PROIECT

CALCULUL I CONSTRUCIA
AUTOVEHICULELOR
-Calculul Ambreiajului-
XXXXX XXXXX
grupa XXX,
profil AUTOVEHICULE RUTIERE
2004
Tema de proiect:
S se proiecteze ambreiajul pentru autovehiculul ce are urmtoarele
caracteristici:
- tipul: autoutilitar
- numr locuri: 5 locuri
- momentul maxim: Me=180 [Nm]
- turaia corespunztoare momentului maxim: nM=2250 rot/min
- viteza maxim: vmax=180 km/h.
2
CUPRINS:
CAP.1. M EMORIU DE PREZENTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.1. Studiul nivelului tehnicii actuale in construcia de autovehicule . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.2. Studiul comparativ al diferitelor tipuri de ambreiaje din dotarea
autovehiculelor
similare cu cel din tema de proiect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
CAP.2. MEMORIU DE CALCUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2.1. Determinarea momentului de calcul al ambreiajului . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2.2. Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . 8
2.3. Determinarea forei de apsare al arcurilor asupra discului de presiune
al
ambreiajului: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . 10
2.4. Verificarea garnituri de frecare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.4.1. Verificarea presiuni specifice dintre garniturile de frecare: . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.4.2. Verificarea la uzur a garniturii de frecare: . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . 11
2.4.3. Verificarea ambreiajului la inclzire: . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 12
2.5. Calculul arcului de presiune: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.5.1. Determinarea diametrului sarmei i a diametrului de infurare a
spirei. . . . . . . . . . 14
2.5.2. Determinarea numrului de spire ale arcului de presiune: . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
2.5.3. Determinarea lungimii arcului in stare liber: . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. 16
2.5.4. Determinarea coeficientului de siguran a ambreiajului dup uzarea
garniturii
de frecare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . 17
2.5.5. Determinarea lucrului mecanic necesar debreierii: . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.6. Calculul arborelui ambreiajului: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
2.7. Calculul discurilor: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.7.1. Calculul elementelor de fixare i ghidare ale discului de presiune . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.7.2. Calculul discului condus: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.7.2.1. Calcul niturilor de fixare a discului propriu-zis pe butucul
ambreiajului: . . 21
2.7.2.2. Calculul arcului elementului suplimentar: . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
2.8. Calculul mecanismului de acionare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . 22
2.8.1. Calculul forei de acionare al pedalei ambreiajului cu acionare
mecanic . . . . . . 23
2.8.2. Calculul cursei pedalei: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
CAP.3. EXPLOATAREA I NTREINEREA AMBREIAJULUI: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . 25
Bibliografie: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
CAP.1. MEMORIU DE PREZENTARE.
1.1. Studiul nivelului tehnicii actuale n construcia de
autovehicule.
Explicatie
3
Ce e NOS...ce e NOS...NOS este un acronim pentru Nitrous Oxide Systems, firma care
a devenit cea mai celebra in productia de sisteme de injectie cu oxid de azot. Numele
s-a extins la toate sistemele (cam ca la xerox cu copiatoarele).
Teorie
Puterea unui motor depinde in
mod direct de puterea
exploziilor care au loc in
camera de ardere in fiecare
ciclu. Cu cat se arde mai multa
benzina, cu atat este mai
puternica explozia. Pentru
arderea unei cantitati mai mari
de benzina, este nevoie de mai
mult oxigen pentru a intretine
arderea. Orice tuning pentru
marirea puterii asta face, in
ultima instanta, mareste
cantitatea de benzina si oxigen
care intra in cilindru. Daca mai
multa benzina benzina se baga
usor (toata lumea a vazut
carburatoare dereglate),
marea problema devine
marirea cantitatii de oxigen.
Functionare
Oxidul de azot (N2O) este un gaz neinflamabil si nu
creste cifra octanica a benzinei dupa cum am auzit pe
alocuri. Acela este nitrometanul, si cu totul alta
poveste. Pentru a fi utilizat in motoare, se stocheaza
sub forma lichida intr-o butelie la 1000 PSI. Cand este
eliberat, trece in stare gazoasa, temperatura ii scade
brusc si densitatea ii creste. La temperatura de 300 C
(in camera de ardere), oxidul se desface in azot si
oxigen, crescand astfel puterea exploziei. Azotul care
este eliberat are si el un rol in amortizarea presiunii
crescute asupra pistoanelor, ducand la o intarziere care
da timp amestecului mai bogat sa arda in intregime.
Sistemele de injectie (exista cateva subtipuri,eu explic
la modul general) sunt compuse din butelie, tevaraie,
cateva electrovalve (zise si solenoizi) si marele buton.
Apasarea pe buton duce la punerea in functiune a
solenoizilor de gaz si de benzina - unul da drumul
gazului, celalalt creste fluxul de benzina si way to go ...
pot fi si mai multi solenoizi, in functie de motor si
sistem.
I s-a dus vestea de mare pericol pentru motor din cauza
inconstientei celor care au tinut neaparat sa puna un sistem
NOS ieftin. Daca sistemul este bine pus la punct si prevazut cu
toate sigurantele, nu este nici o problema. Probleme pot
aparea la intreruperea fluxului de benzina, caz in care
amestecul devine prea bogat in oxigen si are loc o explozie,
doua, trei FOARTE puternice, ce duce de obicei la unu-douatrei
pistoane/biele/bloc motor etc inutilizabil... Solutia este
instalarea unui senzor care decupleaza solenoidul de gaz cand
se opreste fluxul de benzina. O alta problema este ca nu se
poate injecta oxid in motor sub 3000 de ture, din acelasi motiv
(nu e suficienta benzina). Solutia: "window switch", un senzor
ce nu permite pornirea sistemului sub 3000 de ture. De fapt,
multi nu au buton la mana, ci un WOT switch (wide open
throttle), adica un contact ce porneste sistemul cand
acceleratia a fost tinuta la podea un nr de secunde. Uzura motorului nu ar trebui sa fie
o problema daca se foloseste gaz in reprize de maxim 15 secunde. Majoritatea
motoarelor sunt concepute sa functioneze la o putere mult mai mica decat suporta si
oricum, in 99% din timp merg sub puterea maxima.
TEHNOLOGIE
Noua generaie Nissan va aduce noi sisteme de siguran
4
Compania Nissan dezvolt noi tehnologii n materie
de siguran, cea mai recent dintre acestea fiind
prezentat n echiparea unui nou model - Jetson.
Sistemul combin un radar i o camer video care
sunt puse n legtur cu volanul i fnele. n acest
fel, sistemul de securitate detecteaz obstacole
aflate la 100 de m distan i l ajut pe ofer s
evite coliziunile, fiind gata s frneze maina dac
este nevoie.
Nissan a prezentat un nou sistem de pilot automat,
oarecum similar celui disponibil pe ultimul model
Cadillac al companiei General Motors, care permite
automobilului s se posteze automat la distana de
siguran fa de maina din fa, fr a necesita
intervenia oferului.
Nissan i rivalele sale, Toyota Motor Corp. i Honda Motor Co. sunt gata s pfere cteva modele pregtite cu
noi sisteme de siguran, care mresc fora de frnare sau ntresc centurile de siguran n anticiparea unui
accident.
Cu toate acestea cel mai revoluionar sistem experimentat de Nissan rmne sistemul de frnare
anticoliziune, capabil s detecteze obstacole aflate la 100 de metri distan.
Sistemul mai poate controla fora de frnare pe roata din dreapta sau din stnga, n funcie de obstacol i de
felul n care este acionat volanul de ctre ofer dac acesta pierde controlul n timpul frnrii, astfel nct
maina s i pstreze inuta de drum.
ntr-un test drive, maina echipat cu acest nou sistem a ncetinit repede i foarte exact pentru a evita
ciocnirea, alunecnd i derapnd n exteriorul obiectului detectat.
Echipamentul laser al acestui echipament detecteaz doar reflecia luminii de la mainile aflate n fa,
neputnd ns detecta pietonii sau alte obiecte aflate pe osea. De acest lucru se ocup ns camera video,
fixat lng laser.
1.2. Studiul comparativ al diferitelor tipuri de ambreiaje din
dotarea autovehiculelor similare cu cel din tema de proiect.
Nr. 1 2 3 4 5 6
Marca Ford
Transit
Iveco
29 L9
Mercedes
Sprinter
Peugeot
307
Peugeot
Expert
Renault
T28L1
5
Caract 260S Chasis 208CDI
3000
Presence
HDI 70
220C
CF
H1
1,9dTi
Pe(Kw) 55 62 60 50 67,5 59
np(rot/min) 3300 3900 3800 4000 4000 3500
Me(N*m) 180 180 200 160 196 170
npn(rot/min) 2250 2000 2600 2000 2250 2000
Vmax(km/h) 180 175 195 186 195 200
nr. cilindri 4 4 4 4 4 4
Masa tot(kg 1400 1900 1700 1235 1230 1600
Sarcina utila 2455 3200 2950 475 2220 2800
I 0 4,53 4,994 4,89 4.19 4,77 4.34
I 1 3,67 4,506 4,58 2.73 3,73 3.55
I 2 2,11 1.96 1.95
I 3 1,34 1.31 1.28
I 4 0,95 0.95 0.89
I 5 0,67 0,78 0,75 0.76 0,67 0.71
form. roilor 4x2 4x2 4 x 2 4 x 2 4 x 2 4 x 2
tip ambreiaj monodisc
uscat
monodisc
uscat
monodisc
uscat
monodisc
uscat
monodisc
uscat
monodisc
uscat
Tip arcuri
de presiune
periferice
periferice
periferice
periferice
periferice
periferice
Tip
mecanism
actionare
mecanic
mecanic
mecanic
mecanic
mecanic
mecanic
Tip si
dimensiuni
anvelope
215/75
R16
205/70
R15
225/70
R15
205/55
R16H
195/70
R14T
195/70
R16
6
CAP.2. MEMORIU DE CALCUL.
La calculul ambreiajului se urmrete stabilirea dimensiunilor elementelor
principale ale acestuia, in raport cu valoarea momentului motor i pe baza
parametrilor
constructivi ai automobilului.
Calculul unui ambreiaj cuprinde in principal: determinarea dimensiunilor
garniturilor de frecare; calculul arcurilor de presiune; calculul arborelui;
calculul
mecanismului de acionare.
Pe baza analizelor modelelor similare de autovehicule se alege pentru
autovehiculul
din tema de proiect urmtoarele:
- un motor cu ardere intern avnd:
2250[ /min]
18[ ]
3300[ /min]
80[ ]
max
max
n rot
M daN m
n rot
P kw
M
p
=
=
=
=
- schimbtorul de vitez n trepte cu urmtoarele rapoarte de transmisie:
0,670
0,971
1,423
2,210
3,670
=
=
=
=
=
V
IV
III
II
I
i
i
i
i
i
- raportul de transmisie al transmisiei principale :
4,53 0 i =
- soluia constructiv de ambreiaj:
ambreiaj mecanic monodisc cu arcuri periferice elicoidale i mecanism de
acionare
mecanic.
- masa total a autovehiculului:
M kg a = 1400
- tipul anvelopei:
215/75 R16
2.1. Determinarea momentului de calcul al ambreiajului.
Pentru ca ambreiajul s transmit momentul maxim dezvoltat de motor fr s
patineze, pe toat durata de funcionare chiar i dup uzarea garniturii de
frecare cand
valoarea forei de apsare a arcurilor de presiune scade este necesar ca
momentul de
frecare a ambreiajului s fie mai mare decat momentul maxim al motorului.
Momentul de
calcul al ambreiajului reprezint momentul fa de care se dimensioneaz
elementele
ambreiajului. Acesta se determin cu relaia:
[ / ] (1) max M M daN m c = |
7
unde : c M - momentul de calcul al ambreiajului;
| - coeficient de siguran al ambreiajului;
max M - momentul motor maxim.
Valoarea coeficientului maxim de siguran | se alege conform recomandrilor
literaturii de specialitate [1] in funcie de tipul ambreiajului i condiiile
de exploatare ale
autovehiculului. Astfel pentru autoturisme avem:| = 1,31,75.
Alegem | = 1,5
Criteriile care au stat la baza alegerii lui | au fost:
- ambreiajul s nu patineze dup uzura garniturilor
- fora la pedal s aibe valori optime astfel incat s nu suprasolicite
conductorul
auto.
M daN m
M
c
c
27 /
1,5 18
=
=
2.2. Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare.
Calculul garniturilor de frecare cuprinde: determinarea dimensiunilor,
calculul
presiunii specifice i verificarea la uzur.
Fig. 2.1. Garnitura de frecare a ambreiajului
Raza exterioar a garnituri de frecare se determin cu relaia:
( )| | (2)
1
10 2
max mm
i c
M
Re

=
t

unde:
- coeficientul ce depinde de tipul ambreiajului i al autovehiculului.
= 2530
daN m
cm

2
pentru ambreiaj monodisc de autoturisme
8
Se alege = 27
daN m
cm

2
i=2 numrul de perechi de suprafee aflate in contact

e
i
R
R
c =
pentru autovehicule c=0,55-0,75
se alege c=0,75.
Valorile superioare ale lui c corespund motoarelor ce funcioneaz la turaii
ridicate
deoarece alunecrile dintre suprafeele de frecare sunt mai intense la
periferie.
Se alege c=0,75 deoarece motorul autovehiculului este rapid.
( )
132.966 mm
2 1 0,75
10 27 18 2
=

=
e
e
R
R
t
Deoarece dimensiunile garniturilor de frecare sunt standardizate se adopt
conform
STAS 7793-83 valorile superioare cele mai apropiate de cea calculat.
Dimensiunile garniturii de frecare alese din standard sunt:
- diametrul exterior al garniturii: = e D 280 mm
- diametrul interior al garnituri: = i D 165 mm
- grosimea g =3,5 mm
Raza exterioar a garniturii de frecare:
R mm
R
mm
D
R
e
e
e
e
140
2
280
[ ] (3)
2
=
=
=
Raza interioar a garniturii de frecare:
R mm
R
mm
D
R
i
i
i
i
82.5
2
165
[ ] (4)
2
=
=
=
Raza medie a suprafeei de frecare se determin cu relaia:
9
| | ( )
R mm
R
mm
R R
R R
R
m
m
e i
e i
m
113.727
140 82.5
140 82.5
3
2
5
3
2
2 2
3 3
2 2
3 3
=


=


=
2.3. Determinarea forei de apsare al arcurilor asupra discului
de presiune al ambreiajului:
Din condiia ca momentul de calcul c M s fie egal cu momentul de frecare a
ambreiajului a M rezult urmtoarea relaie:
max 103 daN (6)
i c R
M
F
f m
a


=

|
c F - fora de apsare asupra discului de presiune;
- coeficientul de frecare dintre discurile ambreiajului; pentru frecare
ferodou font = 0,250,35
Se adopt = 0,3
f c - coeficient ce ine seama de frecare dintre butucul discului condus i
arborele ambreiajului.
Pentru ambreiaje monodisc f c = 0,900,95
Se adopt f c =0,95
Din relaia (6) obinem:
( )
416.511 daN
10
0,3 2 0,95 113.727
1,5 18
10 [ ] 6
3
max 3
=


=



=
a
a
f m
a
F
F
daN
i c R
F M

|
2.4. Verificarea garnituri de frecare.
2.4.1. Verificarea presiuni specifice dintre garniturile de frecare:
Presiunea specific intre supape se determin cu relaia:
( ) ( )
( )
2
5
2 2
2
5
2 2
max
0.984
10
0,3 2 280 165 113.727
4 1,5 18
10 7
4
cm
p daN
p
cm
daN
i D D R
M
p
e i m
=


=
(
(




=
t
t
|
Pentru garniturile de frecare de ferodou valoarea admis a presiuni specifice
este:
10
(
(

= 2 1,5...3,5
cm
p daN a
Deoarece ( a p p garniturile rezist la presiune.
2.4.2. Verificarea la uzur a garniturii de frecare:
Aprecierea solicitrilor la uzur a garniturii de frecare se face utilizand
lucrul
mecanic specific de frecare la patinare S L in regimul pornirii de pe loc.
Acesta se determin cu relaia:
(8)
' 2 (
(



=
cm
daN m
i A
L L S
unde L reprezint lucrul mecanic de frecare la patinare al ambreiajului
357,3 | / | (9) 2
0
2
2
daN m
i i
L G r
I
r
a
=
unde:
a G =1400 - greutatea total a autovehiculului daN;
r r - raza de rulare a roilor motoare in metri
| | ( )
0,346 m
0.95 0,364
0.95 10 0
=
=
=
r
r
r
r
r
r r m
0 r - raza liber a roi care se determin pe baza caracteristici anvelopei
iI raportul de transmitere al treptei intai de vitez
i0 raportul de transmitere al transmisiei principale
A aria suprafeei de frecare;
Avand in vedere c autoturismul din tema de proiect are anvelop tip 215/75R16
calculul razei libere a roii r0 se calculeaz cu formula:
| | ( )
| | ( )
16" 12 25,4 406.4 (13)
b 215
161.25 mm
100
215 75
12
100
75
364.45 mm
2
406.4 2 161.25
11
2
2
pneu
0
0
0
d mm
mm
h
h
h b mm
r
r
mm
d h
r
pneu
pneu
pneu pneu
pneu
= = =
=
=
=
=
=
= +
+
=
unde:
hpneu inlimea profilului pneului
11
bpneu limea pneului
d diametrul jantei
( ) | | ( )
( )
2
2 2 2
2 2 2 2
' 401.928 cm
280 165 10
4
'
10 14
4
'
=
=
=


A
A
A D D cm e i
t
t
Din relaia (9) rezult:
212.826 daN m
3,670 4,530
0,346
357,3 1400 2 2
2
=

=
L
L
Din relaia (8) rezult:
2 0,265
2 401.928
212.826
cm
L daN m
L
S
S
=

=
Valoarea admisibil a lucrului mecanic specific la patinare: 2 0.75
cm
L daN m Sa
= .
Deoarece ( S Sa L L ambreiajul rezist la uzur.
2.4.3. Verificarea ambreiajului la nclzire:
Inclzirea ambreiajului se produce numai in timpul patinrii datorit
transformrii
lucrului mecanic de frecare in cldur. Verificarea la inclzire se face
pentru discul cel mai
solicitat termic i se apreciaz prin creterea de temperatur At .In cazul
ambreiajului
monodisc verificarea la inclzire se face pentru discurile de presiune
deoarece discul
condus este izolat termic prin garniturile de frecare.
Creterea de temperatur se calculeaz cu relaia:
| C|
c g
L
p
0
427
At = (15)
unde:
- coeficientul care exprim fraciunea din lucru mecanic de franare
consumat pentru inclzirea piesei care se verific.
= 0,5 pentru discul de presiune al ambreiajului monodisc
c cldura specific a materialului piesei care se verific.
c =0,115 kg C
Kcal
0 pentru oel i font
p g - greutatea piesei care se verific.
Calcul greutii p g se face in ipoteza c discul de presiune este o plac de
font cu
seciunea din fig. 2.2, iar marginile acestuia trebuie s le depeasc pe
cele ale garniturii
de frecare cu 2-3mm.
12
Fig. 2.2 Discul verificat la nclzire.
( ) ( )
( ) ( )
160 mm
165 5
4...6 [ ] 17
285 mm
280 5
4...6 [ ] 16
=
=
=
=
= +
= +
ip
ip
ip i
ep
ep
ep e
D
D
D D mm
D
D
D D mm
p h - grosimea discului de presiune in metri
Se adopt constructiv p h =10103m
| |
3.343 daN
7800 0,044 10 10 9,81 10
10 (18)
3 1
1
=
=
=


p
p
p p
g
g
g A h g daN
= 7800 kg /m3 pentru font;
g =9,81 m/ s2 acceleraia gravitaional;
A aria frontal a discului
( ) | | ( )
( )
2
2 2 6
2 2 6 2
0,044 m
285 160 10
4
10 19
4
=
=
=


A
A
A D D m ep ip
t
t
Din relaia (15) rezult:
13
| |
C
C
c g
L
p
0
0
0,648
427 0,115 3.343
0,5 212.826
427
A =

A =

A =
t
t
t
Valoarea admisibil a creterii de temperatur pentru o cuplare la plecarea de
pe
loc in cazul utilizrii relaiei (15) este: C a
At = 10 . Deoarece At < At a rezult c
ambreiajul rezist la inclzire.
2.5. Calculul arcului de presiune:
Arcurile de presiune ale ambreiajului sunt solicitate dup un ciclu asimetric
cu un
coeficient de asimetrie R=0,80,9 iar numrul ciclurilor de solicitare in
condiiile
normale de exploatare nu depesc 51015 cicluri. Din aceast cauz
distrugerea arcurilor
de presiune nu se produce datorit oboseli materialului.
Arcurile de presiune periferice elicoidale sunt arcuri cilindrice din sarm
tras de
oel carbon de calitate pentru arcuri sau oel aliat pentru arcuri i au o
caracteristic liniar.
Calculul acestora const in determinarea diametrului sarmei, a diametrului de
infurare a
spirei, a numrului de spire i a lungimii arcului in stare liber.
2.5.1. Determinarea diametrului srmei i a diametrului de nfurare a
spirei.
Se adopt numrul arcurilor de presiune ca multiplu de 3 astfel incat fora de
apsare ce revine unui arc s fie intre 40-80 daN.
Se adopt numrul de arcuri na=6.
Fora este necesar s dezvolte un arc este:
| |
' 69.419 daN
6
' 416.511
' (19)
=
=
=
a
a
a
a
a
F
F
daN
n
F
F
O condiie necesar pentru ca manevrarea ambreiajului s nu fie obositoare
este ca
in momentul in care acesta este decuplat, fora dezvoltat de un arc Fa s
fie maxim 10-25
% mai mare de valoarea corespunztoare poziiei cuplate.
" 62.477 daN
" 0,15 416.511
" (0,15...0,25) [ ] (20)
=
=
=
a
a
a a
F
F
F F daN
Diametrul sarmei arcului se determin din condiia de rezisten de torsiune a
acestuia in poziie decuplat a ambreiajului cu relaia:
14
|mm| (21)
10
8 "
2

=
ta
a k F c
d
t t
(22)
d
c = D
D diametrul de infurare al spirei arcului.
Pentru arcurile elicoidale ale ambreiajului c = 58 conform literaturii de
specialitate.
Se adopt c = 5,9.
k coeficient de corecie ce depinde de raportul c i se determin cu
relaia:
1.257
5.9
0,615
4 (5.9 1)
4 5.9 1
0,615 (23)
4 ( 1)
4 1
=
+

=
+

=
k
k
c c
k c
ta t - rezistena admisibil a arcului
2 7000
cm
daN
ta t =
Din relaia (21) rezult:
4.106 mm
7000 10
8 1,257 62.477 5.9
2
=

=
d
d
t
Deoarece dimensiunile pentru sarma tras din oel pentru arcuri sunt
standardizate
se adopt conform STAS 893-67:
d =4,5 mm.
Diametrul de infurare a spirei arcului conform relaiei (22) este:
| |
26.55 mm
5.9 4.5
=
=
=
D
D
D c d mm
2.5.2. Determinarea numrului de spire ale arcului de presiune:
Din expresia matematic a sgei unui arc elicoidal din sarm cu seciunea
circular
rezult relaia de calcul al numrului de spire active:
[spire] (24)
8
10
1
3
4 2
D k
n G d S
=

G modul de elasticitate transversal al sarmei arcului;
G =800000 cm2
daN
pentru oel de arc.
1 k - rigiditatea arcului
(25)
" '
1
1 (
(


A

=
mm
F F daN
k
f
a a
15
unde:
f 1 A - sgeata suplimentar corespunztoare deformrii arcului la decuplarea
ambreiajului;
2 ' [mm] (26) 1 n j n j f d d d A = +
unde:
nd - numrul de discuri conduse;
d j - jocul dintre o pereche de suprafee de frecare necesar pentru
decuplarea
complet a ambreiajului.
d j = 0,751,5mm ambreiaj monodisc
Se adopt d j = 0,75 mm.
j creterea grosimii discului condus datorit elementului elastic axial
j =0,51,5mm.
Se adopt j =0,8 mm.
Din relaia (26) rezult:
2.3 mm
2 1 0.75 1 0.8
1
1
A =
A = +
f
f
Din relaia (25) rezult:
mm
k daN
k
3,119
3
64.559 71.733
1
1
=
=
Din relaia (24) rezult:
6.025 spire
8 26.55 3,119
800000 4.5 10
3
4 2
=

=

S
S
n
n
Numrul de spire trebuie s fie multiplu de 0,5 i mai mare decat 6. Deoarece
spirele de la captul arcului nu sunt active, numrul total de spire
( )
8 spire.
6 2
2 [spire] 27
=
= +
= +
t
t
t S
n
n
n n
2.5.3. Determinarea lungimii arcului n stare liber:
Lungimea arcului in stare liber se determin cu relaia:
| | (28) 0 1 1 L = L + f mm
1 L - lungimea arcului comprimat in poziia decuplat a ambreiajului;
1 f - sgeata arcului corespunztoare poziiei cuplate.
1 L se determin din condiia ca distana dintre in starea comprimat a arcului
s fie
js=1 mm cu relaia:
16
( ) ( )
( ) ( )
17.109 mm
800000 4.5 10
8 62.477 26.55 6
[ ] (30)
10
8 "
43 mm
6 2 4 6 1 1
2 1 [ ] (29)
1
4 2
3
1
4 2
3
1
1
1
1
=

=


=
=
= + + +
= + + +


f
f
mm
G d
F D n
f
L
L
L n d n j mm
a S
S S S
Din relaia (28) rezult:
60.109 mm
43 17.109
0
0
=
= +
L
L
Pentru a se evita flambajului arcului de presiune se recomand ca: 0 s 3
D
L
.
Deoarece 2,264 3
26.55
0 = 60.109 = <
D
L
rezult c arcul rezist la flambaj.
2.5.4. Determinarea coeficientului de siguran a ambreiajului dup
uzarea garniturii de frecare:
Datorit uzrii garniturilor de frecare arcurile de presiune se destind mai
mult i
fora de apsare scade de la valoarea ' a F pan la ''' a F .
Momentul de frecare al ambreiajului dup uzarea garniturilor de frecare este:
M ' i F ''' n R 10 3 |daN m| (31) a a a m =
| |
[ ] (33)
''' ' (32)
2
1
2
f f mm
daN
f
F F f
u
a a
= A
=
f sgeata corespunztoare arcului in poziia cuplat a ambreiajului
19.009 mm
800000 4.5 10
8 69.419 26.55 6
[ ] (34)
10
8 '
4 2
3
4 2
3
=

=


=


f
f
mm
G d
f Fa D nS
u - destinderea corespunztoare uzurii tuturor garniturilor de frecare
pan
la limita maxim admisibil.
2 [mm] (35) u d u1 A = n A
u1 A - uzura admisibil pentru o garnitur de frecare.
u1 A =1,22mm
Se alege u1 A =1,2 mm
Din relaia (35) rezult:
17
2.4 mm
2 1 1,2
A =
A =
u
u
Din relaia (33) rezult:
16.609 mm
19.009 2.4
2
2
=
=
f
f
Din relaia (32) rezult:
''' 67.394 daN
17.109
''' 69.419 16.609
=
=
a
a
F
F
Din relaia (31) rezult:
' 27.592 daN m
' 0,3 2 67.394 6 113.727 10 3
=
=
a
a
M
M
Coeficientul de siguran al ambreiajului u | dup uzarea garniturii de frecare
este:
1.533
18
27.592
(36)
'
max
=
=
=
u
u
a
u M
M
|
|
|
Deoarece u | >1 rezult c ambreiajul va transmite fr patinare momentul maxim
al motorului i dup uzarea garniturilor de frecare.
2.5.5. Determinarea lucrului mecanic necesar debreierii:
Lucrul mecanic necesar debreierii este lucrul mecanic produs de forele
elastice la
comprimarea arcurilor de presiune cu sgeata F1 i se determin cu relaia:
0,929 daN m
0,98
2.3 6 1
2
69.419 62.477
1 [daN m] (37)
2 1
' "
=
= +
A
+
=
d
d
a
f a
a a
d
L
L
n
F F
L
q
unde:
a q - randamentul mecanismului de acionare
= 0.80...0.98 a q , conform literaturi de specialitate
Alegem: = 0,98 a q
Valorile recomandate ale lucrului mecanic necesar debreieri pentru autoturisme
sunt cuprinse intre 0.51 daNm
18
2.6. Calculul arborelui ambreiajului:
Arborele ambreiajului este supus solicitri de torsiune cu un moment egal cu
momentul de calcul al ambreiajului i solicitrile de strivire si forfecare la
nivelul
canelurilor de-a lungul crora culiseaz discul condus.
Din condiia de rezisten la torsiune se determin diametrul interior al
arborelui
ambreiajului cu relaia:
2.307 cm
0.2 1100
1,5 18 10
[ ] (38)
0.2
10
2
2
max
=

=


=
i
i
ta
i
d
d
d M cm
t
|
unde:
ta t - rezistena admisibil la torsiune i are valorile: ta t =1000-1200 daN/cm2
Alegem ta t =1000 daN/cm2.
Materialul din care se confecioneaz arborele ambreiajului este oel aliat
pentru
cementare 21MoCr12 conform STAS 791-80.
Deoarece arborii canelai au dimensiuni standardizate din STAS 1770-68 se aleg
urmtoarele dimensiuni:
- diametrul interior al canelurii di=26 mm
- diametrul exterior al canelurii de=32 mm
- numrul de caneluri z=10
- limea canelurii b=4 mm.
Verificarea la strivire a canelurilor arborelui ambreiajului se face cu
relaia:
2
2
2
2
max
193.966
10 3.2 0,3 (3.2 2.6)
4 1,5 18 10
(39)
( )
4 10
cm
P daN
P
cm
daN
z l h d d
M
P
s
s
e i
s
=
+
=
(
(


+

=
|
unde:
l - lungimea butucului discului condus
Considerm c condiiile de lucru sunt condiii obinuite de lucru astfel ca
lum
lungimea discului condus ca fiind l=de=3,2 cm.
h - inlimea canelurii arborelui
0,3 cm
2
3.2 2.6
[ ] (40)
2
=
=

=
h
h
cm
d d
h e i
Rezistena admisibil la strivire pentru canelurile arborelui ambreiajului
este
Psa=200250daN/cm2. Deoarece Ps<Psa rezult c arborele rezist la strivire.
19
Verificarea la forfecare se face cu relaia:
2
2
2
2
max
145.474
10 3.2 0,4 (3.2 2.6)
4 1,5 18 10
(41)
( )
4 10
cm
daN
cm
daN
z l b d d
M
f
f
e i
f
=
+
=
(
(


+

=
t
t
|
t
Rezistena admisibil la forfecare este: (
(

= 2 200...300
cm
daN
fa t .
Deoarece < f fa t t arborele rezist la forfecare.
2.7. Calculul discurilor:
2.7.1. Calculul elementelor de fixare i ghidare ale discului de presiune.
Discurile de presiune sunt solidare la rotaie cu volantul motorului avand in
acelai
timp posibilitatea deplasrii axiale. Legtura dintre acestea i volant se
face prin
intermediul carcasei ambreiajului.
Carcasa ambreiajului este prevzut cu mai multe ferestre in care ptrund
nite
reazeme prelucrate pe discul de presiune.
Elemente de fixare si ghidare ale discului de presiune din carcasa ambreiajului
Calculul elementelor de fixare i ghidare const in verificarea la strivire a
suprafeelor de contact dintre discul de presiune si carcas.
Presiunea specific se determin cu relaia:
( )
2
2
max
115.385
13 3 0.6
1,5 18
42
cm
P daN
P
cm
daN
R Z A
M
P
s
s
s
=

=
(
(




=
|
unde:
R - raza cercului pe care sunt dispuse reazemele discului de presiune
Z=35 - numrul de reazeme
A - aria unei suprafee de contact solicitate la strivire
( )
0.6 cm
2 0,3
[cm ] 43
2
2
=
=
=
A
A
A l a
l - lungimea suprafeei de contact
a - grosimea carcasei ambreiajului
20
Se adopt:
- a=0,3 cm
- l=2 cm
- R=13 cm
- Z=3 reazeme
Valoarea rezistenei admisibile la strivire conform literaturii de
specialitate este:
P 100...200daN / cm2 sa = .
Deoarece Ps<Psa rezult c elementele de fixare i de ghidare rezist la
strivire.
2.7.2. Calculul discului condus:
2.7.2.1.Calcul niturilor de fixare a discului propriu-zis pe butucul
ambreiajului:
Niturile de fixare ale discului propriu-zis pe flana butucului sunt
confecionate din
OL 38 i sunt solicitate la forfecare i strivire.
Verificarea niturilor la forfecare se face cu relaia:
(44)
4
2 2
max
(
(





=
cm
daN
d
r z
M
n
n n
f t
|
t
unde:
n r - raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare
Constructiv n r =48 cm. Se alege rn=6 cm.
n d - diametrul niturilor
Constructiv n d = 0,61 cm. Se alege dn=0,7 cm.
n z - numrul de nituri
Constructiv n z = 36 nituri. Se alege zn=5 nituri.
Din relaia (44) rezult:
2
2
2
233.86
4
0,7
6 5
1,5 18 10
cm
daN
f
f
=


=
t
t
t
Valoarea rezistenei admisibile la forfecare pentru niturile de fixare 2 300
cm
daN
af t =
Deoarece < f af t t niturile rezist la forfecare.
Verificarea niturilor la strivire se face cu relaia:
(45) 2
max
(
(




=
cm
daN
r z d l
M
p
n n n n
S
|
unde:
21
n l - lungimea pri active a nitului;
Constructiv n l = 0,20,4 cm. Se adopt ln=0,4 cm.
Din relaia (45) rezult:
2
2
321.429
6 5 0,7 0,4
1,5 18 10
cm
p daN
p
S
S
=

=
Valoarea rezistenei admisibile la strivire pentru niturile de fixare este
(
(

= 2 800...900
cm
p daN sa .
Deoarece < s sa p p niturile rezist la strivire.
2.7.2.2.Calculul arcului elementului suplimentar:
Arcul elementului suplimentar sunt arcuri elicoidale i au rolul de a reduce
rigiditatea transformrii i a amortizrii ocurilor, previn apariia
rezonanei la frecvene
inalte ale oscilaiilor din torsiune din transmisie.
Condiia pentru a funciona corespunztor a elementului elastic suplimentar
este ca
momentul de torsiune necesar pentru comprimarea acestora pan la opritori s
fie egal cu
momentul produs de fora de aderen a roilor motoare pe un drum uscat cu
coeficientul
de aderen = 0.8, redus la arborele ambreiajului in treapta I de vitez.
La automobile arcurile utilizate la elementul elastic suplimentar al
ambreiajului au
urmtoarele caracteristici:
- diametrul sarmei arcului d = 34 mm. Se alege d=4 mm.
- diametrul spirei arcurilor D = 1419 mm. Se alege D=15 mm.
- numrul total de spire a arcurilor = s n 6 spire. Se alege ns=6 spire.
- numrul de arcuri ale elementului elastic suplimentar e z =812 arcuri
pentru
diametrul exterior al ambreiajului D mm e < 250 . Alegem ze=10 arcuri.
Montarea arcurilor in butucul discului se face pretensionat prin comprimare cu
o
sgeat de 1013% din lungimea liber a arcului.
2.8. Calculul mecanismului de acionare:
In urma analizelor tehnico economice s-a ales un mecanism de acionare mecanic
datorit urmtoarelor avantaje:
- construcie simpl i ieftin;
- intreinere uoar;
- reglare uoar a jocurilor aprute in urma funcionrii;
- randament ridicat;
Schema de acionare este a ambreiajului este prezentat in figura 2.3:
22
Fig. 2.3 Schema de acionare mecanic a ambreiajului.
2.8.1. Calculul forei de acionare al pedalei ambreiajului cu acionare
mecanic.
Raportul de transmisie al mecanismului de acionare mecanic se determin cu
relaia: (46) a p t i = i i
unde:
p i - raportul de transmisie a parghiilor de debreiere;
f
i e p = (47)
t i - raportul de transmisie al pedalei i furci ambreiajului;
(48)
d
c
b
i a t = unde: a, b, c, d,e,f distanele conform fig. 2.3.
Se adopt constructiv urmtoarele dimensiuni pentru mecanismul de acionare:
a = 150mm; b =35mm; c =100mm; d = 25mm;
e =35mm; f =15mm.
Din relaia (47) rezult:
2,333
15
35
=
=
p
p
i
i
Din relaia (48) rezult:
17.143
25
100
35
150
=
=
t
t
i
i
Din relaia (46) rezult:
23
40
2,333 17.143
=
=
a
a
i
i
Conform literaturii de specialitate valorile uzuale ale rapoartelor de
transmisie a
mecanismului de acionare sunt = 30...45 a i . Dup cum se observ valoarea
calculat se
incadreaz intre limitele valorilor uzuale prevzute de literatura de
specialitate.
Randamentul mecanismului de acionare mecanismul conform literaturi de
specialitate are valori cuprinse intre = 0.8...0.85 a q . Se adopt = 0.8 a q .
Fora de acionare a pedalei ambreiajului se determin cu relaia:
12.365 daN
0,3 2 113.727 40 0,8
1,5 18 10
[ ] (49)
10
3
3
max
=

=


=
p
p
m a a
p
F
F
daN
i R i
M
F
q
|
Valorile recomandate de literatura de specialitate pentru fora la pedal la
ambreiajele de autoturisme sunt p F =1015 daN. Se observ c fora la pedal
Fp
calculat se incadreaz in valorile stabilite de literatura de specialitate.
2.8.2. Calculul cursei pedalei:
Cursa de acionare a pedalei se determin cu relaia: ( ) | | (50) 1 S S i i mm p l f p
t = + A
unde:
l S - cursa liber a rulmentului de presiune
l S = 24 mm
Se adopt l S =3 mm
Din relaia (50) rezult:
( )
143.429 mm
3 2.3 2,333 17.143
=
= +
p
p
S
S
Valorile recomandate in literatura de specialitate pentru cursa pedalei
ambreiajului
de autoturisme sunt p S = 100150 mm. Se observ c p S se incadreaz in
intervalul
recomandat.
24
CAP.3. EXPLOATAREA I NTREINEREA
AMBREIAJULUI:
Jocurile dintre elementele mecanice de acionare se apreciaz prin mrimea
cursei
libere a pedalei ambreiajului.
Valoarea recomandat a cursei libere este 2025 mm i asigur pe lang
decuplare
sigur a ambreiajului i jocul necesar pentru ca rulmentul de presiune s nu
fie antrenat
permanent de parghiile de debreiere. In timpul exploatrii valoarea cursei
libere scade
datorit uzuri garniturilor de frecare i apare pericolul ca jocurile din
mecanismul de
acionare s dispar i rulmentul de presiune rmane in contact permanent cu
parghiile de
debreiere.
Funcionarea prelungit a rulmentului de presiune conduce la suprainclzirea
acestuia, griparea i uzarea capetelor parghiilor de debreiere, se reduce
fora de apsare a
discului de presiune asupra discurilor conduse i ambreiajul are tendina s
patineze.
O valoare prea mare a cursei libere a pedalei poate conduce la o decuplare
incomplet a ambreiajului i schimbarea dificil a treptelor de vitez.
Prin modificarea lungimii cablului i tijei care acioneaz furca ambreiajului
se
regleaz jocurile, iar la cele hidraulice jocurile se regleaz jocurile dintre
rulmentul de
presiune i tij prin modificarea lungimii tijei cilindrului receptor. Jocul
dintre piston i tija
acestuia se regleaz cu ajutorul unui urub.
25
Bibliografie:
1. Gheorghe, Fril, Calculul i construcia automobilelor, Bucureti, editura
Didactic i Pedagogic, 1977.
2. Gheroghe Bobescu i alii, Motoare pentru automobile i tractoare, vol.II,
Chiinu, editura Tehnica, 1998.
3. Colecie STAS Organe de maini, vol. I.a, Bucureti, Editura tehnic, 1983.
4. www.autozine.home.ro
5. Pagini internet.
26