Universitatea din Bucuresti Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Eseu Filosofie

Profesor: Gabriel Vacariu Studenta: Mihaila Bianca-Elena Anul I Resurse Umane Grupa 2

Bucuresti, 2014

Vor avea robotii acces la constiinta?

Constiinta constituie unul dintre cele mai vechi concepte ale filosofiei, originea etimologica a termenului este cea latina conscientia. Definitia termenului propusa de dictionarul explicativ face referire la forma cea mai evoluata, proprie omului, de reflectare psihica a realitatii prin intermediul senzatiilor, perceptiilor si gandirii sub forma de reprezentari, notiuni, judecati, rationamente1. Stiinta mentalului si filosofia constiintei constituie teme importante in mileniul alIII-lea, cuprinzand idei fundamentale despre qualia, existenta( traire) si viata psihica interna. Pentru intelegerea sferei constiintei, cercetatorii au ajuns la concluzia ca aceasta nu poate fi explicata doar prin intermediul fizicii clasice newtoniene, ci are nevoie de o abordare mult mai complexa care poate fi oferita de mecanica cuantica. Aceasta din urma este considerata a aduce o explicatie mult mai plauzibila a tot ceea ce constiinta detine, dand intr-o oarecare masura la o parte explicatia acesteia prin intermediul sistemului nervos si neuronal si punand-o in relatie cu principiile mecanicii cuantice, principalul mijloc de investigare in biologia structurala. Problema constiintei a fost corelata in stiintele cognitive cu cibernetica si cu inteligenta artificiala. De-alungul timpului au fost formulate diverse teorii care incearca sa explice constiinta, printre care: teorii generale (monism), teorii particulare (Rosenthal, Armostrong), teorii cuantice ( Penrose, Stapp) etc. In cadrul lucrarii ne vom opri la analiza lui Penrose asupra constiintei. In Incertitudinile ratiunii, umbrele mintii, Roger Penrose apeleaza la principiile mecanicii cuantice pentru a da o valoare intrinseca termenului. In lucrarea citata, acesta incearca sa arate ca, desi computerele pot ajunge la un nivel maximal de functionare , ele nu pot inlocui si implicit nu pot ajunge sa faca tot ceea ce mintea umana poate intreprinde si accentueaza faptul ca nu trebuie sa se creada c mintea ar fi un computer fcut din carne (dup expresia lui Marwin Minsky). Acesta aduce argumente pro ideii , argumente desprinse din majoritatea stiintelor care relationeaza cu constiinta( biologie, mecanica cuantica, matematica etc).
1

http://dexonline.ro/definitie/con%C8%99tiin%C8%9B%C4%83

Argumentele pe care le voi adauga sunt menite sa sustina ideea sa si sa ofere o perspectiva ce poate fi inteleasa inclusiv la nivelul simtului comun. Procesele neurologice prin care fiinta umana trece de-alungul vietii nu pot si nu vor fi niciodata atribuite unui mecanism al inteligentei artificiale cum ar fi robotul. Un prim argument care sa sustina teza anuntata ar fi acela legat de partea constiintei care cuprinde sentimentele: fericire, tristete, durere, dragoste, empatie. Husserl sustine ca contiina creeaz o unificare ntre sentimente i datele empirice. Acest proces se aplica in cazul omului pentru ca doar acesta dispune de mecanisme complexe care il ajuta sa dobandeasca aceste stari. Se argumenteaza ca, avand o sut de miliarde de neuroni si peste 7 000 de conexiuni sinaptice mintea umana este mai complexa si depaseste cu mult numarul de tranzistori( in cazul unui robot), din acest punct de vedere aceasta declarandu-si un prim avantaj. Sistemul computational nu dispune de niciun fel de mecanism prin care sentimentele definite ca facultatea de a simi, de a cunoate, de a aprecia ceva2, pot fi stimulate. Robotul nu cunoaste procese mentale veritabile, putand fi considerate ca fiind induse mecanic. Fiecare activitate a omului este insotita de sentimente care ghideaza deciziile si precizeaza calitatea acestora. Se apreciaza ca omul este singura entitate care dispune de cea mai larga gama de sentimente, iar la creearea unui robot poate fi simulat doar spectrul general al acestora. Vederea, auzul, simtul tactil al omului provin din legatura organelor de simt cu sistemul nervos. In schimb, robotii utilizeaza mecanisme speciale bazate pe algoritmi pentru a stimula vederea, a reactiona in cazul in care aud pe cineva vorbind, au microfoane incorporate si unde infra-rosii. Simtul tactil nici nu se poate defini in termeni acceptabili astfel ca, desi un robot poate afirma ca ii este frig sau cald, nu face diferenta intre cele doua stari decat in momentul in care producatorul decide acest lucru( de unde se deduce faptul ca robotul nu are liber arbitru:)). Faptul ca computerul nu va putea realiza niciodata ce face mintea umana este demonstrat si de principiul moralitatii. Sistemele computationale nu vor putea avea moralitate. Morala este disciplina care raspunde la trei intrebari: care actiuni sunt bune , care e scopul suprem al acestora si ce trebuie sa facem. In toate cele trei formulari acentul este pus asupra ceea ce este bine sau rau in cadrul unei actiuni. Fiinta umana este capabila sa faca diferenta dintre cele doua valori, pe
2

http://dexonline.ro/definitie/sentiment

cand un sistem robotizat nu. Pentru ca intr-o anumita masura moralitatea tine de emotii, robotii nu detin sisteme (nici chiar standardizate) de producere a acesteia. Daca stam sa analizam mai bine, putem spune ca moralitatea nu poate nicicand fi o caracteristica a robotului, ci doar a omului. Moralitatea poate fi aici privita prin prisma gandirii lui Kant care sustine ca un comportament moral trebuie fundamentat pe implinirea datoriei atunci cand omul se afla in fata luarii unei decizii, alegerea sa trebuie sa fie intotdeauna morala indiferenent de consecintele agreabile sau dezagreabile ce rezulta pentru el din acea decizie. Robotul nu spoate face diferenta dintre ceaa ce este moral sau nu, astfel ca mintea umana nu poate fi depasita din acest punct de vedere. Un robot nu poate fi inzestrat cu ratiune pentru ca acesta este caracteristica specifica omului dupa cum regasim in definitia Facultatea omului de a cunoate, de a gndi logic, de a nelege sensul i legtura fenomenelor3. Sa ne inchipuim ca un trecator se impiedica si cade pe un drum foarte circulat si nu se mai poate ridica de unul singur. Cine credeti ca va actiona primul, omul sau robotul? Raspunsul este simplu, omul , pentru ca doar acesta este inzestrat cu ratiune, moralitate, simtire( sentimente), pe cand robotul nu ar reactiona in niciun fel pentru ca nu stie cum sa actioneze, nu poate procesa scopul pentru care ar trebui sa reactioneze. Evenimentul nu isi are rezolvarea in punerea in functiune a unor algoritmi, ci necesita interventie imediata. Omul actioneaza aici din doua motive: in primul rand este condus de legea morala si in al doilea rand pentru ca el cauta constant implinirea datoriei. Formarea constiintei si conduitei morale la roboti nu va putea fi posibila, desi vor putea lua decizii, ei nu vor fi cabaili sa aprecieze calitatea acestora. Constiinta aici poate fi definita ca izvorul responsabilitatii morale pentru propria conduita, care are implicatii doar la nivelul naturii umane si nu poate fi aplicata in domeniul inteligentei artificiale. In concluzie, desi inteligenta artificiala detine un lor aproximativ egal cu cel al oamenilor, ea nu va putea inlocui niciodata ceea ce mintea umana poate face. Aceasta din urma dispune de mecanisme complexe, procese de constiinta plurivalente care sunt specific doar naturii umane. Un robot nu poate avea sentimente, nu ii este specifica moralitatea, deci nu va putea fi niciodata inzestrat cu ratiune si constiinta.

http://dexonline.ro/definitie/ra%C8%9Biune

Majoritatea cercetatorilor din domeniul stiintelor cognitive sustin ca in viitor, constiinta nu va putea fi specifica robotilor. Asa cum afirma Descartes in afara creierului lor, oamenii dispun si de o minte pur spirituala4, astfel ca robotii nu pot beneficia de acest proces. Hans Moravec crede ca in viitor se poate ajunge la downloadarea mintii umane in sistemul unui robot, trupul devenind astfel doar o forma inutila. Prin acest procedeu se pune in discutie metafora carteziana a mintii disociate de trup., care practic ar putea deveni posibila. Masina devine un fel de depozitar al constiintei omului.

Bibliografie:

http://www.roportal.ro/articole/robotii-masinarii-destepte-sau-entitati-constiente-4988.html

1. http://dexonline.ro/definitie/con%C8%99tiin%C8%9B%C4%83 2. http://dexonline.ro/definitie/sentiment 3. http://dexonline.ro/definitie/ra%C8%9Biune 4. http://www.roportal.ro/articole/robotii-masinarii-destepte-sau-entitati-constiente4988.html

Accesate la 28 decembrie 2013.