Moartea lui Mihai Eminescu

Cînd a murit Mihai Eminescu?

 Oficial, moarte lui Eminovici a fost constatată pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4
dimeneața, la vîrsta de 39 ani. Se spune că ultima lui răsuflare a fost în casa de sănătate a
doctorului Șuțu din strada Plantelor, București. Și începînd cu 16 iunie, Ziarul Românul
anunță, că Eminescu nu mai este. În perioda ceea, corpul mort al poetului se află în
Biserica Sfântului Gheorghe din Capitală.
 Pînă la moarte sa, ultima dorință a lui Mihai, a fost doar un pahar cu lapte.
Cauzele morții

 Uimitor, dar pînă în zilele noastre, nu se știe cauza morții a poetului. În timpul constatării
morții lui Eminescu pe 16 iunie, medicii Şuţu şi Petrescu dețin un raport oficial, în care
totdeauna nu este clară pricina morții. Aceștia în raport doar au descris simptomele unei
tulburări psihice, nu şi fizice. Dar din păcate, creierul poetului nu a putut fi studiat, fiind
uitat de o asistentă neatentă pe fereastră deschisă, unde s-a descompus rapid.
Vorbele savanților în privință la cele întîmplate

 Unul dintre medici, acordă un interviu unuia dintre ziariști, a spus că nu poate oferi nimic
valoros despre creierul poetului decedat. Medicul spune că în timpul studiului, creierul era
în proces de descompunere.
 Doctorul în literatură şi eminescolog la Memorialul Ipoteşti din judeţul Botoşani Valentin
Coşereanu, spune că pînă la moment, “nu se ştie cu certitudine totul despre moartea lui
Eminescu”
Ipoteza nebunului ucigaș

 Unul dintre primele apărute ipotezi în presa vremii, a fost susținută de eminescologul Emil
Coşereanu. Emil susține această teorie, deoarece el se bazează pe un articol din ziarul ”Universul”,
din 28 iunie 1926, în care se dădea de înțeles, Eminescu a murit din cauza unei lovituri aplicate de un
alt pacient al Institutului ”Caritatea” al doctorului Şuţu.
 Cum se spune, Eminescu a fost lovit peste cap cu o scîndură, de către un pacient nebun. Asta sa
întîmplat în timpul unei vorbe cu frizierul Regelui. Mihai la întrebat despre cunoașterea cîntecului
“Deşteaptă-te Române. Mihai îl mai numea pe acest frizer Dumitrache, în loc de Dumitru. Frizerul a
răspuns că nu cunoaște. Poetul începea să-l învețe, arătînd cît de bine îl cîntă cu glasul lui glorios.
Dar la un moment, un nebun din curte, a luat scîndura, și la lovit pe Mihai peste cap. Poate în timpul
căderii, Mihai spunea «Dumitrache, chemă medicul că mă prăpădesc». Mai departe voi știți.
 Este o supoziţie, apărută documentar”, povesteşte pentru ”Adevărul”, Coşereanu. Totodată,
eminescologu nu crede în astfeli de conspirații politice. El adaugă că fără îndoieli, Mihai avea
dușmani, îi enerva pe mulți cu articolele sale, dar nu cred ca să ajungă pînă la asta. Dar Emil susține,
că acest nebun a fost Petre Poenaru, poate director de şcoală în Craiova.
Teoria erizipelului şi a endocarditei

 O altă diagnostică vine de la medicul Vineş, care avea grijă de Eminescu la ”Institutul
Caritatea”. El susține că acest uciaș a fost tot acelaș Petre Poenaru, dar Eminescu a suferit
nu doar de la lovitură, dar și de la infecție, legată cu lovitura. Rana de la cap sa infectat,
mai tîrziu transformându-se într-un erizipel.
 Medicul Vineș descrie lovitura ca o tăietură de 2 cm lungime. Au fost făcute îngrijirile
medicale imediat după asta, și peste 3 zile, buzele plăgii păreau reunite. Problema era că,
Eminescu era deprins să strângă de pe jos tot felul de lucruri, si să le frece pe corp și pe
cap. Ca rezultat, erizipelul s-a întins apoi la faţă, gât, membre superioare, torace, până la
nivelul abdomenului - scria în raportul său medicul Vineş, raport citat de Nicolae
Georgescu în lucrarea sa ”Eminescu târziu”.
Eminescu victima unui caz de malpraxis

 Specealiștii contemporani, ocupîndu-se cu cazul lui Eminescu, resping cele două ipoteze.
După cercetările detaliate, bazîndu-se pe ultimile descoperiri, din domeniul neurologiei şi
psihiatriei, savanții au declarat că Eminescu a murit în urma unui stop cardio-respirator
provocat de intoxicaţie cu mercur.
 Eminescu a fost victimă al malpraxisului. Adică el era diagnosticat și tratat greșit. În 1886
doctorul Julian Bogdan la diagnosticat pe Eminescu drept sifilitic, paralitic şi în pragul
demenţei din cauza abuzului de alcool şi a gomelor sifilitice apărute pe creier. Diagnosu-l
similar îl stabilește și Panait Zosin, din 6 noiembrie 1886. Doctorul susținea că Eminovici
suferă de ”alienţie mintală provocată de apariţia sifilisului. Dar neuropatologul Ovidiu
Vuia, studiind fişele de observaţie, simptomele şi toate rapoartele medico-legale în cazul
lui Eminescu, a precizat că poetul nu avea sifilis.
Concluziile neuropsihiatrului Vuia

 Sa stabilit că poetul nu a suferit nici de sifilis, nici de demență paralitică - preciza Ovidiu
Vuia într-un articol de specialitate publicat în New York în 1987 şi reluat în lucrarea sa
”Despre boala şi moartea lui Mihai Eminescu”. Eminescu a fost diagnosticat greșit.
 „Pentru prima oară, un oarecare dr. Julian Bogdan, în 1886, ascunzându-şi neştiinţa după o
diplomă de Paris, pune diagnosticul la Eminescu de alienaţie mentală produsă probabil de
gome sifilitice pe creier şi exacerbate de alcool. A fost pomenit şi un delirium tremens, şi
el nefondat, fiindcă spargerea felinarelor pe stradă nu înseamnă că ai halucinaţii de animale
mici, apărute mai ales la culcare, simptom tipic pentru un delirium tremens. Îmi pare rău
că o scriu, dar doctorul de la Iaşi scotea diagnosticele (pur şi simplu din burtă), deci din
auzite, şi nu din observaţia bolnavului”, preciza Vuia.
Verdict final.

 Din păcate, moarte lui Eminescu nu a fost liniștită. După toate cercetările savanților, toate
descoperirile, și diagnostici-le, Mihai nu numai fost victima cazului malpraxis, nu numai
ucis cu mercur din cauza medicilor incompetenți, dar și de la tulburarea bipolară. Poetul
suferea de la boli psihice din cauza zbuciumului său interior, a dezamăgirilor provocate de
societate şi mai ales a muncii istovitoare de la ziar.
 Moartea lui Eminovici a fost lentă, dureroasă și mizerabilă. Acum după tot ce azi am
analizat, noi am aflat cauzele reale, care la-u dus pe Mihai în mormînt.