Energii regenerabile-energia de biomasa

Energii regenerabile sunt considerate n practic, energiile care provin din surse care fie c regenereaz de la sine n scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vnturilor, a apelor curgtoare, a proceselor biologice i a cldurii geotermale pot fi captate de ctre oameni utiliznd diferite procedee. Sursele de energie ne-rennoibile includ energia nuclear precum i energia generat prin arderea combustibililor fosili, aa cum ar fi ieiul, crbunele i gazele naturale. Aceste resurse sunt, n chip evident, limitate la existena zcmintelor respective i sunt considerate n generalneregenerabile. iomasa reprezinta componentul vegetal al naturii. !a forma de pastrare a energiei Soarelui n forma chimica , biomasa este unul din cele mai populare si universale resurse de pe "amnt. #a asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hrtie, tesaturi, medicamente si substante chimice. iomasa este utilizata n scopuri energetice din momentul descoperirii de catre om a focului. Astazi combustibilul din biomasa poate fi utilizat n diferite scopuri $ de la ncalzirea ncaperilor pna la producerea energiei electrice si combustibililor pentru automobile. Compozitia chimica a biomasei poate fi difereniata n cteva tipuri. %e obicei plantele contin &'( lignina si )'( glucide *celuloza si hemiceluloza + sau zaharide. ,ractiunea glucidica este compusa dintr-o multime de molecule de zaharide, unite ntre ele prin lanturi polimerice lungi. -na din cele mai importante glucide este celuloza. !omponenta ligninica este compusa din molecule nesaharizate. .atura utilizeaza moleculele polimerice lungi de celuloz la formarea tesuturilor, care asigura integritatea plantelor. /ignina apare n plante ca ceva de genul lipiciului, care leaga moleculele celulozice ntre ele. Cum se formeaz biomasa? ioxidul de carbon din atmesfera si apa din sol participa n procesul obtinerii glucidelor *zaharidelor+, care formeaza 0blocurile de constructie1 a biomasei. Astfel, energia solara , utilizata la fotosinteza , si pastreaza forma chimica n structura biomasei. %aca ardem efectiv biomasa *extragem energia chimica +, atunci oxigenul din atmosfera si carbonul din plante reactioneaza formnd dioxid de carbon si apa . Acest proces este ciclic, deoarece bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei.!a adaugare la sensul sau estetic de flora pamnteasca a planetei, biomasa prezinta o rezerva utila si importanta pentru om. "e parcursul a mii de ani oamenii extrageau energia soarelui, pastrata n forma energiei legaturilor chimice, arznd biomasa n calitate de combustibil sau utiliznd-o n alimentatie, utiliznd energia zaharidelor si celulozei. "e parcursul ultimelor secole omenirea a nvatat sa obtina tipurile fosile de biomasa , n deosebi, n forma de carbune. !ombustibilii fosili prezinta rezultatul reactiei chimice foarte ncete de transformare polizaharidelor n compusi chimici asemanatoare fractiei ligninice. 2n rezultat compusul chimic al ca rbunelui asigura o surs de energie mai concentrata . Toate tipurile de combustibil fosil, utilizate de catre omenire $ carbune, petrol, gaze naturale $ reprezinta *prin sine+ biomasa straveche. Timp de milioane de ani pe "amnt resturile plantelor *vegetale+ se transform n combustibil. %esi combustibilul extras consta din aceleasi componente $ hidrogen si carbon - ca si biomasa 1proaspata 1, el nu poate fi atribuit la surse energetice renovabile, pentru ca formarea lui necesita o perioada ndelungata de timp. Utilizarea biomasei creste cu tempuri rapide. 2n unele state dezvoltate, biomasa este utilizata destul de intens, spre exemplu, Suedia, care si asigura 3'( din necesitatea n surse energetice primare. Suedia planifica pe viitor cresterea volumului biomasei utilizate concomitent cu nchiderea statiilor atomo- si termo-electrice, care utilizeaza combustibil fosil. 2n S-A, unde 4( din energie este obtinuta din biomasa , aproape de cantitatea obtinut la statiile atomo-electrice, astazi functioneaza instalatii cu capacitatea totala de 5666 78, unde se arde biomasa cu scopul obtinerii

energiei electrice. iomasa cu usurin poate asigura peste &6( din necesitaile energetice a tarii. Altfel spus, resursele funciare existente si infrastructura sectorului agrar permite nlocuirea completa a tuturor statiilor atomice, fara a influenta preturile la produsele alimentare. %e asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului poate micsora importul petrolului cu '6(. -tilizarea biomasei poate fi periculoasa pentru sanatate si mediu. Spre exemplu, la prepararea bucatelor n ncaperi putin aerisite se pot forma !9, .9x, formaldehide, particule solide, alte substante organice, concentratia carora poate ntrece nivelul recomandat de 9rganizatia 7ondiala a Sanatatii. 2n plus, utilizarea traditionala a biomasei *de obicei arderea lemnului+, favorizeaza deficitul n crestere a materiei lemnoase. Saracirea de resurse, de substante hranitoare, problemele legate de micsorarea suprafetelor padurilor si largirea pustiurilor. /a nceputul anilor :;6 aproape 3,< mlrd oameni si asigurau necesitatea n combustibil pe baza micsorarii rezervelor forestiere. #xista un potential enorm a biomasei, care poate fi inclus n circuit n cazul nbunatatirii utilizarii resurselor existente si cresterea productivitaii. ioenergetica poate fi modernizata datorit tehnologiilor moderne de transformare a biomasei initiale n purtatori de energie moderni si comozi *energie electrica , combustibili lichizi si gazosi, solid finisat+. Biomasa este partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura , inclusiv substantele vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si urbane. *%efinitie cuprinsa n =otarrea nr. 3;44 din &66' privind promovarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport+. iomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta . Aceasta include absolut toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii. iomasa este prima forma de energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului. #nergia nglobata n biomasa se elibereaza prin metode variate, care nsa , n cele din urma , reprezinta procesul chimic de ardere *transformare chimica n prezenta oxigenului molecular, proces prin excelenta exergonic+. ,orme de valorificare energetica a biomasei *biocarburanti+> ? Arderea directa cu generare de energie termica . ? Arderea prin piroliza , cu generare de singaz *!9 @ =&+. ? ,ermentarea, cu generare de biogaz *!=4+ sau bioetanol *!=<-!=&-9=+- n cazul fermentarii produsilor zaharatiA biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, n amestec cu benzina, poate fi utilizat n motoarele cu combustie interna . ? Transformarea chimica a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de esteri, de exemplu metil esteri *biodiesel+ si glicerol. 2n etapa urmatoare, biodieselul purificat se poate arde n motoarele diesel. ? %egradarea enzimatica a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel. !eluloza poate fi degradata enzimatic la monomerii sai, derivati glucidici, care pot fi ulterior fermentati la etanol. ,olosit att pentru obtinerea de curent electric, ct si a agentului termic pentru locuinte, energia extrasa din biomasa ridica , mai nou, probleme de etica ,ntruct n multe zone ale lumii e nevoie mai degraba de hrana , dect de combustibili. %esi folosirea biomasei n scopuri energetice este una dintre cerintele -niunii #uropene, exista voci care sustin ca folosirea acestei resurse necesita precizari si reconsiderari. 7otivele scepticilor sunt doua > poluarea si lipsa de hrana . !hinezii au anuntat deBa ca renunta la proiectul de a produce etanol pentru automobile din porumb, ntruct $ din cauza secetei $ anul acesta e nevoie de toata productia de cereale pentru hrana animalelor si a oamenilor. iomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, n care se nscriu> lemnul, pleava, uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele, din care se poate face etanol. /a fel ca si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa din biomasa provine din energia solara nmagazinata n plante, prin procesul de fotosinteza . "rincipala diferenta dintre cele dou forme de energie este urmatoarea> combustibilii fosili nu pot fi transformati n energie utilizabila dect dupa mii de ani, n timp ce energia biomasei este regenerabila , putnd fi folosita an de an.

Etanol si biogaz din deseuri Astazi, cercetarile se concentreaza pe conversia biomasei n alcool, care ar putea servi drept carburant pentru suplimentarea si chiar nlocuirea benzinei si a motorinei. Alte forme lichide de energie obtinute din biomasa ar fi uleiurile vegetale. 7etanolul produs prin distilarea lemnului si a deseurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport si industrie, la preturi care ar putea concura cu cele ale combustibililor obtinuti din bitum si din lichefierea carbonului. #tanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este ca utilizeaza resurse alimentare, cum sunt porumbul sau grul. %aca nsa etanolul s-ar obtine exclusiv din deseuri alimentare sau agricole, desi costurile sale de productie ar fi mai mari, efortul s-ar Bustifica pentru ca se recicleaza deseurile. /a alcooli se adauga si biogazul, respectiv forma gazoasa a biomasei. Acest gaz cu o putere calorica destul de slaba , continnd n principal metan, se obtine din materii organice, precum apele uzate sau balegarul. Biocarburantii din a doua generatie sunt indicati -tilizarea biocarburantilor din prima generatie ridica asadar probleme etice, cum ar fi concurenta ntre produsele alimentare si carburanti. iocarburantii din prima generatie sunt cei obtinuti si din diverse culturi precum gru, porumb, sfecl de zahar pentru filiera bioetanol si din rapita, floarea-soarelui, arahide, palmier de ulei pentru filiera biodiesel. iocarburantii din a doua generatie sunt constituiti din deseuri lemnoase, din reziduuri alimentare si industriale. 2n acest sens, oamenii de stiinta sustin ca utilizarea biocarburantilor din cea de-a doua generatie este cea mai indicata din punct de vedere ecologic. Tari precum Cermania, 7area ritanie si Statele -nite ale Americii au dezvoltat sistemul de biocarburanti din cea de-a doua generatie, dar costurile pentru constructia unor astfel de biorafinarii sunt foarte mari. "e de alt parte, acesti specialisti au sugerat ca rempaduririle si proteBarea habitatelor constituie o solutie mai buna de micsorare a emisiilor de gaze cu efect de sera . #i sustin ca padurile ar putea absorbi de noua ori mai mult !9& dect ar putea-o face utilizarea de biocarburanti n aceeasi arie. %impotriva , producerea de biocarburant ar duce la alte defrisri. Poluarea-o problema globala "oluarea ca problema globala este apanaBul secolului nostru, mai precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la ' la D miliarde de locuitori.Sunt multi sau putiniE #xercita oare numarul lor cu adevarat o Fpresiune demograficaF asupra mediului inconBurator E Gata intrebari ce-i framanta deBa pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii politici."roblema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost, de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit a fi la fel de important > degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand cu sanatatea.%aca la poluarea aerului imaginea simbol este oferita de arborii perforate de ploile acide ,la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fii considerata mareele negre care au efecte dezastruase asupra florei si faunei marine. .u incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale./a urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata "amantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.9ri, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, negliBenta sau din alte cauze.Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.%e cand omul a inceput sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa adaugam ca, in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt FdevorateF de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente ale duelului inegal dintre frunza verde si asfalt.

%e cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut Bumatate din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat de sute sau chiar mii de ori.%istrugerea padurilor, carora li se datoreaza in cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale vietii oamenilor - solul,aerul si apa - s-a soldat de-a lungul timpului cu efecte dezastruoase."adurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului, relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale. %espaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare civilizatii nu numai in nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale #uropei au impins dezgolirea muntilor si dealurilor pana la limite vecine cu calamitatea. Heimpadurirea e inca un cuvant prea nou si efectele ei prea mici pentru a rascumpara greseala multimilenara care a determinat disparitia a Bumatate din arborii planetei.%esigur, in aceasta privinta calculele sunt foarte precare.Hecurgem totusi la unele, care, indiferent cat de mare e aproximatia, ne spun cate ceva./a sfarsitul Gmperiului roman, "eninsula Gberica era acoperita cu paduri viguroase de la iscaIa pana la stramtoarea Cibraltar si ar fi avut o populatie aproape dubla fata de cea de azi, cand au ramas doar vreo cinci la suta din fostele paduri. Cauzele polurii atmosferice "oluanJii primari sunt acei poluanJi atmosferici emanaJi direct n atmosfer, de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf Ki oxizii de azot. !u toate c un mare numar de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferic, cele mai multe dintre ele conJin carbon, sulf Ki azot. !ombustia carbonului, a petrolului Ki a benzinei este rspunztoare pentru maBoritatea poluanJilor atmosferici. 7ai mult de ;6( din dioxidul de sulf, '6( din oxidul de azot, Ki intre <6 Ki 46( din materia poluant emanat n atmosfer de ctre S-A, sunt produse de combustibili fosili, centrale electrice, boilere industriale Ki furnale reziduale. Alte materiale poluante pot avea surs de emitere industria metalelor *fier, zinc, plumb, cupru+, rafinriile petrolifere, uzinele de ciment Ki cele n care se obJine acidul azotic Ki acidul sulfuric. Aceste chimicale interactioneaz ntre ele dar Ki cu razele ultraviolete din razele solare cu intensitJi periculoase. Smogul se formeaz n areale urbane, n acele locuri n care exist un mare numr de automobile,si poate cauza severe probleme medicale. !nd dioxidul de sulf Ki oxidul azotos se transform n acid sulfuric Ki acid azotic n atmosfer, aceste substanJe precipit sub form de ploaie, aKa numita ploaie acid. "loaia acid este o grav problem global pentru c foarte puJine specii sunt capabile s supravieJuiasc n asemenea condiJii. Petrolul-dusmanul mediului inconjurator "oluarea cu petrol a oceanelor a atins proportii critice si frecventa si scara manifestarilor a crescut rapid. Gn prezent hidrocarburile reprezinta intradevar principalii agenti poluanti ai marilor. ,iind rezistente la actiunea bacteriilor, persista timp indelungat in regiunile infectate, formand o pelicula superficiala *intrucat au densitatea mai mica decat a apei+ care impiedica difuzarea oxigenului in apa. Asimilatia clorofiliana si respiratia organismelor sunt impiedicate. !a urmare se ingreuneaza fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa )6( din oxigenul atmosferic. Aliment de baza al vietii marine, algele si planctonul inceteaza sa prolifereze. !ompusii fenolici si aromatici au actiune toxica asupra vietuitoarelor acvatice. =idrocarburile cancerigene *<-4 benzopiren+, concentrate in organismul animalelor acvatice comestibile, aBung in alimentatia omului. Asadar poluarea cu petrol da o lovitura puternica nu numai echilibrului marin, ci si sanatatii omului. Setea crescanda de petrol determina o larga toleranta fata de poluarea produsa de prelucrarea si consumul lui, ea nu va constitui in urmatoarele decenii un argument in favoarea limitarii consumului, iar eforturile nu vor stavili tendinta de crestere a poluarii. "oluarea determinata de extractiesi transport vizeaza in deosebi mediul marin. %eversarile in 7area .ordului, Colful 7exic, Colful "ersic, avariile cat si operatiile deintretinere completeaza cantitatea petrolului irosit annual in mare, calculat la peste 3& milioane tone.

Tancurile petroliere au intins hidrocarburi pe cea mai mare suprafata a oceanelor. #le au aparut ca mici nodule de petrol care au spalat plaBele internationale, mai ales zona debarcaderelor. %in loc in loc marile revarsari petroliere au devastat comunitatile de-a lungul tarmului. Acestea sunt tulburari de mediu provocate de activitatea umana si date fiind dimensiunile uriase ale tancurilor petroliere, este de mirare ca aceste hidrocarburi nu au fost identificate in cantitati si mai mari. Hiscurile legate de transporturile marine s-au redus mult comparativ cu situatia existenta cu cateva decenii in urma. Gn prezent, peste ;'( din petrolul exploatat pe glob se transporta cu aButorul tancurilor petroliere uriase unele avand peste <&6 m lungime si o capacitate de peste & milioane barili. #suarea acestor vase in timp de furtuna, din cauza defectiunii tehnice sau din cauza unor erori de pilotaB, genereaza cele mai grave accidente ecologice. %isponibilitatea petrolului, unul dintre cei mai importanti combustibili ai secolului &3 dar si principal sursa de poluare va incepe sa decada in urmatorii 36 ani.!rizele repetate ale acestiua fac presiuni din ce in ce mai dese si mai puternice asupra principalei piete care utilizeaza carburantii>cea a autovehiculelor.Gar guvernele din tarile puternic motorizate incearca sa impuna un program intens de producere a unor combustibili alternativi care sa reduca la maximum dependent de Laurul negru1.

Biodieselul-posibilul inlocuitor al petrolului -leiurile vegetale au fost primul combustibil, probat la sfrKitul secolului MGM n motorul cu compresor al lui Hudolf %iesel. %e atunci Ki pn la nceputul anilor :'6 ai secolului MM au fost ntreprinse numeroase ncercari de a nlocui parJial sau integral motorina cu ulei vegetal. 2n 3556, n Cermania a fost elaborat tehnologia de utilizare a uleiului bogat n acid iruc pentru a obJine esterul metilic, care ar putea fi ntrebuinJat de motoarele %iesel. 2n 3553, n 9lmule *Austria+ a fost dat in exploatare prima fabric din lume de producere a biocombustibilului ecologic pur. Hevista F#ur 9bserverF, din &66&, informeaz c de-a lungul ultimilor 36 ani, producerea biocombustibilului n lume a sporit de zece ori. %e exemplu, n Hepublica !eh au fost construite Ki date n exploatare && de fabrici care produc biodizelin. -n Kir de Jri din #uropa au fcut modificri n motoarele cu ardere intern, care permit utilizarea uleiului vegetal bogat n acid iruc n calitate de combustibil ce nu polueaz atmosfera. .umiJi biodiesel Ki bioethanol, biocombustibilii sunt produse extrase din plante Ki apoi prelucrate, ce pot fi amestecate cu motorin Ki benzin, rezultatul fiind un combustibil mai puJin poluant. /a noi ncepe n forJ producJia de biodiesel, dar se fac unele ncercri Ki pentru obJinerea bioethanolului.

e ce biodiesel? - iodieselul este un combustibil care poate fi rennoitA - iodieselul poate fi fcut din ulei vegetal folosit * ce provine de la prBelile din restaurante+. -,olosirea acestui tip de ulei ntr-un asemenea mod ar putea rezolva probleme legate de dispunerea lui. - iodieselul reduce riscurile de sntate asociate cu dieselul obJinut din petrol *motorin+. #misiile de biodiesel arat o scdere a nivelurilor de hidrocarburi aromatice policiclice hidrocarburi

aromatice policiclice nitrate care au fost identificate ca potenJiale componente cancerigene. 2n alte cuvinte, este mai sntosN - iodieselul poate aButa la crearea de noi BoburiA dar, Ki la pstrarea unui aer mai sntos pentru toJi *rezidenJi Ki turiKti de asemenea+ care se bucur de o vacanJ n =aOaiiN - utilizarea unor surse regenerabile de energieA - eliminarea emisiilor de sulf n atmosfer cu peste 5;(A - reducerea emisiilor de !9& cu aproape 56(, .9M, !9, Ki particule n suspensie n atmosferA - folosirea unor resurse locale *culturi de rapiJ+A - crearea unor noi locuri de muncP pentru cultivarea rapiJei Ki producJia metilesteruluiA - preJ stabil al carburantului la consumator*deconectarea de preJul petrolului+A - aer mai curat pentru locuitorii din zonele urbaneA - alinierea la normele europene, care prevd ca pn n &636 n fiecare Stat 7embru al -niunii #uropene biocombustibilii s reprezinte ',)'( din consumul de combustibili din sectorul transporturiA - un preJ mai mic pentru biocombustibil dect pentru combustibil convenJional, Ki implicit reducerea cheltuielilor din bugetul local pentru transportA - dezvoltarea infrastructurii unor zone rurale prin atragerea de investitori n zonele cu potenJial agricol pentru rapiJ. iodieselul este bun pentru mediul nconBurtor N iodieselul nu conJine sufuri Ki substanJe aromatice, iar folosit la un motor diesel se observ o reducere de hidrocarburi, monoxid de carbon *de aproximativ );,'(+ ntr-o manier particular. TotuKi, biodieselul are o balanJ energetic pozitiv. "entru a se produce un galon de biodieselul se cKtig <.&4 unitJi de energie.

!ateria prim pentru biodiesel 9 varietate de materie prim pot fi folosite pentru a produce biodiesel> grsimi animale si uleiuri vegetale *comestibile sau necomestibile+. 3. -leiuri vegetale pure din rapiJ, floarea soarelui, soia, palmier. &. -leiuri vegetale folosite ca uleiuri obJinute din prBeli. <. Crsimi animale ca seu, untur Ki ulei de peKte. iodieselul este probabil combustibilul cu cele mai mari sanse de a fii introdus pe cara larga in viitorul apropiat si asta mai ales in batranul continent unde !omisia #uropeana a stabilitI dQBR un plan riguros de producere a sa. iodieselul se extrage din seminJele de rapitA pe plan european se obJin n mod obiKnuit circa < tone de smnJ de rapiJ la hectar, din care se poate extrage o ton de ulei crud de rapiJ.

0Acest ulei crud poate fi folosit direct n motoare, pn la 366( n perioada de var, ca un adaos de 46( toamna, Ki iarna ntr-o concentraJie mai micL, explic profesorul Gosif Tripsa. %ar, pe lng acest ulei, din rapiJ se mai obJine, prin procedeul de esterificare, Ki ceea ce este cunoscut sub denumirea de biodiesel. 0Tot un ulei vegetal, ce se amestec la orice temperatur cu carburantul obiKnuit. 2ns aceste produse obJinute prin esterificare sunt mai scumpe Ki necesit condiJii specialeL, afirm Gosif Tripsa. -tilizarea combustibililor proveniJi din uleiuri vegetale este posibil n principal n urmtoarele variante> ulei vegetal pur, ulei vegetal n amestec cu motorina, metilester provenit prin esterificarea uleiului vegetal, amestec de metilester cu motorin, etc. iodieselul se obtine printr-o reactive chimica dintre un alcool si grasimi animale sau uleiuri vegetale in prezenta unui catalizator. iodieselul obJinut pe baz de uleiuri vegetale este un combustibil curat, biodegradabil Ki rennoibil, iar tehnologia de obJinere a acestuia este una curatA el nu este un produs petrolifer, dar poate fi amestecat n orice proporJie cu motorina pentru a avea un amestec combustibil ce se utilizeaz drept combustibil pentru motoarele cu ardere intern. "ractic, orice autovehicul l poate utiliza fr nici o modificare. 2n comparaJie cu motorina tradiJional, preJul este redus, iar noxele toxice produse sunt mult mai puJine. #ste de aproximativ 36 ori mai puJin toxic dect sarea de buctrie. .u conJine sulf, permiJnd folosirea de catalizatori. .u este afectat consumul de combustibil sau turaJia motorului. iodieselul poate fi utilizat fr nici oproblem att vara, ct Ki iarna. #ste mai puJin inflamabil $ avantaBe de stocare Ki transport, punctul de aprindere a biodieselul fiind de 3'6S!, faJ de )6S! motorina diesel. .u sunt necesare nici schimbri n sistemul de distribuJie *pompe, bazine, locaJii,etc+. "entru obJinerea biocombustibilului se foloseKte mai des uleiul vegetal de rapiJ. !onform standardelor europene, din categoria uleiurilor bogate n acid iruc fac parte cele de rapiJ alimentar Ki rapit slbatic, la care conJinutul acidului iruc n ulei constituie &'-<6(. #xist Ki soiuri de rapiJ alimentar Ki slbatic cu un conJinut redus de acid iruc, care se utilizeaz numai pentru obJinerea uleiului alimentar. 9 alt metod de obJinere a biodieselui este prin folosirea oricrui tip de ulei vegetal att prospt, ct Ki recuperat dup ce a fost folosit pentru gtit, n reacJie cu metanol n prezenJa sodei caustice. "roporJiile sunt de aproximativ 56( ulei Ki 36( metanol, iar soda n Bur de cteva zeci de grame la 3 litru de amestec. "erfect ecologic, cu grad minim de poluare, motorul nu mai face depuneri carbogazoase. %eKi motorul diesel a fost conceput s funcJioneze cu ulei, a fost adaptat pentru motorin din cauza vscozitJii mari a acestuia. Acest lucru se remediaz acum prin aplicarea esterizrii lui cu alcool metilic, procedeu care i aduce vscozitatea la cea a motorinei. -n plus pentru nlocuirea motorinei cu uleiul este proteBarea sistemului de inBecJie datorit unei ungeri mai bune. Acest tip de biodiesel pe langa faptul ca este util, are si un nivel scazut al emisiilor ceea ce il indica drept combustibil ideal in zonele intens poluate , in rezervatii naturale si in zonele marine.%e asemenea, prin utilizarea acestui tip de biodiesel se reduce cu 56(riscul de cancer , o problema maBora cu care se confrunta azi populatia planetei. iodieselul este singurul combustibil caruia G s-a facut o evaluare complete a emisiilor rezultate in urma arderii.!omparandu-se cu emisiile combustibililor clasici s-a observant ca maBoritatea noxelor eliminate pe teava de esapament a autovehiculelor scad in mod apreciabil.

,iind biodegradabil, biocombustibilul se va degrada rapid n resturi organice naturale reducnd aproape toate formele de poluare a aerului. Gn fiecare an, plantele din care se extrag uleiuri pentru realizarea biodieselului preiau !9& din atmosfer pentru a se dezvolta. -leiul folosit pentru biodiesel se arde n motor, iar materialele rmase din plante se descompun. Astfel, carbonul din combustibil Ki din materialul plantei este restituit n atmosfer sub form de !9&. Acest ciclu al carbonului *atmosfer - materialul plantei - atmosfer+ nu duce la acumularea de !9& n atmosfer. %e aceea biocombustibilul nu contribuie la schimbrile climaterice globale. iodieselul se obtine din uleiul semitelor de soia,rapita, floarea soarelui, palmier, etc.A pe plan european se obtin n mod obisnuit circa <,'-' tone de boabe soia la hectar, din care se poate extrage o tona de ulei de soia. Acest ulei crud poate fi folosit direct n motoare, pna la 366( n perioada de vara, ca un adaos de 46( cu motorina toamna, si iarna ntr-o concentratie mai mica de &( max '( neaditivat. n cazul utilizarii aditivilor corespunzatori procentul creste pna la &6(. 9data cu aceste cerinte, interesul marilor companii pentru piata romneasca a crescut brusc. !u o productie agricola importanta, Homnia beneficiaza de toate atuurile necesare sustinerii unui astfel de sector. Aproape toate sursele energetice ce guverneaza diversele sisteme existente pe Terra *sistemul climatic, ecosistemul, sistemul hidrologic, etc.+ si au originea n soare.

%in aceasta cauza, pentru a nu se mai folosi combustibil fosili, sursa energetica in curs de epuizare si care contribuie la acumularea de dioxid de carbon in atmosfera, s-a recurs la utilizarea biomasei ca sursa de energie. Gn figura 3 sunt redate principalele surse de biomasa si procedeele prin care se valorifica acestea pentru obtinerea de biocombustibili. Etapele cunoscute in prezent, indiferent de sistemul adoptat, in productia de biocarburanti presupune n mod obligatoriu parcurgerea mai multor etape> etapa G> productia agricola *fertilizat, pregatirea patului germinativ, semanat, tratamente fitosanitare, recoltat, transport, depozitat+A etapa GG> extragerea uleiuluiA etapa GGG> degumarea uleiuluiA etapa GT> filtrarea uleiuluiA etapa T> esterizareaA etapa TG> depozitarea uleiuluiUesterului

-leiurile vegetale sunt amestecuri naturale complexe decompuKi din clasa lipidelor. Alturi de trigliceride, care sunt maBoritatea *5),'-55( din total masK+ mai apar mici cantitati de lipide compuse, n special, din fosfogliceride, cerebrozide si de substanJe rezultate prin hidroliza lipidelor simple sau compuse *acizi grasi, alcooli superiori, steroli, carotenoide si vitamine liposolubile+. "roducerea si utilizarea biodieselului din uleiuri vegetale se face n cadrul unui sistem complex, integrat cu interconexiuni puternice ntre toate nivelele sistemului. 2n cadrul acestui sistem se remarca, pe lnga nivele principale, cele secundare, de utilizare a subproduselor *turtele si glicerina+, care au la rndul lor o nsemnata pondere n stabilirea eficientei economice. Se remarca totodata ca plantele oleaginoase sunt si plante melifere. Avnd n vedere conditiile de clima, potential agricol si socio-economice ale tarii noastre, uleiul de rapita si derivatii sai sunt printre cei mai pretabili biocombustibili alaturi de uleiul de floarea-soarelui si soia. Studiile efectuate n zona Transilvaniei au aratat ca este posibila producerea eficienta de biocombustibili pe baza de ulei de rapita att la nivel de unitate agricola de productie, ct si pe scara comercial. Biodieselul in forma sa clasica este un amestec de esteri metilici ai uleiurilor vegetale, care se obJine printr-o serie de reacJii de tranesterificare. Gn general esterii acizilor graKi se pot obJine prin tehnologii de derivatizare chimic *esterificarea direct a acizilor graKi rezultaJi ca subproduse la fabricarea spunurilor sau rafinarea uleiurilor vegetale brute+ sau prin semisintez *prin alcooliza trigliceridelor naturale prezente n uleiuri vegetale Ki grsimi animale+. 2n cazul utilizrii tehnologiilor de semisintez, esterii acizilor graKi se pot obJine printr-un proces necostisitor Ki eficient din gliceride cu conJinut mare de acizi graKi. Sinteza acestora implic reacJia de trans-esterificare a trigliceridelor conJinute n surse de origine animal sau vegetal cu alcooli !3-!4, obJinndu-se alchilesteri !3-!4 Ki glicerin brut ca subprodus. HeacJiile de alcooliza *metanoliza+ a trigliceridelor pentru producerea de biodiesel sunt prezentate mai Bos> %upa tranesterificare alchil esterii se separa de glicerina si celelalte componente rezultate din reactiile secundare si se stocheaza in vederea prepararii biodieselului. iodieselul, in acceptiunea clasica, este un amestec de motorina si alchilesteri de acizi grasi. %upa proportia de ametecare *in volume+ avem mai multe sortimente de biodiesel> 36 *cu 36( alchilesteri+, &6 36 *cu &6( alchilesteri+ si <6 *cu &6( alchilesteri+. %in studii recente s-a aBuns la concluzia ca proportia nmaxima de amestecare pentru biodieselul provenind din rapita, soia si floarea soarelul, ca si din ulei vegetal recuperat, este de maxim <6( *vol+, peste aceasta concentratie aparand reactii secundare in timpul combustiei care afecteaza cifra cetanica.

S-a constatat ca biodieselul, in variantele sale 36, &6 si <6, necesita pentru obtinerea sa, in etapa tehnologica de transesterificare, un consum energetic si de materii prime ridicat ceea ce mareste costurile. %in aceasta cauza s-a trecut la utilizarea directa a uleiurilor vegetale crude drept combustibil in motoarele diesel. Gn acest sens a fost emisa %irectiva #uropeana &66<U<6U!# din 6;.6<.&66< privind promovarea utilizarii biocarburantilor sau a altor tipuri de energie in surse regenerabile care ofera posibilitatea substituirii combustibililor fosili in transport si agricultura. !onform articoluluii &.& al %irectivei #uropene pot fi considerati ca biocarburanti urmatoarele produse> bioetanolul, biodieselul, biogazul, biometanolul, biometileterul, bio-#T # *etil-tertio-butil-eter+, bio7T # metil-tertio-butil-eter+, bicarburanti sintetici, biohidrigenul si, mai ales, uleiul vegetel pur cel mai ieftin dintre tori cei enumerati. !onform aceluiasi articol din %irectiva, V uleiul vegetal pur este definit ca find uleiul produs din seminte oleaginoase, prin presare, extractie sau proceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic, find compatibil cu tipul de motor in care este folosit si corepunde cerintelor de emisii in mediul inconBurator W. Gn prezent se utilizeaza pe scara larga uleiul de camelina drept Xerosen, in amestec '6( cu derivatul petrolier. Gn consecinta, din considerentele economice enumerate mai sus s-a trecut la utilizarea uleiului vegetal pur drept combustibil entru motoarele diesel. Hezultatele n-au fost din cele mai bune din cauza ca, in urma probelor de anduranta, motoarele la care s-a folsit, drept cmbustibil, uleiul vegetal crud au prezentat acumulari de depuneri *calamina+ pe componentele lor, o sacadere vizibila a randamentelor trmodinamice si chiar avarii. Procedee de purificare S-a aBuns la concluzia ca uleiul vegetal crud nu poate fi folosit ca atare nici in alimentatie si nici drept combustibil si din aceasta cauza trebuie purificat. Aceasta se poate realiza in mai multe feluri> 3. Sedimentarea> - este modul cel mai simplu si ieftin de purificare a uleiului folosind depunerea impuritatilor datorita gravitatiei A - se recomanda numai pentru instalatiile de mica capacitate $ 3 t seminteUzi si de &66-<66 l uleiUzi A - dezavantaBul consta in pierderea unei mari cantitati de ulei in sediment. &. ,iltrarea, ultrafiltrarea si centrifugarea > - Aceste metode se pot folosi direct sau dupa sedimentareA - !entrifugarea se poate aplica si sedimentului pentru recuperarea uleiului inglobat in acestaA - ,iltrarea se poate face prin masa filtranta clasica *celulozica, carbune filtrant, etc.+ - -ltrafiltrarea prin membrane speciale *site moleculare, membrane bioactive, etc.+ Ambele metode, centrifugarea si filtrarea, sunt bune pentru extragerea unei cantitati mai mari unei cantitati de ulei purificatA -n alt procedeu utilizat in purificarea uleiurilor vegetale este acela al extractiei cu abur sub presiune cunoscut sub forma de sudatieA %ezavantaBul acestor metode consta intr-un consum mai mare de energie materiale consumabile si deci costuri mai mari.

"#antaje TotuKi uleiul vegetal crud are foarte multe avantaBe i, din aceasta cauza, producJia lui a crescut foarte mult in ultimii ani pe plan mondial. -nele avantaBe deriva din utilizarea lui directa drept biocombustibil si acestea sunt > - -leiul vegetal crud este neutru din punct de vedere al poluarii atmosferei cu oxizi de azot, de sulf si de carbonA - #ste un produs realizat printr-o tehnologie bine pusa la punct, verificata si bine cunoscuta specialistilorA - Gn prezent, in maBoritatea zonelor agricole de pe glob, sunt disponibile toate tehnologiile si utilaBele necesare indiferent de plantele oleaginoase cultivate A - -leiul vegetal crud nu este inflamabil si poate fi stocat in bidoane si rezervoare, in subteran si pe sol, oriunde fara restrictiiA - Gn cazul unor scurgeri nu polueaza solul sau apele de suprafata si freatice find biodegradabil A - "oate fi depozitat mai mult de un an la temperaturi constante itre 36 si <6 o! fara a se degrada calitativA - "oate inlocui in orice proportie *pana la 366(+ si in orice perioada motorina folosita la lucrarile agricoleA - -leiul crud vegetal are eficienta termoenergetica si deci economica si poate fi folosit cu succes si la in vehicolele existente cu motoare dieselA - Gn autovehicolele cu motoare diesel moderne poate atinge <)( din eficienta in timp ce in motoarele pe benzina doar &4( eficientaA - -leiul crud vegetal se poate produce pe plan local, in orice zona agricola, cu investitii mici, fara a vea nevoie de muncitori specializati sau cu inalta calificareA - Avand un continut scazut de sulf si azot si o inflamabilitate scazuita, prezintao mare siguranta in exploatatreA - %eoarece uleiul crud vegetal este rezultatul unui proces de biosinteza *fotosinteza+ se reduce productia de gaze cu efect de sera, respectiv !9&. "entru a se elimina inconvenientul rezultat din utilizarea uleiului vegetal crud drept combustibil s-a procedat la eliminarea, prin diverse procedee a unora din componentele uleiurilor vegetale care, prin acumulare, reduc performantele termodinamice ala mooarelor si anume gumele. $mpactul productiei de biocumbustibil asupra mediului #voluJia suprafeJelor cultivate *fig.'+ rapiJ denot un interes crescut al fermierilor romni pentru aceast cultur. %eKi riscul compromiterii culturii n iernile fr zpad Ki cu geruri puternice *cum s-a ntmplat Ki ianuarie &66D+ este foarte mare, cererea din ce n ce mai crescut a determinat creKterea suprafeJelor cultivate cu rapiJ n Homnia. #ste de aKteptat ca suprafeJele cultivate cu rapiJ s se extind Ki mai mult n viitor Ki din aceast perspectiv este necesar o evaluarea corespunztoare a impactului produs de aceast extindere asupra mediului n general Ki asupra solului, n special. Gn afara de dezechilibrarea pieJelor tradiJionale ale produselor agricole Ki a derivatelor lor, unul dintre efectele negative cele mai pregante este asupra solului datorit> "osibilele practici de monocultur rezultate din cultivarea plantelor energetice, periculoase pentru viitorul utilizrii terenului agricol *mai ales sub aspectul epuizrii solului si al protecJiei plantelor+A

"oluarea rezultat din utilizarea n exces a fertilizanJilor Ki pesticidelor pentru o cultur non-alimentar, n care nu se aplic restricJiile de randament agricol Ki de contaminare impuse culturilor alimentareA #xcesul de coUsub-produse care ar putea genera probleme de poluare a solului.

/a nivel natioanal producerea de biocombustibil ofera o sansa deosebita tarii noastre pentru dezvoltarea durabila in cadrul apartenentei la -#. Astfel dezvoltarea la scara nationala a culturilor energetice, dincolo de inconvenientele mai sus mentionate ofera o sansa dezvoltarii rurale prin valorificarea celor <,' milioane hecatare de ternuri agricole ramase necultivate si 46( din populatia rurala ramasi necontriburori la "G -ul Homaniei. %alorificarea biodieselului "roducerea si utilizarea biodieselului din uleiuri vegetale se face n cadrul unui sistem complex, integrat cu interconexiuni puternice ntre toate nivelele sistemului. 2n cadrul acestui sistem se remarca, pe lnga nivele principale, cele secundare, de utilizare a subproduselor *turtele si glicerina+, care au la rndul lor o nsemnata pondere n stabilirea eficientei economice. Se remarca totodata ca plantele oleaginoase sunt si plante melifere Avnd n vedere conditiile de clima, potential agricol si socio-economice ale tarii noastre, uleiul de rapita si derivatii sai sunt printre cei mai pretabili biocombustibili alaturi de uleiul de floarea-soarelui si soia. Studiile efectuate n zona Transilvaniei au aratat ca este posibila producerea eficienta de biocombustibili pe baza de ulei de rapita att la nivel de unitate agricola de productie, ct si pe scara comerciala. Un nou combustibil diesel de calitate !ompaniile -9" //! si #ni S.p.A, au dezvoltat un nou proces tehnologic pentru a produce combustibil diesel de calitate ridicata. "rocesul utilizeaza o varietate de uleiuri vegetale pentru a produce un combustibil diesel cu cifra cetanica ridicata, cu continut redus de sulf si de hidrocarburi aromatice. -leiurile potentiale includ pe cele de soia, palmier, Batropha si rapita. "rocesul se bazeaza pe hidrogenare, pentru a ndeparta moleculele de trigliceride din uleiul vegetal. Se obtine un produs parafinic pur, numit diesel verde. !a subproduse se obtin> propan, apa si dioxid de carbon. 2n timpul hidrogenarii, oxigenul este ndepartat prin decarboxilare si hidrodeoxigenare. %upa hidrogenare, exista un separator care separa produsele reactiei, iar produsele lichide sunt trimise la o coloana de distilare fractionata. 2n coloana se obtine propan, combustibil diesel si produse nafta. "rin controlarea procesului, cantitatea de combustibil diesel ce se obtine poate fi ntre ;;-;5(. "unctul de tulburare este de -36o!. !ombustibilul are o cifra cetanica de ;6 si nu contine sulf si hidrocarburi aromatice. "rodusul este similar cu combustibilul diesel obtinut prin procesul ,ischer-Tropsch. .oul combustibil poate fi utilizat pentru aditivarea combustibilului diesel de calitate slaba pentru ca acesta sa atinga specificatiile #-. %upa ce fabricarea combustibilului ntr-o instalatie pilot a dat rezultate bune, compania #ni si-a propus sa construiasca prima unitate comerciala la una din rafinariile ei din #uropa. Acest fel de combustibil deschide calea aplicarii unui nou concept moden in bioenergetica industriala si anume T/ sau iomass to /iYuid. Acest concept nou a deschide perspective combustibililor de generatia a &-a care poate valorifica superior biomasa care, in prezent este combustionata direct in focare sau tratata ca reziduu

ecologic. A doua generatie de biocarburanti folosesc biomase ligno-celulozice *lemn, reziduuri forestiere si agricole, deseuri de biomasa, etc.+. Gn prezent sunt cunoscute doua metode de producere a biomasei ligno-celulozice. "rima are ca scop producerea etanol utilizand reactoare biochimice. A doua metoda consta in transformarea biomasei dupa gazeificarea in combustibilul lichid folosind metoda ,ischer-Tropsch. iomasa fibroasa si lemnoasa contine celuloza, hemiceluloza si lignina. "rincipala provocare pentru implementarea metodei biochimice este sa dezvolte metode eficiente de separare adecvata a acestor trei componente si micro-organismele sa transforme hemiceluloza in etanol cu un randament bun. Gngineria genetica poate permite producerea biomasei cu mai putina lignina siUsau cu celuloza, hemiceluloza si structuri tip lignina care sunt usor de transformat prin reactii biochimice. 7etoda termochimica cunoscuta sub numele de T/ *biomass to liYuid+ produce motorina foarte pura. "rincipala provocare pentru aceasta metoda este sa minimizeze pierderile de energie si sa maximizeze randamentul de producere a combustibilului. Studiile efectuate in domeniu estimeaza o productie de combustibil crescuta de & sau < ori prin metoda T/ in comparatie cu metoda care utilizeaza culturile agricole. "remiera mondiala in sporturile cu motor> la etapa din &66; a cursei de &4 de ore de la /e 7ans, ce a avut loc in intervalul 34-3' iunie, cele trei prototipuri Audi H36 T%G prezentate la start de Audi Sport Team au concurat pentru prima data folosind biocombustibil de ultima generatie produs din deseuri biologice si care reduc emisiile de !9& cu aproximativ 56 la suta fata de un combustibil diesel traditional. !ombustibilul a fost furnizat de Shell, partenerul de dezvoltare al celor de la Audi. Acesta este un combustibil sintetic foarte puternic si eficient, fabricat din gaz natural prin intermediul unui proces denumit 0transformarea gazului in lichide1 *CT/+. !ombustibili continand acest tip de componente sunt deBa disponibili la statii de alimentare. "entru cea de-a treia aparitie a modelului Audi H36 T%G la /e 7ans, o cantitate mica de biocombustibil de ultima generatie a fost amestecata in premiera cu aceste componente CT/ care si-au dovedit deBa eficienta. iocombustibilul T/ *biomasa transformata in lichid+, asa cum este denumit in mod oficial, este extras din deseuri biologice care nu sunt adecvate ca substante nutritive, ca de exemplu din reziduuri provenite din lemn. "rin utilizarea T/ se estimeaza o reducere a emisiilor de !9& cu aproape 56 la suta fata de un combustibil diesel traditional. %esi sunt fabricati din diferite materii prime, cei doi combustibili alternativi CT/ si T/ nu contin practic sulf si nu prezinta miros. Acestia combina calitatea si arderea eficienta cu generarea unei cantitati reduse de emisii. 7otorul T3& T%G, cunoscut pentru eficienta sa, cu care este dotat Audi H36 T%G a fost deBa testat cu succes cu noul tip de combustibil pe standul dinamometric si la drum. Audi a castigat si in acest an cursa de la le 7ans, prototipul cu numarul de concurs &, pilotat de Tom Zristensen, Hinaldo !apello si Allan 7c.ish fiind cel care a trecut primul linia de sosire a editiei &66;. Gntr-un articol publicat de The Sun, %orette !orbeI, deputat european olandez afirma ca 0preturile biocombustibililor sunt mai mici decat ale carbrantilor clasici1. "e masura ce ingineria va evolua spre noi tehnologii, motorina de azi, care are un cost scazut, ar putea fi inlocuita cu biocombustibil obtinut din Batropha, o planta din care se extrage un ulei vegetal ieftin si care poate fi cultivata pe terenuri slab productive. Aceste tehnologii noi vor avea de luptat totusi cu tehnologia T/ *lichefierea biomasei+, care poate produce motorina si benzina sintetica. "ractic, toate aceste inovatii trebuie sa fie testate mai intai din punctul de vedere al reducerii costului de productie.

Asadar, guvernele mai deschise si care privesc in perspectiva trebuie totusi sa evite politicile care se bazeaza prea mult pe tehnologiile actuale si sa investeasca in ziua de maine. Utilizarea biodieselului in lume /ufthansa va deveni una din primele mari companii aeriene din lume ce combina Xerosenul traditional cu noii biocombustibili ecologici, la nivelul intregii sale flote comerciale, pentru a-si reduce costurile.!ompania aeriana va incepe sa foloseasca combinatii de combustibil, in urmatorii doi ani, a declarat, 8olfgang 7aIrhuber, directorul general al /ufthansa, citat de agentia Heuters. !ercetatorii sustin ca avioanele sunt responsabile pentru &-4( din emisiile globale de dioxid de carbon, in clipa de fata, insa aceste procente s-ar putea transforma in 3'-&6( din maximul permis, pana in &6'6, in ritmul actual. !ompania aeriana Z/7 a inceput sa testeze noii combustibili inca de anul trecut, in premiera mondiala, iar din &633 si-a propus sa-G foloseasca in mod regulat, pentru a polua si a cheltui mai putin. -tilizarea semnificativa in aviatie a combustibililor alternativi, inclusiv a biocombustibililor, se va face, cel mai probabil, incepand din anul &6&6, in contextul unor investitii necesare de ordinul sutelor de miliardelor de euro. #xpertii din sectorul aviatic au apreciat, in cadrul !onferintei 7ondiale privind Schimbarile !limatice *!9"3'+ de la !openhaga, ca schema de comercializare a emisiilor - #--#TS - reprezinta o masura suplimentara de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, avind in vedere ca emisiile din sectorul aviatic au o contributie semnificativa in emisiile totale de gaze cu efect de sera *C#S+ la nivel global.

#xpertii cred ca au la indemina un instrument si un cadru stimulativ pentru companiile din domeniul aviatic, chiar daca #--#TS naste provocari legate de faptul ca o schema ce vizeaza spatiul -niunii #uropene se adreseaza companiilor a caror activitate nu se limiteaza la acest spatiu. F7anagementul combustibilului reprezinta una dintre preocuparile cheie ale companiei nationale romane, prin care aceasta incearca sa raspunda cerintelor privind gestionarea emisiilor de carbon, in conformitate cu Schema -# de !omercializare a #misiilor *#--#TS+F, spun reprezentantii Tarom, companie ce a organizat la !openhaga conferinta FTarom - gandind verde pentru a pastra cerul albastruF, in colaborare cu 7inisterul 7ediului.

Sectorul aviatic este unul in care economia poate sustine ecologia intrucit, pe de o parte, combustibilul reprezinta principalul factor de cost in aviatie, iar pe de alta parte, o tona in minus de combustibil consumat conduce la o reducere a emisiilor de dioxid de carbon echivalente cu <,' tone. Solutiile puse deBa in practica includ nu doar modificari de natura tehnologica, ci si un management integrat al TAH97 realizat impreuna cu Administratia Homana a Serviciilor de Trafic Aerian *H97ATSA+ si cu Autoritatea Aeronautica !ivila Homana *AA!H+. 9 reducere a distantelor pe traseele de deplasare, concretizata intr-o reducere a duratei unui zbor cu &5 de minute, poate conduce intr-un singur an la economii de peste &' de milioane de Xg de combustibil si la diminuarea cu peste ;3 de milioane de Xilograme a emisiilor de dioxid de carbon. -rmarirea ciclului de viata al aeronavelor si valorificarea ecologica a componentelor acestora reprezinta un alt element important in eficientizarea transportului aviatic, iar o ardere adecvata a combustibilului in deplasarea aeronavelor a condus deBa la performante remarcabile in limitarea emisiilor, concretizate intr-un consum sub )' de grame !9&UpasagerUXilometru. %e asemenea, reprezentantii 9rganizatiei Aeronautice !ivile Gnternationale *G!A9+ au insistat pe nevoia unei abordari comprehensive referitoare la emisii. 9 reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, importanta in contextul luptei pentru prevenirea incalzirii globale, poate fi debalansata de o crestere a emisiilor de compusi cu sulf, dar si de o crestere a zgomotului ambiental, ambele cu un impact negativ asupra mediului. /a eveniment au luat parte, din partea Homaniei, delegatia de experti ai 7inisterului 7ediului, condusa de Gozefina /ipan, consilier personal al ministrului 7ediului si de ,lorentina 7anea, punct focal national al Homaniei la !onventia !adru a .atiunilor -nite privind prevenirea schimbarilor climatice *-.,!!!+.

Concluzii "ana acum am vorbit despre utilizarea biodieselului in societatea de azi, despre impactul pe care l-a avut si despre avantaBele sale.Tinand cont de faptul ca biodieselul este un combustibil curat,regenerabil,obtinut din compusi organic, acesta reprezinta solutia cea mai buna pentru inlocuitea petrolului.

B$B&$'()"*$E

Bataga, N., Burnete, N., s.a., Combustibili, lubrifianti si materiale speciale pentru automobile, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2003, !BN "#3-$3"#-3#-%. &'eorg'e . Manea ( )esursele marilor si oceanelor *Editura +olitica, 'ttp-..ro./i0ipedia.org./i0i.Biodiesel 'ttp-..multilingual.bionets1st.com.images.docs.""223"3%2 333%%022"2.pdf

'ttp-..users.utcluj.ro.4ibarabas.idei30"$.pdf.30"$5200$.p df