -cea t" practic" ini%iaz" cuno#tin%a bio$izic" devenind con#tient" de lu!ea din a$ar"& .cranul !ental de cine!a poate $i 'ndit ca o intrare *n lu!ea p i& 3rin p"#irea prin acea ta, aten%ia la poale $i tran portat" oriunde dore#ti& 6& 3ractic" 8I din acea t" tare de cuno#tin%"& Ftilizeaz" acea t" poart" !a'ic" #i proiecteaz"-%i con#tienta pre locurile pe care dore#ti " le vezi p i/ic& 3rin practic" per everent", de $iecare dat" cnd vei an'a;a aten%ia direc%ional" a upra ecranului de cine!a, creierul t"u #i c!purile bio$izice e vor an'a;a auto!at *n pro'ra!ul !etodei cine!a& 3rintr-un ciclu $eedbac<, practica aten%iei direc%ionate va $i din ce *n ce !ai e$icient" pentru .8I& 7& Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru a *n crie pe ecranul de cine!a c!pul t"u bio$izic #i va c"l"tori pre %int" pentru 8I& Adat" $i7at pe obiectiv, co!and" c!pului bio$izic " tran !it" in$or!a%ia, via calculatorul "u cuantic c"tre creier, la ecranul de cine!a& 8& 8ela7eaz"-te *n tarea teta prin utilizarea protocoalelor de rela7are ale i te!ului de !ana'e!ent al tre ului din creier& Cu ct vei $i !ai rela7at, cu att !ai clar" va $i i!a'inea recep%ionat"& Adat" a;un *n teta, va apare i!a'inea obiectivului& 9& -cea t" te/nic" poate $i utilizat" pentru a intra *n biloca%ie, cnd ie vei i!%i la locul obiectivului ca i cnd ai $i *ntr-un vi lucid& 4avid =ore/ou e de crie biloca%ia *n $elul ur!"tor1 2A curbur" a pa%iului #i a ti!pului& . te ca #i cnd ai aduce eveni!entul la line $"r" ca tu " a;un'i vreodat" acolo, alunei cnd *l interceptezi& . te o!niprezent pe ti!pul traver "rii *napoi #i *nainte *n continuu pa%iu-ti!p& - ta *n ea!n" c" e#ti pe te tot *n acela#i ti!p& - t$el in'urul !od *n care po%i $i pe te
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 58

tot *n acela#i ti!p e datoreaz" $aptului c" pe te toi e te acolo unde te a$li& - t$el curbura pa%iului e te cea !ai bun" abordare pe care pot " o $ac, ca o ar!onic" care e pliaz" pre ea *n "#i, *n ti!p ce tu tai pe loc& .u a! $o t *nv"%at " cred c" e te ca pa'inile unei enciclopedii& .7i t" pa'ini care unt eparate dar care r"!n *n carte $iind le'ate de cotorul c"r%ii& Cotorul core punde incon#tientului9& 3entru a putea ob erva !ai bine ct de util" e te aten%ia direc%ionat", " analiz"! ur!"toarea aplica%ie& #rotocoalele re"ol%$rii problemei -dun" ct !ai !ult" in$or!a%ie po ibil" *n cuno#tin%a nor!al"& -li!enteaz-o din ubcon#tient via aten%ie direc%ional" pe ti!pul t"rii al$a& Fit" proble!a #i *ntoarce-te la ea !ai trziu utiliznd aten%ia direc%ional"& Solu%ia va veni la tine *ntr-o cnteiere a i!a'ina%iei poate "pt"!ni de zile !ai trziu& 4ezvolt" ideea pe ti!pul !edita%iei pentru a o opti!iza& Fn e7e!plu e te de coperirea benzenului de 0e<ule& .l a vi at un #arpe !u#cndu-#i propria coad" #i *ntr-o clip" de in pira%ie c/i!i tul a avui un alt calitativ #i a c/i!bat lan%ul *ntr-o tructur" inelar" a co!ponentelor c/i!ice& 3n" atunci !oleculele or'anice erau 'ndite a $or!a lan%uri, nu inele& :ui -r/i!ede i-a venit ideea de a te ta dac" coroana re'elui era din aur *n ti!p ce vi a *n baie& 8e'ele 'rec din -ntic/itate credea c" !inunata a coroan" din aur $u e e tratat" cu ar'int, a t$el c" l-a ru'at pe !arele avant din acea vre!e, -r/i!ede, " inve ti'/eze& -r/i!ede era *n !are di$icultate& Nu '" ea nici un !i;loc de a deter!ina dac" *ntr-adev"r coroana era din aur pur, $"r" " o trice& 6n ti!p ce era *n baie i-a venit *n " ideea de rezolvare a proble!ei #i i!ediat a ie#it *n trad" tri'nd 2evri<a,, a! de coperit olu%ia& - cnt"rii coroana #i a $"cui ro t de o cantitate de aur ct" 'reutate avea coroana& - pla at coroana *ntr-un bazin cu ap" #i a !" urat *n"l%i!ea la care e urca apa& 4aca coroana ar $i $o t din aur pur, o cantitate e'al" de aur pur ar $i dezlocuit o aceea#i cantitate de ap", deci nivelul la care -ar $i ridicat apa ar $i $o t acela#i& Cu! nivelurile de ap" au $o t di$erite, -r/i!ede a putut pune cu certitudine re'elui c", evident, coroana $u e e aliat" cu ar'int, ace ta avnd o den itate !ai !ica dect a aurului, ceea ce a condu la cre#terea volu!ului coroanei& 4eoarece coroana avea un volu! !ai !are dect dac" ar $i $o t $"cut" din aur, re'ele la pedep it a pru pe aurar& &tili"area ateniei direcionale ntr'o "i nc$rcata Bi!pul pierdut *n trenuri, ta%ii, aeroporturi au *n unele !o!ente la birou poale $i $olo it pentru aten%ia direc%ional" p" trnd oc/ii de c/i#i& Se poate utiliza aten%ia direc%ional" pe ti!pul de $"#ur"rii unui concur de 'ol$ au a altui pori care per!ite vizualizarea corpului o!ene c *n ac%iune prezentnd o te/nic" opti!"& 6n 8u ia, atle%ii e antrenau #i prin vizualizarea per$or!an%ei viitoare cu oc/iul !in%ii, *naintea de $"#ur"rii concur ului& Se reco!and" utilizarea aten%iei direc%ionale pe ti!pul zilei pentru a re*nc"rca bateriile prin eli!inarea !i!elor ne'ative care au alunecai *n !inte& .li!in" !i!ele care de;a $i7ate 'ole c ener'ia din corp, ener'ie care ar $i putut $i $olo it" pentru de c/iderea $ere trei pre c!pul bio$izic care per!ite 8I& Cele e7pu e conduc la cele dou" re'uli pentru 8I& &. / nvm s ne fi9m ateniei asupra unor lucruri de care alte persoane nu vor s furi contiente. .utem s ne concentrm atenia asupra lucrurilor pe care le selectm. !om vedea lucrurile aa cum sunt, iar acurateea va creste pe msur ce vom fi mai energetici i !ai eficieni, n sensul c vom dispune de mai multa energie pe care o vom folosi cu rezultate din ce n ce mai "une. L. 0n adept 1! i alege scopurile n cadrul limitrilor care este supus, prevalnd condiiile lumii n triete. #rotocoale care leag$ R ( de starea emoional$ po"iti%$ 5ocalizeaz" aten%ia direc%ional" a upra creierului& -poi $ocalizeaz-o a upra corpului, rela7nd to%i !u#c/ii de la c"lcie la cap $olo ind protocoalele de rela7are& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ionala a upra i!a'inii !e!orate cu o cen" pozitiv", *nc"rcat" e!o%ional& 3ractic" 8I a upra unui loc pe care *l cuno#ti& Starea pozitiv" a corpului pe care ai indu -o prin 8I va $i auto!at prelucrat" de creier ca $iind rezultatul 8I& -ce t $apt provoac" un ciclu $eedbac< pozitiv care a!pli$ic" poten%ialul 8I& 3ute! acu! $or!ula a treia noua re'ul" pentru 8I1 3& /e poate folosi atenia direcional pentru a sparge o"iceiurile sau mimele aotice prin fi9area pe imagini, sim"oluri sau fraze memorate pozitive. .ractic apoi 1!, legnd reacia pozitiv a corpului cu practicarea 1!, prin folosirea ateniei direcionate pentru a incalcula o nou mima >o"icei mental? care
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 59

este "azat pe practicarea 1!. *plicarea ateniei direcionale pentru rezolvarea pro"lemelor prin utilizarea 1! @& -duna ct !ai !ult" in$or!a%ie prin utilizarea 8I a upra unui obiect de intere & 2& Introdu acea ta *n ubcon#tient via aten%ie direc%ional" pe ti!pul cnd ac%ionezi *n tarea teta& 5ocalizeaz" la erul !ental al aten%iei direc%ionale a upra /ipotala!u ului care, a#a cu! a! v"zut !ai *nainte, e te parte a i te!ului li!bic al creierului, controlorul !e!oriei pe ter!en curt #i lun'& 3& Fit" proble!a #i revin-o !ai trziu la ea $olo ind aten%ia direc%ional" pentru 8I a upra proble!ei& D& Solu%ia *%i va veni *ntr-un !o!ent de in pira%ie& 5& 4ezvolt" ideea pe ti!pul $olo irii 8I pentru a opti!iza olu%ia& -poi $ocalizeaz" aten%ia direc%ional" a upra lobilor pre$rontali ai creierului unde au loc proce ele co'nitive !ai co!ple7e pentru a *ntre'i datele *ntr-un !odel !ental coerent& :obii pre$rontali unt parte a corte7ului& -ici e dezvolt" ideile #i apar cnteile creative adu e *n lu!ina !in%ii con#tiente& Noi $olo i! nu!ai o !ic" pane din puterea creierului no tru& . ti!"rile unt *ntr-o pla;" de H,2T pn" la @HT& Ci$ra !ai ;oa " e te o e ti!are a lui -lbert .in tein& 3ute! $olo i aten%ia direc%ional" pentru a de c/ide $unc%ia creierului pre niveluri de e$icien%" !ai *nalte& - t$el noi pute! nu nu!ai practica 8I, dar #i a!pli$ica inteli'en%a pre niveluri pe care nici nu le b"nuia!, tarea de uper'eniu& 3rin utilizarea aten%iei direc%ionale #i a !etodei cine!a orice parte a creierului #i a corpului poate $i contactat" #i repro'ra!at" pentru 8I& 4ezvoltarea ace tei !etode per!ite p i-operatorului " controleze toate a pectele creierului "u, precu! #i a $unc%ion"rii corpului& -cea ta conduce la apari%ia unei noi ra!uri a !edicinii bazat" pe autovizualizare pentru a vindeca corpul&

#rotocoale RV pentru derularea afacerilor 3entru a ti!ula contactele de a$aceri, interviurile #i trate'iile de vnz"ri1 @& utilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru vizualizarea itua%iei *n care vei intraN 2& repet" cena pe ecranul de cine!a *n oc/iul !in%ii tale pn" ob%ii ucce ul opti!N 3& c"l"tore#te *n ti!p utiliznd 8I pentru a a;un'e la eveni!entul re pectiv #i analizeaz" ce e *nt!pl"N D& utilizeaz" in$luen%area de la di tan%" pentru a c/i!ba itua%ia pn" cnd unt *ndeplinite obiectivele tale Cvezi capitolul 9 care e ocup" cu in$luen%area de la di tan%"E& Sunte! acu! *n !" ur" " $or!ul"! o nou" re'ul" pentru 8I& J. *ciunile de vizualizare i de simulare mental >interaciunea cognitiv? optimizeaz rspunsul tu i crete pro"a"ilitatea ndeplinirii succesului afacerilor. *ceasta se ntmpl legat de principiul ordinii totale, principiul simpatiei sau sincronicitatea acauzal i aciunea la distan, principiul conectivitii. -ce te principii vor $i e7plicate *n a!"nunt *n capitolele ur!"toare& RV pe timpul "ilei @& 6n ti!pul orelor de erviciu ia o pauz" de 5 !inute, ti!p *n care *%i *ndrep%i aten%ia a upra unei cene ar!onioa e& 2& C"l"tore#te pre cena actual" utiliznd 8I& 3& -!pli$ic" 8I prin utilizarea ener'iei adaptive de la !ediu pentru a cre#te con#tienta 8I& Iizualizeaz" un val de ener'ie care u!ple c!purile bio$izice izvornd din cen"& D& -cea ta ne conduce la $or!ularea unei noi re'uli a 8I& 5& Ciclurile feed"ac5 ale ateniei >pistele mimei? cresc din ce n ce mai mult energia pe parcursul zilei. *ceste mime deplasate din atenia noastr de somn sau prin atenia direcional focalizat asupra unei noi mime cum ar fi 1 ! >parial e9ecutat pe timpul rela9rii?. .racticarea 1! este drumul perfect pentru a sparge aceste fi9aii negative. *stfel se eli"ereaz energia care va putea fi folosit in 1!. .rotocoale 1! pentru dezvoltarea intuiiei n afaceri. @& .7erci%iile e7ecutate nu!ai ca o i!ulare *n !inte au un e$ect i!ilar cu e7erci%iul real al corpului& 3o%i $olo i ace te !inute de e7erci%ii !entale *ntr-o pauz" de 5 !inute pentru *!bun"t"%irea per$or!an%elor portive Cteni , 'ol$, caiac etc&E& Ftilizeaz" ecranul cine!a pentru a vizualiza $iecare a pect al portului& 2& 8epet" vizualizarea pn" cnd e7ecu%i !i#c"rile per$ect, 3& 3ractic" e7erci%iul !ental a upra ecranului de cine!a pn" cnd !i!a devine obi#nuit" *n creierul
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 6H

t"u #i i te!ul nervo & -ce ta e te un proce analo' cu doLnload-ul unui pro'ra!& Fn e7e!plu de !etod" !ental" de pro'ra!are e te pove tea prizonierului de r"zboi din Iietna! care a $"cut ta tatura unui pian din le!n& Cnd a $o t eliberat, el putea " cnte la pian per$ect, c/iar dac" el nu practica e niciodat" pe un pian adev"rat *n lun'a a perioad" de *ncarcerare& -ce t e7erci%iu e te o !etod" bun" de a dezvolta con#tienta 8I& 4eoarece c!pul bio$izic e te un calculator cuantic *l po%i pro'ra!a ca pe un calculator obi#nuit care *%i va per!ite orice ac%iune& -ce t e7erci%iu *%i per!ite *n plu " di pui de !ai !ult" ener'ie, deoarece *ntrerupe ciclurile epuizante ale aten%iei a upra !i!elor ne'ative *n care pute! aluneca a#a de u#or& D& Ftilizeaz" e7erci%iul !ental de 5 !inute pentru a activa aten%ia direc%ional"& Ftilizeaz" acea t" aten%ie pentru activarea con#tientei 8I bio$izice& .7ecut" acea ta prin activarea ecranului cine!a !ental& Iizualizeaz" corpul bio$izic ca pe o $anto!" care prive#te la tine prin cealalt" parte a ecranului de cine!a& Adat" ce a $o t tabilit ace t lucru, per!ite aten%iei direc%ionale " e $ocalizeze a upra c!pului bio$izic #i co!and"-i " p"r" ea c" corpul $izic& 5& Adat" deta#at de corpul t"u, la " c!pul bio$izic " !ear'" acolo unde dore#te& -cea t" !etod" per!ite $ocalizarea a upra inten%iilor incon#tientului #i a upra oportunit"%ilor care nu au $o t *ntrev"zute& C!pul bio$izic poate e!ite pre ecranul de cine!a !enta+ i!a'ini ale cenei care e vor dovedi i!portante pentru tine, cu! ar $i per oane care di cuta de pre viitorul t"u& A alt" le'e a 8I1 6& *tenia noastr este intim legat de autoimaginea noastr >supramima?. /upramima este construit din toate mimele cu care am fost infectai c iar de la natere. 4atele pot $i proce ate *n creier *ntr-o ucce iune nor!al", liniar"& - t$el doi plu doi e'al patru& 3relucrarea poate $i *n " #i lateral" au /oli tic", analo'" prelucr"rii paralele& .7e!ple de ace t tip unt alturile *n intui%ie, poe!e Reu, care aduc alturi *n *n%ele'ere #i cntei de in pira%ie ca ale lui -r/i!ede& &tili"area RV pentru amplificarea energiei tale @& 5i7eaz" aten%ia direc%ional" a upra ecranului de cine!a din oc/iul !in%ii& 2& 3er!ite c!pului bio$izic " vin" pe ecranul de cine!a& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ionat" a upra centrului c!pului bio$izic #i tri!ite-o " 8I o zon" deo ebit", cu! ar $i Stone/en'e& 3& 6nt"re#te c!pul bio$izic cu ener'ia adaptiv" a ace tui it acru prin vizualizarea ener'iei care cur'e de la Stone/en'e pre el& .7per%ii *n p i/otronic" ru#i ener'izeaz" c!purile lor bio$izice *ntr-o a t$el de !anier"& Cnd e pioneaz" de la di tan%" C8IE di$erite loca%ii, " ne i!a'in"! c!pul 8I bio$izic cule'nd ener'ia adaptiv" din !ediu pentru a u!ple cu carne corpul bio$izic& - t$el e poate ener'iza c!pul bio$izic pentru a realiza 8I e7tin de o bun" calitate pe ecranul de cine!a !ental& 3e baza 8I e poate *ncepe c/i!barea propriului eu au a altor per oane prin repro'ra!are a upra!i!ei Cautoi!a'iniiE #i a !i!elor& -cea ta percepere de la di tan%" a propriilor !i!e elibereaz" ener'ia bio$izic" #i dezvolt" $unc%ia creierului a t$el ca " utilizezi !ai bine c!pul bio$izic& -cea ta *n ea!n" c" ecranul !ental de cine!a ob%ine o i!a'ine !ai e7act" de la c!pul bio$izic& A aptea regul$ a RV 7& /e pot realiza ntotdeauna afaceri cu persoane, dac reueti s intri n contact cu fiina lor cu aceast intenie. !ei convinge cu uurina acea persoan c afacerea i va fi profita"ila. Contienta ta va fi conectat la a lui, astfel c, dac simulezi aceast negociere n minte, vei relua simularea de attea ori, pn se termin cu succes. =egocierea va fi influenat astfel c va a,unge la un rezultat pozitiv. #rotocoale pentru influenarea de la distan$ a afacerilor 3e ecranul !ental de cine!a vizualizeaz" ne'ocierea viitoare #i per oanele cu care vei intra *n contact& Bri!ite c!pul bio$izic pre per oana de contact #i di cut" telepatic cu acea ta& 4i cut" cu acea per oan" ca #i cnd ai $ace re pectiva conver a%ie $a%" *n $a%"& 8epet" conver a%ia pn" cnd decur'e *n !odul *n care dore#ti& Ftilizeaz" c!pul bio$izic " pro'ra!ezi acea t" ne'ociere ideal" *n c!pul bio$izic al per oanei #i *n creierul ace teia& 5& 3e ti!pul de $"#ur"rii ne'ocierii reale rea!inte#te-%i conver a%ia !ental" avut"& 3erceperea de la di tan%" #i in$luen%area per oanei $ac ca probabilitatea de ucce a ne'ocierilor " crea c" $oarte !ult *n co!para%ie cu ne'ocierea neprepro'ra!at" telepatic&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 6@

Al aselea sim -ten%ia direc%ional" #i !etoda cine!a pot $i e7tin e pentru a cuprinde #i con#tienta itua%ional"& -#a cu! a! !en%ionat !ai *nainte, acea ta e te o tare a creierului *n care a!bele ale e!i $ere lucreaz" e'al #i incron& Nu !ai e7i t" /ao ul inerent *n 'ndire #i totul pare !ai real& #rotocoale pentru de"%oltarea celui de, al aselea sim @& Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru crearea ecranului cine!a !ental *n oc/iul !in%ii tale& 2& 3e ace t ecran de cine!a reprezint" i!pre iile pe care c!pul t"u bio$izic le ob%ine pe ti!pul cnd e te *n a$ara corpului& - t$el po%i practica 8I *n ti!p ce corpul bio$izic e te dea upra $or!ei tale $izice& - t$el po%i "-%i dezvol%i al #a elea i!%, avnd oc/ii *n patele capului& -cea t" te/nic" *%i per!ite " a$li cnd o per oan" te prive#te& 8upert S/eldra<e a de $"#urat o erie de cercet"ri *n acea t" direc%ie& .l a con tatat c" apro7i!ativ 5HT din popula%ie #tie cnd e te privit"& -ce#tia *nre'i treaz" e!nalele ubli!inale care le arat" c" ubcon#tientul lor e te con#tient de $aptul c" unt *n c!pul vizual al altei per oane& -ce t al #a elea i!% p i/ic are o erie de avanta;e *n do!eniul upravie%uirii, pe ti!pul cnd tr"!o#ii no#tri puteau a t$el "-#i dea ea!a c" unt privi%i de ani!ale "lbatice care le puneau via%a *n pri!e;die& B"rba%ii care nu aveau cel de-al #a elea i!% !ureau *naintea celorlal%i, a t$el c" au upravie%uit cei cu p i-'ene !ai !ulte& Con#tienta itua%ional" e te nu!ele #tiin%i$ic pentru ace t c!p de con#tient" e7tin "& . te co!un la pilo%ii de avioane de vn"toare, ec/ivalentul actual al vn"torului-cule'"torului din ti!purile tr"vec/i& Emisferele creierului .!i $era tn'" e ocup" cu 'ndirea liniar"& -ce ta e te un proce or liniar care e7ecut" ideile, i!a'inile etc& In ordinea a, b, c&&&, *n ordinea *n care au $o t pri!ite& .!i $era dreapt" e ocup" cu proce e de 'ndire neliniar", lateral"& -cea ta e7ecut" o prelucrare paralel", de e7e!plu de la a la z, de aici la b, apoi la z #&a&!&d& Ac/iul !in%ii pare " vad" viitorul *n partea tn'" a i!a'inii de pe ecranul de cine!a !ental& I!a'inile din trecut apar *n partea 4reapt" a ecranului& -cea ta e datoreaz" aran;a!entului $lu7ului in$or!a%iilor din creier& 5lu7ul i!a'inilor din partea tn'" CviitorE pre partea dreapt" CtrecutE e te e7plicat prin $aptul c" partea dreapt" a creierului controleaz" partea tn'" a corpului 4eoarece acea t" parte a creierului poate realiza proce area paralel", acea ta e7ecut" 'ndirea neliniar" probabili t" care e te utilizat" *n 'ndirea cu !ai !ul%i $actori de nedeter!inare care e te $olo it" pentru prevederea viitorului& 4eoarece e!i $era tn'" a creierului e te un proce or liniar #i prin ur!are e ocup" cu variabile #i cu date cuno cute, acea ta va e7ecuta i!ul"ri ale eveni!entelor trecute, precu! #i ree7ecutarea unor pro'ra!e& 4eoarece acea ta controleaz" partea dreapt" a corpului, i!a'inile trecute unt $i7ate pe partea dreapt" a ecranului de cine!a !ental& Stn'acii unt 2prev"zu%i, *n !od opu & -tunci cnd e!i $erele tn'" #i dreapt" lucreaz" incron, per oana i!te c" e te *n !iezul proble!ei& Ber!enul corect e te con#tient" itua%ional"& -cea ta poate $i conceput" ca o tare de con#tient" inten i$icat" *n care ti!ulii pa%iali unt direct inte'ra%i cu intelectul, in tinctul #i !e!oria& #rotocoale pentru biofeedback'ul mental prin %i"uali"are @& Iizualizeaz" ecranul !ental& 2& -du cur orul aten%iei direc%ionale din partea tn'" CviitorE a ecranului de cine!a !ental #i !ut"-l *n partea dreapt" CtrecutE& 3& Iizualizeaz" o cen" pozitiv", ar!onioa " au !e!oria trecut" atunci cnd e#ti cu adev"rat $ericit& D& 6ncearc" " $aci vizualizarea ct !ai real po ibil", *ncorpornd ct !ai !ult din cele 5 i!%uri& - t$el e e'alizeaz" activitatea e!i $erei tn'i #i drepte, ceea ce reprezint" o condi%ie pentru opera%ii !entale de *nalt" e$icien%", cu! ar $i 8I, #i e rela7eaz" *n ti!p ce e *nvi'oreaz" corpul& :"o4eed*a,3=.l e!'e ,alea !"+ l1 &" .&oar1 en'r. o '"+")area ,or .l." &" a +"n7"".

#rotocoale de ba"$ pentru RV'ul %iitorului @& 3entru a c"l"tori *n viitor, e te nevoie de activarea aten%iei direc%ionale& 2& Iizualizeaz" ecranul de cine!a !ental& 3& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ional" a upra c!pului 8I bio$izic&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 62

D& I!a'ineaz" ace t ve/icul 8I cur'nd a$ar" din corpul t"u #i c"l"torind *n tn'a ta& Cu ct c"l"tore#te !ai departe *n tn'a ta pe $irul ti!pului cu att circul" !ai !ult *n viitor& :a un !o!ent dat, dorit de tine, e rupe $irul ti!pului #i intri *n viitor& 5& Spioneaz" p i/ic viitorul #i p" treaz" *nre'i tr"ri a ceea ce '" e#ti acolo& 6& 3entru a c"l"tori *n trecut, ur!eaz" in truc%iunile de !ai u , in'ura di$eren%a $iind $aptul c" vei c"l"tori pre dreapta *n curentul ti!pului& C"l"tore#te *napoi *n ti!p pre eveni!ente trecute #i p" treaz" *nre'i tr"ri cu de coperirile tale& 6n capitolul 6 vo! detalia ace te principii& #rotocoale pentru RV'ul %iitorului Cele ce ur!eaz" unt aplicarea direct" a protocoalelor de baz" enun%ate !ai u & @& -ten%ia direc%ional" poate $i $i7at" a upra 8I-ului viitorului, pentru !ana'e!entul ti!pului& -;u tarea a tot ceea ce e te ur'ent *n via%a cuiva prin utilizarea 8I cu ti!p le'at pentru a deter!ina ceea ce o anu!it" per oan" e te pe cale " $ac" *ntr-o zi, -a dovedit a $i $oarte util pentru cur an%i& Iizualizeaz"-te ca $iind cuno cutul per ona; din c"r%ile cu de ene ani!ate care e poate !i#ca cu viteze $oarte !ari pe ecranul !ental de cine!a *n oc/iul !intii tale& Breci cu vitez" *n revi t" tot ce ai de $"cut azi& -ce te protocoale e te cel !ai bine a $i e7ecutate c/iar *nainte ca tudentul Ccur antulE " e ridice din pat, deoarece atunci e te *n tarea al$a #i e te *n contact direct cu ubcon#tientul& Ftiliznd aten%ia d"re,7"onal1 pentru a rula viitorul pe ecranul de cine!a !ental pentru ziua care ur!eaz", vei prepro'ra!a ubcon#tientul t"u pentru opti!izarea activit"%ilor zilnice, a t$el c" *n ti!pul zilei ubcon#tientul t"u va $i ubtil obli'at " ur!eze ace t dru!& -cea t" te/nic" te va $ace con#tient c" noi to%i unte! a$ecta%i de !i!ele ne'ative din ubcon#tient, care ne conduc pre deza tru, *ntrzieri #i tre & Noi to%i tr"i! *n capetele noa tre& Ftilizeaz" 8I al viitorului pentru a deveni con#tient de $eedbac<ul pozitiv #i ne'ativ de la 2e7peri!entul vie%ii,& .valueaz" cur urile ac%iunilor a t$el ca cineva " devin" un lider orientat pe *ndeplinirea copurilor& .7ecut" !ai !ulte e7erci%ii ale creierului #i a upra con#tientei ca #i cnd a-i e$ectua e7erci%ii a upra dezvolt"rii !a ei !u culare& Bi!pul pierdut *n trenuri, *n ta%ii, la aeroport au ti!pul de ecart de la erviciu poate $i $olo it pentru aten%ia direc%ional" a upra 8I-ului viitorului arborilor de decizie pe care via%a *i o$er"& -ce t 8I al rezultatului di$eritelor decizii #i al !odului *n care ace ta a$ecteaz" viitorul no tru poate $i realizat prin tri!iterea c!pului t"u bio$izic *n $iecare viitor po ibil care ar rezulta din variantele tale de de,")""le. -cea t" practic" poate $i realizat" pe ti!pul zilei cu oc/ii de c/i#i& 3rin ace te !i;loace e pot evita deciziile 're#ite *nainte ca ace tea a $ie elaborate& 8I-ul virtual a upra proce ului de luare a deciziilor per!ite p i-adeptului " reu#ea c" " e de curce *n cele !ai 'rele ti!puri, *n ti!p ce cei !ai !ul%i *nre'i treaz" e#ecuri& A e7ten ie intere ant" a ace tei te/nici e te utilizarea a pre a te conduce la cele !ai bune, cele !ai pro!i%"toare viitoruri, pre care nu ai $i *ndr"znit " te *ndrep%i dac" nu ai $i pionat prin 8I po ibilit"%ile viitoare, de c/i e pre tine& Me+or"a .7i t" dou" tipuri principale de !e!orie1 @& Me+or"a de,lara'"/1- *n care in$or!a%ia are nevoie " $ie adu " *n !intea con#tient" Cde e7e!plu, rea!intirea unui nu!"r de tele$on au a nu!elui unei per oaneEN 2& Me+or"a nonde,lara'"/1- care e te parte a repertoriului t"u #i nu e te nevoie " $ie rec/e!at" *n con#tient de e7e!plu, lovirea unei !in'i de $otbal, practicarea *notului, lovirea cu ciocanul a unui cui etc&E& Memoria declarati%a . te !e!oria pe ter!en-lun'& 3er!ite rea!intirea a ceva ce dori! " vede! con#tient acu! #i " *n%ele'e! ceea ce vede!& -ce t tip de !e!orie e te #i el de dou" tipuri1 @& )emoria semanticH rea!intirea nu!elor, a cuvintelor etc& la co!and"N 2& )emoria episodicH rea!intirea eveni!entelor peci$ice, a unor epi oade #i perioade din e7perien%a trecut"&

Memoria nondeclarati%$ -cea ta e te o !e!orie care e te $olo it" incon#tient, cu! ar $i condi%ionarea pavlovian"& -cea ta e te ituat" *n cerebel& . te o !e!orie de lucru& Fn caz particular al ace tei !e!orii *l reprezint" !e!oria pe ter!en curt&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 63

- t$el e te !e!oria nu!erelor de tele$on care e pot rea!inti nu!ai o curt" perioad" de ti!p& Fn alt e7e!plu I-ar putea con titui titlurile articolelor din ziar recent citite& .7i t" di$erite tipuri de !e!orie pe ter!en curt1 - ciclul fonologieH rea!intirea nu!erelor de tele$onN - memoria spaial vizual C!i#carea obiectelor *n oc/iul !in%ii unei per oaneEN acea ta e te !e!oria care trebuie pentru dezvoltarea 8IN - memoria e9ecutiv central care per!ite or'anizarea ideilor *n !e!oria de lucru $or!nd $or!e coerente #i ordonndu-leN acea ta e te o alt" parte a !e!oriei pe ter!en curt care trebuie antrenat" pentru 8I& #rotocoale pentru utili"area ateniei direcionale pentru e)plorarea sistemelor de memorie 3rin utilizarea aten%iei direc%ionale *ncepe e7plorarea tipurilor di$erite de !e!orie pe care le po ezi& 3" treaz" o *nre'i trare a tot ceea ce '" e#ti& -cea t" practic" dezvolt" re%ele neurale *n /ipotala!u , precu! #i cone7iunile ace tora cu alte p"r%i ale creierului& Se dezvolt" a t$el, de a e!enea, c!purile bio$izice pre con#tienta pri!ar", con#tienta lucrurilor care unt *n a$ara c!pului ener'etic al corpului, cel ce per!ite 8I& 8ela7eaz"-te prin utilizarea protocoalelor de !ana'e!ent al tre ului& Creeaz" ecranul de cine!a prin $olo irea aten%iei direc%ionate& 5ocalizeaz" aten%ia d"re,7"onal1 a upra $iec"rui tip de !e!orie peci$ic #i vezi ca i!a'inile " vin" pre tine pe acel ecran de cine!a *n oc/iul !in%ii tale& Ftilizeaz" acea t" !etod" pentru a per!ite !e!oriei " alunece *n oc/iul !in%ii, a t$el ca acel c!p bio$izic " poat" *nc"rca !e!oria pe care o de%ine *n calculatorul cuantic pentru a $i tran !i " pe ecranul de cine!a& 3rin acea t" !etod" po%i privi *n catalo'ul !e!oriilor tocat *n c!pul bio$izic& Bri!ite c!pul bio$izic " pioneze de la di tan%" un obiectiv, apoi treci la activit"%ile nor!ale& Co!and" c!pului bio$izic " e *ntoarc" la o dat" !ai trzie& Re/e)" !e!oria a ceea ce ai pionat de la di tan%" *n ti!p ce erai al erviciu, ree7ecutnd i!a'inile pe care le-ai ob%inut pe ecranul de cine!a& -cea t" !etod" *%i per!ite " pionezi orice *%i pare de intere , c/iar dac" nu ai u$icient de !ult ti!p la di pozi%ie pentru 8I& S-ar putea a e!"na acea t" !etod" cu *nre'i trarea unui pro'ra! pe o ca et" video ur!nd " o vizionezi !ai trziu, *n cazul de $a%" *n " e te vorba de vizionarea p i/ic" a pro'ra!ului pe care %i I-ai ale & L"!'a ro'o,oalelor en'r. +e'oda ,"ne+a @& 8ela7eaz"-te utiliznd protocoalele de !ana'e!ent al tre ului& 2& 4e tineaz" lu!ina la erului !ental ai aten%iei direc%ionare *n tala!u & -ten%ia direc%ional" e7plodeaz" din centrul creierului *n oc/iul !in%ii #i creeaz" ecranul de cine!a& 8ea!inte#te-%i " *n crii ecranul de cine!a *n direc%ia acelor de cea ornic cu o raz" la er de lu!in" alba tr" izvort" din la erul !ental, apoi u!ple ecranul cu un $oc alba tru& 3. Adat" con truit ecranul de cine!a, vezi c!pul bio$izic care te prive#te prin ace ta& . Iizualizeaz" epicentrul aten%iei, partea eului din !intea ta, cur'nd din tala!u , via le'"turii aten%iei direc%ionale, *n centrul c!pului bio$izic& !. 4irec%ioneaz" c!pul bio$izic pre itul obiectivului #i co!and"-i " e!it" i!a'ini #i datele percepute, pe care le cule'e, pe ecranul de cine!a& ". 3rive#te ecranul de cine!a !ental i $ocalizeaz"-l a upra i!a'inii care %i-a $o t tran !i " de la itul obiectivului pe care I-ai pionat de la di tan%"&

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

6D

CAPITOLUL ;I M"+ele .n !o4'@are +en'al en'r. o erarea ro$ra+elor R;A Ideile e r" pnde c *n rndul popula%iei a e!"n"tor cu r" pndirea viru ului 'ripei *ntr-o epide!ie& 4r& 8ic/ard, un biolo' e!inent, a nu!it ace te idei conta'ioa e mime. In literatura de pecialitate ace tor !i!e li e !ai pune virui !entali& 6n antrena!entul pentru 8I, !i!ele pozitive care unt $olo ite pentru inducerea t"rii 8I e nu!e c noul o$tLare !ental& -ce te !i!e co!uteaz" pe o$$ t"rile ne'ative care *l *!piedic" pe individ " ia " din tarea de an7ietate care in/ib" 8I& S" ne i!a'in"! lu!ea plin" de viru#i !entali care $olo e c oa!enii pentru in$ectarea celor din prea;!", pentru a e *n!ul%i #i a e c/i!ba pentru a nu $i recuno cu%i de pro'ra!ele antiviru ale corpului& -ce#ti viru#i unt trecu%i altor per oane prin cuvinte, prin !ediul cultural, prin !edia au prin !i;loace bio$izice& 3rin ur!are, lu!ea e te !odelat" de !i!e& . te corect a a$ir!a c" *ntrea'a noa tr" ocietate e te condu " de !i!ele pe care le con%ine& M"+ele =i!ele unt idei& 5elul de a !nca, aruncatul zarurilor, purtarea panto$ilor cu vr$ul lat, toate ace tea unt !i!e& Cultura noa tr" e te con truit" dintr-un co!ple7 de !i!e care ne de$ine c, ne creeaz" per onalitatea, !odul de a 'ndi au reac%iona la diver#i ti!uli& .le unt de$initoarele ociet"%ii *nainte de orice altceva& Cineva -ar putea 'ndi c" noi unte! liberi au c" $ace! ce dori!& 4in p"cate itua%ia nu e te a#a de i!pl"& Aa!enii pot 'ndi au $ace nu!ai ce #tiu& 4ac" n-au con#tienta unei alte realit"%i, ei niciodat" nu vor 'ndi ca acei !e!bri ai ociet"%ii di$erite, c/iar dac" acea ocietate le e te acce ibil"& .i nu vor 'ndi #i nu vor reac%iona ca !e!brii acelei ociet"%i& 3n" de curnd, 8I a $o t un do!eniu trict ecret& -cu! ace ta a devenit public& -ce te noi !i!e unt acce ibile publicului lar', a t$el c" *n prezent e poate *nv"%a 8I& -utorit"%ile de pe *ntre' p"!ntul unt periate de *ntor "tura lucrurilor, deoarece o irea lui p i per!ite oa!enilor " aib" puterea de a a$la orice ecret, " c/i!be orice *#i dore c #i " !odi$ice realitatea& -cu!, cnd !i!a 8I e te de do!eniul public, *ntre'ul et de idei ale r"zboiului p i e te acce ibil tuturor& 4ac" accept"! ideea !odelului bio$izic al realit"%ii, care a $o t de cri *n capitolele anterioare, ca $iind un !odel !ai bun a ceea ce e *nt!pl", dect punctul de vedere !ecanici t conven%ional, noi ne pute! crea o nou" viziune a upra ociet"%ii #i a upra naturii ale& =i!ele unt c!puri bio$izice care nu unt localizate *ntr-un corp $izic particular, ci de $apt pot " e !ute ca ni#te entit"%i independente& Iiru#ii c"l"tore c *ntr-o !anier" a e!"n"toare, dar depind de 'azda care le $urnizeaz" !ateriile pri!e pentru a $ace noi viru#i& Iiru#ii $ur" prin $or%" celulele or'ani !ului in$ectat& =i!ele c"l"tore c prin li!ba; #i prin !ediul cultural $recventat de o anu!it" per oan", *ntr-un !od analo' cu al viru ului, care e r" pnde#te prin aer au prin $luidele corpului& Cnd !i!a e te co!unicat" creierului u!an via li!ba;, cultur" au prin e$ectul celei de a uta !ai!u%", in$ec%ia cu !i!ei e te rezi tent" a#a cu! viru ul e te rezi tent la i te!ul i!unitar& Cnd i te!ul i!unitar e te l"bit, viru ul e te liber " in$ecteze 'azda& 6n cazul !i!elor, !i!ele care unt de;a *n per oan" rezi t" la cele noi& *tiina ' sistemul imunitar a+ societ$ii care se opune noii mime -tunci cnd e *nva%" 8I, acea t" !i!" *nt!pin" rezi ten%" din partea tructurii !i!ei, 345& Structura !i!ei e te un et de !i!e care e co!port" ca un i te! #i o$er" o de criere a realit"%ii care e te capabil" " e7plice cel pu%in par%ial $aptele& Structura !i!ei *n care tr"i! e te un et de no%iuni care ne de crie ca avnd un corp $izic, controlat de creier, *n ti!p ce realitatea e te un proce pur !ecanic, per$ect de$init de nivelul actual al #tiin%ei& 8I nu are loc *n ace t !odel al realit"%ii deoarece nu e7i t" o tructur" de !i!" care " e7plice pionarea p i/ic"& 6n acea t" lucrare, e o$er" o e7plica%ie a $unc%ion"rii 8I& -cea t" e7plica%ie nu cere " renun%"! la !odelul #tiin%i$ic actual, ci nu!ai " *l co!plet"!& -cea ta *n ea!n" c", !i!ele care alc"tuie c 345 nu pot rezi ta !i!ei 8I, care alunec" *n tructura !i!" pe care o uport"!& )tiin%a e te $actorul c/eie *n i te!ul i!unitar al culturii noa tre& 4ac" noile $eno!ene pot $i ar!onizate *n !odelul #tiin%i$ic, atunci ace tea unt u#or acceptate *n cultura noa tr"& - t$el de e7e!ple unt zborul cu avionul, c"l"toria *n pa%iul e7tratere tru, 8I& R# reprezint sigla $prescurtarea% pentru vedere la distan
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 65

=i!ele unt c/iar !ai vitale pentru *ntrea'a ocietate o!enea c", deoarece ele alc"tuie c c!purile bio$izice care $or!eaz" re%eaua neural" a creierului& 4e aceea, !i!ele care co!pun cultura noa tr" unt bine a'"%ate @_i creierul o!ene c& .le creeaz" i!a'inea realit"%ii& Aa!enii pot 'ndi nu!ai a upra ideilor care unt prezente *n tructura !i!ei a culturii re pective& 3n" de curnd, !i!a 8I #i a p i-r"zboiului putea $i *n$rnt" de 345 #i tructura a de !i!", care cuprindea lu!ea& Ideile ab urde ale NeL -'e, care nu au baz" #tiin%i$ic", alc"tuie c !i!a c/eie $olo it" de ceptici pentru de$inirea realit"%ii *n conte7tul etului lor de paradi'!e& -tta ti!p ct paranor!alul e te e7pri!at *n li!ba;ul lip it de con%inut din NeL -'e, lu!ea p i poate $i de cri " ca o lu!e $ictiv" trn le'at" de #arlatani !& 4in p"cate pentru ceptici, %"rile cele !ai dezvoltate au acu!ulat volu!e !ari de cuno#tin%e care de!on treaz" c" 8I #i r"zboiul p i unt t"ri de $apt& 4i punnd de un !odel #tiin%i$ic al 8I #i p i, *ntrea'a tructur" de !i!e a lu!ii !ecanici te devine in$ectat" de ace t nou !odel care lea'" p i de vec/ea i!a'ine a upra lu!ii& In =area Britanie, autorit"%ile au p" trat trict ecrete rezultatele cercet"rilor *n do!eniul p i, *nc" din ti!pul celui de-al doilea r"zboi !ondial, #i au repri!at orice dezv"luiri ale cercet"rilor #tiin%i$ice din ace t do!eniu, *n ti!p ce pre'"teau pionii p i/ici #i per oane care in$luen%au de la di tan%"& ,reierul omenesc prins n lanul mimelor 4eoarece !i!ele !odeleaz" re%elele neuronale ale creierului, punctul de vedere *nvec/it c" p i nu poate " e7i te e te bine *nre'i trat *n creierele noa tre& Cnd *ncerc"! " *nv"%"! 8I, creierele noa tre unt a t$el con$i'urate de tructura de !i!e, *nct !odelarea re%elei neuronale nu poate " cuprind" pionarea p i/ic"& -ce t $apt e a ea!"n" cu pro'ra!area unui calculator pentru prelucrare paralel", atunci cnd ace ta e te con$i'urat pentru vec/iul tip de prelucrare !ult !ai lent, prelucrarea liniar"& -tunci pro'ra!ul *ncearc" " e7ecute i!ultan !ai !ulte pro'ra!e, *ntr-o re%ea de proce oare, pro'ra!ul devine inoperabil& -nalo' *n 8I, cnd e *ncearc" " e *n%elea'" percep%ia p i/ic", re%eaua neuronal" nu poate " abordeze proble!ele care apar odat" cu noile pro'ra!e 8I& 4ac" noi unte! le'a%i prin !i!e, tructuri de !i!e #i re%elele neuronale i!plicate *n creierul no tru, 8I #i p i-activit"%ile devin i!po ibile& Cur urile a!ericane de 8I rezolv" acea t" proble!" prin prelun'irea duratei ace tora #i prin cre#terea inten it"%ii lor, a;un'nd pn" la @8 luni& =i!ele re!odeleaz" auto!at re%eaua neuronal"& 4ac" pute! in$ecta creierul cu !i!e 8I, atunci ace tea vor recon$i'ura auto!at creierul pentru a per!ite 8I& Natura #tiin%i$ic" a ace tor !i!e $ace ca ace tea " e ar!onizeze cu vec/ea tructur" de !i!e #i " o $olo ea c" *ntoc!ai ca un viru & Fn anu!it nu!"r critic de per oane care *nva%" ace te !i!e 8I va provoca *ntrea'a popula%ie " $ie capabil" " pioneze p i/ic, *ntr-un !od analo' e$ectului celei de-a uta ; !ai!u%e& Natura bio$izic" a !i!elor provoac" cre#terea !obilit"%ii ace tora *ntre per oane, atunci cnd unt u$icient de puternice& -ce tea *#i ob%in ener'ia de la per oanele care le utilizeaz"& Bot a#a, 345-ul e7i tent uport" tructura de !i!e vec/e, $olo ind toat" ener'ia popula%iei u!ane pentru a cauza *!b"trnirea pre!atur", *!boln"virea de cancer #i a *!piedica 8I #i p i& Intr-o !anier" paralel", !i!ele 8I in$ecteaz" popula%ia cu pro'ra!e !entale pozitive care recon$i'ureaz" re%eaua neural" pentru p i-activit"%i, *n ace t proce ele di tru' 345-ul, ceea ce $ace ca pionii p i/ici " tr"ia c" !ai !ult #i " $ie !ai "n"to#i& :a *nceputul ec%iunii practice din ace t capitol vo! de crie !i!ele pozitive care *nlocuie c !i!ele ne'ative #i a!pli$ic" po ibilit"%ile de a *nv"%a 8I prin recon$i'urarea re%elei neuronale a creierului& M"+e o)"'"/e Adat" ce cineva e te convin c" di pune de !i!e ne'ative, ace tea pot ii evitate prin utilizarea aten%iei direc%ionale #i a !etodei cine!a& 3rotocoalele nece are unt ur!"toarele1 @& rela7eaz"-te, $olo ind protocoalele de rela7are din capitolul DN 2& centreaz"-%i autovizualizarea *n oc/iul !in%iiN 3& localizeaz"-%i oc/iul !in%ii *n por%iunea tala!u ului din creierN D& pune%i ca cop ca la erul !ental al aten%iei tale direc%ionale " *n crie ecranul cine!a *n oc/iul !in%iiN 5& pe ecranul cine!a, vizualizeaz" !i!ele ne'ative pe care dore#ti " le eli!iniN e7e!ple de a t$el de !i!e ar putea $i *!b"trnirea pre!atur", dezvoltarea unui cancer, *!piedicarea 8I etc&N 6& #ter'e i!a'inea ace tor !i!e ne'ative utiliznd la erul !ental al aten%iei direc%ionaleN 7& *nlocuie#te ace te !i!e ne'ative cu i!a'ini care arat" cu! ai dori " $iiN !i!ele pozitive date %ie *n ec%iunea ur!"toare, o$tLare-ul de ucce poate $i de a;utor *n ace t conte7t&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 66

Mimele negati%e simt para"iii energiei =i!ele ne'ative #i ciclurile $eedbac< ale tudentului 8I inter$era cu dezvoltarea 8I& -cea ta e datoreaz" $aptului c" ace te !i!e unt parazite #i con u!" ener'ia c!pului bio$izic de care e te nevoie pentru 8I& 4e aceea, ace tea trebuie eli!inate pentru a per!ite creierului " adune in$or!a%ia din c!purile bio$izice& 3entru realizarea ace tui lucru, utilizeaz" aten%ia direc%ional" #i protocoalele e7pu e anterior& -ce te !i!e ne'ative vor *ncerca " e re'enereze ale *n ele dac" nu unt *nlocuite de noi !i!e care " le $ac" i!po ibile pe cele vec/i& Fr!"toarea li t" de !i!e -a dovedii $olo itoare pentru incalcularea atitudinii !entale nece are pentru 8I& Nu e te co!pre/en iv", dar erve#te ca o baz" util" pentru viitor& Cur antul 8I poate concepe propriile !i!e pentru copul peci$ic care trebuie realizat& Mime ale principiilor de succes @& Qtergerea .li!in" !i!ele ne'ative au care nu !ai unt de $olo pentru a elibera pa%iul pentru ucce ul 8I& Arice !i!" ne'ativ" e te o uria#" cur'ere de ener'ie a cur antului 8I& Adat" #tear ", ener'ia eliberat" din !i!" poate $i utilizat" pentru ucce ul 8I& #rotocoale pentru tergerea mimei a. -nalizeaz" proble!ele prin utilizarea aten%iei direc%ionate a upra ecranului de cine!a din oc/iul !in%ii& &. Co!and" tuturor 'ndurilor, !i!elor au ideilor ne'ative " e arate pe ecranul !ental, cale unul odat"& c. Identi$ic" !i!ele ne'ative& -ccept" c" ele unt acolo& d. Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru a le #ter'e& e. C"l"tore#te *n ubcon#tient Cutiliznd aten%ia direc%ional" #i !etoda cine!aE, care e te plin de !i!e ne'ative provenite din !ediul *n care tr"i!, care poate ac%iona ca o rezi ten%" pentru atin'erea copurilor& Iizualizeaz" ecranul de cine!a !ental care *%i arat" ubcon#tientul, a t$el c" po%i "-@ editezi a#a cu! *%i dore#ti& f. :i teaz" ace te e$ecte ale !i!elor ne'ative, a#a cu! pro'ra!ele re pective ac%ioneaz"& g. )ter'e ace te !i!e ne'ative, $olo ind lu!ina la erului !ental al aten%iei direc%ionale $ocalizate a upra ecranului cine!a, aruncndu-le *n uitare& 2& Inten%ia 3entru a avea ucce e te nevoie de cunoa#terea $oarte bun" a copurilor, care e te nece ar a $i bine de$inite #i " $ie cri e& Ftilizeaz" 8I pentru a le introduce *n c!pul bio$izic& 4e$inirea clara a inten%iei te aliniaz" la acel eveni!ent #i *%i per!ite " o introduci *n con#tientul t"u, iar tu *i per!i%i " e !ani$e te& 8epetarea re'ulat" a aten%iei direc%ionale a upra unui cop #i utilizarea 8I pentru a privi *n viitor, a perceperii de la di tan%" pentru a cana per oane i!plicate *n viitor #i a /ipnozei telepatice Cin$luen%area de la di tan%"E pentru introducerea ideilor tale unor per oane pe care le vei *ntlni *n viitor, conduc la ucce ul realiz"rii unui anu!it cop& Pro'o,oale en'r. 'ran!4or+area "n'en7""lor 5n +"+e a. 4ecide ceea ce dore#ti *n realitate& 8e$lecteaz" a upra copurilor pe care dore#ti " le realizezi, *n cazul de $a%" " devii un pion p i/ic e7pert& &. Ftilizeaz" protocoalele de rela7are din capitolul D pentru a cobor* rit!ul creierului pre tarea teta de con#tien%"& c. Centreaz" partea 2I, a con#tientului, epicentrul aten%iei, *n tala!u & d. Creeaz" ecranul de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii, $olo ind lu!ina la erului !ental a aten%iei direc%ionale, care e!an" din tala!u & e. Ftilizeaz" aten%ia d"re,7"onal1 pentru a proiecta pe ecran copul pe care dore#ti "-l realizezi& f. =ut" i!a'inea copului t"u realizat din ecranul !ental pre creierul reptilian, pentru a-l introduce
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 67

*n creier la nivel de in tinct& I!a'ineaz"-%i ideea alunecnd *n cerebel a e!enea unei c/ei *n *ncuietoare, co!utnd *ntre'ul creier a upra copului pe care dore#ti "-l realizezi& Iizualizeaz" o c/eie *nvrtindu- e *n broa c", care porne#te acu! p i-puterile tale& '& Introdu acea t" i!a'ine, care *n oc/iul !in%ii e te de;a *ndeplinit", *n creierul li!bic& -cea t" parte a creierului t"u controleaz" e!o%iile #i !e!oria& . te de a e!enea centrul de luare a deciziilor din creier, a t$el c" introducerea copurilor aici pre upune c" vei ac%iona *n con$or!itate cu *ndeplinirea copului re pectiv& /& I!a'inea copului *ndeplinit poate, de a e!enea, " $ie introdu " *ntr-o zon" nu!it" S=C upple!entarK !otor arcaE, a t$el c" vei putea " te pro'ra!ezi " *l realizezi& S=- e te a#ezat *n vr$ul creierului ub o !ic" pat"& 3& Sincronicitatea acauzal" Cari Jun' a introdu ter!enul de 2 incronicitate acauzal"9 pentru a de crie o erie de coinciden%e care unt i!ilare una alteia #i e *nt!pl" aceleia#i per oane& Fn e7e!plu ar putea $i o eric de per oane care te *ntlne c pe trad" #i care te *ntreab" ct e te cea ul, $"r" " #tie una de cealalt"& Fn alt e7e!plu de incronicitate acauzal" e te atunci cnd *n aceea#i zi a anului %i e *nt!pl" un anu!it eveni!ent e!ni$icativ& Credin%a c" un anu!it eveni!ent atra'e pe un altul e te tot a#a de vec/e ca #i ocietatea o!enea c"& .7e!ple de a t$el de credin%e populare unt1 banul tot la ban tra'e, ceea ce dai e te ceea ce ob%ii, cule'i ceea ce e!eni, nu ob%ii ni!ic $"r" " pl"te#ti, ceea ce ie e din pi ic" tot #oareci !"nnc"& . te un principiu univer al c" ac%iuni a e!"n"toare 'enereaz" ac%iuni a e!"n"toare& Pro'o,oale en'r. .'"l")area .'er"" !"n,ron","'17"" a,a.)ale a. 4ac" dore#ti " ob%ii ucce , contracte, a$aceri bani, vnz"ri trebuie " dai ceva $iec"rei per oane pe care o *ntlne#ti& 3rin ur!are, *n via%a obi#nuit" apreciaz" pe to%i care !erit"& -ce t lucru va provoca pornirea principiului& &. Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru perceperea de la di tan%" a per oanelor i!portante din via%a ta1 #e$, parteneri de a$aceri, an'a;a%i, o%ie, copii& -ce t $apt *%i va per!ite " *%i dai ea!a de nevoile lor #i " pro peri& c. 4"-le ener'ie pozitiv" *n !o!entul *n care e!i%i propria i!a'ine #i tran !i%i prin telepatie !e a;ul pe care #i-l dore c, *n oc/iul !in%ii lor& -ce t lucru va provoca cre#terea i!patiei pentru tine pe baz" ubli!inal" #i va per!ite in$luen%area de la di tan%"& d. In interac%iunile nor!ale, d" o bun" apreciere tuturor lucrurilor pozitive pe care oa!enii le $ac, le poart" au vorbe c& e. )ter'e toate co!entariile ne'ative #i utilizeaz" critica con tructiv" ca un in tru!ent de per$ec%ionare& Ftilizeaz" !ai curnd vorba bun", dect b"%ul, ceea ce va cre#te e$icien%a ac%iunilor tale& -cea ta e te una din re'ulile de baz" pentru a;u tarea in$luen%"rii de la di tan%"& -cea t" !i!" a d"ruirii $unc%ioneaz" prin c!pul bio$izic, care toc/eaz" date #i ener'ie, per!i%nd ca ace ta " interac%ioneze cu per oanele re pective& Se $olo e#te perceperea de la di tan%" a tuturor per oanelor *ntlnite, o$erindu-le !i!a aprecierii celor care o dore c, *n ace t proce cre#te e!patia, acea proiectare a propriei per onalit"%i *n per onalitatea altei per oane, care are drept con ecin%" cunoa#terea reciproc" !ai bun"& 3rin acea t" !etod" e poate a!pli$ica capacitatea ta de a c#ti'a noi prieteni #i de a in$luen%a alte per oane& D& Si!ularea atin'erii copurilor -#a cu! -a putut ac%iona cu !i!a inten%iilor, vizualizarea propriilor copuri, ca #i cnd ar $i $o t realizate, per!ite ca acea ta " devin" !i!"& -ce t lucru e te nece ar pentru ca copul t"u " devin" o idee cu o via%" a a& Pro'o,oale ,are 'ran!4or+1 !,o .r"le 5n +"+e a& Iizualizeaz" propriile copuri ca #i cnd ace tea ar $i $o t de;a *ndeplinite& b& Ftilizeaz" 8I pentru a privi *n viitor eveni!entele vie%ii tale& c& Bran $or!" ace te eveni!ente $olo ind la erul !ental al aten%iei tale direc%ionate pentru a le c/i!ba a#a cu! dore#ti " e *nt!ple& =odeleaz" eveni!entele dup" voin%a ta, utiliznd acea t" te/nic" de in$luen%are de la di tan%"& d& 3rin utilizarea p i Cperceperea de la di tan%", in$luen%area de la di tan%" #i 8IE prive#te la noile ac/izi%ii, propriet"%i #i /oldin'-uri pe care dore#ti " le ai& 3rive#te la eveni!entele care trebuie " aib" loc
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 68

pentru a avea o nou" ca ", !a#in" au " pleci *n vacan%a de vi !ult dorit"& Succe ul *n via%a ta va veni pe baza #i prin aplicarea principiului incronicit"%ii acauzale& 6%i vei da ea!a c" 8I poate realiza viitorul dorit, a ociind ucce ul dorit eveni!entelor care vor veni& 4e eneaz", i!a'inile #i crie ceea ce dore#ti, ac%ioneaz" ca #i cnd copul t"u ar $i $o t de;a *ndeplinit& *CR83=#*<S C0 Q8 CT=+ *8 F8 0= 3) +# /0CC#/. *stfel vei avea succesul dorit. e& Ftiliznd aten%ia direc%ional" $ocalizat" pe !etoda cine!a pentru a revedea i!a'inile ucce elor repurtate *n trecut, vei provoca noi ucce e *n cauze i!ilare care vor interveni *n via%a ta& $& 8I *n itua%ia actual" pentru a o c/i!ba *n en ul dorit, *ntr-o !anier" pozitiv", *nainte de a o realiza - t$el vei ob%ine per$or!ante !ai bune& -tle%ii din 8" "ritul .uropei utilizau i!ularea !ental" pentru acea ta, *naintea *ntrecerii, ace#tia vizualizau viitoarea lor per$or!an%", dup" care e co!portau *n concur ca $iind *n cea !ai bun" $or!" a lor& - t$el ei ob%ineau per$or!an%ele opti!e& -cea t" te/nic" e te bazat" pe principiul $oarte vec/i al !a'iei i!patice #i pe pro'ra!ele c!pului bio$izic pentru !ani$e tarea copurilor& 4eoarece corpul bio$izic coordoneaz" in$luen%area de la di tan%", ace ta poate *ndeplini orice cop pe care *l concepi, dac" ai pro'ra!ele nece are& 3rin 8I a upra itua%iei actuale pe care o *ntlne#ti, c!pul t"u bio$izic are tot ti!pul nece ar pentru a utiliza puterea a *nn" cut" pentru in$luen%area de la di tan%" #i pentru a c/i!ba a t$el eveni!entele *n bene$iciul t"u& 5& Ioin%a =i!ele pot altera eveni!ente, a t$el ca ideile pe care le poart" " e realizeze& =i!ele in$ec%ioa e e pot r" pndi ca un $oc dezl"n%uit, provocnd oa!enilor care ac%ioneaz" ca ve/iculele lor " etaleze ace te !i!e& -cea ta e te baza pentru !oda zilei #i !anii& 5iind Ia zi cu !oda e te o ob e ie pentru cei in$ecta%i cu acea t" !i!"& 4eoarece !i!ele pot " recon$i'ureze re%elele neuronale din creier, ideile pe care !i!ele le poart" pot " $ie *n cri e *n creier& - t$el, !i!ele devin parte a culturii u!ane #i altereaz" !odul *n care noi 'ndi!& #rotocoale pentru aplicarea %oinei a& Ce vorbe#ti e te ceea ce vei realiza& Niciodat" nu vocaliza ceea ce nu dore#ti " e *nt!ple& b& -$ir!" *n vorbirea ta, la ti!pul prezent, ceea ce tu e#ti& ai realizat #i po ezi, c/iar dac" ace tea nu unt *nc" !ani$e te& 2Sunt $ericit, unt un lider, unt un o! de ucce & Arice $ac e te bine& Sunt un e7pert *n 8I,& Niciodat" nu a$ir!a ne'ativul& c& -c%iunea produce eveni!entele& 4ac" noi a! inten%ionat " ob%ine! ucce ul, l-a! vizualizat, iar voin%a noa tr" a co!andat ac%iunea noa tr" *n total" incronie cu inten%ia noa tr", atunci acea ta e va !ani$e ta de$init ea *n "#i& -ce t $apt va deveni aparent cu att !ai !ult, cu ct utilizezi 8I pentru a !onitoriza viitorurile po ibile& Ftilizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru a-%i pune %ie *n "%i, *nainte de a te trezi au ador!i, au *n ti!p ce te b"rbiere#ti *n $ata o'linzii& 2.u a! ob%inut contractul& .u a! $o t pro!ovat& Boate ideile !ele au $o t pline de ucce & Si!%"!intele !ele inti!e #i intui%ia unt invariabil adev"rate& Sunt un e7pert *n 8I,& Iorbe#te ca #i cnd ai $i realizat ceea ce dore#ti& 8ecit" inten%iile tale cri e ca #i cnd -ar $i realizat de;a& -cea ta *%i *nt"re#te /ot"rrea de care ai nevoie pentru 8I, pentru perceperea de la di tan%" #i pentru in$luen%area de la di tan%"& d& 5ocalizeaz" aten%ia ta direc%ional" a upra eveni!entelor viitoare prezentate pe ecranul de cine!a !ental& Ftilizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru a c/i!ba ace te eveni!ente, a t$el ca ele " e petreac" a#a cu! dore#ti& In$luen%eaz" de la di tan%" inten%iile tale, *n concordant" cu i!ul"rile precedente ale copurilor tale care au $o t *ndeplinite *n cele !ai bune condi%ii& - t$el cre#te probabilitatea ca ele " e realizeze& -cea t" te/nic" pro'ra!eaz" corpul t"u bio$izic pentru realizarea inten%iilor $& Iorbe#te de bine #e$ii t"i, c/iar dac" $ac 're#eli ei au *ntotdeauna dreptate& -ce ta e te un pa pre dezvoltarea e!patiei, a perceperii #i in$luen%"rii de la di tan%"& '& Nu trece !i!ele ne'ative Cbr$e, proble!eE pre an'a;a%ii t"i& 3a eaz"-le nu!ai in$or!a%ia pozitiv" #i !i!ele pozitive& -cea ta va a;uta 8I #i perceperea de la di tan%" a ubordona%ilor& 6& N. 5n'0r)"a = 4a ,e a" de 41,.' a,.+8 4ac" trebuie " $aci ceva, nu *ntrzia, $a-o i!ediat+ 4ac" nu e te nevoie " $aci acea ta, atunci nu o $ace& Pro'o,oale en'r. ne5n'0r)"ere a. :i teaz" priorit"%ile pe ecranul de cine!a !ental& =arc/eaz"-le pe acelea de care ai nevoie " le $aci *n oc/iul !intii& &. Ftilizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru a piona eveni!entele viitoare care *%i vor ar"ta cenariile
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 69

po ibile& c. 5olo e#te e#alonarea opti!" a pa#ilor nece ari pentru realizarea copurilor tale, precu! #i a ac%iunilor de care e te nevoie pentru realizarea ace tui viitor& d. 3ro'ra!eaz" creierul t"u utiliznd aten%ia direc%ional" pentru introducerea i!a'inilor care te reprezint", *ndeplinind pa#ii nece ari pentru realizarea viitorului dorit& 5ocalizeaz" la erul !ental a upra in$luen%"rii de la di tan%" interne a propriului creier& Co!and"-%i producerea acelor ac%iuni care conduc la ucce ul t"u& e. 5" lucrurile pe care %i le dicteaz" intui%ia acu!& Nu pierde ti!p cu ceea ce nu trebuie " $aci& - t$el vei reu#i " parcur'i dru!ul nece ar realiz"rii inten%iilor tale #i vei evita toate ac%iunile care nu e con$or!eaz" inten%iilor tale& A cantitate !are de ener'ie e te eliberat" atunci cnd vei ac%iona a#a& 4ac" a!ni ceea ce ai de $"cut pe !ai trziu, acea ta va provoca o pierdere de ener'ie, care e te con u!at" pentru bloca;e #i cicluri $eedbac< ne'ative& 7& -utodi ciplinarea 5" ce ai de $"cut, ne%innd ea!a de ce re ur e vei con u!a& -n'a;eaz"-te nu!ai la ce ai de 'nd " onorezi& Adat" ce ai $"cut pro!i iuni, nu econo!i i nici un e$ort pentru a le *ndeplini& -cea ta e te o condi%ie sine-Pua-non a te/nicii 8I& >nde#te-te !ereu c" nu ai ener'ie de c/eltuit pe ac%iuni nee en%iale& Ca o re'ul" i!portant", autodi ciplina 'aranteaz" c" nu vei e#ua *n e$orturile de a *nv"%a 8I, deoarece nu vei renun%a la e7er area te/nicilor pn" cnd nu vei a;un'e la nivelul dorit de e7pertiz"& =i!ele ne'ative bo!bardeaz" p i-novicele #i nu!ai autodi ciplina 'aranteaz" c" ace ta nu va precupe%i nici un e$ort pentru *nv"%area pion"rii p i/ice& 8& 3er everen%a C/ot"rreaE 6n p i-activit"%i e te $oarte i!portant " nu te dai b"tut& -cea ta deoarece 345-ul #i con en ul co!un ne bo!bardeaz" con tant cu !i!e ne'ative atunci cnd dori! " e7plor"! orice activitate din a$ara nor!ei& Aa!enii unt pro'ra!a%i " $ie *n$rico#a%i de orice e te !ai ciudat& Iaticanul are un co!itet care !onitorizeaz" paranor!alul #i care, prin nu!eroa ele contacte pe care le are cu a'en%iile de in$or!a%ii, $ace ca in$or!a%iile din do!eniul paranor!alului " $ie #ter e& -ce t co!itat e te ur!a#ul Inc/izi%iei din .vul =ediu& 8epetarea din cnd *n cnd a inten%iilor tale va deveni un lucru obi#nuit #i va a i'ura realizarea ace tora& Iei da 're# nu!ai dac" renun%i+ -ce ta e te un liant $oarte puternic al te/nicilor de 8I& Pro'o,oalele er!e/eren7e" a. Ftilizeaz" zilnic aten%ia direc%ional" pentru vizualizarea copurilor pe ecranul de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii tale& &. Iezi prin 8I ace te copuri ca #i cnd ar $i $o t realizate& 3e zi ce trece ele vor deveni !ai clare, *n autovizualizare, pro'ra!eaz"-%i creierul pe baza protocoalelor 8I pe care le-a! e7plicat anterior& c. Ftilizeaz" eveni!ente pozitive, precu! #i 8I-ul ca un $eedbac< pozitiv pentru '/idarea ta pe dru!ul autoper$ec%ion"rii& d. Ftilizeaz" ace t $eedbac< pozitiv pentru a te !otiva c"tre copul t"u& e. Ftilizeaz" eveni!entele ne'ative pentru a-%i ar"ta c" !er'i *ntr-o direc%ie 're#it" #i #ter'e pro'ra!area ne'ativ" #i !i!ele ne'ative pe care o aduc la upra$a%"& A In $inal, utilizeaz" 8I-ul a upra viitorului t"u pentru a-%i !onitoriza pro're ul& -cea ta *%i va ar"ta c" ai !ulte viitoruri poten%iale #i c" nu!ai *n pu%ine *%i vei putea realiza obiectivele pe care %i le-ai propu & 9& Conectivitatea -tunci cnd c!purile #i particulele au $o t *n a ocia%ie, dar *n prezent unt eparate, rezid" *nc" o cone7iune ubtil"& -ce ta e te parado7ul lui .in tein-3odol <i-8o en #i teore!a lui Bell& Botul e te alc"tuit din c!puri& Adat" ce ace te c!puri au $o t *n contact Cceea ce -a *nt!plat dup" Bi' Ban'E, ele r"!n *nc" *ntr-o le'"tur" nede$init" clar& In cazul c!purilor bio$izice ace t lucru e te evident& -cea t" cone7iune ubtil" *ntre c!purile bio$izice are drept con ecin%" po ibilitatea 8I-ului, precu! #i a in$luen%"rii #i perceperii de la di tan%" a altor oa!eni& #rotocoalele conecti%it$ii a& Si!ularea eveni!entelor pe care cineva le dore#te " e *nt!ple cu adev"rat, cre#te probabilitatea ca ace te eveni!ente " e realizeze *n viitor&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 7H

Iizualizarea eveni!entelor care dore#ti " e *nt!ple pe ecranul de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii tale produce o !i!" lab", $"cut" din ener'ia adaptiv" bio$izic" a ta& -cea t" !i!" poate $i apoi trecut" altor oa!eni, a e!"n"tor unui viru #i *n ti!p, pe !" ur" ce !ul%i oa!eni o vor ali!enta, acea t" !i!" va c/i!ba realitatea& 58I C pionarea p i/ic" a viitoruluiE poate ar"ta cu! " elaborezi propriile tale !i!e ca parte a realit"%ii de con en , care va prezenta !i!a ta ca un eveni!ent viitor& b& :e'"turile $izice #i !entale cu propria ta co!panie, precu! #i cu clien%ii pe care dore#ti "-i in$luen%ezi de la di tan%", cre#te probabilitatea realiz"rii inten%iilor tale& Baza bio$izic" a in$luen%"rii de la di tan%" depinde de le'"turile ubtile *ntre oa!eni #i c!purile lor bio$izice care ac%ioneaz" ca o !atrice pentru tran !iterea telepatic" a co!enzilor $olo ite *n in$luen%area de la di tan%" 2RI?. =a'icienii voodoo iau p"rul, un'/iile #i alte p"r%i ale victi!elor care vor $i upu e 8I& Adat" tabilit" cone7iunea cu victi!a vr";itorul va a!pli$ica acea t" le'"tur" p i/ic", a t$el c" !a'icianul voodoo va putea pune t"pnire pe u$letul victi!ei& Su$letul e te c!pul bio$izic, care, atunci cnd *i e te luat victi!ei, per!ite controlarea ace teia ca pe un robot& -cea ta e te baza pentru 8I ocult, care conduce la zo!bi$icare& Ro!bi$icarea pre upune di tru'erea c!pului bio$izic al per oanei care e te pu " *ntr-o tare a e!"n"toare cu !oartea, prin utilizarea unor neuroto7ine& 8I e te $olo it #i de ar!ata !odern" care *l prive#te ca pe un voodoo #tiin%i$ic& Nu!ai e7per%ii ru#i *n p i/otronic" au reu#it " dep"#ea c" te/nica voodoo ca putere a 8I& @H& .ntropia ne'ativ"-ordinea total" 6n c!pul bio$izic e te ener'ia care ordon" !in%ii i p i/icului " p" treze corpul tn"r #i " lupte *!potriva bolilor& -cea t" ener'ie e nu!e#te ener'ie adaptiv"& Ber!enul #tiin%i$ic a $o t introdu de dr& ?an SeKle& -cea t" ener'ie e te entropie ne'ativa, deoarece tran $or!" /ao ul *n ordine& .$ectul de ordonare e te o calitate a $iin%elor vii, care deriv" din ener'ia adaptiv" a or'ani !ului& Fnele per oane provoac" /ao oriunde e duc, ceea ce e te un e!n de de$icit de ener'ie adaptiv"& -ce te lipitori p i/ice u' $or%a vie%ii din oa!enii cu care intr" *n contact ceea ce provoac" ace tor per oane t"ri de l"biciune #i c/iar de boal"& 4e aceea, a t$el de per oane pot ti con iderate va!piri p i/ici& #rotocoale pentru utili"area entropiei negati%e a& Iizualizeaz" ener'ia pozitiv", ener'ia adaptiv", cur'nd pre tine din e7terior, utiliznd aten%ia direc%ional" #i ecranul de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii& 6ncarc"-%i c!pul bio$izic cu ener'ia adaptiv" con%inut" de c!pul bio$izic al p"!ntului& b& Canalizeaz" acea t" ener'ie adaptiv" prin utilizarea aten%iei direc%ionale $i7at" pe i!a'ini din ecranul de cine!a !ental, care arat" i!a'ini 8I ale cole'ilor, clien%ilor, copurilor #i inten%iilor& Condu-o departe de provocatorii /ao ului #i conver'e itua%ia dintr-un i te! dina!ic neliniar, *ntr-unul care poate $i previzionat& Cu alte cuvinte, *ncarc" oa!enii au eveni!entele viitoare cu ener'ia adaptiv" care le va !ic#ora tarea de /ao #i a t$el vei avea rezultate !ai bune *n rela%iile cu ace#tia& Mimele de ba"$ ale afacerilor -ce te !i!e trebuie $olo ite *n 8I atunci cnd e7i t" condi%ii au oa!eni ne'ativi au /aotici& @& -ntreneaz"-te pentru a $ace $a%" celui !ai r"u cenariu& 4ac" te a#tep%i " utilizezi 8I *n via%", antreneaz"-te pentru dezvoltarea abilit"%ilor 8I *n condi%ii de tre , a t$el ca " po%i piona p i/ic eveni!ente de cea !ai !are i!portan%" cu o !are *nc"rc"tur" e!o%ional"& In 'eneral, e te $oarte u#or " pionezi p i/ic eveni!ente #i per oane care *%i unt indi$erente #i nu te i!plic" e!o%ional& -tunci cnd e#ti di perat " a$li rezultatul eveni!entelor au " a$li dac" un partener nu #i-a $"cut datoria, i!plicarea ta e!o%ional" va bloca 8I-ul& 2. Cnd e#ti *n necaz, utilizeaz" p i-de cura;area co!plet"& 6ntr-o itua%ie periculoa ", cu! ar $i atunci cnd cole'ii te deran;eaz" au cnd e#ti a!enin%at cu concedierea, utilizeaz" 8I pentru a '" i cel !ai bun !od de co!portare& -poi utilizeaz" 8I pentru eli!inarea adver it"%ilor de la locul de !unc"& 3. 3riorit"%ile trebuie " o'lindea c" circu! tan%ele tale, nu obiceiurile& Nu 'ndi niciodat" c" rutina ta e te att de bun", *nct trebuie " o aplici indi$erent de co turi& 3 i-adeptul $ace nu!ai ce e te de $"cut, renun%nd la activit"%i nee en%iale& . 4ac" !er'e, nu trebuie "-%i pe e de cu! apari *n oc/ii celor din ;ur& =ul%i ceptici vor lua *n derdere capacit"%ile tale paranor!ale& .i vor a$ir!a c" e#ti cu i'uran%" nebun, ace#tia #tiind cu i'uran%" c" paranor!alul nu e7i t"& Ftilizeaz" 8I #i 8I pentru a le da o lec%ie&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 7@

4eoarece ei #tiu c" paranor!alul nu e7i t", nu vor avea de ce " e pln'"& 5& 6ntotdeauna re pect" a!enin%"rile du#!anului 4ac" un du#!an *ncearc" "-%i $ac" r"u, atunci utilizeaz" i!ediat 8I pentru a deter!ina e$ect ar avea ace t lucru a upra ta *n viitor& C"l"tore#te *n viitor #i corecteaz" r"ul pe care ar putea " %i-l $ac"& Ftilizeaz" apoi 8I pentru a-l neutraliza& ". -$l" cnd e te !o!entul " te retra'i& Ftiliznd 8I *%i e te u#or " vezi rezultatul b"t"liilor cu ina!icul& 4ac" toate viitorurile po ibile *%i indic" $aptul c" vei $i *n$rnt, e te !o!entul " te retra'i din lupt"& Concentreaz"-te a upra 8l pentru a l"bi adver arul& '. 6ntotdeauna pre$er" cele !ai i!ple ac%iuni& Cnd de $"#ori 8I pentru a deter!ina e$ectul ac%iunilor tale, a i'ur"-te c" ac%iunile tale unt i!ple& 3rin e$ectuarea unor ac%iuni !ici, i!ple, e$ectul totalizator al ace tora poate $i upu unui 8I #i a t$el $iecare ac%iune poate $i evaluat"& 8& 4ac" e#ti upu unei !ari cantit"%i de eveni!ente ne'ative, atunci e#ti *n r"zboi& 1 Serviciile de in$or!a%ii *ncearc" prin toate !i;loacele " %in" publicul lar' departe de 8I, a t$el c" vor $i atacate toate articolele #i c"r%ile care de criu $eno!ene paranor!ale& S-a a;un ca unii pro!otori ai 8I " $ie upu#i unor radia%ii care le-au atacat "n"tatea& 9& Nu avea *ncredere *n oa!eni care unt !ai cura;o#i dect tine& Cnd practici 8I $ere#te-te de cei care dore c " utilizeze p i pentru proiecte periculoa e, cu! ar $i contactarea de!onilor au a !or%ilor& 4o!eniul bio$izic e te !ult !ai periculo dect lu!ea $izic"& >re#elile te pot ur!"ri *n !ulte vie%i& Cele !ai rele entit"%i !ale$ice te pot #ter'e din realitate pentru totdeauna& -cea ta *n ea!n" c" $"r" nici un averti !ent, corpul t"u bio$izic nu e !ai *ncarneaz" *ntr-un corp $izic u!an& - t$el vei $i !ort au c/iar !ai r"u& 4e!onii vor introduce corpul t"u bio$izic *ntr-o capcan" *n care va $i torturat, $"cndu-te un u$let conda!nat& 1(. Fn plan nu upravie%uie#te niciodat" unui r"zboi& 6n diver e di cu%ii ave! ar'u!ent"ri $ierbin%i *n care planurile noa tre anterioare bine pu e la punct cad& 4up" eveni!ent re'ret"! a!arnic c" nu a! reu#it " ne re pect"! planul di cu%iilor pe care *l concepu e! #i c" nu a! reu#it " ne e7pune! *n *ntre'i!e ar'u!enta%ia, tot ceea ce #tia! de pre proble!a re pectiv"& Cu a;utorul 8I e poate privi *n viitor a upra ar'u!entelor #i luptelor, ceea ce per!ite !odi$icarea reac%iilor noa tre *n $a%a ina!icului pentru a vedea cu! ace tea a$ecteaz" lupta& Cu a;utorul ace tei !etode privind 8I-ui a upra viitorului e poate opti!iza planul pentru a rezi ta $ocului b"t"liilor& 11. 4i tru'e opozi%iaN dac" ace t lucru e dovede#te i!po ibil, renun%" !o!entan la lupt" ca " o po%i relua alt" dat"& In a$aceri, ca #i *n via%", noi trebuie " $ace! $a%" unor ina!ici care caut" " ne *nvin'"& -ce#tia pot $i !ici tirani care dore c " ne concedieze au pot $i co!petitori care dore c " ne ruineze a$acerea& Cu a;utorul 8I e pot de coperi punctele labe ale ina!icului, care pot $i apoi $olo ite *n ac%iunile noa tre& Se pot piona p i/ic *ntlnirile ecrete ale du#!anilor au ale co!petitorilor, e pot de coperi planurile lor ecrete& Adat" ce cuno#ti ceea ce au de 'nd " $ac", po%i $olo i in$or!a%ia re pectiv" pentru a le di tru'e ace te inten%ii& -#a cu! vo! vedea *n capitolul 9 con acrat 8I, individul dotat cu p iabilit"%i are un avanta; cople#itor a upra ina!icului, care e te li!itat la punctul de vedere con en ual al lu!ii *n care tr"i!& Cu a;utorul 8I vei putea "-i iei puterile ina!icului, $"cndu-l " nu e i!t" bine& 4ac" trebuie " $aci $a%" unui nu!"r $oarte !are de du#!ani, retra'e-te *ntr-o pozi%ie con$ortabil" #i i'ur" #i a t$el vei putea $olo i 8I pentru a-i ataca pe *ndelete 4eoarece 8I nu e te re tric%ionat" de di tant", c/iar dac" e#ti la !ii de <ilo!etri de obiectiv, e$ectul ac%iunii tale va $i deva tator& 12. Cunoa#te-%i ina!icul+ Ftilizeaz" 8I pentru a-l piona p i/ic pe ina!icul t"u ca " *i cuno#ti planurile& 3ercep%ia de la di tant" C8SE poate $i utilizat" a upra ina!icului pentru a-i cana 'ndurile& 8I poate $i utilizat" pentru a lucra a upra re%elei neuronale a ina!icului pentru ca $unc%ionarea ace teia " nu !ai $ie e$icient"& 13. - i'ur"-te *ntotdeauna de e7i ten%a unui dru! de c"pare& 3entru a ie#i din itua%ii critice trebuie " ai la di pozi%ie o cale de c"pare& Ftiliznd 8I vei $i capabil " evi%i capcanele du#!anilor, dar totdeauna e7i t" o po ibilitate " $ii *nvin , a#a c" a i'ur"-%i *ntotdeauna retra'erea& 1 . :ucrurile i!ple pot $i cele !ai di$icil de realizat& - t$el noi pute! dori cu di perare " ave! abilitatea de 8I, dar acea t" dorin%" poate " ne induc" tre , ceea ce ne dep"rteaz" de po ibilitatea de a realiza 8I cu ucce & Si!ilar e7i t" o !ul%i!e de copuri i!ple care unt di$icil de realizat& Scopuri *n aparen%" i!ple, cu! unt a $i bo'at au a-%i '" i u$letul perec/e, pot $i $oarte 'reu de realizat& 4e cele !ai !ulte ori nu reu#e#ti " realizezi dectunul dintre ace tea&

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

72

#rotocoale pentru succesul n afaceri 6n con truirea planului de b"taie trebuie " $ii con#tient de ur!"toarele c/e tiuni& a& 3rin utilizarea aten%iei direc%ionare a upra ecranului de cine!a !ental, po%i " i!ulezi c!pul de b"taie *n oc/iul !intii tale& b& 3e ecranul de cine!a !ental po%i vedea !odul de de $"#urare a viitoarelor a$aceri au c!pul de b"taie e!o%ional #i copurile pe care dore#ti " le realizezi& c& Fn plan bun va lua *n con iderare ceea ce vezi pe acel ecran #i va a i'ura victoria indi$erent de ceea ce $ace du#!anul t"u& Cu a;utorul 8I po%i !er'e *n ti!p *nainte #i *napoi& Ftiliznd 8I vei putea a$ecta trecutul au viitorul& d& Ftilizeaz" 8I pentru a e7plora e#alonarea eveni!entelor care vor decur'e din planul t"u& 3rin acea t" !etod" po%i *ncepe " vezi e$ectul ac%iunilor tale a upra viitorului& Mimetica confrunt$rii n afaceri =i!etica e te #tiin%a !i!elor& 4eoarece noi unte! copiii epocii *n care tr"i!, noi *n#ine ervi! ca ve/icule pentru !i!ele prezente *n cultura noa tr"& =i!ele nu nu!ai c" per!it controlarea 'ndurilor, ideilor #i ac%iunilor, dar per!it ca *n "#i cultura " $ie in$luen%at"& 5iind att de puternic" !i!etica *n in$luen%area !odului de via%" #i de ac%iune al oa!enilor, -au dezvoltat o erie de indu trii pentru !anipularea ace tor !i!e& .7e!plele includ indu tria recla!ei produ elor care creeaz" i!a'inea #i pro!oveaz" un produ pe pia%", te/nolo'ia in$or!a%iei, !edia, partidele politice #i poli%ia ecret" Cpentru li!itarea !i!elor *n circula%ieE& Natura !i!elor a $o t elucidat" cu a;utorul bio$izicii& -ce tea nu unt nu!ai ni#te idei, dar pot $i concepute ca $iind $or!e de 'ndire bio$izic" care con%in ace te idei ca pro'ra!ele lor o$tLare& =i!ele, odat" ce au a;un la di!en iunea critic" Ce$ectul celei de-a o uta !ai!u%eE, pot porni *n via%" pe cont propriu& =i!etica e poate dovedi $olo itoare per oanei care practic" 8I deoarece *l poate a;uta *n con$runt"rile care au loc *n lu!ea a$acerilor& Pro'o,oale en'r. +"+e'",1 3entru a ob%ine ucce e *n lu!ea a$acerilor1 a& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ional" a upra ecranului de cine!a !ental& .cranul de cine!a e7ecut" i!ul"ri ale planului de b"taie pentru a deter!ina care ver iune va per!ite #an a victorieiN b& Ftilizeaz" 8I pentru a vedea care e te rezultatul planului de b"taie pe care *l tabile#ti& - t$el vei cre#te probabilitatea ob%inerii unui rezultat bun, deoarece vei $i direc%ional pe cel !ai bun cur po ibil de ac%iune& @& Aperatorii 8I *#i ale' c!pul de b"taie& .i niciodat" nu intr" *ntr-o itua%ie $"r" " cunoa c" *!pre;uri!ile& Fn adev"rat !ae tru al con$runt"rilor din lu!ea a$acerilor *#i ade!ene#te ina!icii *ntr-o zon" pe care ace#tia nu o cuno c, dar pe care !ae trul 8I o t"pne#te $oarte bine& -ducerea unei per oane nor!ale *n teritoriul controlat de p i *i con$er" pionului p i/ic un avanta; deci iv& 2& 8enun%" la !i!ele nenece are& Brebuie "-i $urnizezi adver arului date $al e, obi#nuite #i care *l induc *n eroare pentru a cre#te probabilitatea realiz"rii copurilor tale& Ina!icii t"i unt di pera%i *n a ob%ine date de pre tine, a t$el vei $i i'ur c" in$or!a%ia pe care ei o ob%in *i va conduce la concluzia pe care o dore#ti& 3& 8eac%ioneaz" la cele !ai i!ple $eedbac<-ul care *%i parvin, indicnd e7i ten%a unor a!enin%"ri& -tunci cnd ai o proble!" de rezolvat concentreaz"-%i toat" aten%ia pre olu%ionarea opti!", *n cel !ai curt ti!p& 4ecide rapid dac" e te nece ar" lupta& 4ac" da, atunci lupt" pn" la ulti!a u$lare& 4ac" nu, renun%" #i ie#i din proble!"& 4ac" trebuie " lup%i, nu precupe%i nici un e$ort, nu p" tra nici o rezerv"& D& 6nva%" " lup%i *n tarea teta& - t$el vei avea acce la o vi'oare deo ebit" #i la o inteli'en%" clipitoare, precu! #i la p i-abilit"%i& 5& Cnd ai de-a $ace cu lucruri ciudate cu care nu e#ti obi#nuit, utilizeaz" ecranul de cine!a& Aperatorii 8I per!it ca ecranul de cine!a !ental " le arate toate, !odurile po ibile pe care le au la di pozi%ie pentru a-#i *n$rn'e du#!anul& 6& 6nainte de a !er'e la b"t"lie, operatorii 8I trec *n revi t" toate cenariile po ibile pe ecranul de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii& 5iecare cenariu conteaz"& :a un !o!ent crucial al ne'ocierilor, cunoa#terea a ceea ce ar putea " e *nt!ple *n viitor, dac" e ia o anu!it" decizieN *%i da avanta;ul deci iv nece ar ucce ului& 7& Aperatorul 8I niciodat" nu e arat" *n pri!a linie& .l lucreaz" prin al%ii& -$aceri tul inteli'ent
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 73

direc%ioneaz" b"t"lia din patele oa!enilor din pri!ul rnd& 8& In$or!a%ia t" la baza con$runt"rilor *n a$aceri& In$or!a%ia e te propor%ional" cu ne'entropia& Cu ct di pui de !ai !ult" in$or!a%ie a upra c!pului de b"taie, cu att !ai pu%in /aotic" va $i itua%ia #i a t$el vei $i capabil " prevezi rezultatul viitor& 4ac" b"t"lia nu e te i!perativ", nu intra *n ea& 3rin ur!are, operatorul 8I1 - 6#i atra'e co!petitorul, cu!p"r"torul, antreprenorul pe c!pul de b"taie pe care el #i-l ale'eN - e $or%eaz" " nu privea c" la ele!entele nee en%iale, *n ti!p ce *l bo!bardeaz" pe ina!ic cu !i!e #i dezin$or!areN - e rela7eaz" pentru a intra *n tarea teta, pentru a-#i putea dep"#i co!petitorul #i pentru acce ul la p iN - utilizeaz" 8I pentru a deter!ina rezultatul deciziilorN - niciodat" nu e *!pin'e *n $a%"& Se reco!and" ca *ntotdeauna " utilizezi aten%ia direc%ional" pentru !a7i!izarea abilit"%ilor prin utilizarea 8I-ului centrat pe ecranul de cine!a !ental& Ab%ine ct !ai !ult" in$or!a%ie a upra itua%iei utiliznd 8I& 8ealizeaz" c" ubcon#tientul adun" tot ti!pul in$or!a%ia ubli!inal" prin perceperea de la di tan%" C8SE, acea ta *%i d" po ibilitatea de a cunoa#te ce e *nt!pl" *n !in%ile ina!icilor& Ftilizeaz" 8I *n acea t" te/nolo'ie !i!etic" pentru a introduce !i!ele pe care le dore#ti *n capul co!petitorilor t"i din lu!ea a$acerilor #i caneaz" ace te per oane pentru a *n%ele'e care unt copurile lor, cu! lucreaz" !intea ace tora #i care G unt te!erile #i l"biciunile lor& O era'or.l R; -plicarea ace tor principii !i!etice #i in$luen%ele lor a upra pionului p i/ic1 1. 8ealizarea c" realitatea con en - e te o ru#ine care poate $i alterat" utiliznd p i& Ftiliznd 8I po%i vedea rezultatul ac%iunilor tale *n viitor& Ftiliznd 8S po%i vedea ce e *nt!pl" *n capetele altor oa!eni& Ftiliznd 8I po%i altera !odul de co!portare al unor per oane, per!i%nd planurilor tale " e realizezeN 2. 6nv"%area de a dezvolta obiceiul repet"rii e7erci%iilor 8I pn" la ac/izi%ionarea deprinderilor nece areN 3. 4ezvoltarea c"ilor de utilizare a p i pentru a a;un'e la realizarea copurilor& 3rin utilizarea 8I, operatorul e te capabil " vad" ce e *nt!pl" oriunde *n lu!e, precu! #i e$ectele ac%iunilor unor per onalit"%i au viitorurile alternative care pot ap"rea prin c/i!barea eveni!entelor prezenteN . Aperatorul realizeaz" c", *ntr-adev"r, con#tientul poate altera realitatea, a#a cu! $izica cuantic" a b"nuit *nc" de la *nceputul ecolului PPN !. -ten%ia direc%ional" a!pli$ic" con#tientul nor!al, precu! #i darul pion"rii p i/ice& Cu ct *l utilizezi !ai !ult, cu att devine !ai puternic #i devine !ai puternic con#tientul t"uN 6& 5i7nd con tant aten%ia direc%ionat" a upra ecranului de cine!a !intal, *%i *nt"re#ti darul pion"rii p i/ice, $"cndu-te din ce *n ce !ai con#tient de e7i ten%a celui de-al #a elea i!%& In ace t proce *%i inte'rezi *ntrea'a per oan" controlului con#tient& - t$el vei reu#i "-%i e7plorezi ubcon#tientul #i incon#tientul& -ce t proce *%i *nt"re#te !intea #i corpul #i *%i d" po ibilitatea de a te *!potrivi diver elor niveluri de tre N '. .cranul de cine!a !ental, atunci cnd e te activat de aten%ia direc%ionat", poate $i $olo it ca o u#" pre do!eniul bio$izic, per!i%ndu-%i " intri *n c!pul bio$izic, a t$el vei putea piona p i/ic dup" dorin%"& ). So$tLare-ul !i!elor de ucce trebuie practicat de !ulte ori pn" cnd te obi#nuie#ti cu ace ta& 4in acel !o!ent, toate !i!ele ne'ative vor deveni $oarte incon$ortabile #i vei renun%a la ele aruncndu-le oa!enilor care *%i vor r"ulN 9& Caracterul operatorului 8I e va c/i!ba pentru a re$lecta per$ec%ion"rile de care a! po!enit& -ce ta va deveni o per oan" care radiaz" opti!i !ul #i ucce ul, are cari !" #i o atin'ere !a'ic"N @H& C!pul bio$izic are o erie de atribute re!arcabile atunci cnd e te utilizat de operatorul 8I& -ce ta va cunoa#te ce e *nt!pl" *n ;urul "u #i *i va per!ite " dep"#ea c" toate ob tacolele care *i tau *n $a%"N 11. Aperatorul 8I evit" pe ct po ibil lupta, dar atunci cnd nu-i r"!ne alt" op%iune va aplica $"r" re%inere !i!ele #i !i!etica 2artei r"zboiului *n a$aceri pentru rezolvarea proble!ei& -cea ta pre upune i!ularea tuturor rezultatelor po ibile $olo ind te/nolo'ia !i!etic"& 4ac" probabilitatea ca eveni!entele " e ter!ine $avorabil, atunci e reco!and" intrarea *n lupt"N 12. Adat" intrat *n lupt", utilizeaz" aten%ia direc%ionat" $i7at" pe ecranul de cine!a !ental pentru vizualizarea planului de b"taie, precu! #i a !i;loacelor pentru *ndeplinirea copurilor& 3e ti!pul
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 7D

de $"#ur"rii ace tui proce , activeaz" c!pul t"u bio$izic, a t$el *nct " $ii i!un la *ncerc"rile ina!icului de a te introduce *n pozi%ia pe care ace ta o dore#te& 6ncarc"-te cu ener'ia nece ar" prin conectarea c!pului t"u bio$izic la ituri puternice cu! e te de e7e!plu Stone/en'e& - t$el, c/iar dup" o *ntlnire lun'" vei i!%i c" !ai e#ti *nc"rcat, c" !ai ai re ur e, *n ti!p ce ina!icul t"u e te obo it #i vulnerabil, 'ata " $ac" 're#eli pe care le vei capitaliza pentru victorie& 6n ace t capitol ai avut ocazia " ob ervi un nou !od de lucru *n 8I, !odul !i!etic& Scopul a $o t de a te $a!iliariza cu calea care trebuie ur!at" pentru opti!izarea capacit"%ilor tale 8I, a t$el vei putea " le aplici ca un adev"rat e7pert *n lu!ea a$acerilor tale& 8epetarea continu" a !aterialului !i!etic de cri e te nece ar" pn" devii $a!iliar #i te i!%i con$ortabil cu ace ta& - t$el *%i vei atin'e copul prin ac%iuni 8I #i te vei i!%i $oarte bine& I+ l",a7""le ro$ra+1r"" +"+elor &" ale R; -ntrena!entele 8I coboar" auto!at rit!urile creierului, a t$el *nct e va dezvolta intui%ia #i abilitatea de a p"trunde *n !intea co!petitorului& -cea t" tare de pirit evoluat" e te un rezultat direct al rit!urilor ..> bzie ale creierului& =ana'erii antrena%i *n do!eniul p i nu au creierele p"late *n ub tan%ele c/i!ice neuro/or!onale eliberate din cauza tre ului, care unt *n 'eneral caracteri tice zborului au luptei& Creierele ace tora unt eliberate de z'o!otul ne*ncetat al upra ti!ul"rii care de'radeaz" 'ndirea clar" #i proce ul de luare a deciziilor& -ce t !ediu !ental de reducere a tre ului le d" po ibilitatea de a 'ndi cu un con u! !ai !ic de ener'ie, a t$el c" ace#tia di pun ne*ncetat de rezerve de putere, c/iar la $r#itul unei zile de !unc" i tovitoare pentru oa!enii obi#nui%i& =ai !ult, tarea de pirit care utilizeaz" !ai pu%in" ener'ie per!ite !an'erilor antrena%i 8I " e$ectueze !ai !ulte i!ul"ri !entale a ceea ce e *nt!pl" cu a$acerile lor, cu !ediul *n care e de $"#oar" ace te a$aceri& 4e a e!enea, le d" po ibilitatea e7ecut"rii !ai !ultor can"ri detaliate 8I ale iturilor #i per oanelor de intere & Cuplate cu 8S #i 8I, ace tea le per!it " lucreze *n ti!p real, ca " poat" reac%iona in tantaneu la eveni!ente& -ce#tia pot, " crea c" acurate%ea predic%iilor #i a t$el " de copere noi e'!ente de pia%" #i noi debu#ee pentru !"r$urile lor& 8ezultatul net al ace tor tipuri de ac%iuni e te cre#terea e$icientei per oanelor care di pun de calit"%i paranor!ale, precu! #i po ibilitatea de a e de curca *ntr-un !ediu tre ant& =i!ele, a#a cu! a! putut ob erva, unt c"i obi#nuite de ac%iune #i $unc%ionare, care unt tran !i e ca un o$tLare !ental& A or'aniza%ie care di pune de !ana'eri antrena%i 8I va putea con tata *n ti!p c" *ntre' per onalul va prezenta ace te per$or!an%e& Aperatorii 8I in$ecteaz" ne cei din ;urul lor cu !i!e pozitive pe care ei le-au ob%inut prin antrena!ent& Cultura co!paniei va deveni acoperit" cu noua 'a!" de !i!e 8I, care va per!ite co!paniei "-#i crea c" pro$itul& =ana'erii #i per onalul vor de coperi c" e adapteaz" !ai bine la proble!ele care apar #i u$er" !ai pu%in tre *n !o!entul cre#terii e$icien%ei ac%iunilor lor& -mplicaii n lumea afacerilor Ar'aniza%iile care au devenit centre pentru ace te !i!e noi di pun de puteri !entale porite C$ie are loc o reducere e!ni$icativ" a bolilor p i/o o!atice #i a tre uluiE& =ana'erii prin 8S i!t nevoile per onalului, tarea de pirit care do!ne#te *n rndul lor, pot lua !" urile opti!e pentru !otivarea ubordona%ilor #i a t$el vor avea un avanta; e!ni$icativ a upra co!petitorilor& =ana'erii care percep inten%iile per onalului prin contact direct cu !in%ile lor realizeaz" proble!ele c/iar din $aza incipient", *nainte de a d"una cu adev"rat co!paniei& Ior putea recunoa#te propriile 're#eli prin 8S a upra per onalului, a upra per$or!an%ei !ana'eriale recuno cute& =" urile !otiva%ionale ale !ana'erilor vor $i *ncununate de ucce dac" 8I e te utilizat pentru introducerea *n cultura co!paniei a copurilor ace tora& Se poate deter!ina ce conduce pre ucce #i ce nu& Cunoa#terea ciclurilor $eedbac< di tructive prevaleaz" *n toate or'aniza%iile& Aperatorii obi#nui%i vor avea ace t o$tLare !ali'n #i vor di pune de !i!e care le d"uneaz" $unc%iilor intelectului& :a $r#itul ace tui capitol ave%i toate ele!entele pentru a, v" putea crea o i!a'ine clar" a $aptului c" !i!ele unt viru uri !entale care !odeleaz" re%elele noa tre neuronale #i prin inter!ediul culturii noa tre ace tea controleaz" tot ceea ce 'ndi! #i tot ceea ce $ace!& 5iind ve/icule pentru !i!e pentru a le propa'a #i a le evolua, noi unte! la di pozi%ia ideilor pe care le con%in& Noul et de !i!e prezentat *n ace t capitol per!ite unei per oane obi#nuite " p"#ea c" *n a$ara con en ului 'eneral al realit"%ii *n care tr"ie#te #i a t$el " devin" un pion p i/ic&

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

75

Re).+a'.l ro'o,oalelor de *a)1 en'r. .'"l")area R; 5n a4a,er" 3entru i!ple!entarea ideilor e7pu e e te nece ar " e ur!eze ur!"torii pa#i1 @& Ftilizeaz" pro'ra!ul de rela7are pentru incalcularea t"rii tetaN 2& 5i7eaz"-%i aten%ia a upra tala!u ului #i $ocalizeaz" lu!ina la erului !ental a aten%iei tale direc%ionale pentru producerea ecranului de cine!a !intal *n oc/iul !in%iiN 3& Iizualizeaz" propriul corp bio$izic pe ecranul de cine!a !entalN D& Introdu cu a;utorul epicentrului aten%iei direc%ionate ve/iculul 8I bio$izic pe u#a ecranului de cine!a !entalN 5& 3er!ite ca ve/iculul 8I bio$izic " $ie pro'ra!at de aten%ia direc%ional" " realizeze copurile *n !odul peci$ic *n care ace ta opereaz"N utilizeaz" re'ulile !i!etice e7pu e !ai u ca un a;utor al pro'ra!"riiN deoarece e te ve/iculul t"u bio$izic, pro'ra!eaz"-l ca avnd drept arcin" realizarea pro'ra!elor pe care dore#ti " le ai la di pozi%ie, pentru a putea de $"#ura activit"%i 8I, *n vederea realiz"rii obiectivelorN ". 3er!ite ca ve/iculul 8I bio$izic " *nceap" pro'ra!area a7at" pe cop, " caneze #irurile #i per oanele de intere pentru %elurile taleN ace ta va percepe i!ediat !odul cu! " realizezi copurileN ace ta va veni la tine ub $or!a unor cntei ale intui%iei #i a unor eveni!ente incrone acauzale care vor per!ite realizarea copurilorN '. 4e $"#oar" activit"%i 8I a upra eveni!entelor viitoare conectate cu copul de a vedea cu! pro'ra!area ve/iculului bio$izic in$luen%eaz" realizarea copurilorN ). 4e $"#oar" activit"%i 8I a upra realiz"rii ace tor copuri #i vezi dac" e te nevoie de per$ec%ionarea pro'ra!elor pentru realizarea lorN *ncepe " utilizezi 8I pentru a de coperi cu! " opti!izezi realizarea obiectivelor %innd ea!a de e#alon"rile prezenteN *. =etodolo'ia de baz" poate $i opti!izat" prin adaptarea la nevoile concrete&

CAPITOLUL ;II R;=.l B lo,a7""lor a4la'e la +ar" d"!'an7e 6n 8I controlat CC8IE, e de c/ide o $erea tr" *n tarea de con#tient" nor!al", nu!it" tarea beta, pre do!eniul bio$izic al 8I& -#a cu! ar"ta! *n capitolul 2, In'o SLann a precizat protocoalele pentru C8I, -ce tea au cuprin 6 pa#i& 6n capitolul D au $o t prezentate *n detaliu protocoalele C8I& R;=.l a+er",an e('"n! Cei !ai de ea!" pioni p i/ici a!ericani, a#a cu! e te 4avid =ore/ou e, :Kn Buc/anan #i Joe =c=onea'le, predau o variant" *!bun"t"%it" a !etodolo'iei lui In'o SLann& -#a cu! a! v"zut, C8I-ul de baz" cuprinde 6 etape de antrena!ent, care cer 8 ore pe zi, 7 zile pe "pt"!n" ti!p de @8 luni& 3rin autovizualizare, pionii p i/ici a!ericani arat" cur an%ilor lor cu! " intre *ntr-o tare de con#tient" a e!"n"toare vi ului, tarea al$a au teta& -ce#tia utilizeaz" te/nicile de baz" ale rela7"rii, cu! ar $i vizualizarea unor p"r%i ale corpului care devin rela7ate, a#a cu! a! prezentat !ai *nainte& - t$el, cele 6 etape ale protocoalelor lui In'o SLann vor $i utilizate *n tarea teta& -cea ta e *ntlne#te *n literatura de pecialitate ub nu!ele de .8I Cen/anced re!ote vieLin'E& Fn a t$el de cur e reduce nu!ai la o durat" de 7 zile& *n ace t $el 8I devine acce ibil unei !ari p"r%i a popula%iei, care *ntr-o "pt"!n" poate *nv"%a .8I, pn" la un nivel de peciali t& Aricine poate ur!a protocoalele prezentate *n acea t" carte pentru a deveni un adev"rat pion p i/ic& ER;=.l r.! .n'lezul Bi! 8i$at e te autorul unei !etodolo'ii de predare a .8I bazat" pe cercet"rile ru e#ti *n do!eniu, !ai preci pe $izica lui p i& -ce ta a reu#it " elaboreze o erie de te/nici de rela7are avan ate, cu! ar $i $olo irea autovizualiz"rii a upra i te!ului de tre al creierului& Fn rezu!at al protocoalelor pentru a!bele tipuri de .8I e te prezentat !ai departe a t$el ca cititorul " poat" co!para cele dou"
!

R# reprezint sigla $prescurtarea% pentru vederea la distan.

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

76

!etodolo'ii& =ul%i autori pre$er" #tiin%a ru " a p i, deoarece conduce natural la 8S #i 8I, per!i%nd #i utilizarea unor te/nice peci$ice p i/otronicii& Pro'o,oale ale !"=! "on1r"" r.!e @& 3ri!ul pa e te introducerea pionului p i/ic *n tarea teta& Cercetarea ru " pune accent pe autovizualizarea creierului& 3rin concentrarea autovizualiz"rii a upra creierului, ei au a$lat cu! " inver eze polaritate $runte-cea$a a creierului, introducnd creierul *ntr-o tare de o!n& Bi! 8i$at e te reticent *n a *nv"%a publicul lar' "-#i c/i!be poten%ialul electric al creierului deoarece pot ap"rea No erie de e$ecte ecundare, cu! ar $i i!po ibilitatea de a ta treaz atunci cnd creierul devine obi#nuit cu noua polaritate& :i!itarea aprovizion"rii cu n'e a corte7ului prin autovizualizare e te de a e!enea o te/nic" utilizat" de unii cercet"tori ru#i ca un !i;loc de a intra *n teta& *ntreruperea ali!ent"rii cu n'e a creierului poate cauza avarierea creierului, deoarece arterele #i capilarele e pot tr!ta, a;un'ndu- e la atro$ierea creierului& -cei cititori care dore c " e!uleze toate a pectele p i-cercet"torilor ru#i trebuie " %in" cont de $aptul c" ovieticii acordau prea pu%in" aten%ie "n"t"%ii #i i'uran%ei p i-lupt"tori lor, aten%ia lor $iind acordat" nu!ai r"zboiului paranor!al& 3entru cititorul care dore#te " utilizeze acea t" $or!" !ai avan at" de .8I, e reco!and" ur!"toarele e7erci%ii pre'"titoare& :"o4eed*a,3=.l +en'al -#a cu! a! v"zut, acea t" !etodolo'ie poate $i utilizat" pentru a te introduce, u#or #i *n i'uran%", *n tarea teta prin utilizarea aten%iei direc%ionate $ocalizat" pe ecranul de cine!a !ental, care *%i prezint" i te!ul de tre al creierului& -cea t" te/nic" poate $i $olo it" a upra oric"rei p"r%i a corpului, pentru opti!izarea $unc%iilor ale& Cnd e caneaz" p i/ic o alt" per oan", e poate $olo i aceea#i te/nic" pentru a deter!ina bolile de care u$er" acea per oan"& -ten%ia direc%ional" per!ite controlarea tuturor $unc%iilor corpului $olo ind ecranul de cine!a !ental pentru $ocalizarea a a upra corpului unei per oane au a upra i te!ului de tre al creierului, pentru a cobori nivelul activit"%ii ace tuia, a t$el ca acea per oan" " intre *n tarea teta& a& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ionat" a upra vr$ului de'etelor tale, $olo ind bio$eedbac<ul !ental& I!a'inea de'etelor tale pe ecranul de cine!a !ental e te utilizat" pentru a controla $unc%iile corpului& 3o%i "-%i antrenezi vr$urile de'etelor " devin" calde prin dilatarea va elor de n'e indu " de vizualizarea, ace tora pe ecranul de cine!a !ental& -cea t" te/nic" !ai are darul de a opri durerile de cap #i !i'renele deoarece e coboar" ten iunea& Ftilizarea ace tei !etode1 i& 8ela7eaz"-te utiliznd protocoalele de rela7areN ii& Iizualiz"-te *n interiorul tala!u uluiN iii& 4in acea t" pozi%ie $ocalizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru crearea ecranului !ental de cine!a *n oc/iul !intii tale& iv& Iizualizeaz" vr$ul de'etelor tale devenind ro#ii pe ecranul de cine!a !ental, n'ele $iind $or%at " intre *n ele, a t$el c" vor *ncepe " e u!$le aido!a unor crn"ciori& - t$el capilarele de la *nc/eieturi, !ini #i de'ete e vor de c/ide, *!pin'nd n'ele pre e7tre!it"%i, cobornd ten iunea #i r"cind n'ele& b& .7ecut" aceea#i procedur" cu to!acul, arunci cnd e#ti *ntr-o tare de 'rea%" au ai balon"ri #i cra!pe& - t$el e re'leaz" dezordinile to!acului care unt datorate tre ului1 i& Iizualizeaz"-%i to!acul pe ecranul de cine!a !intalN ii& -;u teaz" con%inutul de acid al to!acului prin c/i!barea culorii #i a tr"lucirii i!a'inii pn" cnd di pare din vedere, l" nd to!acul bolnav realiniat la activitatea nor+al1 cu opti!ul cantit"%ii de acidN iii& dac" to!acul reapare *n oc/iul !in%ii atunci e te nevoie de repetarea pa ului anterior& -lt$el, to!acul e te bine& Bot a#a e poate ac%iona a upra i te!ului i!unitar prin autovizualizare, di tru'ndu- e bacteriile care, apar #i provoac" boli& 2& Iizualizeaz" c!pul bio$izic u!$lndu- e *n ;urul corpului de la un 'enerator p i/otronic care po!peaz" ener'ie *n p i-c!pul t"u& 4eoarece *n Ie t nu e7i t" *nc" a t$el de 'eneratoare, care *%i *ncarc" c!pul bio$izic cu ener'ie, va $i nevoie " te vizualizezi prelund ener'ie de la Stone/en'e au de la S$in7ul Buce'ilor& -ce te locuri unt *nc"rcate cu ener'ie adaptiv"& -cea ta e te $or%a vie%ii& =i!ele 'enerate prin cultura noa tr" unt parazi%i de ener'ie adaptiv" care ne con u!" ener'ia, devenind din ce *n ce !ai
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 77

puternice #i prin ur!are !ai 'reu de di tru & 3rin corectarea ace tor !i!e #i eli!inarea lor din corp, ener'ia po!pat" c!pului bio$izic din ace te locuri pecial *nze trate cu propriet"%i ener'etice deo ebite nu va !ai $i parazitat" de ace te !i!e& Iizualizeaz" c!pul bio$izic pe ecranul de cine!a !ental& Iezi p i/ic ener'ia de la S$in7 cur'nd *n c!pul t"u bio$izic pn" cnd e7plodeaz" din corpul $izic& 3& Ftilizeaz" aten%ia direc%ionat" pentru proiectarea c!pului t"u bio$izic de;a *nc"rcat cu ener'ia nece ar" pre obiectivul care trebuie pionat p i/ic& D& Adat" a;un la obiectiv, per!ite ca i!a'inile locului re pectiv " $ie e!i e #i recep%ionate pe ecranul de cine!a !ental& -cea ta e realizeaz" prin vizualizarea c!pului bio$izic, a;un'nd din, nou la creierul t"u, doLnloadnd in$or!a%ia pe ite, *n ti!p ce ace ta r"!ne la obiectiv& Iconul care !ut" in$or!a%ia din $i#ier *n $i#ier pe calculatorul 3C, atunci cnd e utilizeaz" OindoL P3, e te o analo'ie bun" pentru !odul cu! ace t tip de 8I lucreaz"& 4eoarece c!pul bio$izic e te o entitate a !ecanicii cuantice #i poate $i *n dou" locuri i!ultan, datorit" propriet"%ii !ecanicii cuantice a uperi!pozi%iei t"rilor, c!pul ener'etic ac%ioneaz" ca un e!i%"tor de in$or!a%ie, con$or! teore!ei lui Bell& -cea t" teore!" a$ir!" c" dou" entit"%i, *n con$or!itate cu !ecanica cuantic", care au $o t unite *ntr-o pri!" etap", vor prezenta acelea#i propriet"%i dup" ce au $o t eparate, *n ace t caz, propriet"%ile unt in$or!a%iile a upra it-ului obiectiv 8I, care unt tocate *n calculatorul cuantic al c!pului bio$izic& Spre deo ibire de !etoda a!erican", care depindea de de c/iderea unei $ere tre *n ubcon#tient, care avea drept rol a i'urarea canalului de co!unica%ie pentru in$or!a%ia 8I, 8I-ul ru !ult !ai per$ec%ionat utilizeaz" coeren%a cuantic" i propriet"%ile care decur'& !. 3e ecranul de cine!a !ental *ncepi " li tezi enti!entele pe care le ob%ii prin 8I a upra iteului& Iei *ncepe cu in$or!a%ia nonvizual", deoarece acea ta e te cea !ai pu%in puternic" #i e va cu$unda *n in$or!a%ia vizual"& 4up" ce ai li tat enti!entele vei putea " te rela7ezi *ntr-o tare adnc" teta& ". Iezi in$or!a%ia ca ni#te i!a'ini pe ecranul de cine!a !ental& . te util "-%i i!a'inezi in$or!a%ia ca $iind di$uzat" din c!pul t"u bio$izic a$lat la locul obiectivului& -cea ta e te recep%ionat" de creierul t"u #i decodi$icat" *n in$or!a%ie vizual" *n lobul occipital, care e te *n patele creierului& C!pul bio$izic opereaz" *ntr-un !od di$erit de creier, deoarece ace ta proce eaz" in$or!a%ia *n !aniera unui calculator cuantic& In$or!a%ia e te privit" *ntr-o !aniar" !ulti-realitate, care $ideaz" 'ndirea nor!al"& >reierele noa tre *nt!pin" 'reut"%i erioa e *n proce area in$or!a%iei cuantice& In 8I de tip ru di$icultatea con t" *n traducerea viziunii cuantice *n viziune a lu!ii noa tre $izice li!itate care aproape c" nu are core pondent *n realitatea actual"& 3entru a decodi$ica acea t" in$or!a%ie cuantic" ob%inut" prin 8I, pionul p i/ic ar trebui " co!ande c!pului bio$izic " decodi$ice in$or!a%ia *n ver iunea realit"%ii liniare pe care creierul no tru o poate *n%ele'e& -cea t" in$or!a%ie trebuie reprezentat" pe ecranul de cine!a !ental& '. 3etrece o perioad" de ti!p privind obiectivul pentru a con trui i!a'inea 8I pe ecranul de cine!a !ental& 3rin repetarea ace tui e7erci%iu proce ul de traducere *ntre c!pul bio$izic #i creier e *!bun"t"%e#te, ceea ce va provoca o cre#tere a acurate%ei 8I& ). 3entru a *ncepe biloca%ia Cproprietatea 8I de a $i #i la locul unde de $"#ori activitate 8IE, trebuie " co!anzi c!pului bio$izic " *#i $ocalizeze e en%a a upra locului care e te pionat p i/ic& Iizualizeaz" pe ecranul de cine!a !ental un nanei cuantic au o 'aur" de vier!e& -ce t tunel ar putea $i privit ca un vrte; care conecteaz" corpul $izic al t"u la itul %intei& Spionii p i/ici de la /tar 4re5 au de la meep /pace =ine e pare c" ar $i v"zut nu!eroa e e$ecte peciale a%e '"urilor de vier!e care lea'" dou" locuri din pa%iu, c/iar dac" e a$l" la ani lu!in" dep"rtare unul de cel"lalt& :a "-%i corpul $izic " $ie upt de o a t$el de 'aur" de vier!e& 3ercep%ia ta va $i upt" pre itul %int", dup" care vei '" i i!a'ini ale acelui loc care apar *n ;urul t"u ca #i cnd ai $i acolo& .actorul de geniu 6n 8I de tip ru , e poate $olo i $acultatea de p i pentru a a!pli$ica inteli'en%a ta pn" la un nivel de 'eniu& 4ac" con ider"! c!pul bio$izic un calculator cuantic, dac" pute! " acce "! ace t !od de proce are vo! avea la di pozi%ie cel !ai co!ple7 calculator de pe planet"& -ce t calculator ar putea realiza orice calcul, dac" a! #ti cu! "-@ acce "! #i cu! "-@ pro'ra!"!& 3rintr-un a t$el de in tru!ent, pionul p i/ic poate acce a diver e niveluri de con#tient", ceea ce pn" acu! e po tula ca $iind realizabil @ nu!ai cu a;utorul upercalculatoarelor, pe baza inteli'en%ei arti$iciale #i doar *n c"r%ile de literatur" #tiin%i$ico$anta tic"& #rotocoale pentru accesarea factorului de geniu @& Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" centrat" *n tala!u pentru a acce a tarea de adnc" rela7are& 5"
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 78

acea ta prin $ocalizarea i te!ului de tre al creierului #i prin coborrea nivelurilor de an7ietate& 2& 5ocalizeaz" aten%ia direc%ional" a upra ecranului de cine!a !ental& Iizualizeaz" pe ace ta !intea ta con#tient"& Iizualizeaz" o u#" de c/i " *n oc/iul !in%ii tale care "-%i per!it" " intri *n incon#tient& 3&Breci prin acea t" u#" #i e7ploreaz" ubcon#tientul #i incon#tientul& Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" ca o cone7iune pre tarea de con#tient" nor!al"& - t$el con#tientul, ubcon#tientul #i incon#tientul e vor '" i *n *ntre'i!e *n aten%ia direc%ional"& Coloreaz" con#tientul cu alb, ubcon#tientul cu ne'ru #i incon#tientul cu alba tru& S"+71+"n'ele interne, intui%ia #i b"nuielile unt corecte atunci cnd vin din incon#tient, care e te o ub!ul%i!e a incon#tientului colectiv #i de%ine u!a total" a cuno#tin%elor u!ane& . Ftilizeaz" aten%ia direc%ional" pentru evaluarea ideilor pe care le de%ii, acce nd rapid cu ace t in tru!ent ubcon#tientul #i incon#tientul& -tta ti!p cal 'ndul, atunci cnd vezi p i/ic ecranul de cine!a !ental, e te *n alba tru vei #ti c" b"nuielile unt corecte& 4ac" e te colorat *n ne'ru, vei #ti c" ace ta vine din ubcon#tient #i, prin ur!are, va avea o valoare *ndoielnic"& 4alele incon#tiente unt *n 'eneral creatoare, a t$el c", dac" o idee e te colorat" *n alba tru, e te probabil " $ie de intere & !. 3rotocoalele $actorului de 'eniu a!pli$ic" capacitatea proce ului de prelucrare a dalelor, ceea ce va 5+*.n1'17" 8I& 3rin incalcularea nivelului de 'eniu al con#tientului *n $iin%a ta, proce ul de doLnload a datelor di$uzate de c!pul bio$izic de la locul obiectivului e te *!bun"t"%it& -cea ta e *nt!pl" deoarece, alunei cnd te a$li la nivelul de 'eniu al con#tientului, cre#te i cu in%a de a traduce in$or!a%ia cuantic" a c!pului bio$izic *n date, *ntr-o $or!" core punz"toare creierului pentru a *n%ele'e i!a'inile 8I& Be/nica $actorului de 'eniu e te una din cele !ai e$iciente !etode pentru *!bun"t"%irea acurate%ei 8I, deoarece acea ta de c/ide canalul viziunii p i/ice *ntr-un !are coridor& 6n continuare, prezent"! o alt" aplicare a $actorului de 'eniu care poate $i de $olo p i-operatorului1 ] utiliznd aten%ia direc%ional" pentru co!utarea pe off a $lu7ului de date prin creierul t"u, adic" " nu !ai 'nde#ti, vei avea po ibilitatea de a coate din incon#tient #i din incon#tientul colectiv o erie de idei noi, cu un !are 'rad de ori'inalitate #i de creativitate a 'ndiriiN ] cu! de cui poten%ialele a cun e pe care o per oan" nu #tie niciodat" c" le are( 8ela7eaz"-te, $olo ind protocoalele prezentate !ai *nainte *n ace t cop& -ten%ia direc%ional" trebuie " $ie $ocalizat" pe ecranul de cine!a !ental, care e te $i7at pe o !i!" peci$ic"& :a " ideile " evolueze ne tin'/erite #i a#teapt" rezultatul& -cea t" !etod" e te $olo itoare pentru pro'ra!area realit"%ii, a t$el ca eveni!entele dorite " vin" la tineN D& -ten%ia direc%ional" $ocalizat" pe cerebel #i tala!u poate " a!pli$ice puterile p i/icului t"u prin di tru'erea bloca;elor !entale care opre c c!pul bio$izic " doLnloadeze in$or!a%ia 8I& a. rela7eaz"-te utiliznd protocoalele de rela7are pn" intri *n tetaN &. $ocalizeaz" epicentrul aten%iei *n tala!u N c& utilizeaz" la erul !ental al aten%iei direc%ionale pentru a de ena ecranul de cine!a !ental *n direc%ia acelor de cea ornic *n oc/iul !in%ii taleN d& la erul !ental poate $i utilizat pentru a arde blocurile de o$tLare ar"tate pe ecranul !ental& Iezi i!a'inile ace tor blocuri care a cund p i-percep%ia cu! e e to!peaz" #i di parN e& repet" proce ul pentru cerebelN f. ace t proce de reparare CcorectareE conduce la o cre#tere !a iv" a $lu7ului de date pre corte7ul cerebral #i pre con#tient& -cea t" in$or!a%ie con%ine1 i& punctele de reper ale t"rii !entale adev"rate a altor per oane C*ncepnd cu c/eile ubtile ale li!ba;ului trupuluiEN a t$el cineva poate cunoa#te cnd e te !in%itN ii& o cre#tere a aptitudinilor e!patice, a t$el *nct " intri *n capetele cole'ilor, ale per onalului au co!petitorilor& g. Ideile vor p"trunde *n oc/iul !in%ii tale #i vor da o viziune preco'nitiv" a upra lu!ii, datorat" datelor ne$iltrate pe care partea din $a%" a creierului poate acu! " o proce eze pentru a o$eri o percep%ie uperioar"& 3rin practicarea ace tui e7erci%iu e poate a;un'e la 8I preco'nitiv& C+*.n1'17"rea ra or'.l." !e+nal = )$o+o' 5n R; 8I pentru ite-uri ubterane #i $acilit"%i !ilitare a $o t punctul de plecare a pro'ra!ul a!erican *n do!eniu& In'o SLann, cel !ai $ai!o clarv"z"tor a!erican al vre!ii ale, a $o t $olo it pentru antrenarea per onalului a!erican pentru a pri!i co'ni%ia anor!al" opera%ional" C-CE& -cea t" $or!" de co'ni%ie a $o t $olo it" pentru de crierea $eno!enului 8I& *n lu!ea erviciilor de in$or!a%ii, de crierea aproape per$ect" a unui anu!it obiectiv poate $i de o valoare !ic", datorit" $aptului c" in$or!a%ia e te bine cuno cut" prin
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 79

$olo irea ateli%ilor& 6n acela#i ti!p, c/iar un -C de lab" calitate, care nu e te bine cotat *n laboratoarele de *ncerc"ri, e poate dovedi vital, deoarece o$er" in$or!a%ii neacce ibile prin alte !etode& Cu alte cuvinte, $olo irea !ai !ultor pioni p i/ici, $olo ind -C *n acela#i ti!p, poate $i de !are e$icien%" pentru 8I a upra unor ite-uri de intere trict ecret, de pre care nu e7i t" nici o in$or!a%ie di ponibil" Cnatura au $unc%ia obiectivuluiE& 6n acea t" direc%ie unt cteva te!e de intere 1 a& 8dentificarea obiecti%ului. - i'ur"-te c" te preocup" %inte bine de$inite #i nu!ai atunci e7tinde do!eniul cercet"rilor 8I& 6n cazul unor ite-uri tr"ine, pri!ul lucru de care trebuie " te a i'uri e te prezen%a unor $or!e de via%"& 4e aici, vei c"uta " identi$ici co!ple7uri de tunele, ca!ere cu ec/ipa!ente peciale, cu! ar $i calculatoarele& 8I calat pe o anu!it" proble!" $ace recunoa#terea -C !ult !ai u#oar" dect privirea la toate ec/ipa!entele e7i tente *n ca!ere& -cea ta din ur!" ar provoca inundarea cu in$or!a%ii de lab" calitate #i pierderea din vedere a celor i!portanteN b& Frgimea de "anda. 3" trarea aten%iei $ocalizat" pe obiectiv e te vital"& . te u#or a pierzi obiectivul 8I dac" per!i%i !intii " c"l"torea c"& -ten%ia direc%ional" pre zonele ite-ului pe care *l '" e#ti de intere e te nece ar" pentru de $"#urarea 8I& 4e crierea pentru unii ceptici, la ne $r#it, a unor te te obi#nuite de 8I e te un !od i'ur de a te plicti i #i a t$el de a pierde aten%ia& -tunci cnd e#ti plicti it, i te!ul de tre al creierului e activeaz" #i vei intra *n tarea beta, tare care bloc/eaz" activitatea 8I& 4ac" dore#ti " ar"%i unor alte per oane po ibilit"%ile de care di pui *n do!eniul 8I, atunci de $"#oar" activit"%i 8I a upra unor obiective de !are intere pentru a p" tra acurate%ea percep%iei la niveluri *nalte& - t$el, i te!ul de tre al creierului va $i a!ortizat #i e va $ace o cone7iune *ntre tarea de rela7are cu 8I, ceea ce provoac" un e$ect de $eed-bac< pozitiv, care a!pli$ic" 8I *n viitorN c. 1aportul semnalIzgomot. In'o SLann declara c" per oanele neantrenate pot prezenta un procent de @5T a ratei de acurate%e *n 8I& 3er onalul bine antrenat va a;un'e la niveluri !ult !ai *nalte de acurate%e& 3entru cre#terea raportului e!nalYz'o!ot e te vital " e reduc" nivelurile de tre ale pionului p i/ic, a t$el ca ace ta " intre *n tarea teta, a#a nu!ita u#" pentru p i& *ntrerupe di cu%iile din !intea ta, utiliznd !etoda cine!a, care e bazeaz" pe aten%ia direc%ional"N d. 1educerea zgomotului -cea ta e ob%ine atunci cnd rit!urile creierului unt coborte, prin utilizarea protocoalelor de !ana'e!ent al tre ului #i a i te!elor bio$izice !i!etice, care au $o t prezentate *n capitolele precedente& Se poate $olo i 8I-ul au'!entat de 'rup pentru a $iltra z'o!otul, a t$el c" procentul de @5T acurate%e al per oanelor neantrenate, *ntr-un e$ect iner'etic, poate conduce la rezultate $oarte bune& -cea ta e poate e7plica, deoarece 'rupul care pioneaz" p i/ic acela#i it va vedea lic"riri ale aceluia#i lucru& -tunci cnd $unc%ioneaz" ca un 'rup, i!ilarit"%ile din ceea ce ei v"d prin 8I vor a;uta la eli!inarea z'o!otului, care e te di$erit de Ia o per oan" la alta& Nu!ai obiectivul actual va $i i!ilar& -cea t" i!ilaritate va $i e!nalul care a;ut" la eli!inarea z'o!otului, ceea ce per!ite dezvoltarea unor protocoale pentru i'norarea oric"ror date care nu concord" cu ale 'rupului, deoarece ace tea reprezint" un z'o!ot& 8I-ul au'!entat de 'rup are un e$ect de durat" a upra individului #i dup" ce ace ta p"r" e#te 'rupul, prin ridicarea per!anent" a e$ectului c!pului bio$izic pre o con#tient" de ordin *nalt& -ce t e$ect reduce z'o!otul *n 8I& 4in acea t" cauz", 8I-ul !ilitar era e$ectuat de 'rupuri de per oane care a!pli$icau e!nalul 8I pe baza z'o!otului de $ond 'enerat de 345N e& 0tilizarea formelor de cmp "iofizic ale sistemului de management paranormal. Si te!ele de !ana'e!ent paranor!al pot per!ite pionului p i/ic " $ie prote;at *n $a%a i te!elor de protec%ie 8I, !ecani !e de tul de r" pndite *n lu!ea *ntrea'"& -cea t" te/nic" e te $oarte avan at" #i nu e te di ponibil" dect pentru pionii p i/ici $oarte buni, *n centre peciale de antrena!ent& Cei intere a%i pot con ulta o erie de ite-uri pe Internet care o$er" in$or!a%iile nece are pentru *n crierea la cur uri prin core ponden%"& -ce te cur uri o$er" po ibilitatea de a cunoa#te !odul de prote;are i'ur", precu! #i o erie de protocoale pentru a r"!ne nede coperit, cu! " avan ezi *n ti!p Ce$ectuarea unor c"l"torii *n ti!pE #i pentru 8I di!en ional& R;=.l a/an!a'- .'"l")0nd )ona +o'or.l." !. l"+en'ar -ten%ia direc%ionat" $i7at" *n zona !otorului upli!entar, $olo ind ecranul de cine!a !ental, ti!uleaz" !intea #i corpul pentru realizarea ac%iunilor de tip 8I pro'ra!ate prin aten%ia direc%ionat"& .$ectul 8I e te o p i-po ibilitate $oarte i!pl" de a-l *nv"%a& Aa!enii au o lun'" i torie *n utilizarea 8I, *!preun" cu p i-'enele *n o%itoare& 4in ne$ericire, ra a noa tr" e te in$luen%at" de 345, care provoac" oa!enilor intrarea *n realitatea con en ului, ceea ce $ace i!po ibil" utilizarea p i-capacit"%ilor de 8I& 4e a e!enea, 345-ul provoac" *!boln"virea oa!enilor, iar un $ert dintre noi devin nebuni& 8I-ul e te i!portant deoarece per!ite individului " dep"#ea c" realitatea con en ului care *l i!obilizeaz" ca pe o
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 8H

!olie *n c/i/li!bar #i-l *!piedic" " e !i#te p i/ic& .$ectul 8I poate $i a!pli$icat prin pro'ra!area creierului " duc" la bun $r#it 8I-ul, indi$erent de ce piedici apar care *ncearc" " bloc/eze p i-capacit"%ile& 4ac" *%i pro'ra!ezi zona !otorului upli!entar CS=-E " a!pli$ice 8I, vei *nv"%a vederea p i/ic" indi$erent de ceea ce %i e *nt!pl"& S=- e a$l" *n vr$ul creierului, *n centrul corte7ului pon'io & -cea t" zon" e te a ociat" cu ac%iunea voli%ional" #i pare a $i un a'ent c/eie *n proce ul de luare a deciziilor& 4e $iecare dat" cnd elaborezi o decizie con#tient" pentru a realiza ceva #i o duci la *ndeplinire e declan#eaz" S=-& 3rin utilizarea aten%iei direc%ionate #i a ecranului de cine!a !ental, e poate realiza acela#i lucru, a t$el c" tu vei a;un'e " $aci lucruri pe care #tii c" po%i " le $aci, dar nu puteai pn" acu!& -utoactivarea S=- e te cel !ai bun !i;loc de auto!otivare #i, dac" e te $"cut" corect, e te invariabil un ucce & 6n continuare prezent"! un e7erci%iu de pro'ra!are a S=- pentru 8I1 1. Ftilizeaz" pro'ra!ul de rela7are pentru incalcularea t"rii tetaN 2. 5i7eaz"-%i con#tientul a upra tala!u ului #i $ocalizeaz" lu!ina la erului !ental al aten%iei direc%ionare a upra producerii ecranului de cine!a !ental *n oc/iul !intii taleN 3& Iizualizeaz" S=--ul t"u ca $iind !ani$e t pe ecranul de cine!a !intalN D& I!a'ineaz"-%i c" epicentrul aten%iei tale direc%ionate intr" *n S=-N 5& 3ro'ra!eaz" S=-, cu a;utorul aten%iei direc%ionate, " devin" un !ode! pentru tran $erarea datelor 8I din corpul bio$izic *n creier& Co!and" S=- " pro'ra!eze creierul t"u " realizeze copurile *n !odurile peci$ice *n care dore#ti " opereze pentru dezvoltarea 8I& 4eoarece e te creierul t"u, pro'ra!eaz"-l cu copul realiz"rii a ceea ce dore#ti " prezinte #i cu capacitatea de a e$ectua 8I a upra obiectivului $i7atN 6& -cu! vizualizeaz"-ti S=- pro'ra!nd corpul t"u bio$izic pentru realizarea pro'ra!"rii 8I& - t$el, creierul t"u poate " e conecteze cu corpul bio$izic pentru a dezvolta iner'ia nece ar" pentru 8I de calitate&

Aplicaiile acestor protocoale &. 8ela7eaz"-te *n tarea teta la care a;un'i prin protocoalele de rela7are& L. 5ocalizeaz" aten%ia ta direc%ionat" a upra tala!u ului& 3& 6ndreapt" la erul !ental al aten%iei direc%ionate, a upra S=-& . Co!and" creierului t"u " *nc/id" i te!ul de tre al creierului de $iecare dat" cnd de $"#ori 8I&

!. 3ro'ra!eaz" inten%ia de 8I de calitate a oric"rui it pe care dore#ti "-l ai ca obiectiv, de $iecare

dat" cnd $ocalizezi aten%ia direc%ionat" a upra S=-& 5olo ind acela#i et de protocoale, per onalul din de $acere va $i !otivat " $ac" ac%iunile nece are pentru i vinde cu ucce & 3er onalul poate $olo i i!ularea !ental" pentru proce area te7telor, vnz"ri la tele$on, proceduri birocratice etc& pentru cre#terea e$icien%ei ac%iunilor ace tuia prin introducerea ace tor co!enzi *n S=-& A con ecin%" direct" va $i cre#terea per$or!an%elor, *n ti!p ce ei vor u$eri !ai pu%in de tre la locul de !unc"& 3rin ur!are vor $i !ai "n"to#i, vor avea un nu!"r !ai !are de zile de lucru, vor $i !ai $erici%i #i !ai buni *n *ndeplinirea arcinilor de erviciu& 4e a e!enea, !ana'erii pot $i auto!otiva%i utiliznd acea t" te/nic"& 5olo ind S=-, e pot ree7ecuta ac%iunile de ucce pe ecranul de cine!a !ental& Se pot i!ula itua%ii *n care apari *ntr-o lu!in" $avorabil" *naintea ac%iunilor pe care le vei *ntreprinde& -ce te te/nici a i'ur" cre#terea per$or!an%elor& Io! ar"ta un alt e7erci%iu $olo itor1 1. $ocalizeaz"-%i aten%ia a upra S=-, $olo ind aten%ia direc%ional" $i7at" pe ecranul de cine!a !intalN 2. prezint" pe ecranul de cine!a !ental i!a'ini a ceea ce dore#ti " $aci, cu! ar $i practica 8I C au, *n a$aceri, cre#terea vnz"rilorEN 3. activeaz" S=- prin doLnload-area ace tor inten%ii, *nt"rindu-te #i prin ur!are avnd un $eed-bac< pozitiv de $iecare dat" cnd de $"#ori activit"%i 8I& -c%ioneaz" *n con$or!itate cu acea t" in$or!a%ie&

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

8@

Re).+a'.l ro'o,oalelor R; ER V american Intr" *n tarea teta prin utilizarea autovizualiz"rii pentru a te auto/ipnotiza& 3a ul @1 ob%ine it-ul %int" de pe !onitorN 3a ul 21 per!ite percep%iei i!%urilor " vin" la tineN 3a ul 31 in$or!a%ia di!en ional" care *ncepe " u!ple i!a'inea !ental" #i care apare ca o c/i%" neclar" i vine la tineN 3a ul D1 analizeaz" $unc%ia #i locul %inteiN 3a ul 51 li teaz" ceea ce ai ob%inut pn" acu! #i re%ine detaliile $ine din in$or!a%ia 8I, *ncercnd " *!bun"t"%e#ti raportul e!nalYz'o!otN 3a ul 61 pionul p i/ic *ncearc" " privea c" %inta ca #i cnd ar $i la locul %int"N 3a ul 71 *ncearc" " deter!ini nu!ele %intei, " cite#ti $i#iere, di curi #i docu!ente& ERV rus @& Intr" *n tarea teta prin c/i!barea $unc%iilor creierului& Cel !ai i'ur !od e te utilizarea protocoalelor de rela7are ale i te!ului de tre al creierului& 2& -!pli$ic" c!pul bio$izic prin !i;loace p i/otronice 3. 4irec%ioneaz" c!pul bio$izic pre ite-ul %intei& . Creeaz" ecranul de cine!a !ental& !. 3er!ite c!pului bio$izic " di$uzeze in$or!a%ia 8I c"tre ecranul t"u de cine!a !ental& 6& Iezi i!a'inea vizual" dezvoltat" din li ta preli!inar" a datelor 8I& '. Cre#te rezolu%ia i!a'inii& ). *ncepe proce ul de biloca%ie a t$el ca " po%i vedea itul %int" ca #i cnd te-ai a$la acolo& #rotocoale a%ansate ER V 3rezent"! *n continuare protocoalele pentru a!pli$icarea ve/iculului c!p bio$izic1 @& Ftilizeaz" pro'ra!ul de rela7are pentru incalcularea t"rii tetaN 2& 5i7eaz"-%i con#tientul pe tala!u #i $ocalizeaz" lu!ina la erului !ental al aten%iei direc%ionate a upra producerii ecranului de cine!a !ental, *n oc/iul !in%ii taleN 3& Iizualizeaz"-%i corpul bio$izic !ani$e tndu- e *n $a%a oc/iului !in%ii tale pe ecranul de cine!a !intalN D& .picentrul aten%iei tale direc%ionale va $i *n ve/iculul 8I bio$izic prin ecranul de cine!a !ental din oc/iul !in%ii taleN 5& Ie/iculul 8I bio$izic pro'ra!eaz"-l de c"tre aten%ia direc%ional" " realizeze copurile *n !odul peci$ic *n care dore#ti " opereze& Ftilizeaz" re'ulile !i!etice prezentate *n capitolul 6 ca un a;utor *n pro'ra!are& 4eoarece e te ve/iculul t"u bio$izic, $"cut din c!purile bio$izice ale tale, pro'ra!eaz"-l cu copul de a *ndeplini ceea ce dore#ti " prezinte #i de $"#oar" 8I a upra obiectivului #i a upra per oanelor din ace t obiectiv, pentru realizarea copurilorN ". 3er!ite ve/iculului 8I bio$izic " *nceap" pro'ra!ul direc%ional pe cop, cannd iturile #i per onalul de intere pentru copurile tale& -ce ta va i!%i auto!at cu! " realizeze copurile tale, care *%i vor ap"rea *n !inte ca cntei ale intui%iei #i eveni!ente incrone acauzale care le per!it " $ie realizate, o$erindu-%i coordonarea aproape !iraculoa " de care ai nevoie pentru a le *ndepliniN '. Fr!"torul pa e te 8I-ul a upra tuturor eveni!entelor viitoare cone7e copurilor tale, pentru a vedea cu! acea t" pro'ra!are a ve/iculului bio$izic in$luen%eaz" realizarea ace toraN ). 6ncepe utilizarea 8I pentru a '" i cu! " opti!izezi realizarea copurilor *n raport cu e#alonarea prezent"N 9& -#a cu! po%i vedea, acea t" !etodolo'ie de baz" poarte $i adaptat" de c"tre cur antul la di ciplina 8I pentru nevoile ale& #rotocoale pentru RV amplificate de SMA 1. Ftilizeaz" pro'ra!ul de rela7are pentru incalcularea t"rii teta&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 82

2. 5i7eaz" con#tientul a upra tala!u ului #i $ocalizeaz" lu!ina la erului !ental al aten%iei direc%ionale a upra producerii unui ecran de cine!a !ental *n oc/iul !in%ii tale& 3. Iizualizeaz" corpul t"u bio$izic *n $a%a oc/iului !in%ii tale pe ecranul de cine!a !ental& . .picentrul aten%iei tale direc%ionale introdu-l *n ve/iculul 8I bio$izic prin ecranul de cine!a !ental, *n oc/iul !in%ii tale& Iezi ace ta ca o tea lu!inoa " care c"l"tore#te din creierul t"u pre centrul c!pului bio$izic, pe care l-ai dezvoltai *n corpul bio$izic& !. Stabile#te ca ve/iculul 8I-ului bio$izic " $ie pro'ra!at de aten%ia direc%ional" #i " realizeze toate copurile *n !odul peci$ic *n care dore#ti " opereze& Ftilizeaz" re'ulile !i!etice prezentate *n capitolul 6 ca un a;utor pentru pro'ra!are& 4eoarece e te ve/iculul t"u bio$izic, pro'ra!eaz"-l avnd drept cop realizarea pro'ra!"rii pe care dore#ti " o prezinte #i 8I copurile pe care dore#ti " le *ndepline#ti, precu! #i iturile #i per oanele pe care dore#ti " le pionezi p i/ic pentru ace te copuri& ". -cu! vizualizeaz" ve/iculul bio$izic pro'ra!nd S=- " realizeze acea t" pro'ra!are& Iizualizeaz" la erul !ental al aten%iei direc%ionale ca $iind declan#at din centrul c!pului bio$izic pre coroana de pe capul corpului $izic, introducnd S=- *n creier& S=- va realiza dorin%ele tale per!i%nd 8I& - t$el, corpul t"u bio$izic poate *ncepe conectarea cu creierul t"u pentru a realiza iner'ia de care e te nevoie pentru un 8I de calitate& -ce ta e te un e7e!plu al !odului *n care c!pul bio$izic in$luen%eaz" corpul t"u& In capitolul ur!"tor vo! vorbi de pre S=- #i vo! vedea cu! $unc%ioneaz" 8I& 7& 3er!ite ca ve/iculul 8I bio$izic al t"u " *nceap" ini%ierea pro'ra!"rii direc%ionale pre cop, canarea iturilor #i per onalului de intere pentru copurile tale& -ce ta va i!%i auto!at cu! " realizeze copurile tale, care *%i vor apare *n !inte ca cntei ale intui%iei #i eveni!ente incrone acauzale care le per!it " $ie realizate, o$erindu-%i coordonarea aproape !iraculoa " de care ai nevoie pentru a le *ndeplini& 8& Fr!"torul pa e te 8I a upra tuturor eveni!entelor viitoare cone7e copurilor tale, pentru a vedea cu! acea t" pro'ra!are a ve/iculului bio$izic in$luen%eaz" realizarea ace tora& *. 6ncepe utilizarea 8I pentru a '" i cu! " opti!izezi realizarea copurilor *n raport cu e#alonarea prezent"& 1(. -#a cu! a! !en%ionat de;a, acea t" !etodolo'ie de baz" poate $i adaptat" de c"tre cur antul la di ciplina 8I pentru nevoile ale& CAPITOLUL ;III Per,e 7"a de la d"!'an71 &" 'ele,#"ne)"a 2+"n'ea ,o+and1 +a'er"e"? -bilitatea de a piona p i/ic loca%ii a$late la !ari dep"rt"ri cu un !are 'rad de acurate%e poate ui!i cititorul, *n " $aptul c" !arile puteri *#i antrenau telepatii " intero'/eze p i/ic creierele ina!icului e te evident #i !ai 'reu de *n%ele & C" acea t" in$or!a%ie a putut " $ie %inut" departe de publicul lar', c/iar dac" au $o t editate o erie de c"r%i e7celente cu! ar $i +escoperiri psi ice n spatele cortinei de fier avnd ca autori pe S/eila A trander #i :Knn Sc/roeder, care au revelat ace te $apte *nc" din @97@, co!pletate cu ute de re$erin%e din %"rile din e t, arat" puterea de dezin$or!are a i te!ului care controleaz" ceea ce ni e per!ite " 'ndi!& 4eoarece avan%ii ve tici au predicat c" nu e te po ibil " e7i te p i, cu to%ii a! luat acea ta drept liter" de evan'/elie& 3uterea de a cana !intea unei alte per oane are puternice i!plica%ii pentru viitor, *n pecial pentru cercurile !ilitare care dezvolt" acea t" te/nolo'ie& Per,e 7"a de la d"!'an71 Per,e 7"a de la d"!'an'1 C8SE reprezint" utilizarea 8I pentru a te introduce *n creierul unei alte per oane& -cea t" te/nolo'ie a $o t dezvoltat" de ru#i, care au $"cut din 8S o adev"rat" art"& In ve t, *n cercurile !ilitare e $olo e#te pentru acea ta ter!enul de .S3& 8S poate $i 'ndit" ca o a cu%ire a 8I pentru a e7tinde do!eniul "u, a;un'nd la *n'lobarea telepatiei a t$el ca canarea !in%ii altor per oane " poat" 4" realizat"& 8u#ii au de coperit cu! " antreneze un al treilea telepat pentru a a culta o conver a%ie telepatic" privat" *ntre al%i doi telepa%i& -!ericanii au utilizat acea t" te/nolo'ie nu nu!ai pentru a intero'a ru#i cu $unc%ii *nalte, dar au canat #i !in%ile celor u pec%i a $i pioni ru#i *n ti!pul 8"zboiului 8ece& ,um funcionea"$ RS Scanarea telepatic" a altor per oane are la baz" ca *ntr-o pri!" etap" " e realizeze 8I pe acea t"
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 83

per oan", *n 8S, e caneaz" obiectivul prin proiectarea c!pului bio$izic $olo it pentru 8I& 3 i-operatorul *nva%" " pla eze c!pul bio$izic ln'" cel al obiectivului& - t$el, c!pul bio$izic propriu poate interac%iona cu corpul bio$izic nedezvoltat al obiectivului& 3rin acordarea corpului bio$izic al pionului p i/ic cu cel al obiectivului, pri!ul lucru care e percepe e te e!o%ia, *n ti!pul antren"rii telepatului, con#tientul telepatice!patic e te unul din cele !ai u#oare lucruri care e *nva%"& St"rile e!o%ionale r" un" prin $abrica c!purilor bio$izice ele per oanelor& C/iar *n ti!pul zilei, noi recep%ion"! e!ana%iile e!o%ionale ale per oanelor din ;urul no tru& 4ezvolt"rile telepatice ale ace tui in tinct natural unt pri!ii pa#i *n antrena!entul telepatic& 3avel Nau!ov a prezentat la 8adio =o cova o erie de !etode pentru antrenarea abilit"%ilor telepatice& Nu!eroa e articole elaborate *n SF- de!on treaz" intere ul CI- #i 4I- pentru protec%ia per oanelor de top a!ericane *n $a%a a!enin%"rilor de canare p i/ic"& Fn e7pert parap i/olo' ovietic, pro$e orul Ia iliev, e te citat atunci cnd a$ir!"1 2nu de pu%ine ori -a *nt!plat *n i toria de coperirilor #tiin%i$ice c" tabilirea unor noi le'i au a unor noi $apte a $o t ine7plicabil" prin ceea ce de;a e cuno#tea *n do!eniu9& 6n @966, 5& Ri'el, un a trono! ovietic de renu!e, tr"'ea concluzia c" telepatia e te #tiin%a viitorului& 4e a e!enea, propunea ca cercet"rile *n do!eniu " $ie bazate pe o cercetare or'anizat" de in titu%iile tatului, *n @968, ovieticii or'aniza er" de;a !ai !ulte centre de cercetare pecializate *n e7peri!ente telepatice de nivel acade!ic, precu! #i !ai !ulte ec/ipe interdi ciplinare, $or!ate din $iziolo'i, $izicieni, p i/olo'i, !ate!aticieni, ciberneticieni, neurolo'i #i in'ineri electroni#ti pentru inve ti'area telepatiei& -u $o t $"cute o erie de e7peri!ente i!plicnd tran $erarea 'ndurilor la !ari di tan%e C:enin'rad-=o cova 6HH <!N =o cova -Bo! < DHHH <!E& 4ezvoltarea c!pului 8 I bio$izic per!ite p i-operatorului " *nceap" " caneze ideile con%inute *n c!pul bio$izic al obiectivului Cp Kc/e #i !inteaE& C!pul bio$izic 2 e lu!ineaz", cu 'ndurile care trec prin !intea obiectivului& Belepa%ii pot recep%iona ace te 'nduri prin contopirea corpului bio$izic cu cel al obiectivului #i tran !iterea in$or!a%iei care e7i t" *n c!pul bio$izic al obiectivului& 3roce ele ace tea unt de natur" cuantic", a t$el c" ele au un 'rad !are de acurate%e& A idee clar" a upra a ceea ce 'nde#te obiectivul e poate ob%ine prin utilizarea !etodelor ru e#ti de canare& 8S /ipnotic apare " o$ere o !ai !are acurate%e a can"rii& Adat" ce in$or!a%ia a $o t recep%ionat", c!pul bio$izic al telepatului poate apoi " o doLnload-eze #i " *nceap" citirea in$or!a%iei care a $o t ob%inut" din creierul obiectivului& - t$el pot $i citite 'ndurile unei per oane& 4ezvoltarea 'radual" a ace tui proce per!ite telepatului " devin" !ai preci *n citirea !in%ii obiectivului& 4eoarece c!purile bio$izice 8I pot c"l"tori in tantaneu *ntre obiectiv #i telepat, ace t proce poate continua *ntr-un $lu7 continuu& Corpul bio$izic al pionului p i/ic telepat e depla eaz" pre c!pul bio$izic al obiectivului, *ncarc" 'ndurile pe care Ie '" e#te acolo, apoi e re*ntoarce *n corpul telepatului& Se doLnload-eaz" in$or!a%ia *n creierul telepatului, apoi e re*ntoarce la obiectiv pentru a continua proce ul& -ce t proce 2dute-vino, e poate de $"#ura cu o vitez" a#a de !are, *nct apare o continuitate a inputului telepatic la operatorul .S3 bine antrenat& Belepatia devine ceva !ai di$icil" cnd e e7ecut" cu obiective din tr"in"tate care vorbe c o alt" li!b"& -ce t ob tacol e poate dep"#i de c"tre telepa%ii e7peri!enta%i, $"cndu- e apel la li!ba;ul e!inal ar/etipal, pe care telepatul poate *nv"%a "-@ *n%elea'" din !intea tr"inului& Se reduce *n " acurate%ea, dar, repetnd de !ai !ulte ori ace t e7erci%iu, e pot ob%ine $lu7uri de in$or!a%ii care e pot *n%ele'e& Si te!ul !ilitar ru a dezvoltat acea t" te/nolo'ie pe care au per$ec%ionat-o ne*ncetat& 4i cu%iile pe care p i/olo'ii ve tici le au de pre veridicitatea e!nalelor telepatice #i dac" e7i t" au nu telepatie *i $ace pe ru#i " rd"& /$p$cirea psihic$ 28u#ii unt in'ura na%iune care a *ncercat " denatureze e!nalele telepatice9 au declarat A trander #i Sc/roeder *n cartea lor& 3rin introducerea unui al treilea telepat, care putea deter!ina cnd e7i t" un $lu7 al 'ndurilor *ntre doi telepa%i Ccurent de in$or!a%ie bio$izic"E, ru#ii #i-au dat ea!a c" ei pot nu nu!ai " *ntrerup" ace t $lu7, dar c" *l pot c/i!ba prin voin%a ace tui al treilea telepat, care ar putea " ub tituie 'ndurile Cc!puri bio$izice cu *ntip"rire de li!ba;E& 3rin acea t" !etod" ru#ii erau capabili " p"trund" *n conver a%iile, telepatice #i " ub tituie !e a;ele #i i!a'inile pe care le doreau& 4ezvoltarea ace tei linii de cercetare le-a per!i ovieticilor " $uzioneze p i-operatorii pentru a $or!a !in%i de 'rup& Intere ul a!erican *n acea t" direc%ie a $o t ti!ulat de in$or!a%iile pri!ite *n @973 de pre o baz" de cercet"ri ultra ecret" a$lat" ln'" :enin'rad unde e de $"#urau cercet"ri p i/ice&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 8D

Cercet"rile avan ate ru e#ti *n do!eniul .S3 #i al telec/ineziei par "-i $i condu c"tre provocarea unor e$ecte $izice& -ce t lucru a *n p"i!ntat co!anda!entul a!erican al rac/etelor, deoarece e7i ta po ibilitatea coaterii din lupt" a rac/etelor bali tice a!ericane cnd ace tea e a$lau *n ilozuri au *n zbor& - t$el e putea di tru'e capacitatea de inti!idare a -!ericii& *n @975, un in'iner *n do!eniul nuclear, B/o!a Bearden, a $o t utilizat de ar!ata a!erican" pentru de $"#urarea unor cercet"ri privind zona de cercet"ri p i/ice ru e#ti nu!it" p i/otronica& - t$el a $o t de coperit" 'rupa de cercet"ri telepatice ru e#ti, care prin iner'ia !in%ilor telepa%ilor ru#i ob%inea telec/inezia a!pli$icat" telepatic& Fn nu!"r !are de telepa%i ru#i puteau crea $or!e de 'nd din incon#tientul colectiv #i provoca !aterializarea& 0 realitate separat$ Rona p i/otronicii e te deo ebit de intere ant"& 4eoarece c!purile bio$izice !ediaz" tran $erul 'ndurilor *ntre telepa%i, ele pot tran $era #i alte tipuri de in$or!a%ii& C!purile bio$izice, deoarece *#i au ori'inea *ntr-o realitate dual", *ntr-un univer continuu cu lu!ea real", cea $izic", pot e7peri!enta un !ecani ! printre care $eno!enele din cate'oria piriti !ului C$anto!e, po e ia de!onuluiE& 4ac" lu"! *n con iderare e7i ten%a !ai !ultor niveluri de realitate, vizitatori tr"ini din alte di!en iuni pot $i de a e!enea e7plica%i ca ni#te tran $eruri de ener'ie tr"in" bio$izic" *n univer ul no tru& 4ezvoltarea ace tei teorii a $eno!enelor c!pului bio$izic *ntr-o realitate conti'u", $eno!enele p i/otronice pot $i e7plicate& -tunci cnd are loc iner'ia !ai !ultor telepa%i, deoarece c!purile lor bio$izice au atin auto-con#tien%a Ccon#tient de ordin *naltE, are loc o creare a unui nou tip de c!p bio$izic& - t$el e poate ob%ine acce ul la t"ri de alterare a realit"%ii& Tele,#"ne)"a 3 i/oc/inezia C30E au telec/inezia reprezint" abilitatea de a in$luen%a obiecte ani!ate au inani!ate de la di tan%", $"r" contact $izic, prin !i;loacele c!purilor de ener'ie biolo'ic" controlat" au necontrolat"& 3rezent"! *n continuare cteva din e$ectele 301 ini%ializarea au *ncetarea !i#c"rii unor obiecte inani!ateN neutralizarea aparenta a e$ectului 'ravita%iei a upra obiectelor inani!ateN levita%iaN inducerea unor c/i!b"ri *n proce ele $iziolo'ice ale !ateriei viiN crearea unor c!puri electrice, electro!a'netice, electro tatice, !a'netice au 'ravita%ionale care pot $i !" urate *n ;urul obiectelor %int"1 introducerea unor i!a'ini pe e!ul iile $oto'ra$ice& 6n @997, /unda: 4elegrap dezv"luia c" 8obert Ja/n, de la Centru de Cercet"ri privind ano!aliile *n te/nic" din 3rinceton, de $"#ura o erie de proiecte care aveau ca cop in$luen%area 'ener"rii nu!erelor aleatorii prin inter!ediul telec/ineziei& Subiec%ii erau ru'a%i " e concentreze a upra unui !onitor de calculator care prezenta rezultatul 'ener"rii nu!erelor aleatoare, ca ecven%e de H #i @ - :e'ea nu!erelor !ari a$ir!" c" dup" $oarte !ulte e7perien%e nu!"rul de H #i de @ 'enerate trebuie " $ie e'al& 4ac" telec/inezia e7i t" C!inte dea upra !aterieiE, ar trebui " e 'enereze !ai !ulte din ci$ra alea " *n prealabil& 4up" !ai bine de @2 ani de e7perien%e, *n care au $o t i!plica%i !ii de ubiec%i, pro$e orul Ja/n a de!on trat c" in tru!entele electronice unt in$luen%ate de !intea o!ului prin telec/inezie& -ce ta e te un et dra!atic de e7peri!ente care ubliniaz" $aptul c" ovieticii au avan *ntr-un do!eniu deo ebit de i!portant& Cercet"rile parap i/olo'ice din $o ta F8SS #i din Ce/o lovacia pun accentul pe identi$icarea #i cuanti$icarea c!purilor de $or%" 'enerate bioener'etic, precu! #i pe identi$icarea proce elor $iziolo'ice, care unt in$luen%ate de ener'ia 30& .7i t" di$eren%e $unda!entale *ntre abord"rile ovietice #i ce/e privind cercet"rile a upra 30& 4eoarece cercetarea paranor!al" a $o t privit" ca apana;ul unui !ic nu!"r de oa!eni, *n F8SS cercet"rile erau concentrate nu!ai a upra indivizilor dota%i #i au *ncercat " deter!ine ce atribute $iziolo'ice pun *n valoare capacit"%ile ace tora #i *i $ac di$eri%i de re tul popula%iei& 3aralel cu ace te e$orturi de a deter!ina cauzele 30, ovieticii #i-au concentrat e$orturile a upra deter!in"rii naturii c!purilor de ener'ie care e $or!eaz" #i au *ncercat " deter!ine dac" to%i ubiec%ii dota%i p i/ocinetic creau acela#i c!p de ener'ie& Cercetarea ce/" era de a e!enea orientat" pe $eno!enul cauz"-e$ect, dar era condu " de ideea c" e$ectele 30 pot $i produ e de !a;oritatea popula%iei #i nu e te nevoie de capacit"%i p i/ice deo ebite pentru a de!on tra e$ectele 30& 4ac" telec/inezia e7i t", cercet"rile .S3 realizate *n F8SS #i de ec/ipele de telepa%i $or!ate *n acea t" %ar" pot avea ;u ti$icare& .$ectul p i/ocinetic e te analo' $or%ei electro!otoare& -cea t" $or%" e te prezent" *n !a#inile care cuprind !otoare electrice, precu! #i *n 'eneratorii care produc ener'ie& -cea t" $or%" a $o t de cri " de =a7Lell, la $r#itul ecolului al PlP-lea, #i !odelat" *n ecua%iile !ate!atice care poart" nu!ele avantului& 4ac" ecua%ia $or%ei electro!otoare e te analo'" telec/ineziei, noi pute! $i capabili " $ace! predic%ii a upra
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 85

$unc%ion"rii ace teia& 4ac" *n ecua%ia $or%ei electro!otoare introduce! c!purile bio$izice ob erv"! c" $or%a telecinetic" e te propor%ional" cu puterea c!pului bio$izic al p i-operatorului& -ce t c!p bio$izic poate $i privit ca avnd un e$ect de c!p *n telec/inezie, deoarece !i#carea a va a!pli$ica e$ectele telecinetice& 4eoarece a! prezentat teoria telepatiei ca o !i#care de c!puri bio$izice de la telepat la ubiect, avnd viteza de interac%iune $oarte !are, aproape in tantanee, atunci poate $i v"zut c" dezvoltarea autocon#tientului *n ace te c!puri poate conduce la o !arcant" abilitate telecinetic"& In antrena!entele telecinetice, c!pul bio$izic e te *!pin c"tre %int" cu putere !a7i!", pre deo ebire de telepatie, *n care ace t c!p o cileaz" *ntre telepat #i ubiect, neper!i%nd e$ecte p i/ocinetice& Cu alte cuvinte, e *nva%" *!pin'erea obiectelor odat" cu #tiin%a 8I-ului& -!bele uperputeri au devenit intere ate de telec/inezie datorit" i!plica%iilor !ilitare& Fn docu!ent 4I - din @975 declara c" cercetarea ovietic" are cteva direc%ii di$erite *n e$orturile de a dezvolta e7plica%ii !ateriali te pentru e$ectele ob ervate de 30& -cea t" cercetare -a i!plicat *n tudii erioa e a upra caracteri ticilor c!pului electric dintre ubiect #i obiect, a upra caracteriz"rii c!purilor electrice din i!ediata apropiere a ubiectului, a upra tudierii $or!elor undelor creierului ubiec%ilor #i a upra $oto'ra$ierii c!purilor bioener'etice ale ubiec%ilor& 4e#i avan%ii ru#i nu au a;un la o concep%ie co!un" privitoare la natura ace tor $or%e, to%i a'reeaz" ideea c" ener'ie p i/ic" e te i!plicat"& Iictor -da!en<o de la In titutul de 8adio$izic" din =o cova, Iictor Iniu#in de la Fniver itatea <aza/" din -l!a--ta #i >/enadi Ser'/eiev de la In titutul de 5iziolo'ie din :enin'rad unt avan%ii ovietici care conduc cercet"rile *n do!eniul 30& Iniu#in #i Ser'/eiev au dezvoltat o erie de teorii bazate pe e7i ten%a unui tip di$erit de ener'ie - o $or!" a ener'iei bio$izice pe care au nu!it-o 2biopla !",& -ce#tia con ider" e$ectele 30 analoa'e $ul'erului #i a$ir!" c" !i#carea *n 30 apare ca un rezultat ai interac%iunii c!pului electro tatic al obiectelor& .ner'ia biolo'ic" i!plicat" e te direc%ional" de con#tient pre ubiect& - t$el e pot depla a obiecte au e poate opri !i#carea, e poate c/i!ba direc%ia au obiectele e pot roti& Ser'/eiev a dezvoltat o erie de aparate de !" ur" pentru c/i!b"rile *n c!pul biopla !atic la di tan%e de pn" la 3 !etri& - putut !" ura c!puri de pn" la @H&HHH de vol%iYc! *n vecin"tatea %intei $"r" vreo indica%ie c" ar e7i ta vreun c!p *ntre ubiect #i obiect& In con$or!itate cu cele declarate de Ser'/eiev, ener'ia biopla !atic" e concentreaz" *n re'iunea capului& .l atribuie 30 unei polariz"ri a biopla !ei *ntr-o !anier" a e!"n"toare la erului& 4e aceea *l denu!e#te 2e$ect biola er,, care ac%ioneaz" ca o $or%" !aterial" a upra obiectului& Ser'/eiev a elaborat detectori care !onitorizeaz" ener'ia *n ti!pul de!on tra%iilor 30& 4e#i ob ervatorii ve tici au ne'at in$or!a%ia a upra con truirii detectorilor Cin$or!a%ie pe care ovieticii o cla i$icau ca trict ecret"E, un tip de a t$el de detector -a realizat c/iar *n SF-& 4avid B/o! on a realizat un aparat care poate $i con iderat ca intrnd *n acea t" cla "& -paratul a $o t utilizat *n tudiul c!purilor de $or%" u!ane la Fniver itatea Sa <atc/eLan din Canada& -paratul era con tituit dintr-un prea!pli$icator, dou" conden atoare #i un *nre'i trator, *ntoc!ai ca cel de la ence$alo'ra$& :a :aboratorul de cibernetic" biolo'ic" din Fniver itatea :enin'rad, Catedra de $iziolo'ie, a $o t elaborat un aparat pentru detectarea c!purilor electrice ale nervilor la di tan%e de pn" la 2D de c!& -ce t aparat e baza pe electrozi deo ebit de en ibili& -da!en<o a condu e7perien%e pentru a tabili rolul arcinilor electro tatice de pe upra$a%a corpurilor %int" *n depla area ace tora& -da!en<o a avan at teoria c" o!ul poate $i anizotropic, adic" o!ul poate $i capabil " altereze ener'ia a e7tern" *n $unc%ie de tarea ener'etic" intern", iar acea t" capacitate la rndul "u depinde de proce ele $iziolo'ice& -da!en<o pre upune c" oa!enii, ani!alele #i plantele po ed" c!puri electrice datorit" polariz"rii pontane a %e uturilor& -ce te c!puri pot interac%iona cu arcinile electrice e7terne indu e au i!pu e& -da!en<o a ar"tat c" baza !aterial" a interac%iunii $"r" contact *ntre o! #i obiecte rezult" din c!pul electro tatic a c"rui !a'nitudine depinde de tarea $iziolo'ic" a o!ului& 4e a e!enea, -da!en<o a avan at conceptul c", *n en ter!odina!ic, %e utul viu nu poate $i ubiectul acelora#i le'i $izice care unt valide pentru !ateria anor'anic"& .l ar'u!enteaz" c" %e utul viu poate de!on tra propriet"%i noi C*n ter!eni ter!odina!iciE atunci cnd e te co!parat cu !ateria anor'anic"& .l crede c" dac" !oleculele vii di$er" cantitativ #i calitativ de !oleculele anor'anice, atunci poate e7i ta o di tinc%ie *ntre c!purile de $or%" 2vii, #i 2te/nice,& 3entru a dezvolta ace t punct de vedere avantul $ace re$erire la vindecarea 2cu !inile, au 2vindecarea datorit" credin%ei, ovieticii au !" urat c!purile electrice dintre vindec"tori #i pacien%i& Cuno cnd ace te valori ale c!purilor le-au aplicat pacien%ilor, prin utilizarea unor 'eneratoare de c!puri, $"r" a e ob%ine rezultatele vindec"torilor& -le7andru 4ubrov, un bio$izician de la In titutul de 5izic" a 3"!ntului al -cade!iei de )tiin%e a F8SS, a avan at conceptul de 2bio'ravita%ie, pentru a e7plica 30& Bio'ravita%ia a $o t introdu ", ca no%iune, de I& -& Bunin *n @96H, *n le'"tur" cu abilitatea or'ani !elor vii de a $or!a #i detecta unde 'ravita%ionale&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 86

4ubrov #i-a bazat teoria pe conceptele curent acceptate ale biolo'iei !oleculare #i $izicii ener'iilor *nalte& -cea ta *n ea!n" c" vectorul au c!pul de $or%" e te $or!at la nivel ubcelular #i e te capabil de atra'erea au re pin'erea $or%elor naturale 'ravita%ionale au el *n u#i e!ite unde 'ravita%ionale de $oarte !ic" inten itate& 4ubrov, ca #i al%i avan%i a!ericani #i ovietici, 'nde#te c" c/i!b"rile *n continuul pa%iu-ti!p poate $i baza $eno!enelor 30 ob ervate, adic" ti!pul poate $i accelerat au decelerat de c"tre ubiectul p i/ic& 6n @97D, ubiectul p i/ic ovietic Bori .r!olaiev a participat la o erie de e7peri!ente la Fniver itatea din =o cova& S-a raportat c" .r!olaiev are capacitatea de a u penda ClevitaE obiectele *n aer prin concentrarea ener'iei p i/ice *ntr-un anu!it punct $ocal *n pa%iu, *ntr-o alt" de!on tra%ie, .r!olaiev a %inut *n !ini un obiect, apoi #i-a dep"rtat !inile ca! la 2H de c! de obiect care a r"!a u pendat *n aer& 4ubrov i!te c" puterile levita%ionale ale lui .r!olaiev pot $i $olo ite pentru a de!on tra c" pa%iulYti!pul #i c/i!b"rile 'ravita%ionale apar *n zona dintre !inile p i/icului #i obiect& .l b"nuie#te c" tran !i ia ener'iei electro!a'netice ar putea $i *ntrziat" atunci cnd trece printr-un c!p de levita%ie& 4ou" $e!ei, ubiec%i p i/ici, Nina 0ula'/ina #i -lia Iino'radova, au $o t tudiate e7ten iv de Ser'/eiev #i -da!en<o& Ser'/eiev a declarat c" 0ula'/ina poate controla b"t"ile ini!ii unei broa#te, poate i!pri!a i!a'inile pe care dore#te pe e!ul ii $oto'ra$ice i'ilate #i poate !i#ca obiecte de apro7i!ativ un <ilo'ra!, *n @975, Ser'/eiev a condu o erie de e7peri!ente *n care 0ula'/ina a $o t ru'at" " in$luen%eze ini!a unei broa#te, *n 'eneral, ini!a unei broa#te continu" " bat" cteva ore dup" ce a $o t coa " din or'ani !, *ntr-un e7peri!ent, ini!a broa#tei a $o t a#ezat" *ntr-un va la 8H c! de 0ula'/ina& -cea ta -a concentrat pentru a controla b"t"ile ini!ii& .lectrocardio'ra!ele au ar"tat c" rata contract"rilor cre#tea au de cre#tea la co!anda ei& Cinci !inute dup" ce a *nceput e7peri!entul, acea ta a oprit ini!a " bat"& Cnd a $o t a#ezat" *n va o nou" ini!", acea ta #i-a *ncetat b"t"ile dup" 23 !inute& 6ntr-un alt e7peri!ent, 0ula'/ina a i!pri!at i!a'ini pe un $il! nee7pu , i'ilat *n *nvelitoarea a& 6n ti!pul ace tor e7peri!ente, Ser'/eiev a !" urat ener'ia din ;urul corpului p i/ic #i a '" it-o a $i ca! ;u!"tate din cea a unui individ nonp i/ic& -cea ta l-a condu pe Ser'/eiev la concluzia c" ea ab oarbe ener'ie din !ediu #i o de carc" a upra obiectului %int"& 0ula'/ina e te upu " la un tre deo ebit atunci cnd e te upu " la te te& 3ul ul ace teia cre#te& 4e a e!enea, cre#te rit!ul re pira%iei& -par dureri *n partea uperioar" a !"duvei pin"rii #i la cea$a& :a $r#itul #edin%ei, ea e i!te obo it", *i e te ete #i are un 'u t de $ier #i cupru *n 'ur"& 3e ti!pul e7peri!entului, ocazional trece prin perioade cnd are a!e%eal" #i t"ri de 'rea%"& Nivelul za/"rului *n n'e cre te #i dup" o or" de la *ncetarea te telor are o pierdere *n, 'reutate de un <ilo'ra!& Cnd e te in'ur" prezint" un tre !ai redu #i a$ir!" c" r" punde !ai bine la arcini atunci cnd e te o at!o $er" prietenoa " *n ;urul ei, de *ncredere !utual" #i credin%"& -bilitatea ei 30 e te dependent" de tarea *n care e a$l" att ea, ct #i ob ervatorii& C/eltuie#te !ai !ult" ener'ie *ntr-un !ediu o til au *ntr-o at!o $er" plin" de ceptici !& -da!en<o a ob ervat c" -lia Iino'radova produce e$ecte i!ilare cu ale Ninei 0ula'/ina, dar u$er" !ai pu%in de tre & In ti!pul e7peri!entelor e$ectuate cu ea la =o cova, atunci cnd acea ta !uta o varietate de obiecte pe o upra$a%" dielectric", a putut $i !" urat" o cantitate !are de ener'ie electro tatic" *!pre;urul ace tor obiecte& =" ur"torile au de!on trat c" pul a%iile ace tui c!p erau incrone cu rit!ul ini!ii, al re pira%iei #i al undelor al$a ale Iino'radovei& 8e'iunea dintre Iino'radova #i obiect nu con%inea c!puri au $recven%e de ener'ie, iar ener'ia electro tatic" cre#tea *n inten itate cnd obiectul e apropia& A concluzie lo'ic", pe care a putut " o tra'" -da!en<o, a $o t c" pot e7i ta indivizi care po ed" abilitatea de a con trui un c!p de ener'ie electro tatic", pe upra$a%a unui corp, con$or! voin%ei ace tora& Ce/ii, ca #i ovieticii, au *ncercat " identi$ice ur ele de ener'ie bio$izic", dar cercet"rile lor nu au $o t centrate doar a upra indivizilor dota%i p i/ic& 3arap i/olo'ii ce/i au e!i ipoteza c" e7i t" !ul%i oa!eni care po ed" capacit"%i p i/ice #i c" a t$el de capacit"%i pot $i ob ervabile ca e$ecte 30& Cercetarea parap i/olo'ic" ce/" e te orientat" pe 30, probabil ca rezultat al con truirii de c"tre 8obert 3avlita a 'eneratorilor p i/otronici& Ce/ii cred c" utilizarea ace tor aparate pentru colectarea #i concentrarea ener'iei poate crea po ibilitatea oric"rei per oane " provoace e$ecte 30& 4e#i proiectarea #i con truirea 'eneratorilor e te deo ebit de co!ple7", ace te aparate unt u#or de $olo it #i cer nu!ai o curt" in truire pentru a e opera cu ele& -ce t !od de lucru are dou" avanta;e !a;ore1 nu nece it" prezen%a unui upervizor, iar e$ectele $izice ob ervabile, cu! ar $i !i#carea au atra'erea obiectelor, erve c ca $eed-bac< *ncura;ator, pozitiv pentru ubiect& ,1mpuri nucleare 8u#ii #i ce/ii, a#a cu! a! !ai !en%ionat, utilizeaz" 'eneratoare p i/otronice pentru a a!pli$ica
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 87

c!purile bio$izice& Ftiliznd acea t" !etod" e te po ibil " e ob%in" e$ecte !acro-telec/inetice& -cea ta are i!plica%ii trate'ice pentru 8u ia& S-a ob ervat c" e7ploziile nucleare au e$ecte ciudate, dependente de ti!p& - t$el, $or%a e7ploziei nucleare e c/i!b" *n $unc%ie de !o!entul din zi al e7ploziei #i de luna anului& -ce t lucru nu poate $i e7plicat de $izica obi#nuit"& 4e aceea, dar evident #i din alte !otive, e te un $eno!en trict- ecret& 3rin ur!are, deoarece reac%iile nucleare depind de ti!p #i c/iar de pozi%ia 'eo'ra$ica, ar!ele nucleare au di$erite randa!ente, la di$erite !o!ente de ti!p& Se pare c" cercet"torii ru#i din do!eniul r"zboiului paranor!al au reu#it " utilizeze p i pentru a !odi$ica de $"#urarea unei reac%ii *n lan% *ntr-o ar!" nuclear"& .i ai de coperit c" prin $ocalizarea telec/ineziei pe un e#antion radioactiv, rata *n;u!"t"%irii, detectat" de un contor >ei'er& putea $i c/i!bat"& Cercet"torii ovietici au analizat !etodele prin care e putea *ncetini dezinte'rarea uraniului 235 #i a plutoniului, care unt $olo ite *n ar!ele cu $i iune ato!ic" #i ca detonatori *n bo!bele cu /idro'en& .i au de coperit c", p i putea *ncetini reac%ia *n lan%, a t$el c" ar!a nu !ai a;un'ea la !a a critic" #i nu !ai ap"rea e7plozia nuclear"& Iariabilitatea *n ti!p a randa!entului e7ploziilor nucleare pare c" e datoreaz" e$ectului pe care p"!ntul, oarele #i alte corpuri cere#ti *l au a upra ratei reac%iilor nucleare *n lan%& .$ectul p i e te !ult !ai puternic dect ac%iunea ace tor c!puri pe planeta noa tr"& -ce te cercet"ri au $o t *ntreprin e *n !ai !ult de 2H de in titute& .valu"rile pe care Ie $"cea 4I- *n SF- a upra p i ovietic con iderau c" p i-r"zboinicii ru#i puteau 1 2incapacita, de la di tan%", ec/ipa!entele !ilitare a!ericane de toate tipurile, inclu iv ar!ele nucleare, ct #i rac/etele,& .$ectul a upra ar!elor nucleare al p i a $o t unul din cele !ai bine p"zite ecrete& In'o SLann era capabil " pioneze e7ploziile nucleare prin 8I& - t$el #i-a dat ea!a c" p i-e7per%ii ru#i, conecta%i la 'eneratoare p i/otronice, puteau opri detonarea ar!elor nucleare& 4e aceea, Co!anda!entul -!erican al 8ac/etelor era a#a de *n'ri;orat& 4ac" *ntr-adev"r a#a ceva e te po ibil, atunci ar!ele nucleare nu !ai reprezint" o a!enin%are& Qara care do!in" r"zboiul paranor!al va avea un avanta; enor! *n r"zboaiele care vor veni *n ace t al PPl-lea ecol& -tunci cnd 8u ia a oprit $olo irea p i *ntre $ac%iunile rivale C!ai preci , cnd 3u%in #i-a a u!at putereaE acea t" nou" de!ocra%ie a redevenit o uperputere& SF-, $iind in'ura %ar" ve tic" care -a preocupat de dezvoltarea ar!ei p i, trebuie " $ac" $a%" ar!atei c/ineze paranor!ale, corpora%iilor ;aponeze dotate cu capacit"%i p i, precu! #i celui !ai puternic ina!ic *n ace t do!eniu, 8u ia lui 3u%in& .ie ca fora s$ fie cu tine 5or%a care e te ini!a telec/ineziei ar putea e7plica $eno!enele p i/otronice& 5or!area unui 'rup de telepa%i va a!pli$ica e$ectul telec/inezetic& 4eoarece e$ectul nu e te i!plu aditiv, ci e te un e$ect iner'etic, e pot ob%ine rezultate deo ebit de puternice& Belec/inezia e te le'at" de $or%a care provoac" $unc%ia de tare cuantic" " produc" eveni!ente& 4e aceea, telec/inezia e poate $olo i pentru provocarea $unc%iei de und" cuantic", *n copul c/i!b"rii !ani$e t"rii eveni!entelor& - t$el e provoac" c/i!barea realit"%ii& Belec/inezia e poate de a e!enea $olo i pentru a induce c!purilor bio$izice a pecte duale pentru !odelarea $or!elor 'ndului& -cea ta poate avea ca rezultat producerea unor e$ecte peci$ice& Crearea $or!elor de 'nd din c!puri, bio$izice e te prezentat" *n !ii de c"r%i de piriti !& . te po ibil ca no%iunea de !a'ie " $ie ea *n "#i o ab urditate, dar e$ectele ritualurilor !a'ice unt *n !o#tenirea noa tr" cultural"& Belec/inezia poate $i $olo it" la c/i!barea realit"%ii& Se prev"d !ari c/i!b"ri ce e vor produce *n lu!e, *n 2H@3& Cercet"torii ru#i de;a au prezentat cteva din ace te c/i!b"ri care vor avea loc& 4ac" privi! c!pul bio$izic natural ca parte a bio $erei $izice a p"!ntului, atunci *n oceanul incon#tientului colectiv, 'rup"ri !ai !ici de c!puri bio$izice e pot coaliza pentru a $or!a ar/etipuri, a#a cu! a po tulat Cari Jun'& >rupuri de telepa%i ar putea $olo i telec/inezia pentru !ani$e tarea $or!elor de 'nd din bazinul ar/etipurilor *n incon#tientul colectiv& -ce te $or!e de 'nd pot $i v"zute ca noi tipuri de !i!e, care ar putea in$ecta popula%ia cu noi tipuri de 'ndire #i ac%iune& 4eoarece popula%ia nu realizeaz" di!en iunea paranor!al" a realit"%ii, $or!ele de 'nd direc%ionale, *n $apt ni#te !i!e, ar putea a$ecta tarea !ental" a *ntre'ii na%iuni& - t$el ar putea $i conceput un nou i te! de ar!e au un i te! de inducere a politicii dorite& 3 i/otronica a devenit unul din intere ele !a;ore ale cercet"rilor !ilitare din 8u ia, C/ina, Japonia, Ce/ia #i SF-& In4l.en7area de la d"!'an71 Belepatia #i .S3 conduc natural pre in$luen%area de la di tan%" C8IE& -cea ta te/nic" !ai e te cuno cut" #i ub nu!ele de 2/ipnoza o!n-ve'/e, #i a $o t de coperit" *n @93H de ru#i& -tunci un /ipnotizator co!anda telepatic unui ubiect a$lat *n tare de /ipnoz", ituat la !ii de <ilo!etri di tan%"& -#a cu! !en%iona! la *nceputul c"r%ii, ucrainianul -lbert I'naten<o a de!on trat la po tul de televiziune BBC *n cadrul pro'ra!ului Fumea paranormal a lui .aul )c2enna c" putea " coboare au " crea c" pul ul
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 88

unei per oane a$lat" la !are di tant" $a%" de el, $apt pe care 0ula'/ina *l $"cea *n !od re'ulat& -cea ta a $o t o de!on tra%ie a 8l& -bilitatea 0ula'/inei de a opri b"t"ile ini!ii unei broa#te a $o t obiectul de tudiu al pri!ului e7peri!ent #tiin%i$ic care cotea *n eviden%" una din !etodele prin care e realiza o!orul de la di tan%"& 8I poate $i utilizat de !ilitari pentru a$ectarea politicienilor, a e7per%ilor p i/ici tr"ini, a co!andan%ilor !ilitari au a !arilor indu tria#i& 8l poate $i utilizat #i a upra unor !a e !ari de oa!eni, a#a cu! vo! vedea !ai departe& Se b"nuie#te c" erviciile de in$or!a%ii britanice ar $i $olo it pe car" lar'" !icroundele #i controlul !in%ii cu F?5 C$recven%e ultra *nalteE, *n'lobate *n i te!e de ar!e, *!potriva popula%iei din F0, pentru alterarea !odului de a 'ndi a ace teia #i c/iar pentru a provoca atacuri de ini!"& . te po ibil ca %inta ace tor atacuri " $ie #i politicienii laburi#ti& 6n =area Britanie e de $"#oar" cercet"ri inten e pentru cre#terea duratei de via%" a oa!enilor& Fna din c"ile care e tudiaz" pentru acea ta e te #i 8l, care poate " $ie aplicat" a upra propriei per oane au a upra altei per oane Cvindecarea *n ab ent"E& 4e a e!enea, e tudiaz" !odul de in$luen%are pozitiv" a t"rii de "n"tate a unei *ntre'i popula%ii& Fniunea Sovietic" a $o t t"pnul de neconte tat al 8l bio$izic& -ce t tat a dezvoltat i te!e de ar!e paranor!ale care e bazau pe 8I, .S3, telepatie #i telec/inezie& -u $o t c/eltuite *n ace t cop !ilioane de ruble& 8l a per!i telepa%ilor ru#i " tran $ere unei alte per oane, a$late la dep"rtare de !ii de <ilo!etri, prin utilizarea .S3, a co!enzilor !entale& -!ericanii au reu#it " a$le in$or!a%ii de pre ace te realiz"ri& 4I- a elaborat *n ace t en un docu!ent care atr"'ea aten%ia a upra pericolelor pe care le reprezint" acea t" ar!" nu!it" #i /ipnoza telepatic"& A trander #i Sc/roeder au ar"tat c" abilitatea de a provoca o!nul au de a trezi o per oan" telepatic de la o di tant" de !ii de <ilo!etri a $o t te tat" *n F8SS& -ce#tia au prezentat la un i!pozion interna%ional de parap i/olo'ic o erie din rezultatele unor cercet"ri *ntreprin e pe acea t" direc%ie& Se ar"ta c" abilitatea de a controla con#tienta unei per oane prin telepatie e tudiaz" *n laboratoarele din :enin'rad #i =o cova& =unca a de!arat *nc" din anii @92@ dar nu a $o t publicat ni!ic pn" *n @96H de pre rezultatele cercet"rilor& Conduc"torul pri!elor cercet"ri *n ace t do!eniu a $o t 0& A& 0ot<ov, un p i/olo' de la Fniver itatea ?ar<ov,

ANEDA l L"+*a9.l r"/"r"" &" ,o+ a'"*"l"'a'ea "n'er er!onal1E 4intre or'anele de i!%, oc/iul o$er" cele !ai concludente indicii a upra per onalit"%ii u!ane& I"zul e te in'urul i!% care per!ite percep%ia univer al" a lu!ii *ncon;ur"toare& I"zul t" la baza ob erv"rii $iin%elor #i lucrurilor, $iind *n acela#i ti!p ele!ent indi pen abil *n $or!area ;udec"%ii u!ane& -ria $eno!enelor analizate *n e7clu ivitate de v"z e te e7tre! de va t", *ntinzndu- e de la ob ervarea particulelor !icro copice #i pn" la e7a!inarea in$initului din univer ul co !ic& 6n decur ul *ntre'ii i torii, oa!enii au $o t preocupa%i de ac%iunea privirii #i de e$ectul ace teia a upra co!porta!entului u!an& 4atorit" v"zului #i in$or!a%iilor ce unt percepute cu a;utorul "u de la alte $iin%e, e poate i!%i acea in$luen%" ce e!an" cteodat" dintr-o privire #i din care e poate *n%ele'e puterea !a'netic" pe care e te capabil" " o $urnizeze acea ta& Nu de pu%ine ori ni e *nt!pl" " $olo i! e7pre ii ca1 ,l-a tr"pun cu privirea,N 2a lic"rit ceva *n privirea lui9N 2are o privire uci'"toare9N 2are o privire care te *!bie9N 2are oc/i !ari de copil9N 2are o privire care deoac/e9& 6ntr-adev"r, oric"ruia dintre noi i -a *nt!plat " ad!ire ni#te oc/i $ru!o#i #i " $ie i!pre ionat de puritatea #i e7pre ivitatea lor, a#a cu! e te cazul unor oc/i ne'ri #i pro$unzi ca !i terul au oc/i alba#tri care, parc", ar re$lecta azurul cerului& -dev"rate capodopere ale naturii, ace#ti oc/i par c", prin privirile ce le r" pnde c, e!an" direct din nul divinit"%ii, a t$el *nct e7pre ivitatea lor p"trunde pn" *n adncul u$letului& A baz" real" de co!unicare cu o alt" per oan" e poate realiza nu!ai dac" cei doi e prive c oc/i *n
"

+aterial primit prin &unvoina lect.univ.drd. Ion +arin ,-.

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

89

oc/i& *ntlnirea dintre dou" per oane con tituie *n acela#i ti!p #i *ntlnirea celor dou" priviri& In$luen%a privirii con%ine un caracter pro$und !i terio a c"rui e7plica%ie continu" " r"!n" inco!plet"& 4atorit" privirii lor, anu!ite per oane dau i!pre ia c" po ed" o uperioritate real", *n pri!ul rnd !ental" #i apoi intelectual", ace t lucru per!i%ndu-le "-#i i!pun" voin%a *n $a%a e!enilor lor $"r" nici un e$ort aparent& I!pre ia de uperioritate pe care o de'a;" privirea e te aproape *ntotdeauna con$ir!at" de realitatea $aptelor& Aa!enii co!peten%i z!be c de tul de rar C*n a$ara unor itua%ii particulareE, au un aer /ot"rt #i, *n acela#i ti!p, dau dovad" de pruden%", ceea ce nu-i *!piedic" ca att prin cuvinte, ct #i prin $aptele lor " !ear'" drept la %int"& -ce te a$ir!a%ii devin #i !ai evidente *n lu!ea politicienilor, a oa!enilor de a$aceri #i a peciali#tilor de !are cla " din di$erite do!enii, cazuri *n care e cunoa#te de la di tan%" ,o!ul co!petent,& Se pune c" ,privirea lui Napoleon Bonaparte a intrat *n le'end", avnd o a e!enea putere de p"trundere, *nct nu i e putea rezi ta, iar dac" *n toiul luptei a%intea privirea a upra unuia dintre olda%ii "i, ace ta *ncepea i!ediat " tre!ure, dar nu de $ric" ci de e!o%ie,& Suetoniu ne pune c" luliu Cae ar avea ,oc/i p"trunz"tori, ca taniu *nc/i ,, iar ucce orul ace tuia& Actavianu -u'u tu , avea oc/ii ,li!pezi #i lucitori #i *i pl"cea " cread" c" ei tr"luce c ca un $el de raze divineN *i $"cea o deo ebit" pl"cere cnd o per oan" a upra c"reia *#i a%intea privirea p"trunz"toare *#i l" a capul *n ;o , ca #i cu! ar $i $o t orbit" de oare9& 3lutar/ relateaz" de pre -le7andru cel =are c" ace ta avea 2o anu!it" vioiciune a privirii, pe care au c"utat " o i!ite !ul%i din prietenii #i di cipolii lui9& Jo/n -ubreK ne pune de pre )ir Jo/n 4en/a!, poet, dra!atur' #i diplo!at din ecolul al PIlI-lea, c" ace ta ,avea oc/ii nu prea !ari, de culoare cenu#iu vernil de c/i N privirea lui era ciudat de p"trunz"toare, a#a *nct cnd di cutai cu el #i *l priveai *n oc/i p"rea c" *%i '/ice#te adev"ratele 'nduri,& -cela#i Jo/n -ubreK a con e!nat c" $ilo o$ul B/o!a ?obbe ,avea oc/i buni, c"prui, plini de via%" #i pirit c/iar #i *n ulti!a perioad" a vie%ii ale& Cnd e cu$unda *n di cu%ii, oc/ii *i tr"luceau ca ni#te c"rbuni aprin#i,& 4e pre -dol$ ?itler -a pu , uneori, c" nu avea $a%" de nebun, nici de cri!inal, dar analizndu-i privirea peciali#tii au con tatat c" 2avea oc/i alba#tri re!arcabili #i o privire care tr"lucea aproape /ipnotic9, e izat" de to%i cei cu care -a *ntlnit& Nu!ai c" *n ti!p ce privirea a re$lect" ne*nduplecarea, iri ul "u $loteaz" !ult prea u , de coperind albul oc/ilor& 4oar acea t" in'ur" tr" "tur" tr"deaz" *nv"l!"#eala l"untric" #i dezec/ilibrul a$ectiv, care #i-au '" it e7pre ia ubver iv" *n doctrinele partidului nazi t& Ac/iul e7pri!" lu!ea interioar" cu toat" co!ple7itatea #i cu tot adncul ei t"inuit& Fneori, o in'ur" privire e te u$icient" pentru a cunoa#te atitudinea unui o! *n $a%a vie%ii #i *n $a%a propriei ale $iin%e& In cartea a 24eii -4ale, #:es" >"3c ii care trdeaz"?, .& ?e a$ir!" c" 2*n *ntrea'a co!unicare u!an" oc/ii tran !it cele !ai $idele #i e7acte e!nale, deoarece ocup" un loc $ocal pe trup, iar pupilele $unc%ioneaz" *n !od independent,& I"zul la o! e te de o i!portan%" con iderabil"& Se #tie ce dra!" produce cecitatea #i pute! avea o idee a ace tei i!portan%e co!parnd cele 3H&HHH de $ibre ale nervului auditiv cu !ilionul de $ibre ale nervului optic& Cuno cnd bo'"%ia univer ului auditiv, *ntr-o oper" !uzical", pute! 2concepe bo'"%ia uluitoare a univer ului vizual9& 4ar ce e te oc/iul( Io! prezenta pe curt, pentru aducere a!inte, o de criere a i te!ului vizual& Ac/iul e te un i te! optic conver'ent care poate $i co!parat cu un aparat de $oto'ra$iat cu teleobiectiv Czoo!E& 5unc%ia oc/iului e te optic"1 acea ta per!ite proiec%ia razelor de lu!in", re$lectate de obiecte pe retin", ca proiec%ia unui di pozitiv pe un ecran& -ce t lucru e te po ibil prin tran paren%a dinaintea oc/iului, corneea; 'lobul ocular e te bo!bat la nivelul corneei #i con%ine un ele!ent tran parent #i ovoid care ;oac" rolul unui teleobiectivN a t$el c" acea t" 2lentil", conver'ent" care e te cristalinul e te !ai !ult au !ai pu%in contractat" au de tin " ub ac%iunea muc ilor ciliari, cu copul de a produce varierea conver'entei, ceea ce e nu!e#te acomodare. In $a%a cri talinului e a$l" o dia$ra'!" con tituit" din !u#c/i circulari, irisul, care d" culoarea oc/ilor& Ari$iciul $or!at de iri e te pupila; ea pare nea'r", dar *n realitate nu e te vorba dect de un ori$iciuN pupila e re trn'e cnd lu!ina e te $oarte puternic" pentru a nu e arde retina #i e !"re#te *n penu!br"& 4e tructura 'lobului ocular depind un !are nu!"r de $eno!ene& Ac/iul #i !ecani !ul vederii unt co!ple7e #i !ai ave! *nc" !ult de cercetat pn" " *n%ele'e! !odul *n care coopereaz" oc/iul #i creierul #i, cu att !ai !ult& pn" " de coperi! !odul *n care e realizeaz" vederea propriu-zi "& S" reveni! *n " la tructura 'lobului ocular #i la $eno!enele ce e petrec aici& Fn a t$el de $eno!en e re$er" la receptarea luminii.
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 9H

I"zul core punde prelucr"rii #i interpret"rii de c"tre creier a unei !ici cantit"%i de unde electro!a'netice care au propriet"%i ondulatorii C5re nel =a7LellE, corpu culare C3lanc<, .in teinE #i care e propa'" cu viteza de 3HH&HHH de <!Y , raze co !ice au unde radio& 3artea vizibil" din ace te unde e itueaz" *ntre DHH #i 75H de nano!etri, adic" ceva !ai pu%in de un !icron C@HHH n! e'al @ !icronE& Nu toate peciile ani!ale percep acela#i pectru1 albina, con$or! celebrului etolo' 0arl von 5ri c/ C@963E, percepe unde ultraviolete care r"!n invizibile pentru o!, dar are cecitate la ro#u& 3erceperea culorilor de c"tre oc/iul u!an e te, de a e!enea, deo ebit de i!portant"& Culorile unt, de $apt, de dou" $eluri, culori spectrale #i culori prin a"sor"ie. Culorile pectrale1 lu!ina vizibil" ne apare alb", dar $izic ea e te co!ple7", $iind co!pu " din lungimi de und di$erite, care e de co!pun *ntr-o pri !" pentru a $or!a culorile curcubeului& A lu!in" cu o in'ur" lun'i!e de und", nu!it" !onocro!atic", produce o culoare pur" nu!it" #i pectral"N cercetarea *n privin%a vederii culorilor e re$er" la ace te culori pureN culorile curente core pund apro7i!ativ la ur!"toarele lun'i!i de und"1 ( violet D5H nano!etri Cn!EN 1 alba tru 5HH n!N 2 verde 53H n!N 3 'alben 58H n!N oran; 6HH n!N ! ro#u 7HH n!& Culorile prin a"sor"ie@, unt culori percepute plecnd de la lun'i!ile de und" re$lectate de obiecte, deci neab orbite de ace teaN ele con tituie !a;oritatea culorilor pe care le percepe! #i unt culorile din pictur"& - t$el, un obiect au o 'ua#" ne apare ro#u deoarece !aterialul "u ab oarbe razele verzi #i alba tre& 4i tinc%ia dintre ace te dou" tipuri de culori e te $unda!ental", deoarece a!e tecurile *n $iecare cate'orie conduc la percep%ii co!plet di$erite& 4e e7e!plu, 'albenul e te o culoare pri!ar" *n pictur", *n ti!p ce printre culorile pectrale e te un a!e tec *ntre verde #i ro#u& Cercet"ri recente au a;un la o intez" a dou" teorii, teoria ncromatic #i cea a culorilor complementare. - pectul dual al !ateriei #i al radia%iei electro!a'netice a du la $or!ularea teoriei cuantice. Beoria cuantic" arat" c" propa'area undelor reprezint" o proprietate a particulelor& -tunci cnd a$ir!"! c" particula e te *n acela#i ti!p #i und" nu ne re$eri! la traiectoria particulelor, ci la proprietatea lor& Fnda e te un $eno!en vibratoriu *n i te!ul de coordonate pa%iu #i ti!p, cu tructur" ondulatorie&

3ara!etrii caracteri tici ai tructurii ondulatorii unt1 - b a!plitudinea Ce7ten ia vibra%iei *n pa%iuEN b lun'i!ea de und" Cdi tan%a dintre dou" !a7i!e ucce iveE& 4ac" ur!"ri! !i#carea unui punct rezult" un alt para!etru C$recven%aE, care de e!neaz" nu!"rul de o cila%ii du -*ntor $a%" de punctul re pectiv *ntr-o perioad" de ti!p Co ecund"E& 3articula *n oricare punct pe a7a coordonatei ti!p are o pozi%ie deter!inat", tarea de !i#care $iind de$init" de viteza #i ener'ia de !i#care& Beoria cuantic" raporteaz" a!plitudinea unui punct din pa%iu la probabilitatea de a '" i particula *n punctul re pectiv& 4ac" a!plitudinea e te !are, atunci e7i t" probabilitatea de a '" i particula *n acel punctN dac" a!plitudinea e te !ic", atunci nu e7i t" probabilitatea de a '" i particula *n acel punct& -!plitudinea e te e'al" pe toat" lun'i!ea undei, deci particula poate $i '" it" oriunde de-a lun'ul undei Ce7plica%ie pentru recep%ionarea unui !e a; de c"tre o !a " !are de receptoriE& I!pul ul particulei reprezint" produ ul dintre !a a particulei #i vectorul 2vitez", care de crie tarea
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 9@

de !i#care a ace teia& :un'i!ea de und" e te inver propor%ional" cu i!pul ul particulei, deci o lun'i!e de und" !ai !ic" e te caracteri tic" unei particule cu un i!pul !are, particula e depla eaz" cu vitez" !are& 5recven%a undei e te propor%ional" cu ener'ia particuleiN b vY$N $ b Y2 de unde1 b lun'i!ea de und" c!_N $ b $recven%a c?z_N v b viteza c!Y _N b pul a%ia undei 5recven%a !are a undei *n ea!n" ener'ie !are a ace teia& Spre e7e!plu, radia%ia violeta are $recven%" !are #i lun'i!e de und" !ic", $otonii con tituien%i au i!pul !are& 5recven%a lu!inii roii e te !ic", atunci lun'i!ea de und" e te !are, iar $otonii con tituen%i au ener'ie ;oa "& 3ozi%ia particulelor core punz"toare unei unde *n !i#care poate $i a$lat" cu probabilitate& Cele prezentate !ai u *#i propun " tabilea c" o le'"tur" *ntre para!etrii $izici e7i ten%i Cprecu! #i al%ii care vor $i prezenta%i pe parcur E #i e7pre ivitatea privirii u!ane, *n ideea *ncerc"rii de a aprecia atrac%ia Cuneori irezi tibil"E dintre anu!ite per oane& 5iecare dintre noi a! e7peri!entat ace te t"ri c/iar dac" a! con#tientizat au nu $eno!enul ener'etic de $"#urat& - t$el, co!pania unei per oane ne poate provoca o pl"cere deo ebit" au poate " ne $ie deza'reabil"& In prezen%a unei per oane care ne provoac" pl"cere ave! enza%ia c" pri!i! ener'ie vital" din partea acelei per oane, iar *n privin%a celor deza'reabile ave! enza%ia c" ne di!inueaz" din ener'ia noa tr" vital"& -ce te t"ri au loc datorit" puterii ubtile deo ebit de inten e e!i e de c!pul ener'etic al per oanelor *n cauz"& Capacitatea de co!unicare, de recep%ionare a in$or!a%iilor, poate $i !ai !are la anu!ite per oaneN pune! de pre acele per oane c" unt dotate cu intuiie. Senti!entul de simpatie e7pri!" $oarte bine o anu!e tare de rezonana ce e poate tabili *ntre per oane& Fn flu9 energetic e tabile#te 'radat *ntre dou" $iin%e, crendu- e un pa%iu ener'etic co!un care vi"reaz pe aceea#i lungime de und. J&O& >oet/e a analizat ace t $eno!en *n lucrarea 7*finiti elective6. -de ea, $iecare dintre noi a putut con tata *n di$erite *!pre;ur"ri c" e te pri!it cu i!patie de anu!ite per oane, *n ti!p ce de altele e te *nt!pinat $"r" entuzia !, a t$el re i!%indu- e nece itatea de adaptare a co!porta!entului pentru a l" a tuturor cea !ai bun" i!pre ie po ibil"& 4ac" *n " cineva *ncearc" o decep%ie *n raporturile avute cu e!enii "i, daca nu reu#e#te " creeze *n ;urul "u o a!bian%" con$or!" cu dorin%ele avute au dac" i!te c" nu provoac" altora intere ul contat, toate ace tea con tituie un e!nal de alar!" care obli'" re pectiva per oan" " procedeze la un e7a!en atent al propriei per onalit"%i, pentru a de coperi cauzele itua%iei *n care e a$l"& .reditatea, educa%ia, in$luen%a !ediului ocial au tarea de "n"tate $ac din $lecare dintre noi un *ndr"zne% au un ti!id, un cura;o au un $rico , un o! de ac%iune au un indolent& In ", *n a$ar" de cazuri izolate, $iecare individ po ed" cu el *nc" de la na#tere acele !i;loace nece are ce-i per!it " e elibereze *n !od voluntar de anu!ite itua%ii nepl"cute& 4in cele e7pu e anterior, e poate pune c" privirea o!ului - la $el ca #i cea a ani!alelor - con tituie un e!i%"tor de ener'ie& 4i$erite e7peri!ente au de!on trat c" e te po ibil ca $iin%a u!an" " con$ere privirii ale *n !od voluntar o putere con iderabil"& 3rivirea $iind *nc"rcat" cu ener'ie, o ener'ie de ori'ine p i/ic" ce nu e poate co!para cu nici una dintre $or!ele de ener'ie cuno cute, e te capabil" de ac%iuni c/i!ice #i !ecanice& 4ac" privirea reprezint" un puternic a'ent de tran !itere a e!ana%iilor 'ndirii, oc/iul ce radiaz" toate ace te e!ana%ii e te centrul de recep%ie al tuturor radia%iilor lu!inoa e provenite de la $iin%e au lucruri& Fna din cele !ai i!portante tr" "turi ale oc/iului e te strlucirea Clu!inozitateaE& -cea t" tr" "tur" unic", au cu! o nu!e c unii magic, e datoreaz" interac%iunii dintre lu!ina #i lacri!ile de pe upra$a%a oc/iuluiN pe ln'" via%a pe care o d" oc/iului, ea con tituie o !" ur" a cnteii l"untrice a po e orului& Ac/ii tr"lucitori, vii, caracterizeaz" o per oan" i tea%" #i vioaie, *n ti!p ce oc/ii lip i%i de tr"lucire #i lu!in" denot" nu nu!ai obo eal" #i de cura;are, ci #i o pr"bu#ire piritual"& A privire tr"lucitoare, direct" #i p"trunz"toare e te o privire care nu ad!ite ne upunerea& .a apar%ine celor de tina%i " de%in" pozi%ii de putere #i autoritate& Ac/ii tr"lucitori, dar care nu unt #i p"trunz"tori, nu pot $i con idera%i oc/i care nu uport" " $ie contrazi#iN dac", *n ", po e orii lor au tr" "turi $avorabile, ener'ice #i ec/ilibrate, pot " e realizeze *n do!eniul artelor #i pe t"r! #tiin%i$ic&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 92

Culoarea oc/ilor e datoreaz" pi'!entului nu!it !elanin"& Cu ct !ai !ult" !elanin" e te prezent" *n iri , cu att !ai *nc/i#i la culoare unt oc/ii, *n ti!p ce c"derea pro're iv" a pi'!entului d" na#tere la culori !ai de c/i e1 cenu#iu, verde, alba tru& Cnd !elanin" e te cu totul ab ent", itua%ie e7i tent" la albino#i, oc/ii au culoarea roz& 6n !od tradi%ional, oc/ii ne'ri unt a ocia%i cu *n u#iri precu! c"ldur" a$ectiv", de c/idere u$letea ca, e7travertire #i iritabilitate& Brebuie precizat c" nu to%i oa!enii cu oc/ii ne'ri - care alc"tuie c cea !ai !are parte a ra ei u!ane - *ntrune c ace te calit"%i& Ac/ii c"prui denot", de a e!enea, c"ldur" a$ectiv" dar #i un intelect !ai vi'uro dect la cei cu oc/ii ne'ri& Aa!enii cu oc/ii c"prui unt !ai pu%in iritabili dect e!enii lor cu oc/ii ne'ri, ceea ce *i $ace !ai ap%i " e de curce *n itua%ii neprev"zute& Culoarea alba tr" a oc/ilor poate prezenta di$erite nuan%e1 a$ir *ntunecat, azuriu, acva!arin etc& Se con ider" c", pe !" ur" ce culoarea alba tr" a oc/ilor e te !ai de c/i a, po e orii lor unt !ai lip i%i de pa iune #i co!pa iune& Ac/ii alba#tri denot" o per oana !ai cal!", !ai ponderat" #i !ai "n'ro/er'"'1 dect una cu oc/ii ne'ri, cu atitudine con ervatoare #i tendin%" de a l" a lucrurile "-#i ur!eze cur ul& Ac/ii verzi -au bucurat de-a lun'ul ti!pului de aprecieri $avorabile& S-a pu ade ea c" cei cu oc/ii verzi unt individuali#ti, cura;o#i #i voio#i, $i'uri te!erare, inteli'ente #i inventive& Nu e poate *n " 'eneraliza& Ac/ii au un rol $oarte i!portant *n rela%iile dintre e7e& 5e!eile e $olo e c de $arduri pentru a atra'e aten%ia a upra oc/ilor& 4ac" o $e!eie e te *ndr"'o tit" de un b"rbat, *l prive#te cu pupilele dilatate, iar b"rbatul interpreteaz" ace t e!nal corect, $"r" a #ti de $apt ce e *nt!pl"& 4e obicei, *ntlnirile ro!antice e petrec ade ea *n locuri pu%in lu!inoa e, unde pupilele e dilat"& Cnd te ui%i la o per oan" pe care o dore#ti, te i!%i bine, dar dac" te ui%i prea !ult, i te!ul nervo devine ure citat #i ace t lucru poate ap"rea ca ceva a!enin%"tor& Cnd partenerii unui cuplu i!t o atrac%ie reciproc", ei au o privire cu totul pecial"& 5iecare *l prive#te pe cel"lalt, apoi e uit" *n alta parte& .i nu *ndr"zne c " e uite prea !ult unul la cel"lalt, nu pentru c" e te nepolitico , ci pentru $aptul c" lucrul ace ta *i e7cita pe te !" ur", CCo/en 4avid, 1elaiile de cuplu, p& D6E& C"utndu- e pe ine $"r" *ncetare, eul poate avea #an a unic" de a e de coperi *ntr-o in'ur" $iin%" C#i atunci, cunoa#terea porne#te pre lu!e din pra'ul unit"%ii interper onale deplineE au, a#a cu! e *nt!pl" cel !ai ade ea, eul e re'" e#te 2$"r!i%at9 *ntr-o !ul%i!e de individualit"%i pre care e de c/ide #i din p"r%ile c"rora caut" "-#i co!pun" c/ipul aido!a celui nez"rit vreodat"& . te c/inuitoare #i dra!atic" rvna lui de a e re'" i ,inte'ral, *ntr-unul din c/ipurile dina$ar", #i nu de pu%ine ori *ntrea'a-i e7i ten%" e con u!" *ntr-o perpetu" #i teril" c"utare, C=ircea Corneliu, 8ntercomunicare, p& @36E& 3e bun" dreptate o vec/e zical" pune1 2Fit"-te *n oc/ii aceluia cu care vorbe#ti9& Cnd di cut"! au ne'ocie! cu al%ii, " privi! la pupilele lor #i ele ne vor vorbi de pre enti!entele lor adev"rate& 6n tentativa de a cuceri i!patia celor din ;ur, ac%iunea privirii e te unul dintre cei !ai i!portan%i a'en%i, *ntruct vorbe#te o li!b" *n%elea " de ini!" #i care p"trunde pn" *n adncul u$letului& :i!ba;ul oc/ilor e7pri!" lucruri pe care nici un alt li!ba; nu le poate e7pri!a, e te *n%ele de oa!eni *nc" din cele !ai vec/i ti!puri, din toate %"rile, de toate ra ele, iar pentru cineva cu e7perien%" reprezint" ele!entul principal al analizei $iziono!iei& -! *ncercat *n cele prezentate " e7pune! o !ic" parte din propriet"%ile #i po ibilit"%ile privirii, *n vederea tabilirii unui anu!it 'rad de co!patibilitate co!unica%ional" interper onal"& - e!enea con idera%ii ar putea ;u ti$ica utilitatea unui tudiu !ai a!plu al privirii, avnd convin'erea c" *n'lobeaz" $or%e necuno cute, a c"ror cercetare ar putea conduce la rezultate deo ebite& 4e#i privirea e te C*nc"E *nv"luit" *n !i ter, de eori la " " e '/icea c" o bun"tate pro$und" la oa!enii deo ebi%i, c/iar #i *n !o!entele !ai delicate ale e7i ten%ei&

NOTE

1. Ma(@ell- Ja+e! Clar3 C@83@-@879E, $izician en'lez, autorul i te!ului de ecua%ii care *i poart" nu!ele #i care intetizeaz" principalele $eno!ene ale electricit"%ii #i !a'neti !ului& - elaborat teoria electro!a'netic" a lu!inii #i a dedu e7i ten%a undelor electro!a'netice >4ratat de electricitate i magnetism, @873, +icionar te nic, .ditura )tiin%i$ic" #i .nciclopedic", Bucure#ti, @975E& 2. Goe'#e- Jo#ann Fol4$an$ C@7D9- @832E
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 93

6n anul @8H9 apare ro!anul +ie Da lverCandtsc aften >*finitile elective? *n care, prin analo'ie cu un $eno!en !aterial de atrac%ie *ntre anu!ite corpuri, >oet/e noteaz" #i de crie !i#carea de atrac%ie reciproc" i!%it" de dou" u$lete *nrudite, care pe te orice conven%ie #i ob tacole !orale #i ociale tind " e unea c", *!pin e unu+ c"tre cel"lalt de o $or%" naturala upre!" #i de ne*nvin C3/ilippide, -le7andru, Flori de poezie strin, .ditura .!ine cu, Bucure#ti, @973E& 3. F")",a ,.an'",1 - opu " vec/ii $izici !ecanici te, e te acceptat" pe car" lar'" ca teoria ,incertitudinii,, a pontaneit"%ii intrin eci la nivel !icro copic& Natura e te prin e en%a ei /aotic", deci inerent i!previzibil" >+icionar te nic, Bucure#ti, @975E& . L.+"no)"'a'e 2!'r1l.,"re? -- atribut al enza%iei vizuale potrivit c"ruia o upra$a%" pare c" e!ite !ai !ult" au !ai pu%in" lu!in"& . te core pondentul p i/o enzorial al !"ri!ii $oto!etrice luminan. Spre deo ebire de acea ta, nu poate $i !" urat" au e7pri!at" cantitativ, avnd un caracter ubiectiv >+icionar te nic, .ditura )tiin%i$ic" #i .nciclopedic", Bucure#ti, @975E& ANEDA < HIPER:OLOIDUL RUSESC -:.P-N48 0A8J-0AI BA8IS .:QIN - +in zori pn n amurg .ditura Interboo< , =o cova, @997, pp&@58-@59 =ul%i!ea care e pre'"tea " ia cu a alt cl"direa , v"znd c" vine un ca!ion din care debarc" olda%i *nar!a%i, a avut i!pre ia c" au $o t tri!i e trupe de la =o cova #i -a *!pr"#tiat repe;or& Cnd a auzit pre#edintele c" olda%ii de la 0re!lin au $o t tri!i#i "-l apere pe >racev, -a $"cut $oc pe Bar u<ov& - Ce, nu #tiai c" re'i!entul din 0re!lin e te pu "-l apere pe pre#edinte #i nu pe !ini trul ap"r"rii( C/iar era ciudat -- toat" %ara plin" de trupe, iar !ini trul ap"r"rii nu era *n tare " e apere& Seara pe Bar u<ov l-a unat 5ilatov1 - =i/ail, pot " trec pe la tine( - venit Burbuli cu o in$or!a%ie ur'ent"& Brebuie " o apreciezi #i tu& Fr'ent& . teo proble!" e7tre! de erioa "& Bar u<ov a $o t de acord "-l pri!ea c"& 5ilatov ar"ta depri!at& Culoarea $e%ei era aproape aceia#i cu cea a p"rului "u c"runt& Burbuli era cal!, dar *#i tot *ntrerupea relatarea, cu o !ul%i!e de ,!-!!, #i ,aaa, cu !ulte e!ni$ica%ii , a#a c" era 'reu de priceput ce vrea cu adev"rat& 5ilatov nu a !ai rezi tat #i a $or!ulat el *n u#i e en%ialul1 - .7i t" un o! 'ata " ne a;ute& -ce ta care a elaborat o ar!" ultra ecret" , capabil" " ani/ileze !ul%i!ea& -ici a intrat iar *n vorb" Burbuli 1 =i/ail Ivanovici, un in'iner, doctorand *n #tiin%e, de pecialitate !ate!atician - $izician, a creat un aparat prin care poate $i diri;at" !ul%i!ea cu a;utorul unor radia%ii de *nalt" $recven%"& Savantul locuie#te la peri$eria =o covei& 3"i e7i t" a e!enea radia%ii( -a intere at =i/ail Ivanovici & 4e i'ur+ l-a a i'urat >/enadi .duardovici& Brebuie tri!i dup" ace t .di on #i " veri$ic"! e$icacitatea aparatului& 4ac" !er'e, l-a! putea $olo i *n lupta cu dezordinea de !a ", a! putea diri;a !ul%i!ea de la Ca a -lb" pre 0re!lin& Bar u<ov a c/e!at trei o$i%eri, le-a dat adre a #i le-a ordonat " l"!urea c" ce e te cu ar!a-!inune& A$i%erii -au *ntor pe Ia dou" noaptea& Nervo#i #i up"ra%i& 8ezulta e c" aparatul e te un co!ple7 de utila;e cu 'reutatea de pe te trei tone+ -r $i trebuit un ca!ion #i o !acara pentru a !i#ca din loc ace t 'enerator cuantic& 6ntre ei, o$i%erii *l denu!i er" aparatul 2/iperboloidul in'inerului >arin9& 2?iperboloidul9 ac%iona pe baz" de la er a upra !ul%i!ii& 4up" 2prelucrare9 oa!enii ar $i orbit, c"p"tnd a t$el i!unitate de$initiv" la !itin'uri& 5unc%ionarea era po ibil" nu!ai dac" a!pla area in tala%iei era realizat" pe o upra$a%" per$ect neted" ca o o'lind"& 4up" in talare, un tr"'"tor bun au un luneti t putea oc/i, tra'e #i coate din lupt" prin
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 9D

orbire pe oricine de la di tan%"& . ciudat cu! unor de!ocra%i #i u!ani#ti con ecven%i cu! erau 5ilatov #i Burbuli le-a venit *n !inte " $olo ea c" o $or!" att de inu!an" de repre iune contra concet"%enilor lor& -propo, *n ti!pul e7peri!ent"rii a avut de u$erit #i un o$i%er - raza la er i-a topit accidental cozorocul de la #apc"

ANEDA > NOI TENDINE CN CONSTRUCIA DE ARME PSIHOTRONICE In ulti!ele dou" decenii e con tat" *n *ntrea'a lu!e o adev"rat" e$erve cen%" *n do!eniul proiect"rii, e7peri!ent"rii #i introducerii *n *nze trare a ar+a+en'.l." p i/otronic, la cele !ai di$erite cate'orii de tructuri !ilitare #i de ecuritate& - t$el, ar!ata a!erican" a pu Ia punct o nou" ar+1- ,a a*"l1 " "nd.,1 d.rere la di tan%" prin ,e7pandarea, unei bule de pla !" C'az *nc"rcat electricE c/iar ln'" per oana %int"& Noul tip de ar!", ce are la baza $unc%ion"rii un la er, nu provoac" r"ni, dar ubiectul e te cuprin de dureri cu!plite care practic *l paralizeaz" pentru o bun" perioad" de ti!p& )tirea ap"rut" *n publica%ia 4 e +ail: 4elegrap Ccare citeaz" ite-ul 0/ Freedom of 8nformation *ctU !ai pune c" ar!a cu i!pul uri electro!a'netice a $o t te tat" cu ucce pe ani!ale #i va putea $i $olo it" nu doar *!potriva !ilitarilor adver#i - *n ti!p de r"zboi - ci #i *!potriva propriilor cet"%eni *n caz de revolt" au t"ri de anar/ie& Con$or! proiectului, ar!a cu proiectile pul atorii de ener'ie va $i di tribuit" trupelor antitero #i de ecuritate, *ncepnd cu anul 2HH7 #i va putea atin'e %inte a$late pn" la 2 <! dep"rtare & Cercet"torii care au analizat proiectul pun c" te/nolo'ia ar putea $i $olo it" #i ca !etod" de tortur", ceea ce ridic" unele proble!e de etic" #i de procedur" de utilizare celor ce vor $olo i acea t" ar!", ct #i celor ce vor autoriza producerea #i $olo irea ei & -lt" direc%ie de re$erin%" *n proiectarea #i producerea ar!elor neletale o con tituie utilizarea unor propriet"%i di tructive au 2a're ive,, pentru corpul u!an, ale radia%iilor pectrului electro!a'netic& 6n particular e te vorba de ac%iunea pe care undele electro!a'netice de anu!ite $recven%e Clun'i!i de undaE, e!i e cu o anu!it" inten itate #i !odulate adecvat, pot avea un i!pact att de puternic a upra %intei u!ane, *nct o dere'leaz" pur #i i!plu, datorit" e$ectelor neuronale, a upra activit"%ii i te!ului nervo central& In !od nor!al, c!pul !a'netic tere tru pul eaz" cu o $recven%" care e itueaz" *n ;urul a 7,5 ?z& -cea t" $recven%" e te apropiat" de una dintre $recven%ele electro!a'netice $iziolo'ice ale a#a - nu!itelor unde al$a e!i e de creier& 6ntre pul a%iile c!pului electro!a'netic tere tru #i cele ale creierului e tabile#te un raport de rezonan%"& -cea ta $ace ca atunci cnd apar erup%iile olare ce perturb" rit!ul de pul a%ie al c!pului 'eo!a'netic tere tru, " induc" - toc!ai prin rezonan%" - !odi$ic"ri patolo'ice ale activit"%ii creierului& -#a e e7plic" cre#terea ratei accidentelor cerebrale #i a celor cardiace, ap"rute *n perioadele oarelui activ, cu o ciclicitate *n ;urul a @@ ani& 3lecnd de la ace te con tat"ri, te/nicile p i/otronice de in$luen%are p i/oactiv" recur' la tran !i iuni diri;ate a upra %intei u!ane, a CunorE unui $a cicul de unde electro!a'netice purt"toare din do!eniu 5-3H =?z, e!i cu o putere de cea& @H - DH =O, $a cicul care e te !odulat *n do!eniul $recven%elor ultra;oa e *ntre 5 #i @5 H). Se con tat" a t$el, c" ace t 'en de $a cicule din do!eniul 6,67 #i 6,26 H)- inter$ernd i te!ul nervo al %intei, toc!ai *n do!eniul activit"%ilor p i/oactive, le dere'leaz" activitatea prin proce ul de rezonan%"& - t$el de $a cicule pot $i e!i e cu u#urin%", nu nu!ai prin i te!e peciale, ci #i prin alte procedee de tran !itere a e!nalelor electro!a'netice, a#a-zi do!e tice - BI, radio, tele$on $i7 au !obil #i c/iar prin re%eaua de di tribu%ie electric" + . te de re!arcat c" nu nu!ai $recven%ele $unda!entale po!enite pot avea a t$el de ac%iuni, ci #i unele ar!onici ale ace tora& - t$el de e!i iuni care bo!bardau tatele Are'on din SF- #i Antario din Canada, cu ac%iune nociv" direct" a upra i te!ului nervo , au $o t depi tate *n !ai !ulte rnduri de c"tre peciali#tii NS-, *n deceniile r"zboiului rece& Sta%iile de 'onio!etrie $olo ite de c"tre peciali#tii N-BA au localizat e!i%"torii *n zona ora#elor 8i'a #i >o!ei& 4e alt$el, zona tatelor *n'lobate *n co!ponen%a $o tei F8SS a con tituit teritoriu predilect pentru e7perien%e de acea t" natur" #i altele a e!"n"toare& -ce te
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 95

e!i ii nu au *ncetat *n totalitate dect dup" de $iin%area Bratatului de la Iar#ovia, la *nceputul anilor 9H& -c%iunea radia%iilor electro!a'netice !odulate p i/otronic a $o t utilizat" *n e7peri!ente care vizau prelucrarea unor pacien%i rebeli, ac%ionnd a upra a#a-nu!i%ilor G,en'r" 4renolo$"e"H. -u $o t realizate di pozitive care a!al'a!eaz" tran !i ia unor i!pul uri ubli!inale de tinate in$luen%"rii unor or'ane de i!%, ca radia%ii electro!a'netice !odulate p i/otronic& Fn a e!enea aparat -a *ncercat a $i vndut de c"tre ru#i a!ericanilor, dar nu!ai *n varianta utiliz"rii in$or!a%iilor ubli!inale& -ce t lucru -a petrecut *n perioada incidentelor de la $er!a Sectei 4avidienilor condu " de 4avid 0ore /, *nc/eiat" dup" cu! e cunoa#te cu un nu!"r i!pre ionant de victi!e& Se *ncerca !odi$icarea co!porta!entului >urului, 0ore /& 4eoarece a!ericanii olicitau *ntrea'a te/nolo'ie, din care o parte $u e e l" at" *n 8u ia a$acerea nu -a *nc/eiat& Cercet"rile privind realizarea unor a t$el de ar!e e7otice unt de!arate #i *n SF-& 4eoarece ace te inve ti'a%ii *ncalc" nor!ele deontolo'iei cercet"rii #tiin%i$ice #i uneori a aceluia de drept, *n pe%" drept u!anitar, Curtea Supre!" a SF- a aprobat, *nc" din anul @985, ca CI- " nu divul'e nu!ele avan%ilor i cercet"torilor i!plica%i *n acea t" crud" cur " a di tru'erii p i/otronice& 3e acea t" linie e *n criu #i cercet"rile privind in$luen%area con#tiin%ei u!ane cu a;utorul radia%iilor unui $a cicul de tip radar, ce -a e$ectuat *n cadrul :aboratoarelor Broo</aven din zona :on' I land& 5olo ind un radar de tip -S->. !odi$icat, preluat de la batalionul radar 4 773, proiectul nu!it =ANB-F0, de!arat *nc" din anul @97H, a $o t orientat *n direc%ia inve ti'"rii a upra p i/icului u!an a ac%iunii radia%iilor de tip radar, *n condi%iile producerii de e7peri!ente i!ilare e7perien%elor e$ectuate *n ceea ce pre a a denu!it 2e$ectul 3/iladelp/ia9& Inve ti'a%ii de acea t" natur" au $o t $"cute #i *n direc%ia ub tituirii con#tiin%ei unui ubiect cu a altuia, *n baza principiilor 2android, #i 2cKbor', pe care le-a po tulat 5& .& Bearde!& -ce ta con ider" c" bioc!pul unui anu!it ubiect e '" e#te *n trn " le'"tur" cu bioc!purile celorlal%i prin cone7iunile e7i tente *ntre un /iper pa%iu, un univer de tip /oli tic inter ectat cu cel *n care ne itu"!& 3rin !i;locirea /iper pa%iului e realizeaz" o co!unicare *n anterioritatea #i po terioritatea te!poral"& 4e alt$el, inve ti'a%iile actuale *n ace t do!eniu, *ncepute *nc" din decada anilor nDH de c"tre ?arold Burr *n -n'lia, caut" " aplice, *n te/nicile p i/otronice, cuceririle teoretice #i ac/izi%iile $izicii cuantice& S" !en%ion"! $aptul c" inve ti'a%iile aplica%iilor p i/otronice, *n corela%ie cu cercet"ri de biolo'ie aplicat", unt ini%iate, e7peri!entate #i $olo ite de diver ele co!parti!ente ale 3enta'onului, CI-, 5BI, NS- #i pentru protec%ia per onalit"%ilor ce e te a i'urat" de c"tre /ecret /ervice. 3ri!ele ar!e de ace t tip au $o t cele cu in$ra unete #i au $o t e7peri!entate cu !ai !ulte decenii *n ur!"& 8ede coperite *nt!pl"tor de c"tre pro$e orul I& >avreau, conduc"torul laboratorului de electroacu tic" al unui in titut de cercet"ri din =ar ilia *n anul @96D, e$ectele uci'"toare produ e de in$ra unete rivalizeaz" cu cele produ e de ar!a cu neutroni+ .le au $o t e izate de colaboratorii "i atunci cnd -au !utat *ntr-o cl"dire nou"& Su$ereau cu to%ii de dureri de cap, a!e%eli, enza%ii acute de vo!" etc& In paralel -a con tatat c" un ventilator uria# al in tala%iei de cli!atizare, cu tura%ie $oarte !ic", *!pin'ea aerul *n conducte cu inter!iten%", 'enernd in$ra unete cu $recven%a de apro7i!ativ 2H de ?z& -ce te $eno!ene au trezit curiozitatea pro$e orului I& >avreau, care a *nceput " $ac" e7perien%e cu unete e7tre! de ;oa e, con truind *n $inal un ,tun cu in$ra unete, pe care @-a botezat ,tunul ba , au ,tunul onic,& Cu pri!ul tun ba con truit, $or!at dintr-un an a!blu de tuburi de or'" co!binate, -au ob%inut unete *n banda de @9 ?z, la li!ita audibilului, care au avut e$ecte nedorite1 au *nceput " vibreze or'anele interne ale cercet"torilor, producndu-le dureri in uportabile& Ca o ciud"%enie, vibra%iile au continuat !ult ti!p dup" ce di pozitivul a $o t oprit, *n $inal ele a!ortizndu- e& :a o putere de nu!ai @HH O -au produ cr"p"turi *n pere%ii laboratorului, apreciindu- e c" dac" -ar $i lucrat cu @HHH O -ar $i d"r!at *ntrea'a cl"dire& .7perien%ele au continuat cu tudierea e$ectelor propa'"rii undelor onore *n pa%iu #i cu !odalit"%ile de protec%ie a per onalului ce lucreaz" cu a t$el de in tala%ii& S-au creat unde co!ple!entare, e'ale cu ;u!"tate din $recven%a undei purt"toare, care e $or!eaz" *ntr-un tub lun' de 25 de !etri, din beton& 3rin ac%ionarea unui turbopropul or *n a7ul tubului, -a a;un la $recven%a de 3,5 ?z& Cele !ai periculoa e pentru o! -au dovedit a $i undele cu $recven%e de 6-7 ?z, care e!i e cu o putere de @ !e'aLat, au o raz" de ac%iune de pe te @H <!& S-a creat #i o in tala%ie !obil", ce poate ac%iona pn" la 8 <!, di pu " pe plat$or!a unui autoca!ion& 4e#i -a c"utat " e p" treze ecretul cu tr"#nicie, cu ti!pul au *nceput " e a$le tot !ai !ulte lucruri de pre tunul ba & S-au e7peri!entat o erie de 'eneratoare cu ultra unete, ce produc o cila%ii deo ebit
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 96

de puternice, cu $recven%a e'al" cu $recven%a b"t"ilor ini!ii lupt"torilor& 4up" ce e realizeaz" intrarea o cila%iei create *n !od arti$icial *n rezonan%" cu $recven%a cordului co!batan%ilor, $recven%a 'eneratorului onic e !ic#oreaz" lin c"tre zero, pn" la oprire, antrennd *n !od ne!i;locit topul cardiac #i, i!plicit, !oartea tuturor per oanelor din raza de ac%iune a in tala%iei& 4e precizat c" ace te e$ecte e produc c/iar a upra oa!enilor ad"po ti%i *n caze!ate ubterane, *n autove/icule, ub ap" etc&, dac" ei e '" e c *n raza de ac%iune a 'eneratorului& Be/nica !ilitar", orict de o$i ticat" ar $i, e te coa " din $unc%iune pe raza de ac%iune a 2tunului ba 9, devenind o i!pl" 'r"!ad" de $ier, dac" e te neprote;at" pecial *!potriva ace tor e$ecte& .$ectele pentru o! unt letale la ener'ii !ari, producndu- e par'erea va elor de n'e, ruperea or'anelor interne, !er'nd pn" la $"r!i%area oa elor& Inven%ia a trecut oceanul, *n SF-, unde, *n perioada r"zboiului rece, pe pla;ele $avorabile de antului !ariti!, -au con truit a t$el de in tala%ii, deo ebit de puternice& Cnd ziari#tii a!ericani au *ntrebat la ce $olo e c uria#ele tuburi de beton de pe pla;", li -a r" pun c" unt %evi de canalizare #i iri'a%ii+ -cea ta *n !i;locul ve tului $ierbinte #i arid al -!ericii+ )i, dac" nu v-a! trezit curiozitatea, v" pute! pune c" ro!nii au de coperit cu !ult *nainte ace te e$ecte prin per oana in'inerului >eor'e Con tantine cu, .l a realizat cu $oarte !ult ti!p *nainte e7perien%e a e!"n"toare, a t$el c" pe coperta revi tei #nergia nr&2 din @92@ e te prezentat" i!a'inea arti tic" a unui tun onic ale c"rui de criere #i $unc%ionare unt de cri e *n publica%ia !en%ionat"& 3ornind de la ace te cercet"ri, dozndu- e $recven%ele #i puterile $olo ite a rezultat o *ntrea'" $a!ilie de ar!e neletale cu in$ra unete, unele dintre ele e7peri!entate cu ucce intrnd *n dotare& 3ri!ele ar!e care $olo e c c!purile electro!a'netice unt derivate din unele aparate !edicale& In nu!"rul din D aprilie @978 al periodicului =eCsletter, ap"rea, ub e!n"tura lui 8& C& Bec<, articolul 2.7tre!e :oL 5reZuencK =a'netic 5ield are ..> .ntraine!ent,, *n care autorul analiza e$ectele pe care c!purile electro!a'netice de $oarte ;oa " $recven%" le e7ercit" a upra $iziopatolo'iei o!ului, cu re$erire e7pre " a upra ence$alo'ra!elor& 6n viziunea autorului, c!purile de e7tre! de ;oa " $recven%", cuprin e *ntre 6,67 ?z #i 6,26 ?z, provoac" t"ri con$uzionale #i an'oa e, depre ii, ten iuni, 're%uri, lun'irea ti!pilor de reac%ie, de incronizari ale ..> Celectroence$alo'ra!aE, *n o%ite #i de alte tulbur"ri neurove'etative& 6n acela#i ti!p, c!purile o cilatorii de 7,83-8,H #i 9,H ?z au capacitatea de a induce di!inuarea t"rilor de an'oa " #i a ten iunilor& Se con ider" c" $recven%ele de e7tre! de ;oa " $recvent" C.:5 - .7tre!e :oL 5reZuencKE unt purt"toare pentru !e a;ele e7tra enzoriale, cu! ar $i cele telepatice, tele<inezice, radie tezice #i *n 'eneral p i/otronice& Con$or! datelor din re%eaua Internet $ir!a CKber<inetic Inc& CSF-E a pri!it aprobarea pentru e7peri!entarea pe $iin%a u!an" a unor cipuri revolu%ionare& Fnul are capacitatea de a per!ite celui ce-l are i!plantat " citea c" 'ndurile per oanei ce o prive#te, iar al doilea per!ite co!anda !a#inilor cu puterea !in%ii& 8u#ii au realizat un cip ce are a cun *n una din ecven%ele de pro'ra!are un !inipro'ra! nedetectabil i cuno cut nu!ai de proiectant, care poate $i ac%ionat printr-un ti!ul intern Cviru , co!and" te!porizat" etc&E au co!and" e7tern" Cradio, BI, re%ele 3C au c/iar prin re%eaua electric"E #i care creeaz" un !e a; ubli!inal ce ac%ioneaz" a upra oc/iului operatorului 3C, crendu-i ti!uli creierului #i condi%ii !etabolice ca *ntr-un ti!p e7tre! de curt ace ta 2 " u$ere un atac cerebral au in$arct !iocardic9, dup" care de$ecteaz" ire!ediabil #i 3C-ul& Ab erva%ii e$ectuate de c"tre erviciile ecrete a!ericane au tabilit, pe de alt" parte, $aptul c" *n $o ta Fniune Sovietic", *ncepnd din vara anului @978, au avut loc e7peri!ente de utilizare a c!purilor cu putere de 5-@5 =O& Ari, -a con tatat c" ace t 'en de tran !i iuni unt capabile " inter$ereze cu or'ani !ul u!an& producndu-i !odi$ic"ri p i/oe!o%ionale& -vnd o putere de 25-3H de ori !ai !are dect cea a c!pului 'eo!a'netic tere tru, ace te radia%ii ac%ioneaz" toc!ai prin "n'er+ed".l ace tuia, !odi$*cndu-@ *n zona de ac%iune a 'eneratoarelor de ace t tip #i ac%ioneaz" direc%ional a upra %intei ale e& 3lecnd de la ace t principiu -au realizat ar!ele p i/otronice cu rezonan%" Sc/u!a!i& Cercet"ri *ncepute *nc" *n anul @957 de c"tre O&A& Sc/u!ann au de!on trat $aptul c", *ntre coar%a tere tr" #i iono $er", adic" pe o *n"l%i!e de cea& 8H <!, at!o $era din ;urul p"!ntului deli!iteaz" o cavitate rezonant", *n care e poate decela e7i ten%a a cinci $recven%e electro!a'netice naturale $unda!entale ale c!pului 'eo!a'netic tere tru #i anu!e1 7,8N @D,@N 2H,3N 26,D #i 32,5 ?z care, pe de o parte, unt in$luen%ate
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 97

de activitatea co !ic", *n principal cea olar", iar pe de alt" parte in$luen%eaz", la rndul lor, rezonant, $iziolo'ia #i activitatea or'ani !elor vii& 4intre cele cinci $recven%e 4.nda+en'ale ale zonei de rezonan%" Sc/u!ann, pri!a #i anu!e cea de 7,8 ?z e7ercit" in$luen%a cea !ai puternica a upra or'ani !ului u!an& -ce t lucru e datoreaz" $aptului c" una dintre $recven%ele de baz" ale activit"%ii cerebrale u!ane e realizeaz" prin producerea unor pul a%ii electro!a'netice ale creierului cu o valoare no!inal" de apro7i!ativ 7 C?zE, cicliY ecund"& -ce te pul a%ii cerebrale e '" e c *ntr-un raport de continu" rezonan%" Sc/u!ann& 3rin !odi$icarea para!etrilor ace teia, datorit" $eno!enului de rezonan%" indu ", e produce o !odi$icare i!plicit" a activit"%ii cerebrale u!ane& . te ceea ce e *nt!pl" *n !od natural atunci cnd e produc e7ploziile olare, vizibile ub $or!a petelor olare #i care unt ur!ate, de obicei, de cre#terea inciden%ei unor a$ec%iuni, *n pecial de tipul in$arctului !iocardic #i /e!ora'iilor cerebrale& In !od arti$icial, acela#i proce poate $i indu #i prin utilizarea local" a c!purilor de e7tre! de ;oa " $recven%", care produc apari%ia tulbur"rilor de cri e !ai u & 4ar nu nu!ai $recven%ele zonei de e7tre! de ;oa " $recven%" a pectrului electro!a'netic au o a e!enea in$luen%"& )i undele acu tice e!i e *n 'a!a de 7 ?z ac%ioneaz" rezonant a upra creierului u!an, producnd un tablou clinic a e!"n"tor, *n $unc%ie de inten itatea z'o!otului e!i putnd avea, poten%ial, e$ecte #i !ai dra!atice& Sunt cuno cute diver e cazuri de ac%iuni p i/otronice, dintre care e pot !en%iona bo!barda!entul -!ba adei SF- din =o cova cu !icrounde *n @972, cnd -a *!boln"vit de leuce!ie au cancer pe te 7HT din per onalul a!ba adei, *ntre care #i a!ba adorul Jac< -nder on, !a;oritatea !urind *n curt ti!p& 4atele au $o t dezv"luite cu ocazia decon pir"rii de c"tre CI- a 3roiectului 23andora,& 4intre di pozitivele $olo ite *n atacuri cu !icrounde cele !ai cuno cute unt d"! o)"'"/ele rad"on",e. Neuro$onul inventat *n @958 de dr& 3atri< Flana$an din Bellair, Be7a , $unc%ioneaz" pe principiul tran !iterii de ultra unete !odulate prin piele, a!pli$icnd electronic unetele, a t$el *nct " a;un'" la aparatul intern auditiv, cu a;utorul unor cri tale de cuar% 'eneratoare de ultra unete de DH 0/z care activeaz" canalele auditive de conduc%ie a unetelor la aparatul urec/ii interne& .lectrozii de conduc%ie e pla eaz" de obicei pe zona capului& 5recven%a purt"toarei de FS e re'leaz" $unc%ie de $recven%a de rezonan%" a pielii, care are propriet"%i piezoelectrice #i care, atunci cnd e te vibrat", 'enereaz" e!nale electrice #i unde calare care a;un' *n urec/ea intern"& 3ercep%ia /olo'ra$ic" e $ace prin $unc%ia creierului de a decodi$ica e!nalele pri!ite, neuro$onul ti!ulnd nervii receptori din %e utul epitelial cu e!nale codi$icate di'ital core punz"toare recept"rii de c"tre creier a in$or!a%iei auditive care a $o t codi$icat"& -paratul a $o t utilizat cu ucce #i *n cazul per oanelor cu nervul auditiv a$ectat C urdeE& Cu neuro$onul -au $"cut tudii de recep%ie tereo a unor unete cu $recven%" decalat" C3HH ?z #i 33H ?zE, care *n !od nor!al e co!bin" #i 'enereaz" e$ecte auditive la nivelul urec/ii interne Cla Bu$t Fniver itK, de c"tre dr& 4Li'/t OaKbe B"teau #i la =onroe In tituteE& S-au putut induce, de a e!enea, t"ri p i/ice core punz"toare undelor cerebrale alp/a, beta, t/eta, tran !i%nd e!nale acu tice core punz"toare ace tor unde cu neuro$onul& -utorul a ob%inut pentru ace t aparat, brevetele1 FS 3393279, FS 36D797H #i FS 756@2D& 6n @99@, =artin :en/ardt de la Fniver itatea din Iir'inia, SF-, a de coperit c" *ntr-adev"r or'ani !ul are abilitatea de a detecta ultra unete #i de a le conduce prin piele, oa e au lic/ide u!orale, prin inter!ediul urec/ii interne care are ter!ina%ii nervoa e a$late *n le'"tur" cu zona creierului care prelucreaz" unetele& 6ncepnd cu anul @996, neuro$onul a devenit bun pentru publicul lar', dup" ce a $o t %inut ca ecret !ilitar de ar!ata SF-& 6n Ce/o lovacia au $o t *nre'i trate #i tudiate cazuri de per oane care pot 2auzi, cu vr$ul de'etelor, iar *n 8u ia #i 8o!nia -au *nre'i trat cazuri de per oane care 2v"d, cu vr$ul de'etelor& >eneratorul or'onic portabil, produ #i co!ercializat *n SF-, e te i!plu de realizat #i are $or!" de cavitate rezonant" cu traturi alternante de $olii din tabl" de o%el, alternnd cu traturi de p l" C3-5 traturiE #i introdu " *ntr-o carca " din le!n paralelipipedic" cu de c/idere la unul din capete - pentru e!iterea radia%iei de unde ta%ionare $or!at" *n interior& Sau, *n alt" variant", ub $or!" de traturi de pla " de r!" $in" alternnd cu traturi de p l", cavitatea rezonant" a t$el $or!at", $iind introdu " *ntr-o carca " din tabl" de o%el per$orat"& 3 l" e te *!bibat" *n ulei ve'etal& Carca a din le!n au p l" poate $i *nlocuit" #i cu pla tic& Supra$a%a interioar" e reco!andabil " $ie din tabl" de o%el 'alvanizat" au l"cuit" cu #erlac& 6n alt" variant", 'eneratorul or'anic e con truit ub $or!" tubular", din !ini! trei traturi de pla " de r!"
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 98

$in", alternnd cu traturi de $olie de polietilen"& 4e c/iderea cavit"%ii de 'enerator or'onic e pre$erabil " $ie u$icient de !are pentru a include un pa/ar au o ticl" cu lic/id co!e tibil pentru ener'izare& 6n @99H, pro$e orii Steven 0oali #i Oillia! :K!an de la Cole'iul .n tein de !edicin" din NeL Mor< au ar"tat pa !icrocuren%ii electrici de 5H - @HH !icroa!peri pot altera upra$a%a e7terioara a proteinelor viru ului ?II #i pot preveni ata#area lor de receptorii biolo'ici, ne!aiputnd $abrica o enzi!" e en%ial" pentru reproducerea lor& Cercet"ri e$ectuate de Bob Bec<, privind durata !edie de via%" a celulelor an'uine, au ar"tat c", *n ti!p ce durata !edie de via%" a celulelor an'uine ale n'elui nor!al e de circa D zile, celulele an'uine tratate cu !icrocuren%i electrici tr"ie c cteva luni& S-a ar"tat, de a e!enea, c" !icrocuren%ii nu di tru' celulele an'uine #i c" prin !icrocuren%i de induc%ie e pot neutraliza *n cantitate !are parazi%i, viru#i #i !icrobi, putnd $i a t$el cur"%at n'ele pe cale electro!a'netic"& - cultarea unor tran !i ii !odulate prin !icrounde e bazeaz" pe $aptul c" enza%iile auditive e tran !it la creier ub $or!" de i!pul uri electrice, care pot $i tran !i e creierului #i direct, cu a;utorul undelor electro!a'netice& 4r& 5reK a de coperit c", atunci cnd !icroundele de 3HH - 3HHH =/z unt pul ate Ce!i eE la rate peci$ice, creierul u!an poate auzi ace te i!pul uri ca #i cu! ar $i e!i e din patele capului& Cercet"rile au ar"tat c" !icroundele unt o cila%ii ale creierului Creceptate ca purt"toare de in$or!a%ieE *n zona te!poral" a creierului, *n $a%a urec/ilor, e$ectul $iind aparent rezultatul pre iunii undelor electro!a'netice a upra %e uturilor nervoa e care unt *n le'"tur" cu receptorii neuronali din urec/ea intern"& =icroundele pot ti!ula #i direct celulele nervoa e ale c"ilor neuronale ale i!%ului auditiv& A te/nolo'ie de inducere de voci recep%ionate direct la nivelul creierului cu !icrounde !odulate, a $o t dezvoltat" de dr& Jo ep/ S/orp *n @973 la Oalter 8eed -r!K 8e earc/ In titute, $olo ind !icroundea pul ate con$or! audio'ra!ei in$or!a%ionale reprodu e& In cadrul ace tor cercet"ri au $o t utilizate #i 'a!e de $recven%e de !icrounde purt"toare capabile " 'enereze /ipnotizarea ubiectului de c"tre dr& SidneK >ottlieb prin tran !iterea de co!enzi /ipnotice la nivel de ubcon#tient& Se a$ir!" c" ar+a'a SF- po ed" de;a ar+e non=letale de control al +"n7"" ,. "n4ra!.ne'e!icrounde #i cu e!i%"tori de radio$recven%" - bazate #i pe e$ectul de anten" al corpului u!an la $recven%e de 7H - @HH =/z, $olo ite e7peri!ental& Se con ider" c" #i co!unic"rile telepatice *ntre doi indivizi e bazeaz" pe co!unicarea prin !icrounde !odulate, produ e de neuroni& Ftilizarea ar!elor de producere a vocilor !entale prin !icrounde !odulate e poate $ace prin ac%iuni ubcon#tiente $ie prin co!enzi /ipnotice, $ie prin intero'a%ii, perturb"ri intero'ative au bazate pe in;urii, ble te!e Cprecu! #i cazurile cla ice de vr";itorie, practica Loodoo etc&E, inducere de a$ecte ne'ative prin a!enin%"ri, r"zboi in$or!a%ional, in$or!atic au i!a'olo'ic& Sunt cuno cute cazuri de atac la per oan" cu a t$el de ar!e, cu! ar $i cel al taiLanezului J&Oan', care *n @98H, ur!"rind ca o%iei "-i $ie *nl"turat" in$luen%a *n $ir!a tran na%ional" pe care o conducea #i pentru a-i ani/ila obiceiul de a divul'a ecrete ale a$acerilor unor ter%e per oane Cvoit au involuntarE, cu pri;inul ecurit"%ii taiLaneze a $o t iradiat" cu !icrounde purt"toare !odulate cu voci !entale #i de inducere de /e!ora'ii cerebrale, a t$el *nct i-au indu un co!porta!ent paranoic de per oan" nebun"& 4ar *n ur!a 2 trata!entului9 ad!ini trat, J& Oan' *n u#i a decedat din cauza /e!ora'iilor cerebrale, iar o%ia a, re$"cut" !ental dup" !ult ti!p *n pital, a e!i'rat ! Statele Fnite, unde a $o t *n continuare ur!"rit" #i iradiata de taiLanezi pentru a $i eli!inat" de$initiv din a$aceri de c"tre clanurile concurente& Fn alt e7e!plu de atac cu ar!e de inducere !ental" cu voci cu !icrounde e te cel al unui c/inez tabilit *n SF-, care #i-a uci o%ia la *nde!nul unor voci care *n viziunea lui !ental" veneau de la 2un *n'er9 ce *ncerca "-l a;ute Ccaz publicat *n revi ta 4 e Dorld Aournal?, de#i totul era creat arti$icial de c"tre cei ce doreau "-i di tru'" $a!ilia, pre ti'iul #i credibilitatea& 4i pozitive de inducere a o!nului au $o t realizate #i e7peri!entate *n $o ta F8SS *nc" din @97D, prin unde radio pul atorii de incroniz"ri cu $recven%ele de co!unicare dintre anu!i%i neuroni& S-a dovedit c" undele radio pul ate pot !odi$ica activitatea unor neurotran !i%"tor& 3ul area -a $"cut pe $recven%a biocuren%ilor cerebrali peci$ici t"! de o!n C tarea delta1 H,5-D ?zE #i pre$eren%ial - la H,8 ?z& - t$el de e7peri!ente au $o t reali te #i la In titutul Oalter 8eed -r!K din SF-, de c"tre 8obert Bec<er& Cercet"ri ale e$ectelor ace tor ar!e au $o t e$ectuate *ntre @99H - @995 #i de avantul ru Ilaidi!ir :opat!& 6n continuare vo! prezenta cteva di pozitive !edicale cu e$ect p i/o-biotronic, $oarte r" pndite a t"zi, dar care pot $i $olo ite #i pentru ac%iuni a're ive de la di tan%" - cuno cutele atacuri p i/oener'etice& GM"nd *oo!'erH - reprezint" un di pozitiv radionic bazat pe e$ectul de rezonan%" electro!a'netica concentrare a in$luen%ei ener'etice bioradiative e!i " de un ubiect au de !ediul *ncon;ur"tor, a upra altui ubiect au a upra unei %inte, prin inter!ediul unui tunner tip '/id de und"&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental 99

-paratul poate $i $olo it att pentru tran !iterea de e$ecte bene$ice1 Cvindec"ri de in$la!a%ii, r"ni, boli ulceroa e #i a!elior"ri ale unor boli 'rave precu! !enin'ita #i cancerul, inducere de t"ri !entale $avorabile, opti!i teE, ct #i de e$ecte contrarii !ale$ice, $unc%ie de tipul de bioc!p ne'ativ preluat, prelucrat, concentrat #i diri;at pre %int"& 4i pozitivul poate $i $olo it #i pentru ener'izarea apei, cu e$ecte biolo'ice bene$ice& Creierul poate $i ti!ulat att prin e!nale lu!inoa e #i onore, ct #i pe cale electro!a'netic"& Cercet"rile doctorului 5ranco :e$ebure cu pe te 2HH de pacien%i au ar"tat c" prin ti!ul"ri audiovizuale alternante tn'a-dreapta apar e$ecte pro$und bene$ice care e !en%in !ai !ulte zile& -cea t" cercetare a tat la baza di pozitivului G:ra"n +a,#"neH. 4octorul :ubar de la Fniver itatea din Benne ee a de coperit c" per oanele $oarte *!pr"#tiate !ental nu pot 'enera unde beta, dar acea t" incapacitate poate $i co!b"tut" prin ti!ularea creierului cu $recven%a *n 'a!a beta $olo ind 2Brain !ac/ine,& Se pare c" activitatea !ental" beta e caracteri tic" activit"%ii de a u!are de arcini de *ndeplinit& 3entru inducerea t"rii de o!n, di pozitivul 2Brain !ac/ine9 e $olo it la ti!ularea creierului pe $recven%e din 'a!a t"rilor 4elta #i B/eta& GM"nd Siner'K, reprezint" un di pozitiv de ti!ulare cerebral" #i control cerebral, bazat pe controlul biocuren%ilor cerebrali 'eneratori de unde cerebrale, *n do!eniul1 delta CH,5-D ?zE - caracteriznd o!nul pro$undN t/eta CD-8 ?zE - caracteriznd tarea de o!n cu vi eN al$a C8-@2 ?zE - caracteriznd activitatea nor!al", $"r" tre , a creieruluiN beta C@2-32 ?zE - caracteriznd t"rile ten ionate de an7ietate ale activit"%ii neuronale #i activitatea cerebral" inten "N tarea de Beta co!ple7 0 C33-35 ?zE - caracteriznd t"rile de criz" Cde boal"E ale creieruluiN tarea Beta- upra*nalt" C35-@5H ?zE caracteriznd t"ri paranor!ale de dedublare #i de activitate cerebral" inten "& GM"nd !"ner$IH e te dotat cu !icrocontroller, cu !e!orie #i pro'ra!e proprii pentru $recven%e de ti!ulare cerebral" *n 'a!a de @-3H ?z, cu precizii de H,@ ?z& Sti!ularea onor" e $ace cu c"#ti audio, iar ti!ularea vizual" cu o perec/e de oc/elari peciali& S-a de!on trat po ibilitatea a!elior"rii, ti!ul"rii #i dezvolt"rii, cu di pozitivul M"nd iner'K a unor proce e p i/ice intelectuale precu!1 - *nv"%areaN - cre#terea puterii de *nv"%areN - ti!ularea !e!orieiN ti!ularea creativit"%ii #tiin%i$ice #i arti tice& 4intre ace tea, do!eniul $recven%elor 7N 7N 83N 8 #i @H ?z poate $i utilizat pentru *nv"%are rapid" #i ti!ularea creativit"%ii, $recven%a rezonan%ei Sc/u!ann C7,83 ?zE $iind util" #i pentru rela7are& ..:ra"n T.nnerH reprezint" un di pozitiv radionic de in$luen%are radiativ" bene$ic" #i e bazeaz" pe ele!ente de electare a $recven%elor de rezonan%" bioelectro!a'netic" bene$ic" e!i e de un ubiect biolo'ic Cu!anE c"tre un altul d$recvent - de la un ubiect "n"to $izic #i !ental c"tre un alt ubiect, a$ectat $izic au !entalE& S-a de!on trat c" di pozitivul poate !odi$ica, dup" 2H-3H de !inute, !odul de cri talizare a unor "ruri pu e *n olu%ie #i !odul de aran;are, rit!ul de *n!ul%ire a unor culturi de bacterii, c/i!barea 'u tului apei di tilate& Iindecarea !ai rapid" a unei in$la!a%ii au r"ni #i a!elior"ri ale unor boli 'rave precu! !enin'ita #i cancerul, #i poate produce bioener'izarea apei& G;"'al= ro'e,'H e te un aparat radionic de realizare a unei in$luen%e biolo'ice bene$ice prin rezonan%" Sc/u!ann 7,85 ?z, peci$ic" condi%iilor biolo'ice nor!ale Crezonan%ei indu e de i te!ul1 3"!nt - iono $er"E #i de protec%ie contra radia%iilor telurice !aladive Ce!i e de nodurile de re%ea ?art!an #i CurrK de radia%ieE& Cercet"rile lui I& Bentov C@976E au ar"tat c" *n c/elet, inclu iv *n craniu, e produc o cila%ii ce e !ani$e t" rezonant la $recven%ele din ;urul valorii de 7 ?z& -c%ionnd ca un reverberator acu tic, cutia cranian" produce !ici !i#c"ri ale creierului *n u #i *n ;o , tradu e *n plan acu tic prin unde reverberate ce traver eaz" creierul la $recven%e uperioare undelor incidente& Cercet"rile au indicat c" prin ti!ularea cu di pozitivul 2Iital-protect, apar e$ecte de1 - toni$icare a i te!ului i!unitar al or'ani !uluiN - cre#tere a rezi ten%ei la e$ortN - cre#terea aten%iei, vitalit"%ii, potenteiN - prote;area or'ani !ului *!potriva radia%iilor perturbative e!i e de tele$oane !obile, calculatoare, re%ele electrice etc&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @HH

.$ectul biolo'ic bene$ic al rezonan%ei Sc/u!ann a $o t eviden%iat de nu!eroa e cercet"ri precu! cele ale dr& 3atric< 5lana'an, Sc/eldon 4eal CClinica SLan din Buc on, SF-E& Nece itatea $olo irii unor a t$el de di pozitive e !ani$e t" *n pecial *n zonele cu re%ele electrice de *nalt" ten iune, al c"ror c!p electro!a'netic a$ecteaz" i te!ul i!unitar al or'ani !ului #i $avorizeaz" dezvoltarea tu!orilor canceroa e, care e dezvolt" de 5HH-6HH de ori !ai repede con$or! cercet"rilor doctorului lui Oendell Ointer de la Fniver itatea din Be7a & Fn e$ect i!ilar *l au !icroundele #i undele de *nalt" $recven%" care, *n centrele urbane puternic e!i ive 'enereaz" un $el de z'o!ot electronic care a$ecteaz" !e!oria, tonu ul p i/ic #i i te!ul i!unitar al indivizilor a$ecta%i de ace tea, con$or! tudiilor lui Bee<er, a$ec%iunile peci$ice deteriornd tarea de "n"tate *n procent de 22T, !ai !are dect *n cazul per oanelor nee7pu e la ace te radia%ii& -ce te c!puri electro!a'netice *!piedic", de a e!enea, producerea unui neurotran !i%"tor1 noreprine$rina, a c"rei lip " 'enereaz" tarea de depre ie& Bio$izicianul ru 0i;en<ou a ar"tat c" ace te c!puri electro!a'netice perturbatoare produc o de incronizare a creierului, 'enernd o /iperactivitate neuronal", *!b"trnire, tre #i tulburarea t"rilor ve'/e- o!n& =edicii R& Cordon #i =& Bol' <aia d$o ta F8SSE au ar"tat *n @973 c" !icroundele altereaz" celulele nervoa e ale /ipotala!u ului, atro$iind celulele care ecret" ace#ti neurotran !i%"tori& G:ra"n Har+on"!er Re$enera'orH CCele te In titute -B -S:J-E e te un di pozitiv de ar!onizare de'enerativ" a celulelor creierului cu $recven%e radio bene$ice, care unt detectate de di pozitiv prin e!nalizarea realiz"rii t"rii de rezonant" GA.ra ;"!"onH CCele te In titute -B SF-E, reprezint" un di pozitiv de vizualizare #i interpretare a aurei 0irlian a or'ani !ului u!an #i *n pecial a pal!elor #i a capului, cop *n care acea t" aur" indu " prin e$ect 0irlian e te analizat" de un co!puter #i interpretat" con$or! unui pro'ra! peci$ic din nuan%ele colori tice ale aurei capului, - $iind dedu e, de e7e!plu, t"ri de a$ec%iune p i/obiolo'ic" ale or'ani !ului& GFa/e 4or+ o '"+"!erH CCele te In titute -B-SF-E - e te un 'enerator de unde electro!a'netice de rezonan%" biolo'ic" *n 'a!a de H,@ ?z - =?z, care e poate conecta #i la co!puter& GFel) C#" == Genera'orH CCele te In titute -B-SF-E reprezint" un 'enerator or'onic de concentrare #i tran !itere la di tan%" a bioc!pului, *n principal a bioc!pului "n4or+a7"onal e!i de creier& 6n alt" variant" 2GEPU=$enera'orH?- tran !i%"torul Oelz-C/i e te $olo it pentru a concentra #i tran !ite unde radio pul ate, $urnizate de un 'enerator pe $recven%e de , rezonan%" biolo'ic"& Con tructorul a revendicat #i un nou !aterial acu!ulator de ener'ie or'onic"1 2or'onita,& 6n alte variante e $olo e#te #i cear" a!e tecat" cu pn !etalic& LPOM 2GLo@ P."!e Or$ane Mod.leH? e utilizeaz" pentru tran !iterea de unde electro!a'netice pul ate C@-@5HH ?zE pe $recventa undelor bioc!pului cerebral cu un tran !i%"tor tip cavitate or'onic" COelz C/iE cu predilec%ie pentru $recven%a de rezonan%" S/u!ann C7,85-8 ?zE #i pe $recven%a de @5 ?z& Fnele variante $olo e c pentru a!pli$icarea e$ectului rezonant #i cri tale de cuar%& Cercet"rile au ar"tat o *!bun"t"%ire a $unc%iilor i!unitare ale or'ani !ului, la acea t" $recven%" Ccre#terea li!$ocitelorE& S-a ob ervat c" undele electro!a'netice neliniare unt !ai active biolo'ic dect undele liniare& Cercet"ri e$ectuate la In titutul =a7 3lanc< din >er!ania au ar"tat c" ace te c!puri electro!a'netice de 8 ?z calare *!bun"t"%e c activitatea 'enei 8-4 6 re pon abil" de repara%iile tructurii -4N-ului #i are rol antidepre or& G;or'e( @a'er ener$"!erH reprezint" un an a!blu de 2-3 %evi din cupru au ar'int di pu e *n piral" de $"cut" pe vertical" Ccu pri!a pir" *n vr$ #i ulti!a pir" - de dia!etru !"ri!ii, la baz"E, prin care apa trece cu vitez", ener'izndu- e prin polarizare electric"& 4i!en iunile unt ale e la cea& 2H c! *n"l%i!e #i @8 c! dia!etru !a7i!& S-au ob ervat ur!"toarele e$ecte ale apei a t$el ener'izate1 - dublarea produc%iei de ve'etale udate cu ap" ener'izat"N - cre#terea caracterului poli!olecular al apei ener'izate con u!at" C'enerarea de ap" bioactiv", i!ilara celei din or'ani !ele viiEN - reducerea pn" la ta'nare a cre#terii bacteriilor prin *!bo'"%ire *n o7i'enN *!bo'"%irea caracterului de rezonan%" electro!a'netic" a apei prin a!e tecul cu apa ener'izat" prin polarizare electric", ca ur!are a en ibilit"%ii la rezonan%"& Fnele di pozitive prezentate !ai u au $o t co!ercializate #i *n 8o!nia de unele 'rup"ri ectare& printre care =i#carea de Inte'rare Spiritual" *n -b olut C=IS-E #i Fal.n$Gon$- care le $olo e c la *ndoctrinarea #i controlul con#tiin%ei !e!brilor "i&

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

@H@

ANEDA A SFRITUL LUMII = TIMPUL MOARE 8J Br"i! inunda%ii, cutre!ure, eclip e #i *ntlniri cu co!ete, dar #i r"zboi, $oa!ete #i boli n" cocite parc" pentru a-i pedep i pe locuitorii noilor Sodo!a #i >o!ora& Br"i! un ti!p *n care $iecare vrea " a$le ce e va *nt!pla& Flti!ele ipoteze lan ate de avan%i unt #ocante1 catacli !ul din Aceanul Indian a $o t att de violent, *nct !ai !ulte in ule au !utat din loc, a7a de rota%ie a 3"!ntului a $o t perturbat", iar ziua -a curtat, c/iar dac" doar cu o $rac%iune in$initezi!al"& .ner'ia de'a;at" de pl"cile tectonice an'renate *n producerea cutre!urului a iatic a provocat u#oare !i#c"ri de balan ale planetei $a%" de a7a a de rota%ie, precu! #i o !inu cul" !odi$icare a vitezei ale de rota%ie& 3otrivit e ti!"rilor 'eo$izicienilor a!ericani, dac" c/i!barea de rota%ie a 3"!ntului -a produ , valoarea a e te de ub trei !icro ecunde Co !icro ecunda e te a !ilioana parte dintr-o ecundaE pe zi& 26n ur!a cutre!urului a iatic C26&@2&2HHD E, cu !a'nitudinea de 9 'rade pe cara 8ic/ter, -ar putea ca o parte din !a a 3"!ntului " e $i depla at pre centrul ace tuia, producnd o accelerare a vitezei de rota%ie cu trei !icro ecunde #i " $i cauzat #i o devia%ie a elip ei de cri " de a7a de rota%ie a 3"!ntului, cu 2,5D c!& 3"!ntul e *nvrte !ai repede+9, pune 8ic/ard >ro , 'eo$izician al :aboratorului de 3ropul ie #i 8eac%ie al N-S-& Speciali tul a!erican a !ai declarat c" 3"!ntul *ncetine#te #i *#i c/i!b" $recvent rata rota%iilor& Sc/i!b"rile e adun", a t$el *nct peciali#tii trebuie " adau'e *nc" o ecund" la $r#itul anului& Fn adao care nu a !ai $o t $"cut de !ult ti!p&&& 6n vara anului @987, pe cerul *ntre'ii lu!i -a putut ob erva un $eno!en a trono!ic ie#it din co!un1 un triun'/i $oarte lu!ino , dat de conver'en%a planetelor !a;ore *n e!n de $oc& Fnele teorii u %in c" eveni!entul a trono!ic petrecut la @5-@6 au'u t @987 coincide cu un !o!ent de r" cruce urprin *n calendarul acru al uneia din cele !ai vec/i #i !i terioa e civiliza%ii din i torie1 =aKa& :ocuitori ai =e7icului, *nainte de cucerirea paniol", !aKa#ii au dezvoltat o cultur" bazat" pe un tudiu $oarte atent al cerului #i ti!pului& -u creat pe te 2H de calendare di$erite, olare #i lunare deopotriv"& 4e o !a7i!" i!portan%" e te calendarul acru, care cuprinde *ntrea'a i torie a u!anit"%ii, *ncepnd cu anul 3@@@D *&?r& #i ter!inindu- e bru c *n dece!brie 2H@2& Calendarul acru e te *!p"r%it *n @3 cicluri a cte @DD&HHH de zile& 6n ;urul ace tui calendar -a %e ut o $a cinant" pro$e%ie, atribuit" re'elui-zeu Uuetzalcoatl, cel c"ruia i-au $o t dedicate celebrele pira!ide de la Beoti/uacan, ln'" Ciudad de =e7ico& 6n anul 8D3, Uuetzalcoatl a prezi c" vor ur!a @3 2ere divine9, ur!ate de 9 2ere in$ernale9 - $iecare er" Cba<tunE avnd 52 de ani, dup" care e va intra *n ulti!ii ani ai i toriei& 4in 8D3, dup" cur'erea celor 22 de perioade, a;un'e! e7act *n @987& Ca din *nt!plare, e pare ca e7act *n ;urul anului @987, para!etrii 'eo$izici ai planetei au *nceput " e c/i!be, *n pecial rezonan%a Sc/u!ann - $recven%a de vibra%ie !a'netic" 3"!ntului - a cre cut pectaculo & 4e la o valoare con tanta de 7,83 ?z !en%inut" ti!p de !ilenii, a a;un acu! la @2 ?z #i continu" " crea c"& Cre#terea $recven%ei vibratorii $ace ca 2D de ore de via%a " core pund", de $apt, cu nu!ai @6 ore reale, *n ter!enii ti!pului tere tru& 4e aici, o 'rab" nebun", o criz" perpetu" de ti!p, o evolu%ie $oarte rapid" a te/nolo'iei, a biolo'iei u!ane #i c/iar a i toriei - ulti!i ani au adu c/i!b"ri rapide pe cena politicii !ondiale& Cur'erea ti!pului tere tru e va !ai accelera, pe !" ur" ce ne apropie! de 23unctul Rero9, care core punde inver "rii polilor !a'netici ai 3"!ntului& 4ac" 2D de ore ale zilei reprezint" acu! @6 ore e$ective, di$eren%a dintre ace tea e va !"ri e7ponen%ial& -lt$el pu , ti!pul tere tru nu va !ai e7i ta& 6n ce !oned" va $i pl"tit oare ti!pul care ni e cur'e printre de'ete( C Sur aY 8e%eaua Internet - Riarul Jurnalul Na%ionalE

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

@H2

ANEDA B EDPERIMENTE IN TIMP Bi!pul a $o t unul dintre obiectele de cercetare #tiin%i$ic" cel !ai pu%in tudiat, *n @995, oa!eni de #tiin%" a!ericani #i britanici care au condu inve ti'a%ii *n -ntarctica au $"cut o de coperire enza%ional"& 5izicianul a!erican =arian =c:ein le-a pu cercet"torilor c" *n apropierea 3olului Sud a v"zut un vrte; de cea%" 'ri, pe 27 ianuarie, pe care l-au luat drept un i!plu vorte7 de $urtun" polar"& Botu#i, vrte;ul nu #i-a c/i!bat $or!a #i nici nu -a depla at *n decur ul ti!pului, a#a c" au deci " cerceteze $eno!enul #i au lan at un balon !eteorolo'ic 'arni it cu ec/ipa!ente de !" urat viteza vntului, te!peratura #i u!iditatea& 4ar balonul -a ridicat i!ediat #i a di p"rut bru c *n cea%"& 4up" un ti!p, cercet"torii au adu balonul la ol cu a;utorul $rn'/iei le'ate dinainte de ace ta& Surprinderea a venit din !" ur"torile citite pe aparate1 crono!etrul balonului arata data 27 ianuarie @965, adic" cu 3H de ani *n ur!"& .7peri!entul a $o t repetat de cteva ori dup" ce -au a i'urat c" ec/ipa!entul balonului era *n bun" tare de $unc%ionare& 4ar de $iecare dat" cea ul ar"ta data cu 3H de ani *n trecut& 5eno!enul a $o t nu!it ,poarta te!poral", #i a $o t raportat la Ca a -lb"& - t"zi -a de!arat o inve ti'are a ace tui $eno!en traniu& Se pre upune c" acel vrte; de dea upra 3olului Sud e te un stti-generis tunel al ti!pului, ce per!ite trecerea *n alte di!en iuni te!porale& =ai !ult, -au de!arat pro'ra!e de tri!itere a oa!enilor *n ti!p& CI- #i 5BI e lupt" pentru a controla proiectele care vor c/i!ba cur ul i toriei& Nu e7i t" *nc" nici o recunoa#tere o$icial" a autorit"%ilor $ederale a!ericane& 5ai!o ul o! de #tiin%" ru Ni<olai 0ozbrev a condu un e7peri!ent pentru a de!on tra po ibilitatea c"l"toriei *n ti!p& .l a a$ir!at c/iar c" ,ti!pul poate " produc" ener'ie,& Fn $izician a!erican a a;un la concluzia c" ti!pul a e7i tat *nainte de a e7i ta lu!ea, a#a cu! o cunoa#te! noi& >/enadi Beli!ov, cercet"tor ru al $eno!enelor ine7plicabile, $ilozo$ #i autor a nu!eroa e c"r%i, a publicat un articol cu titlul ,=a#ina ti!pului, viteza *ntia, *n !a'azinul ,3e cul!ea i!po ibilului,& .l a de cri e7peri!ente unice realizate de un 'rup de entuzia#ti condu de I"di! Cernobrov, o!ul care a *nceput con truirea de !a#ini ale ti!pului *nc" din @987& - t"zi ace t 'rup de entuzia#ti poate " 'r"bea c" au " *ncetinea c" cur'erea ti!pului $olo ind ace te di pozitive& 6n au'u t 2HH@, *ntr-o p"dure izolat" din re'iunea ru " Iol'o'rad -a con truit un nou !odel de !a#in" a ti!pului !enit" " $ie $olo it" de o!& 4e#i $olo ea doar acu!ulatoare de autoturi ! #i $unc%iona la capacitate redu ", !a#ina a reu#it " !odi$ice ti!pul cu 3TN !" ur"torile -au realizat cu o cilatoare cu cri tale i!etrice& :a *nceput, cercet"torii petreceau 5, @H #i apoi 2H de !inute *n !a#ina ti!pului& Bi!pul !a7i! a $o t de o ;u!"tate de or"& Cernobrov pune c" oa!enii e i!%eau ca #i cnd intrau *ntr-o nou" lu!eN ei i!%eau via%a de aici, dar #i pe cea de ,acolo, *n acela#i ti!p ca #i cnd e de c/i e e o u#" !i terioa "& ,Nu pot " e7plic ace te enza%ii neobi#nuite pe care le-a! i!%it *n a t$el de !o!ente,, pune Cernobrov& .vident, nici televiziunile #i nici radioul nu au $"cut publice ace te e7peri!ente& )i totu#i, *nc" de pe vre!ea lui Stalin e de $"#urau e7peri!ente cu ti!pul, *n cadrul unui in titut de cercet"ri a lu!ilor paralele& 8ezultatele e7peri!entelor condu e atunci de acade!icienii 0urceatov #i lo$$e e pot '" i a t"zi *n ar/ive& In @952, #e$ul poli%iei ecrete ru e, Beria, a declan#at o anc/et" *!potriva cercet"torilor care participau la e7peri!ente, care a avut ca rezultat e7ecutarea a @8 pro$e ori #i tri!iterea *n la'"re a altor 59 de cercet"tori& In titutul #i-a reluat activitatea !ai trziu, ub ?ru#ciov& A nou" tra'edie a avut loc *n @96@, cnd un *ntre' tand de e7peri!entare a di p"rut cu tot cu cei 8 cercet"tori care activau *n cl"dire& Cl"dirile apropiate de acea ta au $o t di tru e, devenind ruine& 3artidul Co!uni t a deci u pendarea cercet"rilor pn" ia noi ordine& 3ro'ra!ul a $o t reactivat *n @987, *n " pe 3H au'u t @989 a $o t lovit de o nou" tra'edie1 o e7tre! de puternic" e7plozie a di tru tabili!entul in titutului din in ulele -n;ou, .7plozia a di tru !odulul e7peri!ental de 78H de tone, dar #i *ntre' ar/ipela'ul de in ule pe o upra$a%" de 2 <!2& Se pune c" !odulul e7peri!ental *n care e a$lau 3 cercet"tori -ar $i ciocnit cu un a teroid *n lu!ea paralel"& Flti!a *n e!nare din ;urnalul e7peri!entului, a$lat *n ar/iva in titutului, pune1 ,Sunte! pe !oarte dar continu"! e7peri!entul& -ici e te $oarte *ntunericN vede! cu! obiectele devin duble , !inile #i picioarele noa tre unt tran parente, ne vede! venele #i oa ele prin piele& 8ezerva de o7i'en a;un'e pentru
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @H3

D3 de ore, dar i te!ul de !en%inere a vie%ii e te puternic di tru & Bran !ite%i cele !ai bune ur"ri $a!iliilor #i prietenilor no#tri+,& -poi tran !i ia -a oprit bru c& -N.P- 6 :AGHETA MAGIC DE CNALT TEHNOLOGIE INDIC PREKENA UMAN Fn di pozitiv portabil ali!entat de la o baterie electric" poate de coperi prezen%a unor $iin%e u!ane a$late la ute de !etri di tan%", c/iar dac" unt a cun e *n patele unor ob tacole& 4i pozitivul are un i te! de detec%ie pa iv care nu tr"deaz" prezenta purt"torului "u #i nu e te vulnerabil la acele tipuri de contra!" uri care ar i!ita i!a'ini l&8& au ter!ice& Cuno cut ub denu!irea de =-N?FNB.8, di pozitivul detecteaz" c!pul electro tatic e!i de o $iin%" u!an"& -cea t" !etod" de detec%ie per!ite utilizatorului ec/ipa!entului re pectiv " localizeze o per oan" care e a cunde *n patele unor pere%i de beton au *n $runzi#ul ;un'lei& 3rocedeul e te invulnerabil la !etode obi#nuite de protec%ie au de !a care& -cela#i principiu poate $i $olo it pentru a per!ite utilizatorilor "i " evite de coperirea lor de c"tre adver ari& A variant" !ai !ic" a di pozitivului *l poate alerta pe purt"tor de prezen%a #i pozi%ia altei per oane, per!i%ndu-i "-#i ia !" uri de evaziune din zona periculoa "& -plica%iile poten%iale e re'" e c att *n do!eniul !ilitar, ct #i *n cel 'uverna!ental& 5or%ele peciale pot $olo i di pozitivul =-N?FNB.8 pentru a de coperi #i localiza adver ari *n cl"diri, tuneluri au c/iar *n ad"po turi, *nainte de e$ectuarea unui raid& 5or%ele de ordine pot $olo i aceea#i !etod" atunci cnd unt con$runtate cu luarea de o tatici au cnd $or%eaz" intrarea *n cl"diri& .c/ipele de c"utare #i alvare pot localiza per oane r"t"cite prin p"duri, prin e ub d"r!"turile unor cl"diri au acoperite de avalan#ele de z"pad"& -ce t di pozitiv poate $i util, *n pecial, atunci cnd per oana c"utat" e te r"nit" #i incapabil" " co!unice au *ncearc" " evite localizarea a& Spre deo ebire de i te!ele care e!it e!nale onore au o$er" o i!a'ine pe un di pozitiv de a$i#are, di pozitivul =-N?FNB.8 indic" prezen%a unei per oane orientndu- e, pur #i i!plu, *n direc%ia ace teia& Aperatorul aparatului erve#te ca ele!ent de le'are la p"!nt a aparatului, iar antena direc%ional" a i te!ului tra'e aparatul, a$lat *n !na utilizatorului, c"tre direc%ia *n care e a$l" cel !ai puternic c!p electro tatic din $a%a a& Si te!ul nu e bazeaz" pe te/nolo'ia avan at" a calculatoarelor& 5olo e#te doar o ur " electric" #i un conductor pentru le'area la p"!nt, *!p"!ntarea aparatului e realizeaz" prin inter!ediul corpului operatorului& 4i pozitivul =-N?FNB.8 e te proiectat " reac%ioneze la $or%a de atrac%ie electro tatic" !ani$e tat" de corpul o!ene c, dar alte variante pot $i a t$el concepute, *nct " reac%ioneze la o diver itate de obiective *n u$le%ite au ne*n u$le%ite& Cnd operatorul rote#te di pozitivul *n li!itele unui c!p de ob ervare, ace ta va reac%iona la prezen%a unei per oane, tr"'nd !na operatorului, a t$el *nct o *ndreapt" pre locul per oanei detectate& Capacitatea de di cri!inare a aparatului e te de tul de e$icace& 4e#i e7i t" c!puri electro tatice *n ;urul oric"rui ani!al cu blan", con$i'ura%ia aparatului =-N?FNB.8 pune *n eviden%" nu!ai c!pul electro tatic peci$ic oa!enilor& 8aza de ac%iune a i te!ului variaz" *n $unc%ie de !aterialele a$late *ntre %inta u!an" #i aparatul =-N?FNB.8 precu! #i de per oana care poart" aparatul& 4eoarece c!purile electro tatice ale di$eritelor per oane variaz" #i punerea la p"!nt a aparatului e $ace prin operator, e te de *n%ele c" unii operatori $olo e c aparatul cu o !ai !are e$icacitate dect al%ii& S-a con tatat c" prototipul a $unc%ionat bine pentru 8H-9HT din per onalul care @-a te tat *n di$erite condi%ii& Be tarea prototipului a *nceput prin detectarea unei per oane *n pa%iu de c/i , dup" care operatorul -a *ndep"rtat !er'nd pre *napoi pn" la di tan%a !a7i!" la care e !ai putea $ace localizarea $"r" dubii& -cela#i operator detecta aceea#i %int" a cun " *ntr-o ca " dup" care e *ndep"rta *n condi%ii i!ilare pentru a deter!ina raza !a7i!" de ac%iune *n noile circu! tan%e& S-a con tatat a t$el o c"dere cu @H-@HT a razei de ac%iune *n cazul *n care %inta era a cun " *ntr-o ca "& .$ectul operatorului a upra razei de ac%iune a di pozitivului re pectiv i!pune ca, dup" de e!narea unei ec/ipe de c"utare #i alvare, ale'erea operatorului " e $ac" prin te tarea tuturor !e!brilor ace teia, elec%ionndu- e individul care $urnizeaz" cea !ai !are raz" de ac%iune atunci cnd poart" ace t in tru!ent& Co!pu dintr-o re%ea de antene #i o erie de !odule con%innd ele!ente precu! re$lectoare, directoare #i a!pli$icatoare, di pozitivul =-N?FNB.8 creeaz" un c!p electro tatic i!ilar cu al %intei vizate& Aperatorul rote#te di pozitivul care e!naleaz" %inta arunci cnd recunoa#te un c!p i!ilar&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @HD

3olaritatea opu " a celor dou" c!puri provoac" o $or%" de atrac%ie care tra'e antena pre %int"& ,. te !ai de'rab" un in tru!ent inteli'ent dect un i!plu di pozitiv electronic, *%i ia ti!p " *nve%i cu! "-@ $olo e#ti a#a cu! ai *nv"%a " $olo e#ti o ar!" au " !er'i pe biciclet",, declar" o$icialit"%ile $ir!ei produc"toare& Si te!ul =-N?FNB.8 actual cnt"re#te apro7i!ativ o ;u!"tate de <ilo'ra! #i e ali!enteaz" de la o baterie conven%ional" de 9 I care *i poate a i'ura o $unc%ionare ne*ntrerupt" de trei-patru zile& Bateria ali!enteaz" un a!pli$icator care-i pore#te en ibilitatea pentru a per!ite ca o diver itate !ai !are de per oane "-@ $olo ea c" cu e$icacitate& -paratul poate $unc%iona #i la o vitez" a vntului de 3H <!Y/& *n cur ul e7peri!ent"rilor de $"#urate la Fniver itatea de tat 3en ilvania, cercet"torii au con$i'urat un i te! care " $ie capabil " de copere #i obiecte ne*n u$le%ite cu anu!ite $or!e, *ntr-o erie de te te, cercet"torii au pla at o !oned" de un dolar, din ar'int, *n di$eritele *nc"peri de pe acela#i eta; al unei cl"diri& In $iecare din ace te *ncerc"ri, un operator a$lat *ntr-o ca!er" *nc/i " a $o t capabil " deter!ine direc%ia pre !oneda re pectiv" de#i *ntre el #i obiect e interpuneau c%iva pere%i #i coridoare& Fn e7peri!ent i!ilar a $o t de $"#urat cu o !oned" de aur #i -au ob%inut rezultate a e!"n"toare& A alt"N variant" a ace tui di pozitiv e te un prototip denu!it .I-4.8 P-5& -ce t di pozitiv, a$lat *nc" *ntr-un proce de per$ec%ionare, de di!en iuni !ai !ici, e te !ai u#or #i e te de tinat evit"rii per oanelor nedorite& 3rin detec%ie pa iv", ace t i te! per!ite utilizatorului "u " localizeze adver arii ziua au noaptea, *n pa%iul de c/i au *n $runzi#ul den $"r" tea!a c" i te!ul ar putea " divul'e pozi%ia proprie a purt"torului& Fn pilot pr"bu#it ar putea, de e7e!plu, " $olo ea c" di pozitivul pentru a e putea trecura cu 'ri;" prin ;un'la evitnd patrulele au taberele ina!icului& 3rodu ul =-N?FNB.8, a$lat de;a pe pia%", e te co!ercializat de $ir!a Si7t/ Sen e din 3en Klvania& -ctivitatea de cercetare *n vederea *!bun"t"%irii caracteri ticilor te/nice ale aparatului continu"& In pri!ul rnd e ur!"re#te cre#terea en ibilit"%ii #i capacit"%ii de di cri!inare a di pozitivului& 4e a e!enea, e ur!"re#te dotarea aparatului cu diver e i te!e de a$i#a; vizual au cu un indicator onor precu! #i cu alte acce orii op%ionale care " per!it" a$i#area %intelor pe ti!p de noapte& Se caut" #i alte aplica%ii poten%iale bazate pe acela#i principiu de $unc%ionare prin care " e deter!ine, de e7e!plu, con%inutul *n ub tan%e al di$eritelor !ateriale& 4etectarea !aterialelor dielectrice ar putea " localizeze !inele tere tre, inclu iv a celor con$ec%ionate din pla tic care nu pot $i detectate cu a;utorul di pozitivelor conven%ionale bazate pe principiul detec%iei !etalelor, *n acela#i !od ar putea $i detectate di pozitivele e7plozive cu pla tic din ba'a;ele tran portate cu avionul& >enera%iile viitoare de a t$el de in tru!ente vor avea ca obiectiv principal !iniaturizarea lor& :a $el cu! la erul a $o t !iniaturizat pn" cnd a a;un " $ie $olo it *n conducerea $ocului, tot a t$el un !ic detector de c!p electro tatic ar putea $i $i7at la o pu#c" cu lunet", *n ulti!" in tan%", viitorul i te! ar putea $i !ontat *ntr-o !"nu#"& Si te!ul =-N?FNB.8 a $o t e7pu de;a la cteva e7pozi%ii interna%ionale, trnind intere ul unor poten%iali cu!p"r"tori tr"ini& A variant" !ai vec/e a aparatului a $o t ac/izi%ionat" de cercet"torii ru#i *n vederea te t"rii #i evalu"rii& 5or%ele peciale i raeliene, $ranceze #i a!ericane !ani$e t" intere pentru ac/izi%ionarea produ ului& S.r!1 *"*l"o$ra4",1L ;ig t 4ec nolog: +ivining 1od .oints 3ul ;uman .resence, CBa'/eta !a'ic" de *nalt" te/nolo'ie indic" prezen%a u!an"E *n Si'nalN SF-, voi 5@, nr&2, oct& @996,pp&53-5D& :I:LIOGRAFIE V.#9plorer )agazine, SF-, colec%ia @996 -2HHDN 2. 4r&8obert Bec<er, B/e BodK .lectric, NeL Mor< 2HHDN 3. Iladi!ir :opatin, .si otronic oru,ie i 1ossia o rana, C-r!ele p i/otronice #i ecuritatea 8u ieiE, =o cova, 2HHDN . 3u/aric/ -&, Conference of"ioenerg: +avton, A/aio, SF-& @995-2HHDN !. 4 e +ail: 4elegrap , SF-, colec%ia 2HHH - 2HHDN ". Site-ul F&S& 5reedo! o$ In$or!ation -ctN '. =eCslleter , SF-, colec%ia 2HHH-2HHD&
.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental @H5

---oooHHHooo---

.!il Streinu - Spiona;ul 3 i/otronic i ca!pul de lupta !ental

@H6