Sunteți pe pagina 1din 96

Subiectele pt examenul la disciplina DPI 1. Notiunea, particularitatile si istoricul DPI.

DPI- un ansamblu de NJ ce reglementeaza R privind crearea si valorificarea rezultatelor muncii intelectuale si a altor obiecte impuse conventional in obiectul acesteia. Particularitatile DPI: 1.PI au ca obiect reglementarea b-lor incorporale, ele fiind rezultate ale activitatii intelectuale. Aceasta se confirma in art.5 !" al # cu privind $A si a $%& '$A nu depinde de $ de proprietate asupra obiectului material, in c(e si-a gasit e)presia opera respectiva. Procurarea unui asemenea obiect nu confera proprietarului acestuia nici unul din $-le acordate autorului de prezenta #*. +.specifice sunt si modurile de dobindire, precum si ,J ce stau la baza aparitiei $-lor s-ve asupra obiectelor concrete ale proprietatii intelectuale e).dobindirea $Proprietate in general- uzucapiune, ocupatiunea. $A patrimoniale sunt prote-ate pe o anumita perioada de timp, iar cele morale nu se sting in genere". /.$PI, spre deosebire de cele din cadrul $PI din $%omun, sunt limitate in timp, durata protectiei carora depinzind in fond de obiectul concret al acestora e). marca- se prote-eaza pe un termen de 10 ani din momentul inregistrarii ei si cu posibilitatea prelungirii termenului ei de protectie. invetiile- +0ani. operele- in $A pe toata viata120ani dupa decesul autorului". !.sunt limitate in spatiu- teritoriul 3t-lui c(e a recunoscut $Proprietate. 5.o alta particularitate consta in posibilitatea de a folosi obiectele $-lor s-ve de c(e persoanele terte fara acordul titularului si fara a oferi careva remunerare acestor titulari. Istoricul DPI. Insasi conceptul de PI vine din #,r din sec 45III, unde se baza pe teoria $natural c(e afirma ca& $A unui rezultat creative e(e un $ natural si inalienabil ce reiese din insasi natura activitatii creative si 67 independent de recunoasterea lui de c(e 3t. 1.6poca Antica- totusi grecilor le apartine I # privind protectia creatiilor noi. Astfel, in sec 5I i.e.n se prote-au noile feluri de mincare. Astfel, daca un bucatar inventa un fel de mincare e)ceptionala, acesta devenea privilegiu lui si nimeni altcineva nu putea folosi aceleasi bucate decit dupa 1 an de la inventia felului respective. +.6vul 8ediu- 9ettenburg inventeaza tiparul cu litere mobile. Astfel incit acest an e(e considerat de c(e doctrina a.n. $A- $PI. Prima # a $A120:, adoptata in Anglia '3tatutul reginei Angliei*. # atribuia un $ la copie al autorului asupra cartii sale pe o perioada de +1 ani, iar ulterior +; ani. #a nivel International %onvetia baza este %onventia de la <erna, pt protectia operelor literare si artistice din 1;;=. in domeniul reglementarii asupra inventiilor I AN e(e adoptat 1;+/ c(e se intitula '3tatutul de monopol de e)ploatare pe un termen>*. I AI-l in acest domeniu 1;;/ '%onventia de la Paris pt protectia produselor industriale*. ? alta %onventie 1:=2 3tol@Aolm '%onventia privind instituirea ?8PI*. Pt combaterea pirateriei I-le au fost infiintate ?I% prin acordul de la 88ara@es 1::! si AAne)a nr.1na Acordului de infiintare 'Acordul BRIPC3CC privind aspectele $PI legate de comert. 2. SDPI. Locul DPI in SD al RM. 6lemtele constitutive ale PI& a.$A si $%. b.$P industriale. $PI nu e(e o ramura de $ si nici o subramura de $, ci o institutie comple)a nu numai prin inglobarea in sine a celor + institutii, precum sunt $A si $P industriale, c(e, la rindul lor sunt si ele comple)e. 6le sunt inglobate, desi conventional, in mod utilitar, in institutia -uridical comple) ace se numeste $PI. Au comun urmatoarele aspecte c(e ne permit sa le inglobam in $PI& au un izvor comun de aparitie a obiectelor- munca creative. -oaca un rol primordial in dezvoltarea stiintei si teAnicii, in dezvoltarea culturii generale a umanitatii. $e aici rezulta si limitarea in timp a $-lor s-ve, dupa e)pirarea termenelor c(a obiectele devin omnis communes. %it priveste sistema institutiilor -uridice ale $PI, ea situeaza aceste institutii in mod succesiv, fapt c(e asigura o cale m. rationala 1

de percepere a elementelor constitutive. Rationalismul consta in aceea ca $A contine notiuni generale, c(e se folosesc si in $P industriale, precum sunt '$ s-v de autorCC adica$ de a se numi autor al unui rezultat al activitatii intelectuale, $ la nume, $-ri s-ve personale nepatrimoniale, $-ri s-ve patrimoniale, $ de a valorifica rezultatul activitatii intelectuale, s.a. Acesta e(e factorul obiectiv, gratie c(a $A, ca element constitutiv al $PI, e(e situate pe prim plan. ,actorul subiectiv, conditionat de cel obiectiv, e(e situarea pe prim plan a $A, datorita carui fapt se asigura o cale mai rationala de studiere si percepere a materiei $PI in intregime. $PI este parte din $%ivil. 3. Izvoarele DPI. %riteriile clasificarii I$PI sunt& a"apartenenta la elemental constitutive al acestui $, adica se refera la $A( $pi( dupa caz la ambele in acelasi timp. b"forta efectul" -uridica. Atit dupa forta -ur, cit si dupa spatial de e)tindere int( int-le" al acestui effect, claseficarea izvoarelor se va efectua in cadrul f(i element constitutive al $PI. I. Izvoarele DA: A. interne: dat fiind ca una din particularitatile specifice ale $A consta in limitarea lor in spatiu prin Aotarele 3t-lui, pe teritoriul c(a se e)ercita protectia. 1# privind $A si a $%- 0+.02.+010. +D9R8 cu privire la aprobarea Regulamentului Agentiei de 3t pt $A- 0+.0!.+001. /D9R8 despre tarifele minime ale remuneratiei $A-1+.0=.+001. !A Agentiei de 3t pt $A, in cf cu subpct. E al p.: al Regulamentului, Agentia, asigura in limitele competentei sale, domeniul protectiei $A si $%, cu instructiuni si recomandari, in cf cu # in vigoare si %onventiile I-le la c(e R8 e(e parte. %f subpct. F al p.: al Regulamentului, Agentia asigura elaborarea, editarea si difuzarea buletinelor informative a instructiunilor si materialelor. B. internationale: 1%onventia de la <erna cu privire la protectia operelor literare si artistice- 0:.0:.1;;=, a contribuit mult la solutionarea conflictelor dintre NJ 67 in # diferitor 3t pina la adoptarea ei, a determinat contururile obiectelor prote-ate de %onventie, a e)tins protectia -uridical a f(I din operele indicate pe teritoriul f(I 3t- membru, cu conditia ca aceasta opera se bucura de protectie pe teritoriul unuia din 3t-membre. In art.2 al %onv se stab durata protectiei -uridice a operelor, limitele c(a se determina cu durata vietii autorului si de 20 ani dupa moartea acestuia, termenul incepind sa curga de la 1 ianuarie a anului in c(e a decedat autorul. R8 a devenit parte a ?8PI la +5.1+.1::1. $eci, la etapa elaborarii # privind $A si $%, %onv a avut o importanta deosebita. +%onventia 8ondiala Gniversala cu privire la $A, 0=.0:.1:5+ la 9enea, revizuita la Paris in 1:21. ?perele publicate ale cetatenilor oricarui 3t %ontractant, precum si operele publicate pt I data pe teritoriul unui asemenea 3t, se bucura in orice alt 3t %ontractant de aceeasi protectie pe c(e un asemenea 3t o acorda operelor cetatenilor sai, publicate pt I data pe teritoriul sau. ?perele nepublicate ale cetatenilor f(I 3t %ontractant de aceeasi protectie pe c(e acest 3t o acorda operelor nepublicate ale cetatenilor sai. $in prevederile %onv rezulta ca ea prevede oferirea in f(e 3t %ontractant regimul national operelor publicate in orice alt 3t %ontractant precum persoanelor straine pe teritoriul 3t respective. /%onventia Internationala pt protectia $lor interpretilor, ale producatorilor de fonograme si ale organizatiilor de difuziune, Roma +=.10.1:=1. Aceasta a largit cu mult sfera de protectie a $A, largind si categoriile de subiecti, si categoriile de obiecte. $-le interpretilor, ale producatorilor de fonograme si ale organizatiilor de difuzare au fost numite '$%* si ele constituie o parte componenta a institutiei -uridice '$A*. !%onventia 8ondiala Gniversala pt instituirea ?8PI c(e in egala masura are insemnatate pt ambele elemente constitutive ale $PI. 5%onventia %ulturala 6uropeana, Paris 1:.1+.1:5!, R8 +!.05.1::!, prevede diverse forme de elaborare si cooperare a 3t-membre ale %onsiliului 6uropei in domeniul crearii, +

scAimbului si protectiei valorilor culturale europene ca patrimoniu cultural communal 3tmembre. =Acordul de parteneriat si cooperare dintre comunitatile europene si 3t lor member, pe de o parte, si R8 pe de alta parte, semnat la <ru)elles la +;.11.1::!, R8 01.02.1::;, in c(e se stipuleaza cooperarea dintre 3t-membre in domeniul # privind concurenta, protectia PI, comerciale si industiale. II. Izvoarele DPi: A. interne: 1#R8 privind protectia inventiilor 02.0/.+00;. +#R8 privind protectia desenelor si modelelor industriale. /#R8 privind protectia soiurilor de plante. !#R8 privind marcile si denumirile de origine ale produselor. 5#R8 cu privire la antreprenoriat si intreprinderi. =#R8 cu privire la patenta de intreprinzator. 2#R8 privind protectia consumatorilor. ;#R8 cu privire la comertul interior. :#R8 cu privire la secretul commercial. 10#R8 cu privire la francAising. 11#R8 cu privire la ga-. 1+#R8 cu folosirea si protectia emblemei %rucii Rosii. 1/#R8 cu privire la protectia concurentei. 1!D9R8 cu privire la statutul A96PI. 15D9R8 cu privire la decernarea 8edaliei de Aur ?8PI, 'Inventator remarcabil* si Brofeul ?8PI 'Intreprinderea novatoare*. 1=A A96PI-Instructiuni cu privire la redactarea si depunerea cererii de inregistrare a modelului de utilitate. B. internationale: 1%onventia de la Paris pt protectia proprietatii industriale, R8 +5.1+.1::1 3toc@Aolm". +Brataul de cooperare in domeniul brevetelor, HasAington 1:.0=.1:20, R8 +5.1+,1::1. /Bratatul de la <udapesta privind recunoasterea depozitului microorganismelor in scopul asigurarii protectiei prin brevete, R8 +5.1+.1::1. !Aran-amentul de la Daga referitor la depozitul international al desenelor( modelelor industriale. 5Aran-amentul de la 8adrid privind inregistrarea i-la a marcilor. =Bratat privind $ marcilor, 9eneva +;.10.1::!, R8 01.0;.1::=. 2%onventia pt instituirea ?8PI 1!.02.1:=2 3toc@Aolm. ;Bratatul de la Nairobi privind protectia simbolului olimpic, +=.0:.1:;1. :Aran-amentul de la #isabona privind protectia indicatiilor locului de origine a produselor si inregistrarea lor i-la. 10Aran-amentul de la Nisa privind clasificarea i-la a produselor si serviciilor in vederea inregistrarii marcilor. 11%onventia %ulturala 6uropeana. 1+Acordul de parteneriat si cooperare dintre comunitatile europene si 3t lor membre si R8. 1/%onventia euroasiatica privind brevetele. 1!%onventia sanitarveterinara intre 9R8 si 9Republicii <ulgaria. 15Acord intre 9R8 si 9Republicii <ulgaria cu privire la colaborarea comercial-economica. 4. Principiile DPI: 1.libertatii activitatii e creatie- e(e prev in art.// %R8 'libertatea creatiei artistice si stiintifice e(e garantata. %reatia nu e(e supusa cenzurii.CC Art/+ 'oricarui cetatean ii e(e garantata liberatea gindirii, a opinii, precum si libertatea e)primarii in public prin cuvint, imagine( prin alt mi-loc posibilCC. Rezulta ca orice persoana poate aborda orice problema, orice tema pt a-si aplica asupra acestora capacitatile sale creative si a-si e)prima liber viziunea proprie in orice forma posibila. In concordanta cu prevederile %R8 si a # privind $A si $%& '$A se prote-eaza operele creatiei intelectuale in domeniul literaturii, artei si stiintei, e)primate intr-o anumita forma obiectiva ce permite a le reproduce, atit publicate cit si nepublicate, indifferent de forma, destinatia si valoarea f(I opere, precum si de procedeul de reproducere a ei*. Art.!0 /" al #& 'profesia omului de arta liber presupune o libertate ma)ima in alegerea regimului de munca si d odiAna si a sferei de aplicare a capacitatilor sale intelectuale*. $e acelasi principiu sunt prevazute si in #privind brevetele de inventie, protectia deselor si modelelor industriale. +.principiul e!alitatii in D"ri a autorilor, a operelor obtinute, prin activitatea de creatiesunt determinate modurile de dobindire a $-lor s-ve asupra operelor literare, stiintifice si /

artistice, asupra brevetelor de inventie, marcilor, desenelor si modelelor industriale, precum si N ce determina continutul $-lor s-ve asupra obiectelor proprietatii intelectuale, formele de e)ercitare si a mi-loacelor de aparare a acestor $s-ve. /.principiul ec#itatii in reglementarea R de creare si valorificare a obiectelor proprietatii intelectuale deriva de la principiul egalitatii- obtinerea calitatii de autor si coautAor, si in N ce prevad e)ercitarea $-lor asupra operelor colective, si in N ce prevad remunerarea autorilor pt valorificarea operelor create, in N ce prevad formele si volumul de raspunderept incalcarea $-lor s-ve asupra obiectelor PI. !.principiul i$binarii intereselor autorului cu cele ale societatii - libertatea e)primarii nu poate pre-udicial onoarea, demnitatea( $ altei persoane la viziune proprie. ,iecare cetatean are obligatii fata de 3t si fata de societate, aceasta derivind nemi-locit din $-le si libertatile garantate. Respectul fata de $-le si interesele legitime, fata de demnitatea altor cetateni este obligatorie. Astfel, legiuitorul consacrind aceste prevederi a %R8, prevede in # cazurile in c(e $A se limiteaza la valorificarea operelor in interesele altor persoane si ale societatii fara acordul autorilor cu( fara remuneratie. 5.principiul realitatii si !arantarii D"lor prevazut de #- %R8 prevede ca R8 e(e un 3t democratic in c(e demnitatea omului, $-le si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate. Astfel, acestea sunt prevazute si in # privind $A si $%& a"consfinteste sistemul garantiilor -uridice, ec-ce si sociale privind valorificarea si prote-area potentialului intelectual al autorilor si al titularilor de $%, ocrotirea $-lor lor personale morale" si patrimoniale ec-ce". b"$-le patrimoniale ale autorilor si titularilor de $ sunt aparate in cf cu # salarizarii. Remuneratia de autor e(e scutita de B5A. c"in scopul prote-arii $-lor patrimoniale ale autorilor si titularilor de $% contra inflatiei se procedeaza la inde)area tarifelor minimale de remuneratie a autorilor, stabilite pt crearea, editarea si prima interpretare in public a operelor, concomitent cu ma-orarea salariului minim. d"ocroteste operele autorilor c(e nu au a-uns la ma-orat. Autorul cu virsta intre 15-1; ani isi realizeaza $-le sale de sine statator& IncAeie %, isi modifica operele( autorizeaza modificarea lor, primeste remuneratia de autor. Gn alt art. al # prevede ca omul de arta liber are $& indemnizatia pt incapacitatea de munca pe c(e o plateste asociatia autorilor al c(I membru e(e. la asigurarea cu pensii de 3t pt limita de virsta, in caz de invaliditate, in caz de pierdere a intretinatorului si in alte situatii prev de #. %principiul si$ularii $orale si $ateriale a autorilor obiectelor PI se sintetizeaza nu numai din # consecrate PI dar si din # cu privire la conferirea titlurilor onorifice de 'artist al poporului*, 'om emerit*, in diverse domenii de creatie, cu privire la decorarea cu diferite semen de distinctie. #a toate acestea se alatura conceptele si N moralo-etice, cf c(a persoanele ce activeaza in domeniul activitatii creative se bucura de mare autoritate si recunostinta din partea societatii. &. Statutul 'uri ic al ()*PI. Statutul AGEPI. A96PI e(e creatI Jn baza art. 1=/ al %odului cu privire la KtiinLI Ki inovare Ki D9R8 M%u privire la crearea Nntreprinderii de 3t MA96PIM, prin fuziunea Nntreprinderii de 3t A96PI Ki AgenLiei de 3t pt $-le de Autor, devenind succesorul lor de drepturi. ,ondator al AgenLiei este 9uvernul. AgenLia organizeazI Ki efectueazI protecLia -uridicI a proprietILii intelectuale pe teritoriul R8, sub formI de proprietate industrialI, $A si $%, are statut de Jntreprindere de stat, JKi desfIKoarI activitatea pe principiile autogestiunii Ki autofinanLIrii Ki se subordoneazI 9uvernului. AgenLia e(e PJ, dispune, Jn condiLiile #, de balanLI autonomI Ki de conturi !

bancare inclusiv valutare", de KtampilI cu 3tema de 3t a R8 Ki cu denumirea sa, de formulare cu antet. Nn activitatea sa AgenLia se cIlIuzeKte de %R8, # Jn vigoare, decretele PreKedintelui R8, AotIrJrile, dispoziLiile Ki ordonanLele 9R8, de tratatele internaLionale privind PI la c(e Republica 8oldova e(e parte, de prezentul 3tatut. AgenLia e(e independentI Jn adoptarea de AotIrJri privind protecLia -uridicI a obiectelor de PI. Aceste AotIrJri pot fi atacate Jn %urtea de Apel %Aisinau, Jn arbitra-ul specializat( pe cale -udiciarI. AgenLia elibereazI, Jn numele statului, titluri de protecLie. AgenLia reprezintI R8 Jn ?8PI, Jn alte organizaLii internaLionale Ki interstatale pt protecLia PI, JntreLine Ki dezvoltI relaLii de colaborare Ki cooperare cu ele, precum Ki cu instituLiile de profil din alte state. Agenia are urmtoarele funcii de baz: a"elaboreazI propuneri referitoare la politica de 3t Ki la cadrul normativ-legislativ privind protecLia PI, precum Ki propuneri vizJnd perfecLionarea # naLionale Jn domeniu. b"organizeazI Ki gestioneazI sistemul naLional de protecLie a PI Jn cf cu # Jn vigoare a R8 Ki cu tratatele internaLionale la c(e R8 e(e parte. c"elaboreazI propuneri privind dezvoltarea sistemului naLional de protecLie a PI. d"administreazI, pIstreazI, dezvoltI Ki comercializeazI bazele de date Jn domeniul protecLiei PI prin scAimburi internaLionale Ki acAiziLii, asigurI accesul, inclusiv automatizat, la bazele de date naLionale Ki strIine. e"elaboreazI, coordoneazI Ki e)ecutI programele de dezvoltare Ki acordurile de colaborare cu alte LIri( organizaLii internaLionale Jn domeniul sIu de activitate. f"elaboreazI Ki implementeazI programe de formare teoreticI Ki practicI Ki de perfecLionare a specialiKtilor Jn domeniul PI. g"JnregistreazI rezultatele cercetIrilor KtiinLifice obiecte ale PI" ale organizaLiilor din sfera KtiinLei Ki inovIrii. A"elaboreazI Ki e)ecutI programe de implementare a proprietILii intelectuale, de stimulare a activitILii Jn sfera KtiinLei Ki inovIrii. i"elaboreazI Ki aprobI acte de procedurI necesare e)ecutIrii prevederilor # Jn domeniu. J"organizeazI Ki participI la seminare, simpozioane, conferinLe, concursuri Ki e)poziLii naLionale Ki internaLionale Jn domeniul PI. n domeniul proprietii industriale Agenia& a"recepLioneazI Ki supune e)pertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protecLie pentru obiectele Pi. b"gestioneazI registrele naLionale de cereri Ki titluri de protecLie acordate pt invenLii, pt noi soiuri de plante, pt mIrci de produse Ki servicii, pt denumiri de origine ale produselor, pt desene Ki modele industriale, pt modele de utilitate, pt topografii ale circuitelor integrate, pt alte obiecte ale Pi, registrele naLionale ale contractelor de licenLI Ki cesiune, ale reprezentanLilor, evaluatorilor Ki consilierilor Jn domeniul Pi. c"administreazI, conservI Ki completeazI %olecLia naLionalI de brevete prin acAiziLii Ki scAimburi de informaLie cu organizaLii internaLionale Ki oficii de proprietate intelectualI din strIinItate. d"e)amineazI Ki JnregistreazI contractele de licenLI, de cesiune, de ga- Ki de francAising al $-lor privind obiectele Pi. f"publicI Ki difuzeazI descrierile brevetelor de invenLie. g"elaboreazI, publicI Ki difuzeazI <uletinul ?ficial de Proprietate IndustrialI, revista de PI MIntelectusM, alte publicaLii Jn domeniu. 5

A"organizeazI Ki certificI activitatea reprezentanLilor, consilierilor Ki evaluatorilor Jn domeniul Pi. i"acordI solicitanLilor, la cerere( Jn mod planificat, servicii( asistenLI de specialitate Jn domeniul Pi. -"verificI Ki confirmI, la cerere, calculele evaluIrii Pi Jn Jntreprinderi, instituLii Ki organizaLii. @"efectueazI, la cerere, e)pertiza de domeniu a tematicii Ki rezultatelor teAnico-KtiinLifice. n domeniul proteciei dreptului de autor i a drepturilor conexe Agenia& a"asigurI protecLia drepturilor Ki intereselor legitime ale autorilor, titularilor $A Ki ai $%, precum Ki ale succesorilor lor de $ pe teritoriul R8 Ki peste Aotare. b"acordI asistenLI -uridicI autorilor Ki titularilor $A Ki ai $%, adoptI mIsurile de rigoare pt prevenirea JncIlcIrilor Ki restabilirea $$-lor violate. c" Jnscrie Jn Registrul de stat operele prote-ate de $A Ki $%. d" acumuleazI informaLii Ki creeazI baze de date privind repertoriul de opere Ki listele autorilor din R8, ale cIror $ patrimoniale sJnt gestionate Jn mod colectiv. e"elaboreazI Ki propune 9R8 spre aprobare tarifele minime ale remuneraLiei de autor. f"monitorizeazI activitatea organizaLiilor de administrare, pe principii colective, a $-lor patrimoniale. g"familiarizeazI cetILenii altor LIri cu lucrIrile de valoare din sfera KtiinLei Ki inovIrii, inclusiv din domeniul literaturii Ki artei, ale unor autori din R8. A"acordI asistenLI specializatI P, Ki PJ Jn vederea stabilirii de relaLii contractuale pt valorificarea Jn LarI Ki strIinItate a operelor prote-ate de $A Ki de $%. i"administreazI numai Jn baza unui contract JncAeiat cu autorul( cu succesorii lui Jn drepturi drepturile patrimoniale ale autorilor, titularilor $A Ki $%, precum Ki ale succesorilor lor de drepturi, c(e nu au transmis $-le lor patrimoniale altor organizaLii de gestiune colectivI a $-lor patrimoniale. -"mediazI JncAeierea de contracte Ki JncAeie contracte cu P,(J strIine dacI este autorizatI e)pres Jn acest sens de autorul( titularul $-lor" privind valorificarea peste Aotare a creaLiilor autorilor din R8, mediazI JncAeierea de contracte Ki JncAeie contracte cu titulari de drepturi strIini dacI este autorizatI e)pres Jn acest sens de cItre beneficiari" privind valorificarea pe teritoriul R8 a creaLiilor autorilor strIini. @" apIrI $A Ki titularilor de $% strIini Jn cazul valorificIrii creaLiei lor Jn Lara noastrI, dacI 3t Jn c(e ei domiciliazI e(e parte la tratatele internaLionale, la c(e e(e parte Ki R8( dacI Lara noastrI a JncAeiat cu statul respectiv tratate bilaterale Jn domeniu. l"elaboreazI, Jn comun cu organizaLiile interesate, contracte-model de autor Ki le aprobI. m"elaboreazI, editeazI Ki difuzeazI buletine informative, instrucLiuni Ki materiale e)plicative vizJnd domeniul protecLiei $A Ki $%. n"acordI spri-in la constituirea Ki(sau la reorganizarea organizaLiilor de administrare, pe principii colective, a $-lor patrimoniale. o"JnainteazI, Jn modul stabilit, organelor abilitate propuneri privind aplicarea sancLiunilor Jn cazul JncIlcIrii $A Ki $%. p"JnainteazI acLiuni Jn IJ, atJt Jn numele unor autori( titulari ai $A Ki $% la solicitarea lor", cJt Ki Jn numele AgenLiei. O"JntocmeKte, Jn cf cu # Jn vigoare, P-5 privind JncIlcarea $A Ki(sau cone)e. Agenia are dreptul: a"sI elaboreze Ki sI aprobe mostre ale titlurilor de protecLie Ki ale formularelor de acte. b"sI JncAeie contracte privind activitatea de bazI, prestIri-servicii, cercetIri KtiinLifice, lucrIri de e)perimentare Ki construcLie, precum Ki alte contracte =

economice. c"sI participe Jn calitate de fondator al Jntreprinderilor, instituLiilor Ki organizaLiilor Jn domeniul sIu de activitate, sI creeze filiale Ki reprezentanLe. d"sI stabileascI structura internI organizaLionalI Ki de producLie, sistemul de retribuire Ki stimulare a muncii. e"sI acorde salariaLilor, Jn mIsura posibilitILilor, a-utor material, sI aloce mi-loace pt Jntremarea sInItILii salariaLilor, pt acLiuni culturale, de instruire, KtiinLifice Ki sportive, Jn cf cu # Jn vigoare, precum Ki sI participe la acLiuni de binefacere. f"sI treacI la pierderi mi-loacele fi)e cu valoarea de pJnI la 10000 lei pe unitate, cu acordul directorului general, iar cu preLul mai mare de 10000 pe unitate - cu acordul 8,. Agenia are urmtoarele obligaii: a"sI asigure integritatea Ki folosirea -udicioasI a bunurilor de stat transmise Jn gestiune. b"sI asigure valoarea activelor proprii Jn mIrime nu m.micI decJt volumul capitalului statutar. c"sI efectueze asigurarea socialI, medicalI Ki alte tipuri de asigurIri obligatorii ale salariaLilor, sI creeze condiLii sInItoase Ki productive de muncI, sI asigure securitatea muncii Ki antiincendiarI, sI respecte N de producLie Ki sanitare, precum Ki protecLia mediului ambiant. d"sI acAite la timp impozitele Ki alte plILi, Jn modul Ki Jn mIrimile stabilite de #. AgenLia rIspunde, Jn virtutea obligaLiilor sale, cu bunurile ce-i aparLin ce i s-au atribuit" Ki c(e, cf #R8, pot fi urmIrite. Nn scopul e)ercitIrii funcLiilor ce Ji revin, AgenLia utilizeazI, Jn cf cu # Jn vigoare, proprietatea de stat ce i-a fost transmisI pt administrare economicI, precum Ki patrimoniul dobJndit, ca urmare a activitILii economice. AgenLia elaboreazI de sine stItItor bugetul Ki programul de activitate, determinI direcLiile Ki perspectivele sale de dezvoltare. 5eniturile proprii se formeazI din JncasIri pt e)pertiza cererilor, eliberarea titlurilor de protecLie, menLinerea Jn vigoare a titlurilor de protecLie, cf convenLiilor internaLionale si #R8 privind protecLia PI, Jnregistrarea operelor prote-ate de $A Ki $%, comercializarea marca-elor de control, precum Ki din alte JncasIri din prestarea serviciilor de specialitate Ki din activitILile regulamentare. AgenLia foloseKte mi-loacele virate la conturile sale dupI acAitarea cu bugetul Ki creditorii, onorarea altor plILi obligatorii stabilite, pt dotarea teAnicI, crearea unui sistem automatizat Ki unui fond de informare brevetarI Ki utilizarea acestora, pt salarizarea, detaKarea, pregItirea Ki stimularea personalului. Pierderile AgenLiei se acoperI din contul beneficiului rImas la dispoziLia AgenLiei Ki din mi-loacele de rezervI. Administrarea AgenLiei se efectueazI de cItre directorul general, numit Jn funcLie Ki eliberat din funcLie de 9uvern, la propunerea PreKedintelui Academiei de PtiinLe a 8oldovei. $irectorul general are + vicedirectori generali, numiLi Jn funcLie Ki eliberaLi din funcLie de 9uvern, la propunerea directorului general. 3tructura Ki statutul AgenLiei se aprobI de 9uvern, la propunerea directorului general. Nn absenLa directorului general, funcLiile acestuia le JndeplineKte unul dintre vicedirectorii generali, fIrI remunerare suplimentar. Directorul general al Ageniei: a" organizeazI activitatea AgenLiei Ki e(e responsabil de buna ei desfIKurare. b" acLioneazI fIrI procurI, Jn numele AgenLiei, o reprezintI Jn R cu P, Ki PJ, atJt Jn R8, cJt Ki Jn strIinItate, poate acorda Jmputerniciri de reprezentare vicedirectorilor Ki altor persoane din cadrul AgenLiei. c" dispune de bunurile AgenLiei Jn cf cu # Jn vigoare Ki cu prezentul 3tatut. d" emite ordine. e" anga-eazI Ki elibereazI din funcLie personalul AgenLiei, aplicI sancLiuni disciplinare Ki mIsuri de stimulare. f" aprobI scAema de Jncadrare a AgenLiei, stabileKte atribuLiile Ki responsabilitatea vicedirectorilor Ki conducItorilor de subdiviziuni. g" aprobI atribuLiile de serviciu pt salariaLi Ki regulamentele cu privire la subdiviziunile AgenLiei. Patrimoniul Ageniei este proprietate de stat Ki se formeazI din& a" aportul Jn naturI al fondatorului. b" investiLii capitale. c" beneficiul obLinut din 2

e)ecutarea de lucrIri, prestarea de servicii, comercializarea producLiei, marca-elor de control, precum Ki din alte genuri de activitate economicI. d" cote de amortizare. e" credite bancare Ki alte credite. f" ta)e, inclusiv Jn valutI. g" alte surse legale inclusiv donaLii Ki sponsorizIri". AgenLia e)ercitI dreptul de posesiune, folosinLI Ki dispune de bunurile sale. AgenLia monitorizeazI Ki prognozeazI indicii economici de dezvoltare a domeniului de activitate, Line evidenLa contabilI, operativI Ki statisticI, prezintI, Jn modul stabilit, organelor respective dIri de seamI contabile Ki statistice centralizate Ki poartI rIspundere pentru veridicitatea lor. Bermenul de activitate a AgenLiei este nelimitat. AgenLia JKi JnceteazI activitatea Jn baza AotIrJrii de 9uvern, prin reorganizare fuziune, dezmembrare, transformare"( licAidare. AgenLia poate fi licAidatI Ki prin AotIrJre -udecItoreascI. Structura AG PI: AdministraLia; $epartamentul invenLii, soiuri de plante Ki modele de utilitate; $epartamentul mIrci, modele Ki desene industriale ; $epartamentul dreptul de autor Ki drepturi cone)e; $epartamentul -uridic; $epartamentul informaticI Ki regie. $epartamentul promovare Ki editurI. $irecLia economie Ki finanLe ; $irecLia resurse umane Ki cancelarie. %. Notiunea si natura 'uri ica a D(. $A poate fi definit in + sensuri& 1.obiectiv- un sir de NJ ce apar o data cu crearea, publicarea si valorificarea obiectelor $A. +.subiectivtotalitatea de $ s-ve concrete ce apar o data cu crearea unei opera concrete in legatura cu un titular concret. $AQansamblu de NJ ce reglementeaza R dintre autori si alti subiecti ce apar in legatura cu crearea si folosirea operelor de arta, literature si stiinta. Principiile D(: autorul sa poata ramine stapin pe e)ploatarea operei sale. societatea sa poata avea acces la opera autorului. Aceste + principii sunt intr-o strinsa legatura, iar # privind $A si $% urmareste stabilirea unui ecAilibru cit mai mobil intre ele. ? data cu aparitia si dezvoltarea R comerciale ce aveau ca obiect de reglementare produsul creatiei intelectuale s-a propus ca el sa fie reglementat prin prisma mecanismului -uridic al $Proprietate, d(e un alt mecAanism nu 67 Insa cum s-a demonstrat mai tirziu $A dispune de anumite particularitati c(e fac imposibil reglementarea acestuia de c(e mecanismul -uridic privind b-le corporale. Aceasta a generat opinii controversate privind natura -uridical a $A& 1.$A- $proprietateQ cea mai personala, incontestabila si sacra dintre proprietate e(e cea a creatorului. +.$A- $clientelaQ $ c(e fiind recunoscut acorda titularuluii o e)clusivitate pe piata si respectiv un segment de clientela. Aceasta teorie e(e privita prin prisma stiintei, economiei. Astfel, $A e(e un $ al personalitatii- sustinuta teoria data de c(e Eant c(e spunea ca opera e(e o prelungire a personalitatii autorului, cAiar si dupa moartea lui. $A are o natura comple)a, c(e are + acceptiuni& 1.monista- c(e caracterizeaza sistemul anglo-sa)on unde $ morale si cele patrimoniale sunt legate indisolubil si prevaleaza aspectul economic. +.dualista- cAaracteristic sistemului continental, unde $ morale si patrimoniale sunt divizate, iar cele patrimoniale sunt subordinate celor morale. +. Do$eniul e actiune a D(. $A se e)tinde asupra& a"operelor, indiferent de locul primei lor publicIri, al cIror titular al $A e(e o P,( J din R8. b"operelor publicate pt prima datI Jn R8, indiferent de domiciliul( de sediul titularului $A asupra respectivelor opere. c"altor opere, Jn cf cu tratatele internaLionale la c(e R8 e(e parte. ?pera, de asemenea, se considerI publicatI pentru prima datI Jn R8 dacI a fost publicatI Jn R8 Jn decurs de /0 de zile de la data primei sale publicIri peste Aotare. ,. -orelatia intre D s"v e autor si Dproprietate asupra suportului $aterial al operei. Nn cf cu #, beneficiazI de protecLie toate operele e)primate Jntr-o anumitI formI ;

obiectivI din domeniul literar, artistic Ki KtiinLific, indiferent de faptul dacI acestea au fost( nu aduse la cunoKtinLa publicului. Autorul beneficiazI de protecLia $A asupra operei sale prin JnsuKi faptul de creare a ei. Pt apariLia Ki e)ercitarea $A nu e(e necesarI Jnregistrarea operei, nici alt act de notificare( alte formalitILi. $A se constituie din $ patrimoniale Ki $ morale personale nepatrimoniale". $A nu depinde de $proprietate asupra obiectului material Jn c(e Ki-a gIsit e)presie opera respectivI. Procurarea unui asemenea obiect nu conferI proprietarului acestuia nici unul din $-le acordate autorului. $-le patrimoniale pot aparLine autorului( altei P,(J c(e deLine, Jn mod legal, $-le respective titularul de drepturi". ProtecLia $A se e)tinde asupra formei de e)primare, dar nu se e)tinde asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor KtiinLifice, procedeelor, metodelor de funcLionare( asupra conceptelor matematice ca atare Ki nici asupra invenLiilor cuprinse Jntr-o operI, oricare ar fi modul de preluare, e)plicare( de e)primare. .. /er$enele e protectie in D(. Re!ulile e calculare a acestor ter$ene. $-le patrimoniale e)clusive Ki $ la remuneraLie, Jn privinLa operelor, cu e)cepLia unor $ similare prevIzute Jn privinLa operelor de artI aplicatI, se prote-eazI pe tot timpul vieLii autorului Ki timp de 20 de ani dupI deces, JncepJnd cu 1 ianuarie al anului urmItor celui al decesului autorului. $-le patrimoniale asupra operei audiovizuale se prote-eazI timp de 20 de ani, JncepJnd cu 1 ianuarie al anului urmItor celui al decesului ultimului dintre urmItorii coautori& realizatorul principal regizorul-scenograf". autorul scenariului scenaristul". autorul dialogului. compozitorul R autorul operei muzicale cu( fIrI te)t" special create pentru aceastI operI audiovizualI. $-le patrimoniale asupra unei opere anonime( apIrute sub pseudonim, cu e)cepLia celei de artI aplicatI, se prote-eazI timp de 20 de ani, JncepJnd cu 1 ianuarie al anului urmItor celui al publicIrii legale a operei. $acI autorul unei opere anonime( apIrute sub pseudonim JKi dezvIluie identitatea( dacI identitatea lui, Jn decursul acestei perioade, devine cunoscutI, se prote-eazI pe tot timpul vieLii autorului Ki timp de 20 de ani dupI deces, JncepJnd cu 1 ianuarie al anului urmItor celui al decesului autorului. $-le patrimoniale asupra operei create Jn copaternitate, cu e)cepLia operei de artI aplicatI, se prote-eazI pe parcursul Jntregii vieLi a fiecaruia dintre coautori Ki timp de 20 de ani, JncepJnd cu 1 ianuarie al anului urmItor celui al decesului ultimului coautor supravieLuitor. Bermenele de protecLie a $-lor patrimoniale asupra operelor colective se stabilesc ca si la $-le patrimoniale asupra operei create in copaternitate, adica se prote-eaza pe parcursul intregii vieti a f(a dintre coautori sit imp de 20 ani, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui al decesului ultimului coautor supravietuitor. BotuKi, Jn cazul Jn c(e contribuLiile coautorilor la opera colectivI sJnt determinate, durata protecLiei $-lor patrimoniale ale f(a dintre aceKtia se stabileKte se prote-eazI pe tot timpul vieLii autorului Ki timp de 20 de ani dupI deces, JncepJnd cu 1 ianuarie al anului urmItor celui al decesului autorului. $acI opera a fost publicatI Jn volume, serii, ediLii( episoade Ki termenul de protecLie a $A Jncepe din momentul cJnd opera a fost adusI legal la cunoKtinLa publicului, termenul de protecLie va fi calculat pt f(e dintre aceste componente. $-le patrimoniale asupra operei de artI aplicatI se prote-eazI timp de +5 de ani de la data creIrii ei, cu e)cepLia desenelor Ki modelelor industriale neJnregistrate cf # privind protecLia desenelor Ki modelelor industriale, create Jn scop industrial de reproducere, c(e se prote-eazI timp de / ani de la data creIrii lor. $acI termenul de protecLie a $-lor patrimoniale asupra operei Jn Lara de origine e(e mai mare decJt termenele de protecLie prevIzute de #, se aplicI Normele #egii, iar dacI acest termen e(e mai mic, se aplica N# LIrii de origine. #a e)pirarea termenului de protecLie a :

$-lor patrimoniale, opera intrI Jn domeniul public. ?perele intrate Jn domeniul public pot fi valorificate liber, cu condiLia de respectare a drepturilor morale ale autorilor Ki ale altor titulari de drepturi, precum Ki de acAitare a remuneraLiei. $-le morale ale autorului sJnt prote-ate pe un termen nelimitat. $upI decesul autorului, protecLia $-lor sale morale e(e e)ercitatI de cItre moKtenitori Ki de organizaLiile abilitate Jn modul corespunzItor sI asigure protecLia $-lor autorilor. Astfel de organizaLii asigurI protecLia $-lor morale ale autorilor Ki Jn cazul cJnd aceKtia nu au moKtenitori( Jn cazul de stingere a $A. 10. Si$bolul ocrotirii D(. Prezu$tia paternitatii. 3e considerI a fi autor, Jn absenLa unei probe contrare, P, sub al cIrei nume pt I datI e(e publicatI opera. %Jnd opera a fost publicatI anonSm( sub un pseudonim c(e nu permite identificarea autorului, editura, al cIrei nume e(e indicat pe operI, se considerI, Jn absenLa unei probe contrare, reprezentant al autorului, avJnd Jn aceastI calitate $ sI prote-eze Ki sI e)ercite $A. P,(J al cIrei nume( denumire apare pe o operI audiovizualI, videogramI( fonogramI se considerI, pJnI la proba contrarI, producItor al operei audiovizuale, videogramei( al fonogramei respective. Pt a informa publicul despre $-le sale, titularul $A va folosi simbolul protecLiei $A, c(e se va aplica pe f(e e)emplar al operei Ki constI din trei elemente& a"litera latinI T%* inclusI Jn cerc. b"numele sau denumirea titularului $ e)clusiv de autor. c"anul primei publicIri a operei. ,olosirea simbolului protecLiei $A nu constituie o condiLie pt a acorda operei protecLia prevIzutI de #. Bitularul $ e)clusiv de autor asupra unei opere publicate( nepublicate poate sI o Jnregistreze Jn registrele oficiale de stat Jn decursul termenului de protecLie a $A. Persoanei a cIrei operI a fost JnregistratI i se elibereazI un certificat de modelul stabilit. Nnsa acest certificat nu poate servi drept prezumLie a paternitILii. Nn caz de litigiu, Inst de Jud poate recunoaKte Jnregistrarea $ prezumLie a paternitILii dacI nu se va dovedi contrariul. Nnregistrarea de stat a operelor prote-ate de $A Ki de $% se efectueazI de A96PI Jn conformitate cu regulamentul aprobat de cItre 9uvern. 11. Notiunea, con itiile e protectie si trasaturile operei in D(. $A e(e o sintagma c(e defineste legatura ce se refera la protectia operelor de creatie. # cu privire la $A si $% reglementeaza R ce apar la crearea si valorificarea operelor literare, artistice si stiintifice $A", a interpretarilor, fonogramelor, videogramelor si emisiunilor organizatiilor de difuziune $%", precum si alte $ c(e sint recunoscute in legatura cu activitatea intelectuala din domeniul literaturii, artei si stiintei. ?pera- rezultat al creatiei intelectuale originale in domeniul literaturii, artei si stiintei, indifferent de mi-loacele de creare, de modul concret si de forma de e)primare, de valoarea si importanta acesteia. ?pera de creatie- orice creatie intelectuala e)primata intr-o forma obiectiva. ?pera e(e un bun nematerial, d(e ea e(e un rezultat al activitatii cognitive, iar creerul uman poate produce doar b-ri nemateriale. %f art.5 din # distingem urmatoarele conditii de protectie si trasaturi ale operei& opera sa se refere la unele din domeniul de arta, literature( stiintaconditiile caracteristice creativitatii( originalitatii operei, adica opera t(e sa fie create in laboratorul creativ al autorului. ?pera t(e sa reflecte personalitatea autorului sis a nu o imite pe alta. $eci, o opera e(e originala atunci cind e(e create nemi-locit de c(e autor P,. nu e(e necesar ca opera sa fie numaidecit noua, cid oar sa fie tratata in mod personal de c(e autor. forma obiectiva de e)primare, adica opera t(e sa fie susceptibila de aducere la cunostinta publica prin reproduceri e)ecutive reprezentate( orice alt mi-loc. Atita timp cit ideile si imaginile autorului nu pot fi e)teriorizate, dar sunt numai sub forma de inventii creative, ele nu pot fi percepute de terte persoane sin u necesita o protectie -uridica. 10

12. *senta activitatii creative in D(. -orelatia intre creativitate, ori!inalitate si noutate in D( %onditia caracterului creativ ceea ce inseamna ca opera t(e sa fie creata in laboratorul creativ al autorului. ?pera t(e sa reflecte personalitatea autorului sis a nu emite pe alta opera. $eci, o opera e(e originala atunci cind e(e creata de c(e autorul P,. ?riginale sunt acele opere ale caror elemente de baza au fost create de insusi autorul operei. In viziunea noastra, elementele de baza reprezinta limba-ul operei si sistemul de imagini, c(e constituie elementele structurale ale unei opera literare. Nu e(e necesar ca opera sa fie numaidecit noua, ci doar sa fie tratata in mod personal de c(e autor. 13. -ate!oriile e obiecte prote'ate prin D(. -lasi1icarea lor in epen enta e $ai $ulte criterii. # privind $A si $% enumera urmatoarele obiecte ale $A& a"operele literare povestiri, eseuri, romane, poezii". b"programele pt calculator c(e se prote-eazI ca Ki operele literare. c"operele KtiinLifice. d"operele dramatice Ki dramatico-muzicale, scenariile Ki proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului. e"operele muzicale cu( fIrI te)t. f"operele coregrafice Ki pantomimele. g"operele audiovizuale. A"operele de picturI, sculpturI, graficI Ki alte opere de artI plasticI. i"operele de arAitecturI, urbanisticI Ki de artI AorticolI. -"operele de artI aplicatI. @"operele fotografice Ki operele obLinute printr-un procedeu analog fotografiei. l"AIrLile, planKele, scAiLele Ki lucrIrile tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arAitecturii Ki din alte domenii ale KtiinLei. m"bazele de date. n"alte opere. ,IrI a pre-udicia $A operei originale, de asemenea, se prote-eazI prin $A operele derivate Ki integrante la baza cIrora stau una ori mai multe opere Ki(sau oricare alte materiale pree)istente, Ki anume& a"traducerile, adaptIrile, adnotIrile, aran-amentele muzicale Ki orice alte transformIri ale operelor literare, artistice( KtiinLifice, cu condiLia cI constituie rezultate ale creaLiei intelectuale. b"culegerile de opere literare, artistice ori KtiinLifice enciclopediile Ki antologiile, compilaLiile altor materiale( date, indiferent dacI sJnt ori nu prote-ate, inclusiv bazele de date", cu condiLia cI, din considerentul de selectare Ki sistematizare a conLinutului lor, constituie rezultate ale creaLiei intelectuale. Prin $A, de asemenea, se prote-eazI ca atare Ki o parte componentI ori un alt element al operei inclusiv titlul( persona-ele operei" care reprezintI Jn sine o creaLie intelectualI. ?perele, precum Ki pIrLile componente sau alte elemente ale operelor beneficiazI de protecLie dacI sJnt originale Jn sensul cI reprezintI prin sine JnseKi creaLii intelectuale de autor. Nu se aplicI alte criterii, cum ar fi caracteristicile de ordin cantitativ, calitativ( estetic, pentru a determina dacI aceste opere sJnt pasibile de protecLie. Particularitatile specifice si clasificarea operelor literare. 6lementele operei literare sunt& 1.tema- impre-urare a fenomenelor din viata, de unde scriitorul culege subiecte, insa aceasta impre-urare e(e insotita de intelectul creator al autorului. +.materialul- selectat din viata cea de toate zilele si anume o totalitate de actiuni, evenimente, lucruri. $aca materialul selectat va servi doar ca izvor de informatii pt crearea altei opera, atunci aceste actiuni nu vor fi considerate incalcare a $A. 11

/.continutul ideologic al operei literare reflecta atitudinea civica si spirituala a autorului fata de realitatea ce ne incon-oara. Am putea spune ca ideologia operei presupune starea sufleteasca a autorului, c(e in mare masura e(e reflectata in actiunile persona-elornsi in evenimentele descries in opera. $e aceea ideologia poate fi prote-ata ca un element al operei, c(e totodata poate servi si izvor pt crearea altor opere. !.imaginea artistica in opera literara- descrierea eroilor acestei opera, caracterul, actiunile, conflictele dintre ei. 5.limba-ul operei e(e indisolubil legat de sistemul de imagini, d(e anume limba-ul da posibilitatea de a imbraca imaginea intr-o forma obiectiva, c ear sublinia valoarea intelectuala a operei literare. =.subiectul- folosirea lui fara autorizatia autorului ar duce la incalcarea $A si anume la plagiat. 2.titlul( denumirea operei- cel c(e identifica opera, adica 67 o legatura stilistica, artistica, dintre opera si titlu. Particularitatile specifice si clasificarea operelor stiintifice. ?pera stiintifica- domeniu al activitatii omenesti indreptate spre elaborarea si sistematizarea cunostintelor obiective despre realitatea incon-uratoare. ?pera de literature se adreseaza sentimentelor, pe cind opera stiintifica c(e la fel se adreseaza sentimentelor, are menirea de a transmite informatii, intr-o forma cit mai inteligibila. ?perele stiintifice pot fi& 1.scrise- opera c(e au o forma obiectiva de e)primare, au scopul de a familiariza publicul cu informatii utile pt cresterea lor profesionala manuscrisele, cursurile de lectii, tezele de masterat, doctorat". ?perele stiintifice orale au acelasi ca scop adica de a ridica nivelul profesional, insa ele nu au suport material, adica o forma obiectiva de e)primare comunicarile stiintifice, lectiile, rostirile publice". Particularitatile specifice si clasificarea operelor de arta. ?perele dramatice dialogurile si monologurile persona-elor cu forma de e)primare rostirea( interpretarea publica" si muzical-dramatice, operele muzicale cu( fara te)t opera, baletul, uvertura, suita. elementele prote-abile ale unei opera musicale& melodiaansamblu de sunete ce urmeaza unul dupa altul la diferite inaltimi sonore, corelind unul cu altul intr-un mod anume prin c(e ele pot actiona asupra organelor de simt, cit si a spiritului. 8elodia are urmatoarele elemente& armonia si ritmul- consecutivitatea si proportia in timp si spatiu. se instaleaza pe calea consecutivitatii sunetelor cu acelasi interval de sunete ce suna tare si incet, indiferent de lungimea sunetului. $e aici rezulta ca # prote-eaza aran-amentul musical, c(e poate fi& 1.aran-amentul- adaptare a unei opera de-a scrise pt anumite voci, instrumente. +.variatia- prelucrare a unei opera muzicale, prin c(e tema operei originale ramine recunoscuta. operatie muzicala prin c(e o nota e(e scAimbata de un grup de note asemanatoare, se scAimba ritmul si tonalitatea", coregrafiaarta prin c(e coregraful intrucAipeaza sentimentele persona-elor in figure si miscari ritmice, gesturi. pantomime- transpunerea unei teme poetice( dramatice in limba-ul gesturilor si al mimicii, ea stabilind caracterul original al operei. scenariile, proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului, opera audiovizuala- opera c(e se constituie dintr-un sir de imagini coerente insotite( nu de sunete" ce produc impresia de miscare si c(e pot fi auzite( vazute cine-, tele-, video filme indiferent de genul lor artistice, documentare, multiplicate", volum de metra- scurt( lung", interpretare cu sunet, fara sunet, color( albnegru". Boate operele audiovizuale reprezinta o unire a mai multor opera de arta, 1+

literature( stiinta intr-un tot intregQ opera cinematografica, c(e reprezinta o succesiune de imagini ce usnt puse in miscare de catre un aparat de proiectie. 3pecificul acestei opera e(e legatura ei cu suportul material", operele de arta plastica operele de pictura, sculptura, grafica. de arAitectura, urbanistica si de arta Aorticola. operele de arta aplicata& operele fotografice( operele obtinute printr-un procedeu analog fotografiei. 14. Re!le$entarea 'uri ica a operei co$une si colective2 precu$ si a operei ori!inare, erivate si inte!rante. !pera comuna. $A asupra unei opere create prin efortul comun a +( a mai multor persoane aparLine coautorilor Jn comun, indiferent de faptul dacI aceastI operI constituie un tot indivizibil( e(e formatI din pIrLi. ,iecare dintre coautori JKi menLine $A asupra pIrLii create de el Ki are $ sI dispunI de aceasta cum crede de cuviinLI, cu condiLia cI aceastI parte are caracter de sine stItItor. 3e considerI cI o parte componentI a operei e(e de sine stItItoare Jn cazul Jn c(e ea poate fi valorificatI independent de alte pIrLi ale acestei opere. RelaLiile dintre coautori se stabilesc, de regulI, Jn baza unui contract. Nn lipsa unui asemenea contract, $A asupra operei este e)ercitat Jn comun de toLi autorii, iar remuneraLia se Jmparte Jntre ei proporLional contribuLiei fiecIruia, dacI aceasta poate fi determinatI. Nn cazul Jn care contribuLia fiecIruia dintre coautori nu poate fi determinatI, remuneraLia se Jmparte Jn cote egale. Nn cazul Jn care opera nu poate fi divizatI Jn pIrLi de sine stItItoare, coautorii pot e)ercita $A numai de comun acord. !pera colecti"a- opera creata de mai multe P,- contributia carora formeaza un tot indivizibil, incit identificarea contributiei f(a e(e imposibila- din initiativa si sub conducerea unei P,( J c(e urmeaza sa publice opera sub numele sau. P,(J la iniLiativa, din contul Ki sub conducerea cIreia e(e creatI Ki sub al cIrei nume( denumire este publicatI o operI colectivI cum ar fi enciclopediile, dicLionarele Ki alte culegeri similare, ziarele, revistele Ki alte publicaLii periodice" beneficiazI de $-le patrimoniale asupra operei colective respective. Aceste persoane au $ sI-Ki indice numele( denumirea ori sI cearI o atare indicare la orice valorificare a operei colective Jn cauzI. Nn cazul Jn c(e contractul JncAeiat Jntre autori Ki P,(J nu prevede altfel, autorii operelor incluse Jntr-o operI colectivI JKi menLin $-le, asupra operelor proprii Ki pot dispune de ele independent de opera colectivI Jn c(e acestea sJnt incluse. !pera originala- opera elementele de baza ale carora, au fost create de insusi autorul operei, cu elementele de baza limba-ul operei si sistemul de imagini. ,IrI a pre-udicia $A operei originale, de asemenea, se prote-eazI prin $A operele derivate Ki integrante la baza cIrora stau una ori mai multe opere Ki(sau oricare alte materiale pree)istente, Ki anume& traducerile, adaptIrile, adnotIrile, aran-amentele muzicale Ki orice alte transformIri ale operelor literare, artistice( KtiinLifice, cu condiLia cI constituie rezultate ale creaLiei intelectuale. culegerile de opere literare, artistice ori KtiinLifice enciclopediile Ki antologiile, compilaLiile altor materiale( date, indiferent dacI sJnt ori nu prote-ate, inclusiv bazele de date", cu condiLia cI, din considerentul de selectare Ki sistematizare a conLinutului lor, constituie rezultate ale creaLiei intelectuale. !perele deri"ate# BraducItorii Ki alLi autori ai operelor derivate beneficiazI de $A asupra traducerilor, adaptIrilor, aran-Irilor( asupra altor transformIri ale operei realizate de ei. Braducerea( altI operI derivatI poate fi realizatI doar cu consimLImJntul autorului operei originale. $A al traducItorului( al altui autor al unei opere derivate nu va pre-udicia $A a cIrui operI originalI a fost tradusI, adaptatI, aran-atI( transformatI Jn alt mod. $A al 1/

traducItorului( al altui autor al unei opere derivate nu constituie un impediment pt alte persoane de a efectua, cu consimLImJntul autorului operei originale, traducerea( transformarea aceleiaKi opere. !pera integranta. AlcItuitorul unei culegeri( al altei opere integrante beneficiazI de $A asupra compilaLiei Ki aran-Irii materialelor dacI aceastI compilaLie Ki aran-are constituie rezultatul creaLiei sale intelectuale. ? operI prote-atI de $A poate fi inclusI Jntr-o operI integrantI doar cu consimLImJntul autorului( al altui titular al $A asupra operei prote-ate. $A al alcItuitorului nu va pre-udicia drepturile autorilor niciuneia din operele incluse Jn opera integrantI. Autorii operelor incluse Jn opera integrantI au $ sI JKi valorifice operele lor independent de opera integrantI, Jn cazul Jn c(e contractul de autor nu prevede altfel. $A al alcItuitorului nu constituie un impediment pt alte persoane de a compila Ki aran-a aceleaKi materiale pt a realiza noi opere integrante, cu condiLia cI au obLinut consimLImJntul autorilor( al altor titulari de $ asupra operelor prote-ate pe c(e urmeazI sI le includI Jn opera integrantI. %ulegerile ce includ diverse materiale informative articole Ki informaLii, comunicate Ki eseuri, diagrame, tabele" sJnt pasibile de protecLie ca atare Jn cazul Jn c(e selectarea Ki aran-area materialelor constituie rezultatul unei activitILi intelectuale. ProtecLia nu se e)tinde asupra datelor numerice Ki nici asupra conLinutului materialelor informative incluse Jn culegere. 1&. Re!le$entarea 'uri ica a operei create in ti$pul e3ercitarii obli!atiunilor e serviciu. $-le morale asupra unei opere create ca urmare a Jndeplinirii unei misiuni JncredinLate de anga-ator( ca urmare a Jndeplinirii atribuLiilor de serviciu operI de serviciu" aparLin autorului acestei opere. Autorul operei create in timpul e)ercitarii obligatiunilor de serviciu nu are $ sI interzicI anga-atorului sIu sI o publice( sI o facI Jn alt mod accesibilI pt public. Nn lipsa unor prevederi #( a unor clauze contractuale contrare, Jn mIsura Jn care valorificarea operei e(e condiLionatI de misiunea JncredinLatI autorului de a crea aceastI operI, $ patrimonial asupra operei de serviciu aparLine anga-atorului. %uantumul remuneraLiei de autor pt f(e mod de valorificare a operei de serviciu se stabileKte Jn contractul JncAeiat Jntre autor Ki anga-ator. #a valorificarea operei de serviciu, numele autorului se indicI Jn cazul cJnd realmente acest lucru este posibil. Anga-atorul, de asemenea, are $ sI cearI indicarea numelui sIu la orice valorificare a operei de serviciu. 1%. Re!le$entarea 'uri ica a operei au iovizuale ca obiect al D(. Autori coautori" ai operei audiovizuale sJnt& a"realizatorul principal regizorul-scenograf". b"autorul scenariului scenaristul". c"autorul dialogului. d"compozitorul R autorul oricIrei opere muzicale cu( fIrI te)t" special creatI pt opera audiovizualI. e"operatorul. f"pictorul-scenograf. g"alLi posibili autori c(e au contribuit Jn mod creativ la realizarea operei audiovizuale. Autorul unei opere create anterior c(e a fost inclusI, dupI transformare( nemodificatI, Jntr-o operI audiovizualI, de asemenea, e(e considerat coautor al acestei opere audiovizuale. Nn cazul Jn c(e contractul nu prevede altfel, JncAeierea contractului de autor pt crearea operei audiovizuale atrage transmiterea, Jn scAimbul unei remuneraLii 1!

ecAitabile, de cItre autorii operei cItre producItorul acesteia a urmItoarelor $ e)clusive de valorificare a operei audiovizuale& de reproducere, distribuire, JncAiriere, demonstrare publicI, interpretare publicI, comunicare publicI, retransmitere prin eter, de punere la dispoziLie Jn regim interactiv a operei, precum Ki de subtitrare Ki dublare a te)tului. ProducItorul operei audiovizuale are $ sI-Ki indice numele( denumirea ori sI cearI o atare indicare la orice valorificare a operei. Autorii operei audiovizuale nu se pot opune publicIrii operei audiovizuale, precum Ki utilizIrii versiunii definitive a operei audiovizuale Jn Jntregime( a unei pIrLi a ei. %a e)cepLie, Jn cazul Jn c(e autorii transmit $ lor de JncAiriere cItre producItorii de opere audiovizuale, ei JKi menLin, $ la o remuneraLie ecAitabilI, asupra c(a pIrLile vor conveni de comun acord, pt f(e JncAiriere. Autorii unor opere muzicale, cu( fIrI te)t, c(e transmit $ lor de interpretare publicI Ki de comunicare publicI cItre producItorii de opere audiovizuale, de asemenea, JKi menLin $ la o remuneraLie ecAitabilI pt f(e caz de interpretare publicI, comunicare publicI( de retransmisie prin eter a operei Jn cauzI. ,IrI permisiunea autorilor( a altor titulari ai $lor patrimoniale de autor Ki ai $-lor cone)e asupra operei audiovizuale e(e interzisI distrugerea variantei definitive a operei audiovizuale a cliKeelor, fi)Irilor originale". oper au iovizual R operI c(e constI dintr-o succesiune de imagini coerente fi)ate, JnsoLite( nu de sunete, producJnd impresia miKcIrii, destinatI perceperii vizuale Ki auditive Jn cazul Jn care imaginile sJnt JnsoLite de sunet" prin intermediul unui anumit dispozitiv. pro uctor e opere au iovizuale R P,(J din a cIrei iniLiativI Ki pe a cIrei responsabilitate, inclusiv financiarI, e(e creatI opera audiovizualI. punere la ispoziie !n regim interactiv R a pune la dispoziLie o operI( un obiect al $% prin intermediul mi-loacelor cu sau fIrI fir, inclusiv prin internet ori prin alte reLele de calculatoare, astfel JncJt oricare dintre membrii publicului sI poatI avea acces la acestea din orice loc Ki Jn orice moment ales Jn mod individual de ei. repro ucere R realizarea unuia ori a mai multor e)emplare ale unei opera( ale unui obiect al drepturilor cone)e, fie directI( indirectI, temporarI( permanentI, prin orice mi-loc( sub orice formI, inclusiv Jn scopul de imprimare audio ori video Ki(sau al stocIrii unei opere ori a unui obiect al $% pe suporturi materiale( electronice. retransmitere R difuzarea simultanI, prin eter( prin cablu, de cItre o organizaLie de difuziune prin eter sau prin cablu a emisiunilor unei alte organizaLii de difuziune prin eter( prin cablu. comunicare pu"lic R transmitere prin eter, inclusiv prin satelit teleradiodifuziune", prin cablu( prin alte mi-loace a imaginilor Ki(sau a sunetelor operelor ori a obiectelor drepturilor cone)e, astfel JncJt imaginile( sunetele sI poatI fi percepute de persoane c(e nu fac parte din cercul obiKnuit al unei familii Ki al cunoscuLilor apropiaLi Jn locuri Jn c(e, fIrI actul de transmitere, ele nu ar putea percepe imaginile Ki(sau sunetele. %omunicarea semnalelor codificate reprezintI o transmitere prin eter( prin cablu comunicare publicI" Jn cazul Jn care mi-loacele de decodificare sJnt oferite publicului de cItre organizaLia de difuziune prin eter sau, respectiv, de cItre organizaLia de difuziune prin cablu ori cu consimLImJntul acesteia. Retransmiterea prin eter redifuzarea"( prin cablu c(e nu se efectueazI simultan cu comunicarea publicI originalI( c(e include scAimbIri dublIri, subtitrIri, inserIri de reclame" se considerI un nou act de comunicare publicI prin eter( prin cablu. emonstrare pu"lic # e)punere a originalului( a copiei unei opere, directI( indirectI, prin intermediul mi-loacelor de proiecLie a imaginii unei opere, prin slide-uri ori prin alte mi-loace, pe ecran ori Jn alt mod similar cu e)cepLia comunicIrii prin eter( prin cablu", Jn c(e opera, copia sau imaginea ei e(e e)pusI Jntr-un loc public ori Jn orice alt loc din care poate fi perceputI de 15

persoane c(e nu fac parte din cercul obiKnuit al familiei( al cunoscuLilor apropiaLi. $emonstrarea publicI a operei audiovizuale presupune demonstrarea neconsecutivI a unor imagini izolate ale ei, dat fiind faptul cI demonstrarea obiKnuitI consecutivI a imaginilor unei opere audiovizuale constituie interpretare publicI. istri"uire R punere Jn circulaLie, prin vJnzare( prin orice alt mod de transmitere Jn proprietate, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului ori a copiilor unei opere sau a unor obiecte ale drepturilor cone)e, precum Ki oferirea publicI a acestora. interpretare pu"lic R prezentarea operelor, interpretIrilor( a fonogramelor prin reprezentare scenicI, recitare, cJntec( printr-o altI modalitate, atJt pe viu, cJt Ki prin intermediul diferitelor dispozitive, mi-loace( procedee cu e)cepLia comunicIrii publice", Jn locuri accesibile publicului ori Jn orice alte locuri Jn c(e operele, interpretIrile( fonogramele pot fi percepute de persoane c(e nu fac parte din cercul obiKnuit al familiei( al cunoscuLilor apropiaLi. !nc$iriere R punere la dispoziLie spre utilizare, pt o perioadI limitatI de timp Ki pentru obLinerea unui avanta- economic( comercial, direct( indirect, a unei opera( a unui obiect de $%. 1+. Re!le$entarea 'uri ica a operei e ar#itectura, urbaniz$ si arta #orticola ca obiecte ale D( ProtecLia oferitI operelor de artI aplicatI design" se e)tinde asupra aspectului e)terior al obiectelor, stabilit prin astfel de caracteristici cum sJnt liniile, contururile, forma, te)turile, indiferent de faptul dacI obiectul e(e bidimensional( tridimensional. ProtecLia oferitI operelor de arAitecturI se e)tinde asupra& a"obiectelor de arAitecturI. b"proiectelor de arAitecturI Ki a documentaLiei teAnice elaborate Jn baza lor. c"proiectelor de comple)e arAitecturale. $ de transformare, adaptare Ki de alte modificIri similare ale operei de artI aplicatI( de arAitecturI, nu se e)tinde asupra modificIrilor ce nu produc scAimbarea aspectului e)terior al operei. Referitor la operele de artI aplicatI Ki de arAitecturI& a"$ la respectarea integritILii operei, nu se e)tinde asupra modificIrilor ce nu produc scAimbarea aspectului e)terior al operei. b"odatI cu transmiterea proiectelor de arAitecturI Ki a proiectelor de comple)e arAitecturale, Jn vederea Jnceperii lucrIrilor de construcLie, se epuizeazI $ la divulgare. c"$ la retractare nu se aplicI. ?pere de arAitectura sunt atit cladirile si edificiile, cit si interierul lor c(e fiind cumulate cu opera de arta Aorticula constituie proiect de arAitectura. Proiect de arAitectura- o parte a documentatiei de arAitectura necesara pt constructia cladirilor si edificiilor, ce tine de rezolvarea problemelor sociale, economice, ingineresti, antiincendiare, sanitaro-igienice, ecologice, precum s.a cerinte inaintate fata de obiect, necesare pt elaborarea documentatiei in proiectarea carora e(e necesara participarea arAitectorului. $eci, obectele de arAitectura le putem diviza in obiecte propriu-zise, adica constructii, edificii, gradini, parcuri, precum si diagramele( graficele de arAitectura& desene, macAete, fatade, proiecte prealabile. Autorii operei de arAitectura, urbanism si arta Aorticola se bucura de toate $-le morale si patrimoniale. Referindu-ne la $-le morale, putem evidential un moment privitor la $moral c(e poate fi limitat. 6).in cazul cind o intreprindere de constructie nu a efectuat cf proiectului arAitectoral constructia, ci a intreprins careva scAimbari in proiectul arAitectoral al cladirii de-a construite, denaturind prin aceasta opera de arAitectura. $ moral se considera limitat, d(e autorul proiectului arAitectoral nu poate cere modificarea proiectului ce va conditiona distrugerea cladirii construite cu modificarile intreprinse de intreprinderea de constructii. Aceste actiuni, economic, nu sint indreptatite si putem admite ca in cazul dat intreprinderea poate efectua careva scAimbari( modificari in graficul de arAitectura ce tin de obiectivele functionale ale cladirii. $ moral permite autorilor operei de arAitectura, urbanism si arta Aorticola sa-si indice numele atit 1=

pe cladirea( edificiul construit dupa proiectul lor, cit sip e graficile facute de ei. $e asemenea, autorul e in $ sa demonstreze public proiectul sau sis a-l publice, aceasta insa nu-I permite sa foloseasca acelasi proiect la constructia altor cladiri( edificii. Prin urmare, din momentul incAeierii contractului de licenta e)clusive cu intreprinderea, autorul e(e lipsit de $ e)clusive de e)ploatare a operei de arAitectura, urbanistica( arta Aorticola. 1,. Re!le$entarea 'uri ica a operei e arta plastica ca obiect al D( Autorul unei opere de artI plasticI are $ sI cearI proprietarului operei sI-i permitI sI reproducI opera dreptul de acces". %oncomitent, proprietarului nu i se poate cere e)pedierea operei autorului acesteia. %rearea Ki difuzarea unei opere de artI plasticI ce conLine un portret se permit numai cu consimLImJntul persoanei reprezentate( al succesorilor acesteia. Nn cazul fiecIrei revJnzIri a operei originale de artI, ulterioarI primei cesionIri de cItre autor a dreptului de proprietate, vJnzItorul e(e obligat sI acAite autorului( succesorilor sIi o remuneraLie Jn cuantum de 5U din preLul de revJnzare dacI acest preL constituie cel puLin +0 de salarii minime $ de suitI". $ de suitI este inalienabil toatI viaLa autorului Ki trece e)clusiv la succesorii legali( testamentari ai autorului pt durata de protecLie a $A. $ de suitI se aplicI Jn toate cazurile de revJnzare a unei opere originale de artI, c(e Ji implicI, Jn calitate de vJnzItori, cumpIrItori( intermediari, pe comercianLii de opere de artI, cum sJnt organizatorii de licitaLii, saloane, galerii de artI, magazine. Prin opere originale de artI se JnLeleg operele de artI plasticI( graficI imaginile, cola-ele, picturile, desenele, gravurile, tipIriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramicI, din sticlI Ki fotografiile" dacI acestea sJnt create personal de artist( reprezintI e)emplare considerate opere originale de artI. 6)emplarele operelor originale de artI c(e au fost e)ecutate Jntr-un numIr limitat personal de cItre autorul lor( cu consimLImJntul acestuia de regulI, numerotate, semnate( Jn alt mod autentificate de cItre acesta" sJnt considerate opere originale de artI. $ de suitI, poate fi e)ercitat numai prin intermediul unei organizaLii de gestiune colectivI a $-lor patrimoniale. Nn decurs de / ani de la data revJnzIrii, titularul $ de suitI( organizaLia de gestiune colectivI a $-lor patrimoniale, c(e reprezintI interesele acestuia, are $ sI cearI oricIrui comerciant de opere de artI, sI prezinte informaLia necesarI pt a asigura plata sumelor datorate pt revJnzare. Bitularul dreptului de suitI, c(e nu e(e cetILean al R8 Ki nu are domiciliu permanent pe teritoriul R8 poate beneficia de respectivul $ numai dacI # LIrii al cIrei cetILean e(e acordI $ de suitI titularilor de $ c(e sJnt cetILeni ai R8. 1.. Re!le$entarea 'uri ica a operei e arta aplicata prin priz$a LD( si L privin protectia esenelor si $o elelor in ustriale ProtecLia oferitI de # operelor de artI aplicatI design" se e)tinde asupra aspectului e)terior al obiectelor, stabilit prin astfel de caracteristici cum sJnt liniile, contururile, forma, te)turile, indiferent de faptul dacI obiectul e(e bidimensional( tridimensional. $ de transformare, adaptare Ki de alte modificIri similare ale operei de artI aplicatI nu se e)tinde asupra modificIrilor ce nu produc scAimbarea aspectului e)terior al operei. Referitor la operele de artI aplicatI& a"dreptul la respectarea integritILii operei, nu se e)tinde asupra modificIrilor ce nu produc scAimbarea aspectului e)terior al operei. b"odatI cu transmiterea proiectelor de arAitecturI Ki a proiectelor de comple)e arAitecturale, Jn vederea Jnceperii lucrIrilor de construcLie, se epuizeazI dreptul la divulgare. c"dreptul la retractare nu se aplicI. 20. Re!le$entarea 'uri ica a operei 1oto!ra1ice ca obiect al D( Bransmiterea $ de proprietate asupra negativului( asupra altei fi)Iri similare a operei fotografice, Jn baza cIreia pot fi confecLionate e)emplare ale operei, are ca efect, dacI Jn contract nu e(e 12

prevIzut altfel, transmiterea $-lor patrimoniale asupra operei, cu e)cepLia $ de suitI. Nn lipsa unor prevederi contractuale contrare, opera fotograficI ce conLine imaginea persoanei la comanda cIreia a fost e)ecutatI fotografia poate fi publicatI, reprodusI Ki pusI la dispoziLia publicului Jn regim interactiv de c(e persoana din imagine. %rearea, reproducerea, modificarea Ki distribuirea unei opere fotografice ce conLine un portret se permit doar cu consimLImJntul persoanei reprezentate( al succesorilor acesteia. Nn lipsa unei clauze contractuale contrare, consimLImJntul persoanei reprezentate Jn opera fotograficI nu e(e necesar& a"daca persoana reprezentatI este model de profesie Ki(sau a primit o remuneraLie pt a poza. b"dacI persoana reprezentatI e(e general cunoscutI Ki opera fotograficI a fost e)ecutatI cu prile-ul activitILilor sale publice. c"dacI persoana reprezentatI constituie numai un detaliu al unei opere fotografice ce prezintI un peisa-, un grup de persoane sau o manifestare publicI. 21. Re!le$entarea 'uri ica a operelor nepublicate anterior intrate in o$eniul public si a publicatiilor critice si stiinti1ice ale operelor intrate in o$eniul public Protecia operelor nepu"licate anterior intrate !n omeniul pu"lic . ?ricare persoanI c(e, dupI e)pirarea termenului de protecLie a $A, Jn mod legal, publicI( pune la dispoziLia publicului prin orice mod o operI nepublicatI anterior beneficiazI de o protecLie ecAivalentI cu cea a $-lor patrimoniale ale autorilor. Bermenul de protecLie a $-lor patrimoniale e(e de +5 de ani de la data la c(e opera a fost pt I datI, Jn mod legal, publicatI( pusI la dispoziLia publicului. Protecia pu"licaiilor critice %i %tiini&ice ale operelor intrate !n omeniul pu"lic ?ricare persoanI c(e, dupI e)pirarea termenului de protecLie a $A, editeazI o publicaLie criticI( KtiinLificI a unei opere intrate Jn domeniul public beneficiazI de o protecLie ecAivalentI cu cea a $-lor patrimoniale ale autorilor. Bermenul de protecLie a $-lor patrimoniale e(e de /0 de ani de la data la care publicaLia a fost pt I datI editatI legal. 22. -ate!oriile e opera e3cluse e la protectia D( ProtecLia $A, cf #, nu se e)tinde asupra& a"documentelor oficiale de caracter normativ, administrative( politic legi, AotIrJri -udecItoreKti", precum Ki asupra traducerilor oficiale ale acestora. b"simbolurilor de stat Ki a semnelor oficiale ale statului drapele, steme, decoraLii, semne bIneKti". c"e)presiilor folclorice. d"noutILilor zilei Ki a diverselor fapte ce reprezintI o simplI informaLie. 23. -olectarea re$uneratiei e autor pt valori1icarea e3presiilor 1olclorice si operelor intrate in o$enul public RemuneraLia se acAitI pt urmItoarele moduri de valorificare a operelor intrate Jn domeniul public Ki a e)presiilor folclorice& a"interpretarea publicI Ki comunicarea publicI a unor asemenea opere muzicale Ki a e)presiilor folclorice muzicale. b"revJnzarea unor asemenea opere originale de artI Ki a e)presiilor folclorice artistice. RemuneraLia se acAitI& a"organizaLiei de gestiune colectivI a $-lor patrimoniale c(e Ji reprezintI pe autorii Ki pe alLi titulari ai $A asupra operelor muzicale R pentru interpretarea publicI Ki comunicarea publicI a unor asemenea opere muzicale Ki a e)presiilor folclorice muzicale. b"organizaLiei de gestiune colectivI a $-lor patrimoniale $ de suitI, poate fi e)ercitat numai prin intermediul unei organizaLii de gestiune colectivI a $-lor patrimonialeR pt revJnzarea unor asemenea opere originale de artI Ki a e)presiilor folclorice artistice. Pt stabilirea cuantumului remuneraLiei Ki pt soluLionarea eventualelor litigii Jn legIturI cu acAitarea acesteia se aplicI mutatis mutandis& V" ?rganizaLia de gestiune colectivI stabileKte cuantumul remuneraLiei, precum Ki alte condiLii de licenLiere aplicabile modurilor de valorificare a obiectelor ale cIror drepturi i-au fost delegate Jn gestiune, Jn baza negocierilor cu persoanele care au obligaLia 1;

sI plIteascI remuneraLia( cu asociaLiile c(e le reprezintI. Nn cazul Jn c(e pIrLile interesate nu pot conveni Jn privinLa cuantumului remuneraLiei Ki a altor condiLii de licenLiere, oricare dintre pIrLi poate apela la %omisia de mediere( la Arbitra-ul specializat Jn domeniul proprietILii intelectuale, instituite de A96PI. %uantumul remuneraLiei c(e se stabileKte prin negocieri( prin mediere nu poate fi mai mic decJt tarifele minime ale remuneraLiei de autor, aprobate de 9R8( prevIzute de #$A si $%R Jn cazul acLiunilor de interpretarea publicI Ki comunicarea publicI a unor asemenea opere muzicale Ki a e)presiilor folclorice muzicale. b" in cazul fiecIrei revJnzIri, ulterioarI primei cesionIri de cItre autor a $ de proprietate, vJnzItorul e(e obligat sI acAite autorului( succesorilor sIi o remuneraLie Jn cuantum de 5U din preLul de revJnzare dacI acest preL constituie cel puLin +0 de salarii minime dreptul de suitI". $reptul de suitI este inalienabil toatI viaLa autorului Ki trece e)clusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecLie a $AR Jn cazul de revJnzarea unor asemenea opere originale de artI Ki a e)presiilor folclorice artistice. $upI deducerea cAeltuielilor aferente gestionIrii drepturilor, remuneraLia pt modul de valorificare se repartizeazI dupI cum urmeazI& a"suma acumulatI pt valorificarea operelor intrate Jn domeniul public va fi folositI pentru promovarea creativitILii Ki pentru aprecierea realizIrilor creative remarcabile, precum Ki pentru acordarea de a-utoare autorilor care, din motive de boalI, vJrstI JnaintatI sau din alte motive similare, au nevoie de spri-in financiar. b"suma acumulatI pentru valorificarea e)presiilor folclorice va fi folositI pentru susLinerea activitILilor de cercetare Ki conservare a folclorului, inclusiv pentru aprecierea realizIrilor obLinute Jn domeniul respectiv Ki Jn cel al interpretIrii e)presiilor folclorice. 24. Subiectii D( figura centrala in $A- autorul P, prin a c(I activitate creatoare a fost creata opera. %f art: 1" autor se considera a fi pina la proba contrarie- persoana sub numele caruia a fost adusa pt I data la cunostinta publicului. In $A se cunosc urmatorii autori& 1originari- autor ai operei c(e nu se afla in stare de dependenta fata de alte opera. +derivati- autorii operelor ce pronesc de la 1(m.m opera pree)istente. %rearea unei opera derivate e(e conditionata de permisiunea autorului originar ai operei, iar utilizarea operei derivate nu poate pre-udicial $ ultimului. In principiu, sub rezerva pre-udiciului $A originar, autorul derivate dispune de aceleasi $ de utilizare valorificare". Alta clasificare& 1primari- autor nemi-locit. secundar- titulari de $, personae ce dobindesc $ patrimoniale in temeiurile #, A intre vii( pe cauza de moarte& succesorii in $ mostenitori legali( testamentari". cesionari conventionali a $ patrimoniale( pers ce dob $A prin % cu autorul. 2&. Re!le$entarea 'uri ica a copaternitatii 4coautoratului5 in D($reptul de autor asupra unei opere create prin efortul comun a douI sau a mai multor persoane aparLine coautorilor Jn comun, indiferent de faptul dacI aceastI operI constituie un tot indivizibil sau este formatI din pIrLi. ,iecare dintre coautori JKi menLine dreptul de autor asupra pIrLii create de el Ki are dreptul sI dispunI de aceasta cum crede de cuviinLI, cu condiLia cI aceastI parte are caracter de sine stItItor. 3e considerI cI o parte componentI a operei este de sine stItItoare Jn cazul Jn care ea poate fi valorificatI independent de alte pIrLi ale acestei opere. RelaLiile dintre coautori se stabilesc, de regulI, Jn baza unui contract. Nn lipsa unui asemenea contract, dreptul de autor asupra operei este e)ercitat Jn comun de toLi autorii, iar remuneraLia se Jmparte Jntre ei proporLional contribuLiei fiecIruia, dacI aceasta poate fi determinatI. Nn cazul Jn care contribuLia fiecIruia dintre coautori nu poate fi determinatI, remuneraLia se Jmparte Jn cote egale. Nn cazul Jn care opera nu poate fi 1:

divizatI Jn pIrLi de sine stItItoare, coautorii pot e)ercita dreptul de autor numai de comun acord. 2%. (utorii $inori" subiecti istincti in D( statutul -uridic al autorului ce nu a atins virsta de ma-orat e(e regl de %%R8 c(e prevede ca pt persoanele ce nu au a-uns la ma-orat, tranzacttile se incAeie de c(e parinti, infietori( tutori. Autorul cuprins cu virsta intre 15-1; ani isi realizeaza $-le sale de autor de sine statator. 2+. Re!le$entarea 'uri ical a D"lor personal nepatri$oniale ale autorilor Autorul unei opere beneficiazI de urmItoarele drepturi morale& a"dreptul la paternitate R dreptul de a fi recunoscut Jn calitate de autor al operei sale Ki dreptul de a pretinde o atare recunoaKtere, inclusiv prin indicarea numelui sIu pe toate e)emplarele operei publicate sau prin referirea la numele sIu, dupI cum se obiKnuieKte, Jn cazul oricIrei valorificIri a operei, cu e)cepLia cazurilor cJnd acest lucru este imposibil Ki cJnd lipsa obligaLiei de a indica numele autorului decurge din alte prevederi ale prezentei legi. b"dreptul la nume R dreptul autorului de a decide cum va figura numele sIu la valorificarea operei numele adevIrat, pseudonimul sau anonim". c"dreptul la respectarea integritILii operei R dreptul la protecLia operei sale contra oricIrei denaturIri, scAimonosiri sau a oricIrei alte atingeri aduse operei, care pre-udiciazI onoarea sau reputaLia autorului. d"dreptul la divulgarea operei R dreptul de a decide dacI opera va fi adusI la cunoKtinLa publicI, Jn ce mod Ki cJnd. e"dreptul la retractarea operei R dreptul autorului de a retracta opera sa din circuitul comercial, despIgubind pe titularul dreptului de valorificare, dacI acesta este pre-udiciat prin e)ercitarea retractIrii. $repturile morale nu pot face obiectul vreunei renunLIri sau cesiuni Ki sJnt imprescriptibile, cAiar Ki Jn cazul Jn care autorul cedeazI drepturile sale patrimoniale. 2,. Re!le$entarea 'uri ica a D"lor patri$oniale ale titularilor e D s"ve e autor Autorul( alt titular al dreptului de autor are dreptul e)clusiv sI efectueze, sI permitI sau sI interzicI valorificarea operei, inclusiv prin& a"reproducerea operei. b"distribuirea originalului sau a e)emplarelor operei. c"JncAirierea e)emplarelor operei, cu e)cepLia operelor de arAitecturI Ki a operelor de artI aplicatI. d"importul e)emplarelor operei Jn vederea distribuirii, inclusiv al e)emplarelor confecLionate cu consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor. e"demonstrarea publicI a operei. f"interpretarea publicI a operei. g"comunicarea publicI a operei prin eter, inclusiv prin satelit teleradiodifuziune", sau prin cablu. A"retransmiterea simultanI Ki fIrI modificIri, prin eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter sau prin cablu. i"punerea la dispoziLie Jn regim interactiv a operei. -"traducerea operei. @"transformarea, adaptarea, aran-amentul sau alte modificIri ale operei, nu se JncadreazI Jn forma de e)primare a operei Ki pentru care nu pot fi stabilite sancLiuni. Autorul sau alt titular al drepturilor patrimoniale e)clusive de autor are dreptul la o remuneraLie ecAitabilI. %uantumul Ki modul de acAitare a remuneraLiei de autor pentru fiecare caz Ki mod de valorificare a operei se stabilesc Jn contractul de autor sau Jn contractele pe care organizaLiile de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale le-au JncAeiat cu utilizatorii. $reptul de distribuire se epuizeazI odatI cu prima vJnzare sau cu altI primI transmitere a dreptului de proprietate asupra originalului ori e)emplarelor operei pe teritoriul R8. Nn cazul Jn care un autor a transmis sau a cesionat unui producItor de fonograme sau de opere audiovizuale dreptul sIu de JncAiriere a fonogramei sau a operei audiovizuale autorul JKi pIstreazI dreptul la o remuneraLie ecAitabilI pentru fiecare JncAiriere. Acest drept este inalienabil Ki se e)ercitI numai prin intermediul organizaLiilor de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale. +0

$reptul de retransmisie prin cablu se e)ercitI e)clusiv prin intermediul unei organizaLii de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale. 3uma remuneraLiei de autor pentru dreptul de retransmisie prin cablu se stabileKte luJnd ca bazI orice tip de plILi pe care operatorii reLelei prin cablu le JncaseazI de la membrii publicului pentru serviciile corespunzItoare, inclusiv pentru accesul teAnic, precum Ki pentru menLinerea Ki deservirea teAnicI a ecAipamentului utilizat pentru realizarea retransmisiei. 3uma se stabileKte pentru acAitarea atJt a remuneraLiei cuvenite autorilor sau altor titulari ai dreptului de autor pentru drepturile lor e)clusive, cJt Ki a remuneraLiei ecAitabile cuvenite interpreLilor Ki producItorilor de fonograme. Pentru determinarea cuantumului remuneraLiei, Ki pentru stabilirea altor clauze, precum Ki pentru soluLionarea unor eventuale litigii Jntre pIrLi, se respecta urmItoarelor condiLii& a"pIrLile care determinI cuantumul remuneraLiei sJnt organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, Ki operatorii reLelei prin cablu, pe de altI parte. b"indiferent de modul de determinare a cuantumului remuneraLiei, acesta nu poate fi mai mic decJt tarifele minime aprobate de 9uvern. Nn cazul Jn care acordul dintre reprezentanLii titularilor de drepturi nu conLine alte prevederi, toate sumele remuneraLiei& a"se acumuleazI de organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale care Ji reprezintI pe autori Ki pe alLi titulari ai dreptului de autor. b"dupI deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionIrii drepturilor, se repartizeazI Jn modul urmItor& R Jn cazul emisiunilor de televiziune retransmise prin cablu& producItorilor de opere audiovizuale sau de videograme R 15U, autorilor de opere audiovizuale, alLii decJt compozitorii Ki autorii de te)t pentru operele muzicale R +5U, compozitorilor Ki autorilor de te)t pentru operele muzicale R +0U, autorilor de opere literare R +,5U, autorilor de opere de artI Ki fotografice R +,5U, interpreLilor a cIror interpretare este fi)atI pe fonogramI R 15U, interpreLilor de opere audiovizuale R 10U, producItorilor de fonograme R 10U. R Jn cazul emisiunilor de radio retransmise prin cablu& compozitorilor Ki autorilor de te)t pentru operele muzicale R !0U, autorilor de opere literare R 10U, interpreLilor R +5U, producItorilor de fonograme R +5U. ?rganizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale va transfera cotele remuneraLiilor datorate categoriilor de titulari de drepturi pe care nu Ji reprezintI, organizaLiilor de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale sau altor organizaLii care Ji reprezintI pe respectivii titulari Ki care sJnt responsabile de acumularea Ki repartizarea Jntre aceKtia a sumelor corespunzItoare. 2.. D"le supli$entare ale autorilor operelor e arta plastica Autorul unei opere de artI plasticI are dreptul sI cearI proprietarului operei sI-i permitI sI reproducI opera dreptul de acces". %oncomitent, proprietarului nu i se poate cere e)pedierea operei autorului acesteia. %rearea Ki difuzarea unei opere de artI plasticI ce conLine un portret se permit numai cu consimLImJntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia. Nn cazul fiecIrei revJnzIri a operei originale de artI, ulterioarI primei cesionIri de cItre autor a dreptului de proprietate, vJnzItorul este obligat sI acAite autorului sau succesorilor sIi o remuneraLie Jn cuantum de 5U din preLul de revJnzare dacI acest preL constituie cel puLin +0 de salarii minime dreptul de suitI". $reptul de suitI este inalienabil toatI viaLa autorului Ki trece e)clusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecLie a dreptului de autor. $reptul de suitI se aplicI Jn toate cazurile de revJnzare a unei opere originale de artI, care Ji implicI, Jn calitate de vJnzItori, cumpIrItori sau intermediari, pe comercianLii de opere de artI, cum sJnt organizatorii de licitaLii, saloane, galerii de artI, magazine. Prin opere originale de artI se +1

JnLeleg operele de artI plasticI sau graficI imaginile, cola-ele, picturile, desenele, gravurile, tipIriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramicI, din sticlI Ki fotografiile" dacI acestea sJnt create personal de artist sau reprezintI e)emplare considerate opere originale de artI. 6)emplarele operelor originale de artI care au fost e)ecutate Jntr-un numIr limitat personal de cItre autorul lor sau cu consimLImJntul acestuia de regulI, numerotate, semnate sau Jn alt mod autentificate de cItre acesta" sJnt considerate opere originale de artI. $reptul de suitI, poate fi e)ercitat numai prin intermediul unei organizaLii de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale. Nn decurs de / ani de la data revJnzIrii, titularul dreptului de suitI sau organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, care reprezintI interesele acestuia, are dreptul sI cearI oricIrui comerciant de opere de artI, sI prezinte informaLia necesarI pentru a asigura plata sumelor datorate pentru revJnzare. Bitularul dreptului de suitI, care nu este cetILean al Republicii 8oldova Ki nu are domiciliu permanent pe teritoriul Republicii 8oldova poate beneficia de respectivul drept numai dacI legislaLia LIrii al cIrei cetILean este acordI dreptul de suitI titularilor de drepturi care sJnt cetILeni ai Republicii 8oldova. 30. *3ceptiile si li$itele e e3ercitare a D"lor s"ve e autor 'riterii generale e aplicare a e(ceptiilor %i limitrilor 6)cepLiile Ki limitIrile se aplicI numai Jn cazurile Jn care nu contravin valorificIrii normale a operelor Ki dacI nu pre-udiciazI interesele legitime ale autorilor sau ale altor titulari ai $A. R epro ucerea temporar a operelor ,IrI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ki fIrI plata remuneraLiei de autor, se permite reproducerea temporarI a operelor dacI actele de reproducere& a"sJnt tranzitorii sau ocazionale. b"constituie o parte integrantI Ki esenLialI a unui proces teAnologic. c"urmIresc unicul scop de a facilita& transmiterea de cItre un intermediar Jn cadrul unei reLele din terLe persoane. utilizarea licitI a unei opere. d"nu au o semnificaLie economicI de sine stItItoare. )epro ucerea operelor !n scopuri personale. 'opia privat Reproducerea unei opere publicate legal se permite fIrI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraLii compensatorii, atunci cJnd reproducerea este fIcutI de o persoanI fizicI e)clusiv pentru uz personal Ki dacI nu urmIreKte obLinerea vreunui avanta- comercial direct sau indirect. $reptul la remuneraLie compensatorie poate fi e)ercitat e)clusiv prin intermediul unei organizaLii de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale. 6)ceptii& a"reproducere a unei opere de arAitecturI Jn formI de clIdire sau de construcLie similarI. b"reproducere a unei baze de date electronice. c"reproducere a unui program pentru calculator. d"reproducere integralI a unei cIrLi, partituri sau a originalului unei opere de artI plasticI. e"reproducere a unei opere audiovizuale Jn timpul interpretIrii ei publice. f"reproducere a oricIrei opere Jn baza unui e)emplar sau dintr-o sursI despre care persoana care reproduce opera cunoaKte sau, Jn virtutea unor circumstanLe concrete, are motive rezonabile sI cunoascI cI sJnt ilicite. RemuneraLia compensatorie se acAitI de cItre persoanele fizice Ki -uridice care produc sau importI orice ecAipament audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri" Ki suporturi materiale suporturi pentru imprimarea sonorI Ki(sau video, casete, discuri laser, compact-discuri" care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri. Nu se acAitI remuneraLie compensatorie Jn privinLa ecAipamentului Ki a suporturilor materiale destinate imprimIrilor dacI acestea& a"sJnt obiecte de e)port. b"au menire profesionalI Ki nu pot fi folosite Jn condiLii casnice. c"sJnt importate de o persoanI fizicI e)clusiv pentru uz personal. RemuneraLia compensatorie& a"se acAitI de cItre producItorii Ki importatorii ecAipamentului Ki ++

suporturilor materiale destinate imprimIrilor, organizaLiei de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, pJnI la punerea ecAipamentului sau suporturilor Jn circulaLie adicI, pJnI a le include Jn reLeaua de distribuire, imediat dupI producerea sau importul acestora". b"se stabileKte atJt pentru compensarea autorilor Ki a altor titulari ai dreptului de autor ale cIror opere pot fi reproduse, cJt Ki pentru compensarea interpreLilor Ki producItorilor de opere audiovizuale, videograme Ki fonograme, ale cIror interpretIri, opere audiovizuale, videograme Ki fonograme, la rJndul lor, pot fi reproduse Jn mod similar. c"se determinI LinJndu-se cont de faptul dacI titularii de drepturi asupra operelor audiovizuale, videogramelor sau fonogramelor au aplicat sau nu mi-loace teAnologice. Pentru determinarea cuantumului remuneraLiei Ki stabilirea altor clauze, precum Ki pentru soluLionarea unor eventuale litigii Jntre pIrLi, urmItoarelor condiLii& a"pIrLile care determinI cuantumul remuneraLiei sJnt organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, pe de o parte, Ki persoanele fizice Ki -uridice care sJnt obligate sI plIteascI remuneraLia compensatorie, pe de altI parte. b"cuantumul remuneraLiei convenite va constitui cel puLin /U din suma JncasatI din vJnzarea revJnzarea" ecAipamentului Ki a suporturilor. ProducItorii Ki importatorii, la punerea Jn circulaLie a ecAipamentului Ki a suporturilor& a"vor informa organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, despre plata remuneraLiei compensatorii Ki vor pune la dispoziLia acesteia documentele necesare care indicI numIrul de unitILi de ecAipamente Ki(sau de suporturi produse ori importate, precum Ki datele privind identitatea distribuitorilor care au pus sau prin intermediul cIrora au fost puse Jn circulaLie ecAipamentul ori suporturile. b"vor transmite distribuitorilor care pun sau prin intermediul cIrora este pus Jn circulaLie ecAipamentul Ki suporturile documentele ce confirmI acAitarea remuneraLiei compensatorii cItre organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale. $istribuitorii oricIrei pIrLi componente a reLelei de distribuLie, inclusiv unitILile comerciale magazine, centre comerciale", care deLin Jn scopuri comerciale ecAipament Ki suporturi trebuie sI facI dovada, Jn temeiul documentelor confirmatoare cu semnificaLie -uridicI, cI remuneraLia compensatorie a fost acAitatI pentru aceste ecAipamente Ki suporturi. $istribuitorii, la solicitarea organizaLiei de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, sJnt obligaLi sI prezinte orice documente relevante Ki sI dezvIluie identitatea Ki datele de contact ale producItorului, importatorului sau ale altei persoane fizice sau -uridice din reLeaua de distribuLie care le-a furnizat ecAipamentele Ki suporturile. $istribuitorii care nu pot prezenta organizaLiei de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, documentele Ki(sau datele de contact, necesare pentru a verifica dacI remuneraLia compensatorie a fost acAitatI Jn modul corespunzItor, sJnt ei JnKiKi obligaLi la plata acesteia. Nn cazul Jn care acordul dintre reprezentanLii diferitelor categorii de titulari de drepturi remuneraLia compensatorie& a"se acumuleazI, pentru toate categoriile de titulari de drepturi de autor Ki de drepturi cone)e, de cItre organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale care este JnvestitI de cItre A96PI cu aceste Jmputerniciri. b"se repartizeazI, dupI deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionIrii drepturilor, Jn modul urmItor& R referitor la reproducerea operelor audiovizuale sau a videogramelor& autorilor R !0U, interpreLilorR /0U, producItorilor acestoraR /0U. Rreferitor la reproducerea fonogramelor& autorilor R 50U, interpreLilor R +5U, producItorilor de fonograme R +5U. ?rganizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, dupI deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionIrii drepturilor, va transmite cotele corespunzItoare de remuneraLie, datorate titularilor categoriilor de drepturi pe care nu Ji reprezintI, cItre +/

organizaLiile de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale sau cItre alte organizaLii care Ji reprezintI pe titularii de drepturi Jn cauzI. RemuneraLia compensatorie se repartizeazI Jntre autori Ki alLi titulari ai dreptului de autor, interpreLi, producItori ai operelor audiovizuale, videogramelor Ki ai fonogramelor, despre ale cIror opere, interpretIri, videograme Ki fonograme se poate presupune cI au fost reproduse Jn modul prevazut. )epro ucerea reprogra&ic e ctre "i"lioteci* ar$ive %i e alte instituii 3e permite fIrI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ki fIrI plata remuneraLiei de autor, JnsI cu indicarea obligatorie a numelui autorului a cIrui operI este valorificatI Ki a sursei de Jmprumut, reproducerea, Jn mIsurI -ustificatI de scopul urmIrit& a"a unei opere publicate legal atunci cJnd reproducerea se face de cItre biblioteci Ki arAive Ki nu urmIreKte obLinerea unui avanta- economic sau comercial, direct sau indirect, ci pentru a Jnlocui e)emplarele pierdute, distruse sau devenite inutilizabile ori pentru a pune e)emplare la dispoziLia altor biblioteci sau arAive similare Jn vederea Jnlocuirii, Jn colecLiile lor proprii, a operelor pierdute, distruse sau devenite inutilizabile, dacI obLinerea pe cale obiKnuitI a unor asemenea e)emplare ale operei nu este posibilI. b"a unor articole aparte Ki a altor opere cu volum mic sau a unor e)trase de proporLii reduse din opere literare publicate legal cu e)cepLia programelor de calculator" atunci cJnd reproducerea se face de cItre biblioteci sau arAive pentru necesitILile persoanelor fizice, care utilizeazI e)emplarele astfel reproduse Jn scopuri private de studiu sau cercetare, Ki nu urmIreKte obLinerea unui avanta- economic sau comercial, direct sau indirect. c"a unor articole aparte Ki a altor opere cu volum mic sau a unor e)trase de proporLii reduse din opere literare publicate legal cu e)cepLia programelor de calculator" atunci cJnd reproducerea se face de cItre instituLiile de JnvILImJnt Jn scopuri de studiu sau de cercetare Ki nu urmIreKte obLinerea unui avanta- economic sau comercial, direct sau indirect. Nn alte cazuri decit cele mentionate se permite, fIrI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraLii compensatorii, reproducerea reprograficI a unei opere, e)ceptJnd cIrLile Jn Jntregime Ki partiturile. $reptul la remuneraLie compensatorie poate fi e)ercitat doar prin intermediul unei organizaLii de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale. RemuneraLia compensatorie se acAitI de cItre& a"persoanele fizice sau -uridice care produc sau importI ecAipamentul copiatoare, scannere" utilizat pentru reproducerea reprograficI redevenLe aferente producerii(importului de ecAipament". b"persoanele fizice sau -uridice care utilizeazI ecAipamentul de reproducere reprograficI Jn locuri publice redevenLele aferente utilizIrii ecAipamentului". RemuneraLia compensatorie& a"se acAitI de cItre producItorii Ki importatorii de ecAipament organizaLiei de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, pJnI la punerea acestui ecAipament Jn circulaLie adicI pJnI a fi inclus Jn reLeaua de distribuLie, imediat dupI producerea sau importul acestuia". b"se stabileKte atJt pentru remuneraLia compensatorie a autorilor, cJt Ki a editurilor, despre ale cIror opere Ki, respectiv, publicaLii se poate presupune cI au fost reproduse Jn modul prevIzut. Pentru determinarea cuantumului remuneraLiei Ki stabilirea altor clauze, precum Ki pentru soluLionarea unor eventuale litigii Jntre pIrLi, se va aplica urmItoarelor condiLii& a"pIrLile care determinI cuantumul remuneraLiei sJnt organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, pe de o parte, Ki persoanele fizice Ki -uridice obligate sI acAite remuneraLia compensatorie, pe de altI parte. b"cuantumul convenit al remuneraLiei va constitui cel puLin /U din suma JncasatI din vJnzarea revJnzarea" ecAipamentului, iar Jn cazul remuneraLieiR nu va fi mai mic decJt tarifele minime aprobate de 9uvern. ProducItorii Ki +!

importatorii, la punerea Jn circulaLie a ecAipamentului& a"vor informa organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale despre plata remuneraLiei compensatorii Ki vor pune la dispoziLia acesteia documentele necesare ce indicI numIrul de unitILi de ecAipamente produse sau importate, precum Ki datele privind identitatea distribuitorilor care au pus sau prin intermediul cIrora a fost pus Jn circulaLie ecAipamentul. b"vor transmite distribuitorilor care pun sau prin intermediul cIrora este pus Jn circulaLie ecAipamentul documentele ce confirmI acAitarea remuneraLiei compensatorii cItre organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale. Nn cazul Jn care producItorii, importatorii sau distribuitorii JncAiriazI sau transferI Jn alt mod dreptul lor de proprietate sau de posesie asupra unui ecAipament oricIrui utilizator al unui asemenea ecAipament, vor transmite acestuia Ki documentele necesare. $istribuitorii oricIrei pIrLi componente a reLelei de distribuLie, inclusiv unitILile comerciale magazine, centre comerciale" care deLin Jn scopuri comerciale ecAipamentul trebuie sI facI dovada, Jn temeiul unor documente confirmatoare cu semnificaLie -uridicI, cI remuneraLia compensatorie a fost acAitatI pentru acest ecAipament. $istribuitorii, la solicitarea organizaLiei de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, sJnt obligaLi sI prezinte orice documente relevante Ki sI dezvIluie identitatea Ki datele de contact ale producItorului, importatorului ori ale altei persoane fizice sau -uridice din reLeaua de distribuLie care le-a furnizat ecAipamentele. $istribuitorii care nu pot prezenta organizaLiei de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, documentele Ki(sau datele de contact, necesare pentru a verifica dacI remuneraLia compensatorie a fost acAitatI Jn modul corespunzItor, sJnt ei JnKiKi obligaLi la plata acesteia. Nn cazul Jn care acordul dintre reprezentanLii autorilor Ki editurilor nu prevede altfel, remuneraLia compensatorie acumulatI de organizaLia de gestiune colectivI, dupI deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionIrii drepturilor, se repartizeazI Jn cote egale autorilor despre ale cIror opere Ki editurilor despre ale cIror publicaLii se poate presupune cI au fost reproduse Jn modul prevazut. Alte e(cepii %i limitri 3Jnt permise fIrI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ki fIrI plata vreunei remuneraLii urmItoarele acLiuni& a"utilizarea unor citate de proporLii reduse Jn cadrul unei alte opere, Jn scop de cercetare sau de criticI, cu condiLia ca acestea sI se refere la o operI sau la un alt obiect prote-at care a fost de-a pus, Jn mod legal, la dispoziLia publicului, indicJndu-se sursa Ki numele autorului, e)ceptJnd cazurile Jn care acest lucru este imposibil. folosirea citatelor Jn conformitate cu practica pertinentI Ki Jn mIsura impusI de un scop specific. b"utilizarea operelor ca material ilustrativ Jn publicaLii, emisiuni sau Jn imprimIri audio sau video de caracter didactic, cu condiLia sI se indice sursa Ki numele autorului, e)ceptJnd cazurile Jn care acest lucru este imposibil, Ki Jn mIsura -ustificatI de atingerea unui scop necomercial. c"reproducerea Ki distribuirea Jn presI, comunicarea publicI sau punerea la dispoziLia publicului Jn regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate economicI, politicI ori religioasI sau a unor opere radiodifuzate ori televizate, sau a altor obiecte prote-ate de acelaKi caracter ori aduse la cunoKtinLa publicI Jn regim interactiv Jn cazurile Jn care astfel de utilizIri nu sJnt interzise Jn mod e)pres Ki dacI se indicI sursa Ki numele autorului. d"utilizarea operelor sau a altor obiecte prote-ate pentru relatarea evenimentelor curente, Jn mIsura -ustificatI de scopul de informare Ki cu condiLia sI fie indicatI sursa Ki numele autorului, e)ceptJnd cazurile Jn care acest lucru este imposibil. e"utilizarea discursurilor publice Ki a e)traselor din prelegerile publice, opere sau din alte obiecte prote-ate de caracter similar, Jn mIsura -ustificatI de scopul de informare Ki cu condiLia sI fie indicatI sursa Ki numele autorului, +5

e)ceptJnd cazurile Jn care acest lucru este imposibil. f"utilizarea Jn scopul securitILii publice sau pentru a asigura derularea Ki reflectarea adecvatI a procedurilor parlamentare, administrative sau -udiciare. g"imprimarea operelor pentru utilizare temporarI, realizatI de organizaLiile de difuziune la propriile instalaLii Ki pentru propriile emisiuni. Asemenea imprimIri vor fi Kterse Ki distruse dupI Kase luni, Jn afarI de cele care au valoare documentarI e)cepLionalI, urmJnd a fi pIstrate Jn arAiva de stat. A"utilizarea operelor Jn folosul persoanelor cu deficienLe vizuale, avJnd legIturI directI cu deficienLa respectivI Ki fiind de naturI necomercialI, Jn mIsura -ustificatI de o astfel de utilizare. i"imprimarea emisiunilor organizaLiilor de difuziune de cItre instituLiile sociale nonprofit, precum sJnt spitalele, cu condiLia ca titularii de drepturi sI primeascI o remuneraLie ecAitabilI. -"utilizarea operelor Jn timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de autoritILi publice. @"utilizarea operelor, precum ar fi cele de arAitecturI sau sculpturI amplasate permanent Jn locuri publice. l"utilizarea operelor Jn scop de reclamI a e)poziLiilor publice sau a vJnzIrilor de opere de artI, Jn mIsura necesarI pentru promovarea evenimentului, e)cluzJnd orice alte scopuri comerciale. m"utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia. n"utilizarea operelor Jn legIturI cu demonstrarea sau reparaLia unui ecAipament. o"utilizarea unei opere artistice sub forma unei macAete sau a unui desen ori plan al unui imobil Jn scop de reconstrucLie a imobilului respectiv. p"utilizarea, prin comunicare sau prin punerea la dispoziLia publicului Jn regim interactiv, Jn scop privat de studiu sau de cercetare de cItre persoanele fizice, prin intermediul unor ecAipamente speciale din localurile instituLiilor, a operelor Ki a altor obiecte prote-ate aflate Jn colecLiile lor Ki care nu fac obiectul acAiziLionIrii sau al licenLierii. O"fi)area Jn formI electronicI a operelor intrate Jn domeniul public Jn scopuri de arAivare de cItre biblioteci, fIrI obLinerea unui avantaeconomic sau comercial, direct ori indirect. +tilizarea programelor pentru calculator %i a "azelor e ate. Decompilarea programelor pentru calculator . Nn absenLa unor clauze contractuale e)prese, acAizitorul legal al unui program de calculator sau al unei baze de date nu trebuie sI obLinI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor pentru a le utiliza Jn conformitate cu destinaLia acestora, inclusiv pentru a corecta erorile. Realizarea, Jn mIsura Jn care aceasta este necesarI pentru utilizarea respectivI, a unei copii de rezervI de cItre o persoanI care are dreptul sI utilizeze programul de calculator nu poate fi JmpiedicatI prin contract. Persoana care are dreptul sI utilizeze o copie a unui program de calculator poate, fIrI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, sI e)amineze, sI studieze ori sI testeze funcLionarea programului Jn vederea identificIrii ideilor Ki principiilor care stau la baza oricIrui element al programului atunci cJnd efectueazI oricare dintre actele de JncIrcare, prezentare, rulare, transmitere sau stocare a programului pentru calculator pe care are dreptul sI le e)ecute. %onsimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor nu este necesar atunci cJnd reproducerea codului Ki traducerea formei acestui cod sJnt indispensabile pentru obLinerea informaLiei necesare pentru asigurarea interoperabilitILii cu alt program de calculator creat Jn mod independent de cItre alLi autori, cu respectarea urmItoarelor condiLii& a"aceste acte sJnt efectuate de licenLiat ori de o altI persoanI care are dreptul sI utilizeze o copie a programului sau, Jn numele acestora, de cItre o persoanI autorizatI Jn acest scop. b"informaLia necesarI pentru realizarea interoperabilitILii nu a fost anterior pusI la dispoziLia persoanelor licentiate( alta pers c(e are $ sa utilizeze o copia a programului( o pers autorizata in acest scop". c" aceste acte sJnt limitate la pIrLi din programul original +=

care sJnt necesare pentru realizarea interoperabilitILii. Nu permit ca informaLia obLinutI prin aplicarea programului pentru calculator& a"sI fie utilizatI Jn alte scopuri decJt la realizarea interoperabilitILii programului pentru calculator creat Jn mod independent. b"sI fie transmisI persoanelor terLe, cu e)cepLia cazurilor cJnd aceasta este necesarI pentru interoperabilitatea programului pentru calculator creat Jn mod independent. c"sI fie utilizatI pentru dezvoltarea, producerea sau comercializarea unui program de calculator similar Jn e)primarea sa ori pentru orice alt act care JncalcI dreptul de autor. Gtilizarea programelor pentru calculator de cItre autoritILile publice va fi efectuatI Jn temeiul licenLelor unice negociate de 9uvern cu titularii programelor pentru calculator, la un preL rezonabil, fIrI a pre-udicia interesele titularilor de drepturi. 31. Notiunea, varietatile, ele$entele si continutul -"lui e autor ,ransmiterea repturilor patrimoniale prin contracte e autor Autorii sau alLi titulari ai dreptului de autor pot transmite prin contract de cesiune, dacI prezenta lege nu prevede altfel, drepturile patrimoniale e)clusive, precum Ki dreptul la remuneraLie de autor. Nn urma unei asemenea cesiuni, titular de drepturi devine cesionarul. Nn cazul Jn care # nu prevede altfel, drepturile patrimoniale e)clusive pot fi transmise, de asemenea, prin acordarea de licenLe e)clusive sau nee)clusive. $acI Jn contractul de licenLI nu se stipuleazI e)pres cI licenLa este e)clusivI, aceasta se considerI nee)clusivI. #icenLa e)clusivI prevede transmiterea dreptului de valorificare a operei Jn limitele stabilite de aceastI licenLI numai licenLiatului. #icenLiatul, de asemenea, are dreptul, Jn limitele stabilite de licenLI, sI permitI sau sI interzicI valorificarea operei de cItre alte persoane. Nn cazul unei licenLe nee)clusive, licenLiatul poate, Jn limitele stabilite de aceastI licenLI, valorifica opera ca Ki persoanele care au obLinut dreptul de valorificare a acesteia. #icenLiatul nu are dreptul sI permitI sau sI interzicI valorificarea operei de cItre alte persoane. 32. -"l e cesiune si -"l e licenta e3clusiva si nee3clusiva in D( 6videntiem + tipuri de contracte& -contract de transmitere a dr-lor de autor e)clusive licenta e)clusiva" investeste o singura pers cointeresata in valorificarea unei opera de arta ,literature si stiinta cu dr e)clusive de a valorifica opera in limitele tabilite de contract precum si dr de a permite sau interzice tertelor pers o asemenea vaorificare,si contract de transmitere a dr de autornee)clusive licenta nee)clusiva"investeste o pers cu dr de a valorifica aceasi opera de rind cu alte pers in acelasi mod si in limitele stab n contract. $etinatorul lientei nee)clusive nu este in dr sa transmitadr obtinuteunei alte pers fara acordule)pres al cedentuluidaca in contract nu este direct specifiicat ce tip de contract este ,e)clusive sau nee)clusiv,acesta se va considera un contr de licenta nee)clusiva. % de cesiune este conventia prin care autorul sau titularul drepturilor patrimoniale de autor transmite totalitatea sau o parte a drepturilor sale catre alta pers, in scAimbul unui pret. % de cesiune este un contract numit prin care una din parti, denumita cedent, care poate fi autorul sau titularul dreptului de autor, cedeaza celeilalte parti, numita cesionar, pentru un timp limitat, unul sau mai multe drepturi patrimoniale asupra unor opere prezente in scAimbul unui avanta- ec-ic.?biect al cesiunii sunt acele obiecte ce intrunesc urmat conditii&obiectul treb sa e)iste Robiectul treb sa fie determinat sau determinabil,ob treb sa fie posibil,treb sa fielicit si moral.si trebuie sa fie in circuiul civi.Autorul sau succesurul este in dr sa incAeie % de valorificare a operei pe un termen pe care si-l doreste,este valabil pe ot terit R8 daca in % nu este specificat al teritoriu,forma scrisa. 33. -lauzele esentiale ale -"lui e autor 'on iiile %i &orma contractului e autor %ontractul de autor trebuie sI fie JncAeiat Jn formI scrisI Ki sI prevadI modul de +2

valorificare a operei dreptul concret care se transmite prin acest contract", termenul de valabilitate, teritoriul de acLiune a dreptului, cuantumul remuneraLiei sau baza de calcul a acesteia pentru fiecare tip de valorificare a operei, condiLiile Ki termenul de platI ale remuneraLiei, precum Ki alte clauze pe care pIrLile le considerI esenLiale. %ontractul de autor privind valorificarea operelor Jn ziare Ki Jn alte publicaLii periodice poate fi JncAeiat Ki Jn formI verbalI. Nn cazul Jn care Jn contractul de autor lipseKte clauza privind teritoriul pe care se e)ercitI dreptul, dreptul transmis prin acest contract se e)ercitI numai Jn limitele teritoriului R8. Nn cazul Jn care Jn contractul de autor care prevede acordarea unei licenLe nu este indicat termenul sIu de valabilitate, contractul de autor se considerI JncAeiat pe un termen de / ani de la data JncAeierii, dacI se referI la valorificarea unei opere fIrI modificIri, Ki pe un termen de 5 ani, dacI se referI la valorificarea unei opere adaptate sau altfel modificate ori traduse. %lauzele contractului de autor care contravin prevederilor prezentei legi se considerI nule Ki Jn locul acestora se aplicI condiLiile prevIzute de prezenta lege. ?rice clauze ale contractului de autor care Jl limiteazI pe autor de a crea Jn viitor opere pe o anumitI temI sau Jntr-un anumit domeniu se considerI nule. Nn contractul de autor, remuneraLia de autor se stabileKte Jn cote procentuale din venitul obLinut ca urmare a valorificIrii Jn modul corespunzItor a operei sau sub forma unei ta)e forfetare, sau Jn conformitate cu tarifele remuneraLiei aprobate de organizaLiile de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, sau Jn oricare alt mod. 9uvernul aprobI tarifele minime ale remuneraLiei de autor Jn procente sau sub formI de ta)e forfetare. 34. Mi'loacele te#nolo!ice e protectie si in1or$atii espre !estiunea D( -suri te$nologice e protecie. 3Jnt interzise urmItoarele acLiuni, indiferent de faptul dacI are loc sau nu JncIlcarea, Jntr-un mod sau altul, a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege& a"eludarea mIsurilor teAnologice de protecLie a dreptului de autor Ki a drepturilor cone)e Jn condiLii Jn care persoana implicatI o face cu bunI KtiinLI sau are motive rezonabile sI Ktie cI urmIreKte scopuri de eludare. b"producerea, importul, distribuirea, JncAirierea, publicitatea pentru vJnzare sau JncAiriere ori posesiunea, Jn scopuri comerciale sau pentru prestarea serviciilor, a ecAipamentelor, produselor sau componentelor acestora care& sJnt promovate, fac obiectul publicitILii sau sJnt comercializate Jn scop de eludare. au drept scop principal al utilizIrii eludarea Ki(sau aceasta este rezultatul utilizIrii lor. sJnt proiectate, produse, adaptate sau e)ecutate, Jn principal, cu scopul de a permite sau de a facilita eludarea. ,IrI a pre-udicia protecLia -uridicI, Jn lipsa mIsurilor voluntare Jntreprinse de cItre titularii de drepturi, inclusiv a acordurilor dintre titularii de drepturi Ki alte pIrLi implicate, persoanele care beneficiazI de e)cepLiile Ki limitIrile sau organizaLia ai cIrei membri sJnt pot apela la %omisia de mediere, cIreia Ji pot cere sI intervinI Ki sI asigure ca titularii de drepturi sI le punI la dispoziLie mi-loacele la care se referI acea e)cepLie sau limitare pentru a beneficia Jn mIsura necesarI de acea e)cepLie sau limitare, cu condiLia cI aceKtia au acces legal la opera prote-atI Ki(sau la obiectele drepturilor cone)e Ki ale altor drepturi prote-ate de prezenta lege. ProtecLia -uridicI prevIzutI de prezentul articol se e)tinde atJt asupra mIsurilor teAnologice de protecLie aplicate benevol de titularii de drepturi, inclusiv asupra celor aplicate Jn scop de implementare a acordurilor voluntare, cJt Ki asupra celor aplicate Jn conformitate cu o AotIrJre arbitralI sau cu o decizie -udecItoreascI. 6)ceptii& nu se aplicI operelor sau obiectelor drepturilor cone)e specificate care au fost puse, Jn baza unor clauze contractuale, la dispoziLia publicului Jn regim interactiv . In&ormaia espre gestiunea repturilor. 3Jnt interzise urmItoarele acLiuni efectuate intenLionat Ki fIrI +;

permisiunea necesarI& a"JnlIturarea de pe opere sau de pe alte obiecte prote-ate ori modificarea pe acestea a oricIrei informaLii Jn formI electronicI despre gestiunea drepturilor. b"distribuirea, importul Jn scop de distribuire, comunicarea publicI sau punerea la dispoziLia publicului Jn regim interactiv a operelor, obiectelor drepturilor cone)e sau ale altor drepturi prote-ate de prezenta lege, de pe care, fIrI permisiunea titularului de drepturi, a fost JnlIturatI sau modificatI informaLia Jn formI electronicI despre gestiunea drepturilor, dacI o asemenea persoanI cunoaKte sau are motive rezonabile sI Ktie cI astfel provoacI, permite, faciliteazI sau tIinuieKte o JncIlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege. 3&. D"le cone3e. -lasi1icarea, ter$enul si se$nul e protectie Pentru apariLia Ki e)ercitarea drepturilor cone)e nu este necesarI respectarea vreunei formalitILi. Nn absenLa unei probe contrare, persoana fizicI sau -uridicI al cIrei nume sau denumire apare Jn mod obiKnuit pe o imprimare a interpretIrii, pe o fonogramI, videogramI sau pe o imprimare a unei emisiuni se considerI interpret, producItor de fonogramI sau videogramI, respectiv, organizaLie de difuziune prin eter sau prin cablu. Pentru a informa publicul despre drepturile lor, interpreLii Ki producItorii de fonograme sau videograme, organizaLiile de difuziune prin eter sau prin cablu pot indica, pe fiecare e)emplar sau ambala- al fonogramei, videogramei, emisiunii, simbolul protecLiei drepturilor cone)e, care constI din trei elemente& a"litera latinI 'P* inclusI Jn cerc. b"numele sau denumirea titularului de drepturi cone)e e)clusive. c"anul primei publicIri a interpretIrii, fonogramei, videogramei, emisiunii. $repturile interpretului se prote-eazI Jn cf cu # dacI& a"interpretul este cetILean al R8. b"interpretarea a avut loc pe teritoriul R8. c"interpretarea a fost imprimatI pe o fonogramI sau videogramI. d"interpretarea nu este imprimatI pe o fonogramI sau videogramI, dar este inclusI Jntr-o emisiune a organizaLiei de difuziune prin eter sau prin cablu. $repturile producItorului de fonograme sau videograme se prote-eazI Jn conformitate cu prezenta lege dacI& a"producItorul de fonogramI sau videogramI este cetILean al R8 sau persoanI -uridicI cu sediul permanent Jn R8. b"fonograma sau videograma a fost publicatI pentru prima datI Jn Republica 8oldova sau a fost publicatI pe teritoriul LIrii Jn decurs de /0 de zile de la data primei ei publicIri Jn altI LarI. $repturile organizaLiei de difuziune prin eter sau prin cablu se prote-eazI Jn conformitate cu prevederile prezentei legi dacI organizaLia respectivI are sediul permanent Jn R8 Ki difuzeazI programe de la un transmiLItor amplasat pe teritoriul R8. $repturile cone)e ale interpreLilor, producItorilor de fonograme sau videograme Ki ale organizaLiilor de difuziune prin eter sau prin cablu strIine se prote-eazI Jn conformitate cu prevederile tratatelor internaLionale la care R8 este parte. $repturile interpretului se prote-eazI timp de 50 de ani de la data interpretIrii. BotuKi, dacI Jn aceastI perioadI, imprimarea interpretIrii a fost legal publicatI sau comunicatI public, drepturile interpretului se prote-eazI timp de 50 de ani de la data efectuIrii celei mai vecAi a respectivelor acLiuni. $repturile interpretului la paternitate, nume Ki la respectarea integritILii interpretIrii se prote-eazI pe un termen nelimitat. $repturile producItorului de fonograme, se prote-eazI timp de 50 de ani de la data imprimIrii fonogramei. BotuKi, dacI Jn aceastI perioadI fonograma a fost legal publicatI sau comunicatI public, drepturile menLionate se prote-eazI timp de 50 de ani de la data efectuIrii celei mai vecAi a respectivelor acLiuni. $repturile producItorului de videograme, se prote-eazI timp de 50 de ani de la data imprimIrii videogramei. BotuKi, dacI Jn aceastI perioadI videograma a fost legal publicatI sau comunicatI public, drepturile producItorului de videograme se +:

prote-eazI timp de 50 de ani de la data efectuIrii celei mai vecAi a respectivelor acLiuni. $repturile organizaLiei de difuziune prin eter sau prin cablu, se prote-eazI timp de 50 de ani de la prima difuzare a emisiunii de cItre asemenea organizaLie. Bermenele de protecLie, Jncep sI curgI de la 1 ianuarie al anului urmItor celui Jn care a avut loc acLiunea cu semnificaLie -uridicI, Jn temeiul cIreia se calculeazI termenul. $acI termenul de protecLie a drepturilor patrimoniale asupra unui obiect al drepturilor cone)e Jn Lara de origine este mai mare decJt termenele de protecLie prevIzute de prezenta lege, se aplicI normele prezentei legi, iar dacI acest termen este mai mic, se aplicI normele legislaLiei LIrii de origine. $repturile cone)e trec, Jn limitele pIrLii rImase a termenelor de protecLie, la succesorii Jn drepturi ai interpretului, producItorului de fonograme, producItorului de videograme Ki ai organizaLiei de difuziune prin eter sau prin cablu. 3%. Do$eniul e actiune a D"lor cone3e 3+. Subiectii D- 3ubiecLi ai drepturilor cone)e sJnt interpreLii, producItorii de fonograme, producItorii de videograme Ki organizaLiile de difuziune prin eter sau prin cablu. $repturile cone)e se e)ercitI fIrI a pre-udicia dreptul de autor. Pentru apariLia Ki e)ercitarea drepturilor cone)e nu este necesarI respectarea vreunei formalitILi. Nn absenLa unei probe contrare, persoana fizicI sau -uridicI al cIrei nume sau denumire apare Jn mod obiKnuit pe o imprimare a interpretIrii, pe o fonogramI, videogramI sau pe o imprimare a unei emisiuni se considerI interpret, producItor de fonogramI sau videogramI, respectiv, organizaLie de difuziune prin eter sau prin cablu. $repturile interpretului se prote-eazI Jn conformitate cu prezenta lege dacI& a"interpretul este cetILean al Republicii 8oldova. b"interpretarea a avut loc pe teritoriul Republicii 8oldova. c"interpretarea a fost imprimatI pe o fonogramI sau videogramI. d"interpretarea nu este imprimatI pe o fonogramI sau videogramI, dar este inclusI Jntr-o emisiune a organizaLiei de difuziune prin eter sau prin cablu. $repturile producItorului de fonograme sau videograme se prote-eazI Jn conformitate cu prezenta lege dacI& a"producItorul de fonogramI sau videogramI este cetILean al Republicii 8oldova sau persoanI -uridicI cu sediul permanent Jn Republica 8oldova. b"fonograma sau videograma a fost publicatI pentru prima datI Jn Republica 8oldova sau a fost publicatI pe teritoriul LIrii Jn decurs de /0 de zile de la data primei ei publicIri Jn altI LarI. $repturile organizaLiei de difuziune prin eter sau prin cablu se prote-eazI Jn conformitate cu prevederile prezentei legi dacI organizaLia respectivI are sediul permanent Jn Republica 8oldova Ki difuzeazI programe de la un transmiLItor amplasat pe teritoriul Republicii 8oldova. $repturile cone)e ale interpreLilor, producItorilor de fonograme sau videograme Ki ale organizaLiilor de difuziune prin eter sau prin cablu strIine se prote-eazI Jn conformitate cu prevederile tratatelor internaLionale la care Republica 8oldova este parte. 3,. Li$itele e e3ercitare a D- 'riterii generale e aplicare a e(ceptiilor %i limitrilor 6)cepLiile Ki limitIrile se aplicI numai Jn cazurile Jn care nu contravin valorificIrii normale a operelor Ki dacI nu pre-udiciazI interesele legitime ale autorilor sau ale altor titulari ai dreptului de autor. )epro ucerea temporar a operelor ,IrI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ki fIrI plata remuneraLiei de autor, se permite reproducerea temporarI a operelor dacI actele de reproducere& a"sJnt tranzitorii sau ocazionale. b"constituie o parte integrantI Ki esenLialI a unui proces teAnologic. c"urmIresc unicul scop de a facilita& transmiterea de cItre un intermediar Jn cadrul unei reLele din terLe persoane. utilizarea licitI a unei opere. d"nu au o semnificaLie economicI de sine stItItoare. )epro ucerea /0

operelor !n scopuri personale. 'opia privat Reproducerea unei opere publicate legal se permite fIrI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraLii compensatorii, atunci cJnd reproducerea este fIcutI de o persoanI fizicI e)clusiv pentru uz personal Ki dacI nu urmIreKte obLinerea vreunui avanta- comercial direct sau indirect. $reptul la remuneraLie compensatorie poate fi e)ercitat e)clusiv prin intermediul unei organizaLii de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale. 6)ceptii& a"reproducere a unei opere de arAitecturI Jn formI de clIdire sau de construcLie similarI. b"reproducere a unei baze de date electronice. c"reproducere a unui program pentru calculator. d"reproducere integralI a unei cIrLi, partituri sau a originalului unei opere de artI plasticI. e"reproducere a unei opere audiovizuale Jn timpul interpretIrii ei publice. f"reproducere a oricIrei opere Jn baza unui e)emplar sau dintr-o sursI despre care persoana care reproduce opera cunoaKte sau, Jn virtutea unor circumstanLe concrete, are motive rezonabile sI cunoascI cI sJnt ilicite. RemuneraLia compensatorie se acAitI de cItre persoanele fizice Ki -uridice care produc sau importI orice ecAipament audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri" Ki suporturi materiale suporturi pentru imprimarea sonorI Ki(sau video, casete, discuri laser, compact-discuri" care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri. Nu se acAitI remuneraLie compensatorie Jn privinLa ecAipamentului Ki a suporturilor materiale destinate imprimIrilor dacI acestea& a"sJnt obiecte de e)port. b"au menire profesionalI Ki nu pot fi folosite Jn condiLii casnice. c"sJnt importate de o persoanI fizicI e)clusiv pentru uz personal. RemuneraLia compensatorie& a"se acAitI de cItre producItorii Ki importatorii ecAipamentului Ki suporturilor materiale destinate imprimIrilor, organizaLiei de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, pJnI la punerea ecAipamentului sau suporturilor Jn circulaLie adicI, pJnI a le include Jn reLeaua de distribuire, imediat dupI producerea sau importul acestora". b"se stabileKte atJt pentru compensarea autorilor Ki a altor titulari ai dreptului de autor ale cIror opere pot fi reproduse, cJt Ki pentru compensarea interpreLilor Ki producItorilor de opere audiovizuale, videograme Ki fonograme, ale cIror interpretIri, opere audiovizuale, videograme Ki fonograme, la rJndul lor, pot fi reproduse Jn mod similar. c"se determinI LinJndu-se cont de faptul dacI titularii de drepturi asupra operelor audiovizuale, videogramelor sau fonogramelor au aplicat sau nu mi-loace teAnologice. Pentru determinarea cuantumului remuneraLiei Ki stabilirea altor clauze, precum Ki pentru soluLionarea unor eventuale litigii Jntre pIrLi, urmItoarelor condiLii& a"pIrLile care determinI cuantumul remuneraLiei sJnt organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, pe de o parte, Ki persoanele fizice Ki -uridice care sJnt obligate sI plIteascI remuneraLia compensatorie, pe de altI parte. b"cuantumul remuneraLiei convenite va constitui cel puLin /U din suma JncasatI din vJnzarea revJnzarea" ecAipamentului Ki a suporturilor. ProducItorii Ki importatorii, la punerea Jn circulaLie a ecAipamentului Ki a suporturilor& a"vor informa organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, despre plata remuneraLiei compensatorii Ki vor pune la dispoziLia acesteia documentele necesare care indicI numIrul de unitILi de ecAipamente Ki(sau de suporturi produse ori importate, precum Ki datele privind identitatea distribuitorilor care au pus sau prin intermediul cIrora au fost puse Jn circulaLie ecAipamentul ori suporturile. b"vor transmite distribuitorilor care pun sau prin intermediul cIrora este pus Jn circulaLie ecAipamentul Ki suporturile documentele ce confirmI acAitarea remuneraLiei compensatorii cItre organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale. $istribuitorii oricIrei pIrLi componente a reLelei de distribuLie, inclusiv unitILile comerciale magazine, centre /1

comerciale", care deLin Jn scopuri comerciale ecAipament Ki suporturi trebuie sI facI dovada, Jn temeiul documentelor confirmatoare cu semnificaLie -uridicI, cI remuneraLia compensatorie a fost acAitatI pentru aceste ecAipamente Ki suporturi. $istribuitorii, la solicitarea organizaLiei de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, sJnt obligaLi sI prezinte orice documente relevante Ki sI dezvIluie identitatea Ki datele de contact ale producItorului, importatorului sau ale altei persoane fizice sau -uridice din reLeaua de distribuLie care le-a furnizat ecAipamentele Ki suporturile. $istribuitorii care nu pot prezenta organizaLiei de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, documentele Ki(sau datele de contact, necesare pentru a verifica dacI remuneraLia compensatorie a fost acAitatI Jn modul corespunzItor, sJnt ei JnKiKi obligaLi la plata acesteia. Nn cazul Jn care acordul dintre reprezentanLii diferitelor categorii de titulari de drepturi remuneraLia compensatorie& a"se acumuleazI, pentru toate categoriile de titulari de drepturi de autor Ki de drepturi cone)e, de cItre organizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale care este JnvestitI de cItre A96PI cu aceste Jmputerniciri. b"se repartizeazI, dupI deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionIrii drepturilor, Jn modul urmItor& R referitor la reproducerea operelor audiovizuale sau a videogramelor& autorilor R !0U, interpreLilorR /0U, producItorilor acestoraR /0U. Rreferitor la reproducerea fonogramelor& autorilor R 50U, interpreLilor R +5U, producItorilor de fonograme R +5U. ?rganizaLia de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale, dupI deducerea cAeltuielilor efective aferente gestionIrii drepturilor, va transmite cotele corespunzItoare de remuneraLie, datorate titularilor categoriilor de drepturi pe care nu Ji reprezintI, cItre organizaLiile de gestiune colectivI a drepturilor patrimoniale sau cItre alte organizaLii care Ji reprezintI pe titularii de drepturi Jn cauzI. RemuneraLia compensatorie se repartizeazI Jntre autori Ki alLi titulari ai dreptului de autor, interpreLi, producItori ai operelor audiovizuale, videogramelor Ki ai fonogramelor, despre ale cIror opere, interpretIri, videograme Ki fonograme se poate presupune cI au fost reproduse Jn modul prevazut. Alte e(cepii %i limitri 3Jnt permise fIrI consimLImJntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor Ki fIrI plata vreunei remuneraLii urmItoarele acLiuni& a"utilizarea unor citate de proporLii reduse Jn cadrul unei alte opere, Jn scop de cercetare sau de criticI, cu condiLia ca acestea sI se refere la o operI sau la un alt obiect prote-at care a fost de-a pus, Jn mod legal, la dispoziLia publicului, indicJndu-se sursa Ki numele autorului, e)ceptJnd cazurile Jn care acest lucru este imposibil. folosirea citatelor Jn conformitate cu practica pertinentI Ki Jn mIsura impusI de un scop specific. b"utilizarea operelor ca material ilustrativ Jn publicaLii, emisiuni sau Jn imprimIri audio sau video de caracter didactic, cu condiLia sI se indice sursa Ki numele autorului, e)ceptJnd cazurile Jn care acest lucru este imposibil, Ki Jn mIsura -ustificatI de atingerea unui scop necomercial. c"reproducerea Ki distribuirea Jn presI, comunicarea publicI sau punerea la dispoziLia publicului Jn regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate economicI, politicI ori religioasI sau a unor opere radiodifuzate ori televizate, sau a altor obiecte prote-ate de acelaKi caracter ori aduse la cunoKtinLa publicI Jn regim interactiv Jn cazurile Jn care astfel de utilizIri nu sJnt interzise Jn mod e)pres Ki dacI se indicI sursa Ki numele autorului. d"utilizarea operelor sau a altor obiecte prote-ate pentru relatarea evenimentelor curente, Jn mIsura -ustificatI de scopul de informare Ki cu condiLia sI fie indicatI sursa Ki numele autorului, e)ceptJnd cazurile Jn care acest lucru este imposibil. e"utilizarea discursurilor publice Ki a e)traselor din prelegerile publice, opere sau din alte obiecte prote-ate de caracter similar, Jn mIsura /+

-ustificatI de scopul de informare Ki cu condiLia sI fie indicatI sursa Ki numele autorului, e)ceptJnd cazurile Jn care acest lucru este imposibil. f"utilizarea Jn scopul securitILii publice sau pentru a asigura derularea Ki reflectarea adecvatI a procedurilor parlamentare, administrative sau -udiciare. g"imprimarea operelor pentru utilizare temporarI, realizatI de organizaLiile de difuziune la propriile instalaLii Ki pentru propriile emisiuni. Asemenea imprimIri vor fi Kterse Ki distruse dupI Kase luni, Jn afarI de cele care au valoare documentarI e)cepLionalI, urmJnd a fi pIstrate Jn arAiva de stat. A"utilizarea operelor Jn folosul persoanelor cu deficienLe vizuale, avJnd legIturI directI cu deficienLa respectivI Ki fiind de naturI necomercialI, Jn mIsura -ustificatI de o astfel de utilizare. i"imprimarea emisiunilor organizaLiilor de difuziune de cItre instituLiile sociale nonprofit, precum sJnt spitalele, cu condiLia ca titularii de drepturi sI primeascI o remuneraLie ecAitabilI. -"utilizarea operelor Jn timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de autoritILi publice. @"utilizarea operelor, precum ar fi cele de arAitecturI sau sculpturI amplasate permanent Jn locuri publice. l"utilizarea operelor Jn scop de reclamI a e)poziLiilor publice sau a vJnzIrilor de opere de artI, Jn mIsura necesarI pentru promovarea evenimentului, e)cluzJnd orice alte scopuri comerciale. m"utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia. n"utilizarea operelor Jn legIturI cu demonstrarea sau reparaLia unui ecAipament. o"utilizarea unei opere artistice sub forma unei macAete sau a unui desen ori plan al unui imobil Jn scop de reconstrucLie a imobilului respectiv. p"utilizarea, prin comunicare sau prin punerea la dispoziLia publicului Jn regim interactiv, Jn scop privat de studiu sau de cercetare de cItre persoanele fizice, prin intermediul unor ecAipamente speciale din localurile instituLiilor, a operelor Ki a altor obiecte prote-ate aflate Jn colecLiile lor Ki care nu fac obiectul acAiziLionIrii sau al licenLierii. O"fi)area Jn formI electronicI a operelor intrate Jn domeniul public Jn scopuri de arAivare de cItre biblioteci, fIrI obLinerea unui avantaeconomic sau comercial, direct ori indirect. 3.. D"le sui !eneric asupra bazelor e ate. Subiectii. *3ceptiile e la protectie Drepturile pro uctorilor "azelor e ate. ."iectul proteciei ProducItorul unei baze de date care dovedeKte cI a fIcut o investiLie substanLialI din punct de vedere calitativ Ki(sau cantitativ Jn obLinerea, verificarea sau prezentarea conLinutului ei are dreptul sI interzicI e)tragerea Ki(sau reutilizarea conLinutului integral sau a unei pIrLi substanLiale, evaluate calitativ Ki(sau cantitativ, a acelei baze de date. Nn prezentul capitol se folosesc noLiunile& e(tragere R transferul permanent sau temporar al conLinutului integral sau al unei pIrLi substanLiale a conLinutului bazei de date pe un alt suport prin orice mi-loace sau Jn orice formI. reutilizare R orice mod prin care este pus la dispoziLia publicului conLinutul integral sau o parte substanLialI a acestui conLinut al bazei de date, prin distribuirea de copii, prin JncAiriere, prin transmitere on-line sau prin alte moduri de transmitere. Prima vJnzare a unei copii de pe o bazI de date pe teritoriul Republicii 8oldova de cItre titularul dreptului sau cu consimLImJntul acestuia are ca efect epuizarea dreptului de control asupra revJnzIrii copiei respective. $reptul poate fi transmis prin contract de licenLI. $reptul se aplicI indiferent de faptul dacI baza de date sau conLinutul acesteia sJnt sau nu pasibile de protecLia dreptului de autor sau a altor drepturi. ProtecLia bazei de date prin dreptul nu va afecta drepturile e)istente Jn privinLa conLinutului ei. Nu este permisI e)tragerea Ki(sau reutilizarea repetatI Ki sistematicI a unor pIrLi nesubstanLiale din conLinutul unei baze de date, JnsoLitI de acte contrare unei e)ploatIri legale a acelei baze de date sau care pre-udiciazI ne-ustificat interesele legitime ale producItorului bazei //

de date. Drepturile %i o"ligaiile utilizatorilor legali ai "azelor e ate ProducItorul unei baze de date, care este pusI la dispoziLia publicului Jn orice mod, nu poate sI interzicI unui utilizator legal al bazei de date sI e)tragI Ki(sau sI reutilizeze pIrLi nesubstanLiale din conLinutul acesteia, evaluate cantitativ Ki(sau calitativ, oricare ar fi scopul utilizIrii. Atunci cJnd un utilizator legal al bazei de date are permisiunea de a e)trage Ki(sau de a reutiliza doar o parte a bazei de date, prezentul alineat se aplicI numai pIrLii respective. ?rice clauzI contrarI prevederilor acestui alineat este nulI. Gtilizatorul legal al bazei de date, care este pusI la dispoziLia publicului Jn orice mod, nu poate efectua acte contrare unei e)ploatIri normale a acestei baze de date sau care pre-udiciazI ne-ustificat interesele legitime ale producItorului bazei de date. Gtilizatorul legal al bazei de date, care este pusI la dispoziLia publicului Jn orice mod, nu poate cauza pre-udicii titularului dreptului de autor sau al drepturilor cone)e asupra operelor sau a altor obiecte prote-ate cuprinse Jn baza de date. E(cepii re&eritoare la repturile pro uctorilor "azelor e ate Gtilizatorul legal al bazei de date, care este pusI la dispoziLia publicului Jn orice mod, poate fIrI consimLImJntul producItorului bazei de date sI e)tragI Ki(sau sI reutilizeze o parte substanLialI din conLinutul acesteia Jn urmItoarele cazuri& a"la e)tragerea Jn scopuri personale a conLinutului unei baze de date neelectronice. b"la e)tragerea Jn scopuri de studiu sau de cercetare, cu condiLia de a indica sursa Ki Jn mIsura -ustificatI de scopul necomercial urmIrit. c"la e)tragerea Ki(sau reutilizarea Jn scop de asigurare a securitILii publice ori Jn scop de asigurare a derulIrii Ki reflectIrii adecvate a procedurilor parlamentare, administrative sau -udiciare. ,ermenul e protecie a repturilor pro uctorilor "azelor e ate $reptul se prote-eazI timp de 15 ani, JncepJnd cu 1 ianuarie al anului urmItor celui de finalizare a bazei de date. Nn cazul Jn care baza de date este pusI la dispoziLia publicului Jn orice mod Jnainte de e)pirarea perioadei de 15 ani, termenul de protecLie a dreptului producItorului bazei de date e)pirI dupI 15 ani, calculaLi JncepJnd cu 1 ianuarie al anului urmItor celui cJnd baza de date a fost pusI pentru prima datI la dispoziLia publicului. ?rice modificare substanLialI, evaluatI calitativ sau cantitativ, a conLinutului unei baze de date, inclusiv orice modificare substanLialI rezultJnd din acumularea completIrilor, eliminIrilor sau a scAimbIrilor succesive, care denotI o nouI investiLie semnificativI, evaluatI calitativ sau cantitativ, permite atribuirea unui termen de protecLie propriu bazei de date care rezultI din aceastI investiLie. Bene&iciarii e protecia repturilor pro uctorilor "azelor e ate $reptul se aplicI bazelor de date al cIror producItor sau titular de drepturi este cetILean al Republicii 8oldova sau are domiciliu permanent pe teritoriul Republicii 8oldova. $reptul se aplicI, de asemenea, persoanelor -uridice constituite Jn conformitate cu legislaLia Republicii 8oldova, avJnd sediul Jnregistrat, organele de conducere sau locul principal de desfIKurare a activitILii pe teritoriul Republicii 8oldova. Nn cazul Jn care o asemenea persoanI -uridicI are doar sediul pe teritoriul Republicii 8oldova, activitatea sa trebuie sa aibI o legIturI realI Ki continuI cu economia Republicii 8oldova. <azele de date realizate Jn alte LIri se prote-eazI Jn baza tratatelor internaLionale la care Republica 8oldova este parte. Bermenul de protecLie e)tins asupra bazelor de date elaborate Jn alte LIri nu va depIKi termenul de 15ani. 40. Notiunea e pla!iat, piraterie si contra1acere plagiat- insusirea $la paternitate asupra operelor de gen literar, artistic si stiintific, integral( partial, astfel prezentindu-le drept creatie personala. piraterie- copiere neautorizata a unei opera prote-ate prin $A,

/!

precum si comercializarea neautorizata a operelor. contra&acere- actiunea de reproducere frauduloasa, precum si falsificarea e)emplarelor de opera si fonograme. 41. (pararea D"lor subiective e autor si a D-. Meto ele e aparare. 6or$ele $eto ei 'uris ictionale 4penala, civila, a $inistrativa5 ?rice persoanI fizicI sau -uridicI care are pretenLii Jn privinLa valorificIrii unui obiect al dreptului de autor, al drepturilor cone)e sau al altor drepturi prote-ate de prezenta lege are dreptul sI iniLieze acLiuni Jn instanLa de -udecatI competentI ori sI sesizeze altI autoritate pentru aplicarea mIsurilor, procedurilor Ki remediilor prevIzute Jn prezentul capitol. Proceduri -udiciare Jn privinLa JncIlcIrii dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege pot fi iniLiate& a"de titularii de drepturi sau de autoritILile abilitate cu protecLia drepturilor acestora. b"de alte persoane care beneficiazI de astfel de drepturi, Jn special de licenLiaLi. c"de organizaLiile de gestiune colectivI a dreptului de autor Ki(sau a drepturilor cone)e. d"de organizaLiile profesionale de apIrare Ki de alLi reprezentanLi ai titularilor de drepturi Ki ai licenLiaLilor. InstanLele de -udecatI Ki alte autoritILi competente vor aplica mIsurile, procedurile Ki remediile prevIzute Jn prezentul capitol Jntr-o manierI corectI Ki ecAitabilI, astfel JncJt sI nu fie e)cesiv de dificile sau costisitoare Ki sI nu impunI limite de timp e)agerate sau tergiversIri neprevIzute. Aplicarea acestor mIsuri, proceduri Ki remedii va fi una eficientI Ki proporLionatI, nu va crea obstacole Jn calea comerLului legal Ki va oferi protecLie Jmpotriva folosirii lor abuzive. Pro"ele #a cererea pIrLii care a prezentat probe rezonabile, acceptabile Ki suficiente Jn susLinerea pretenLiilor sale Ki a precizat, Jn argumentarea acelor pretenLii, elemente de probI care sJnt sub controlul pIrLii opuse, instanLa de -udecatI competentI poate dispune, sub rezerva de protecLie a informaLiei confidenLiale, ca aceste elemente de probI sI fie prezentate de partea opusI. Nn sensul prezentului alineat, instanLa de -udecatI va considera ca probI suficientI un eKantion rezonabil de e)emplare ale unei opere sau ale unui alt obiect prote-at de #. $acI JncIlcarea s-a comis la scarI comercialI, instanLa de -udecatI poate dispune, la cererea uneia dintre pIrLi, prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale care se aflI sub controlul pIrLii opuse, sub rezerva de protecLie a informaLiei confidenLiale. -suri e asigurare a pro"elor Nnainte de e)aminarea unei acLiuni Jn fond, la cererea uneia dintre pIrLi care a prezentat probe rezonabile, acceptabile Ki suficiente Jn susLinerea afirmaLiilor sale precum cI le sJnt JncIlcate drepturile sau cI o astfel de JncIlcare este iminentI, pentru asigurarea probelor, instanLa de -udecatI poate dispune, sub rezerva de protecLie a informaLiei confidenLiale, aplicarea de mIsuri provizorii prompte Ki eficiente. 8Isurile de asemenea pot cuprinde descrierea detaliatI, cu sau fIrI luarea mostrelor, ori secAestrarea bunurilor ce constituie obiect al litigiului Ki, dupI caz, a materialelor Ki ecAipamentelor utilizate la producerea Ki(sau distribuirea acestor bunuri, precum Ki a documentelor referitoare la acestea. 8Isurile pot fi Jntreprinse, dacI este necesar, fIrI sI se anunLe pJrJtul, Jn special atunci cJnd orice tergiversare ar putea cauza pre-udicii ireparabile titularului de drepturi sau atunci cJnd e)istI un risc vIdit ca proba sI fie distrusI. $acI mIsurile sJnt Jntreprinse fIrI ca cealaltI parte sI fie audiatI, aceasta trebuie sI fie informatI imediat despre luarea mIsurilor. #a cererea pIrLii interesate, va avea loc o revizuire, care poate include Ki audieri, pentru a decide, Jntr-un termen rezonabil dupI notificarea mIsurilor, dacI mIsurile trebuie modificate, revocate sau confirmate. 8Isurile prevIzute pot fi dispuse sub rezerva depunerii de cItre reclamant a unei cauLiuni sau a unei garanLii ecAivalente, avJnd menirea sI asigure compensarea, a eventualelor pre-udicii suportate de pJrJt. 8Isurile pot fi revocate la cererea pJrJtului, fIrI /5

a i se afecta dreptul de a cere despIgubiri, dacI reclamantul nu a iniLiat, Jn decurs de +0 de zile lucrItoare, proceduri care sI conducI la e)aminarea cazului de cItre instanLa de -udecatI. Nn cazul Jn care mIsurile sJnt revocate sau decad din cauza oricIrui act al reclamantului ori a omisiunii sale sau dacI, ulterior, nu se constatI nici o JncIlcare sau tentativI de JncIlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege, instanLa de -udecatI poate decide ca reclamantul, la cererea pJrJtului, sI repare acestuia pre-udiciile cauzate prin aplicarea acelor mIsuri. Dreptul la in&ormare Nn conte)tul procedurilor privind JncIlcarea dreptului de proprietate intelectualI Ki ca rIspuns la cererea -ustificatI a reclamantului, instanLa de -udecatI poate dispune ca informaLia despre originea Ki reLelele de distribuire a bunurilor Ki serviciilor care JncalcI dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de prezenta lege sI fie furnizatI de violatorul drepturilor sau de oricare altI persoanI Jn privinLa cIreia s-a constatat cI& are Jn posesie bunuri contrafIcute la scarI comercialI. utilizeazI, la scarI comercialI, servicii cu bunuri contrafIcute. furnizeazI la scarI comercialI servicii utilizate Jn activitILi de contrafacere. a fost indicatI de cItre persoana ca fiind implicatI Jn acLiuni de producere, confecLionare sau distribuire a bunurilor sau de prestare a serviciilor. InformaLia cuprinde, dupI caz& numele Ki adresele producItorilor, distribuitorilor, furnizorilor, deLinItorilor anteriori ai bunurilor sau ai serviciilor, precum Ki ale vJnzItorilor angro Ki cu amInuntul. informaLii despre cantitILile de bunuri sau servicii produse, confecLionate, livrate, primite sau comandate, precum Ki despre preLul lor. Prevederile mentionate mai sus se aplicI fIrI sI afecteze alte prevederi legale care& permit titularului de drepturi sI obLinI informaLii mai detaliate. reglementeazI utilizarea Jn cauze civile sau penale a informaLiilor comunicate Jn conformitate cu prezentul articol. reglementeazI rIspunderea pentru abuzul de dreptul la informare. dau posibilitatea de a fi respinsI furnizarea de informaLii care ar constrJnge persoana sI recunoascI participarea sa nemi-locitI sau cea a rudelor apropiate la o JncIlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege. reglementeazI protecLia confidenLialitILii surselor de informare ori procesarea datelor de caracter personal. -suri provizorii %i e asigurare #a cererea reclamantului, instanLa de -udecatI poate& sI emitI, Jn privinLa presupusului violator, o JncAeiere cu scopul de a preveni orice JncIlcare iminentI a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege ori sI interzicI, sub rezerva aplicIrii unor sancLiuni pecuniare repetate, continuarea pretinselor JncIlcIri ale dreptului vizat, ori sI cearI prezentarea unor garanLii destinate sI asigure despIgubirea titularului de drepturi. Jn aceleaKi condiLii, sI emitI o JncAeiere Jn privinLa unui intermediar ale cIrui servicii sJnt utilizate de o terLI persoanI care JncalcI dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de prezenta lege, inclusiv Jn privinLa intermediarilor ale cIror calculatoare Ki servicii de telecomunicaLii sJnt utilizate de o terLI persoanI care comite o astfel de JncIlcare. sI dispunI secAestrarea sau confiscarea bunurilor presupuse cI JncalcI dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de prezenta lege, Jn scop de prevenire a introducerii sau rIspJndirii acestora Jn reLelele de comerL. Nn cazul unei JncIlcIri comise la scarI comercialI, atunci cJnd reclamantul demonstreazI e)istenLa unor circumstanLe susceptibile sI compromitI compensarea pre-udiciilor, instanLa de -udecatI poate sI dispunI mIsuri provizorii precum sJnt secAestrarea bunurilor mobile Ki imobile ale presupusului violator, inclusiv blocarea conturilor bancare Ki a altor active ale acestuia. Nn acelaKi scop, instanLa de -udecatI poate cere prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale ori /=

accesul la informaLia relevantI. Pentru a se pronunLa Jn privinLa mIsurilor instanLa de -udecatI poate sI cearI reclamantului sI prezinte probe concludente pentru a se asigura Jn deplinI mIsurI cI el este titularul de drepturi Ki cI drepturile sale au fost JncIlcate sau cI o atare JncIlcare este iminentI. 8Isurile vor fi Jntreprinse, dupI caz, fIrI ca pJrJtul sI fie anunLat, Jndeosebi cJnd orice tergiversare ar cauza un pre-udiciu ireparabil titularului de drepturi. Nn acest caz, pIrLile vor fi informate imediat despre luarea mIsurilor. #a cererea pJrJtului va avea loc o ree)aminare, incluzJnd Ki audieri, pentru a decide, Jntr-un termen rezonabil dupI notificarea mIsurilor, dacI mIsurile urmeazI sI fie modificate, revocate sau confirmate. InstanLa de -udecatI poate dispune mIsurile cu condiLia ca reclamantul sI depunI o cauLiune sau o garanLie ecAivalentI, avJnd menirea sI asigure repararea, a eventualelor pre-udicii cauzate pJrJtului. 8Isurile pot fi revocate la cererea pJrJtului dacI reclamantul nu a iniLiat, Jn decurs de +0 de zile lucrItoare, proceduri care sI conducI la e)aminarea cazului de cItre instanLa de -udecatI. Nn cazul Jn care mIsurile sJnt revocate ori decad din cauza oricIrui act al reclamantului sau a omisiunii acestuia, ori dacI, ulterior, nu se constatI nici o JncIlcare sau tentativI de JncIlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege, instanLa de -udecatI poate sI-l oblige pe reclamant, la cererea pJrJtului, sI repare eventualele pre-udicii cauzate prin aplicarea acelor mIsuri. -suri e corecie ,IrI a-l scuti de plata oricIror despIgubiri datorate titularului de drepturi Jn urma JncIlcIrii Ki fIrI compensare de orice gen, instanLa de -udecatI poate dispune, la cererea reclamantului, sI fie Jntreprinse mIsuri Jn privinLa bunurilor considerate ca provenind din JncIlcarea dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege Ki, dupI caz, Jn privinLa materialelor Ki ecAipamentului care au servit la crearea sau confecLionarea acelor bunuri. Asemenea mIsuri prevId& retragerea provizorie din circuitul comercial. retragerea definitivI din circuitul comercial. confiscarea Ki distrugerea. InstanLa de -udecatI poate dispune ca mIsurile date sI fie Jntreprinse din contul violatorului numai dacI nu sJnt motive pentru a se proceda altfel. #a e)aminarea cererii de aplicare a mIsurilor de corecLie se va respecta principiul proporLionalitILii Jntre gravitatea JncIlcIrii Ki remediile dispuse, precum Ki interesele terLelor persoane. Asigurarea e(ecutrii $otririi /u ectore%ti $acI prin AotIrJre -udecItoreascI s-a constatat o JncIlcare a dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege, instanLa de -udecatI poate, Jn vederea asigurIrii e)ecutIrii acestei AotIrJri, sI emitI o JncAeiere prin care violatorul sI fie somat sI Jnceteze orice acLiune ce constituie o JncIlcare a drepturilor menLionate. ? JncAeiere similarI poate fi emisI, de asemenea, Jn privinLa intermediarului ale cIrui servicii sJnt utilizate de o terLI persoanI care JncalcI dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de prezenta lege, inclusiv Jn privinLa intermediarilor ale cIror calculatoare Ki servicii de telecomunicaLii sJnt utilizate de o terLI persoanI care comite o asemenea JncIlcare. Nerespectarea JncAeierii va antrena, dupI caz, aplicarea unei sancLiuni pecuniare repetate pentru a asigura e)ecutarea acesteia. -suri alternative #a cererea persoanei pasibile a fi subiectul mIsurilor prevIzute, dacI aceasta a acLionat neintenLionat sau din negli-enLI, instanLa de -udecatI poate dispune, Jn locul aplicIrii acestor mIsuri, ca persoana respectivI sI plIteascI persoanei lezate despIgubiri pecuniare dacI aplicarea mIsurilor prevIzute i-ar cauza un pre-udiciu disproporLionat Ki dacI pentru partea lezatI despIgubirea pecuniarI pare a fi rezonabilI Ki satisfIcItoare. Despgu"irile Nn cadrul procedurilor -udiciare iniLiate Jn privinLa JncIlcIrii dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege, persoanele pot solicita /2

instanLelor de -udecatI sau altor organe competente, dupI caz, recunoaKterea drepturilor lor, constatarea JncIlcIrii acestora Ki repararea pre-udiciului prin stabilirea unor despIgubiri. InstanLa de -udecatI, la stabilirea despIgubirii, va Line cont de necesitatea& restabilirii situaLiei e)istente pJnI la violarea dreptului Ki a JncetIrii acLiunilor care comportI violarea dreptului sau creeazI pericolul violIrii lui. recuperIrii pierderilor, inclusiv a beneficiului ratat, suportate de partea lezatI. perceperii profitului obLinut ilegal de persoana care a violat drepturile. acAitIrii unei compensaLii de la 500 pJnI la 500 000 lei pentru dreptul JncIlcat. Atunci cJnd violatorul a comis o JncIlcare neintenLionat sau neavJnd motive rezonabile sI cunoascI acest lucru, instanLa de -udecatI poate stabili despIgubiri sub formI de ta)e forfetare, cum ar fi cel puLin suma remuneraLiei sau a tarifului pe care ar fi datorat-o violatorul dacI ar fi fost autorizat prin licenLI sI valorifice dreptul Jn cauzI. Bitularul de drepturi lezat Jn drepturile prote-ate de prezenta lege poate revendica Ki repararea materialI a pre-udiciului moral. Persoana culpabilI de violarea dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege poartI rIspundere Jn conformitate cu legislaLia civilI, contravenLionalI Ki penalI. Pentru violarea drepturilor morale, autorul sau titularul drepturilor cone)e are dreptul sI cearI, prin -udecatI, de la persoana care le-a violat& introducerea rectificIrilor cuvenite Jn operI Ki publicarea Jn presI sau anunLarea Jntr-un alt mod despre restabilirea dreptului violat. interzicerea publicIrii operei sau Jndeplinirea cerinLei de a Jnceta distribuirea ei Ki de a confisca e)emplarele publicate. repararea materialI a pre-udiciului moral. InstanLa de -udecatI are dreptul sI pronunLe AotIrJrea privind secAestrarea Ki confiscarea tuturor e)emplarelor operelor, ale fonogramelor sau videogramelor presupuse a fi contrafIcute, precum Ki a materialelor Ki ecAipamentelor destinate pentru confecLionarea Ki reproducerea acestora. ?rganul de urmIrire penalI, Jn cazul Jn care dispune de suficiente probe privind violarea dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de prezenta lege, este obligat sI JntreprindI mIsurile cuvenite pentru a depista Ki a secAestra& e)emplarele de opere, de fonograme Ki de videograme presupuse a fi contrafIcute. materialele Ki ecAipamentele destinate pentru confecLionarea Ki reproducerea e)emplarelor contrafIcute. bonurile Ki alte documente care pot servi drept probe ale acLiunilor de JncIlcare a prezentei legi. ?rganele vamale au dreptul sI reLinI e)emplarele operelor, fonogramelor Ki ale videogramelor introduse Jn LarI sau scoase din LarI ilegal. Nn cazul Jn care aceste e)emplare ale operelor, fonogramelor Ki ale videogramelor au fost recunoscute contrafIcute, instanLa de -udecatI poate aplica faLI de violator oricare din mIsurile prevazute. '$eltuieli e /u ecat #a depunerea cererii Jn cauzele privind dreptul de autor, drepturile cone)e sau alte drepturi prote-ate de lege, persoanele se scutesc de acAitarea ta)ei de stat. Aceasta urmeazI sI fie JncasatI, Jn modul Ki mIrimea stabilite de legislaLie, de la persoana recunoscutI vinovatI de violarea dreptului de autor, a drepturilor cone)e sau a altor drepturi prote-ate de lege. %Aeltuielile de -udecatI rezonabile Ki proporLionale Ki alte cAeltuieli suportate de partea care a avut cJKtig de cauzI, de regulI, vor fi Jncasate de la persoana care a pierdut procesul, cu e)cepLia cazului cJnd spiritul de ecAitate nu permite acest lucru. 42. (pararea 'uri ico"civila. -oraportul intre art.11 -- si $i'loacele e aparare civile in L 13.72010 Art.11 %%R8 prevede ca apararea $civile se face prin& recunoasterea $. restabilirea situatiei anterioare incalcarii $ si suprimarea actiunilor prin c(e se incalca $( se creaza pericolul incalcarii lui. recunoasterea nulitatii AJ. declararea nulitatii A emis de o autoritate publica. impunerea la e)ecutarea obligatiei in natura. /;

autoapararea. repararea pre-udiciilor. incasarea clauzei penale. repararea pre-udiciului moral. desfiintarea( modificarea RJ. neaplicarea de c(e IJ a A ce contravene # emis de o autoritate publica. 43. 8r!anizatiile e !estiune colectiva" scopul, atributiile, D"le si 8"le 44. In1iintarea si 1unctionarea or!anizatiilor e !estiune colectiva. Licenta e3tinsa si licenta obli!atorie 0n&iinarea organizaiilor e gestiune colectiv a repturilor patrimoniale. Autorii, interpreLii, producItorii de fonograme, producItorii de videograme, precum Ki alLi titulari ai dreptului de autor Ki ai drepturilor cone)e pot, din proprie iniLiativI, JnfiinLa organizaLii de gestiune colectivI a drepturilor lor patrimoniale denumite Jn continuare organizaLii de gestiune colectivI". ?rganizaLiile de gestiune colectivI au statutul de persoane -uridice Ki se JnfiinLeazI prin liberI asociere Ki nemi-locit de titularii dreptului de autor Ki(sau ai drepturilor cone)e, care fie devin membri ai acestor organizaLii, fie le deleagI Jmputerniciri printr-un contract Jn formI scrisI. 3e admite JnfiinLarea organizaLiilor de gestiune colectivI a drepturilor cJtorva categorii de titulari de drepturi privind un anumit drept sau a organizaLiilor de gestiune colectivI a mai multor drepturi Jn interesul unei categorii de titulari ai drepturilor de autor, precum Ki JnfiinLarea organizaLiilor de gestiune colectivI a diferitelor drepturi Ki Jn interesul diferitelor categorii de titulari de drepturi. ?rganizaLiile de gestiune colectivI JKi desfIKoarI activitatea Jn conformitate cu prezenta lege, cu alte acte normative relevante ale Republicii 8oldova, Jn baza statutelor proprii Ki, Jn limitele Jmputernicirilor care le-au fost delegate de titularii dreptului de autor Ki(sau ai drepturilor cone)e, funcLionJnd potrivit reglementIrilor privind asociaLiile fIrI scop lucrativ. ?rganizaLia de gestiune colectivI JKi desfIKoarI activitatea dacI& este JnregistratI ca organizaLie Jn conformitate cu prevederile legislaLiei Jn vigoare. este avizatI Jn calitate de organizaLie de gestiune colectivI de cItre A96PI. A96PI avizeazI o organizaLie de gestiune colectivI Jn modul stabilit de 9uvern dacI aceasta JntruneKte urmItoarele condiLii& ma-oritatea membrilor organizaLiei sau ma-oritatea titularilor de drepturi care, Jn alt mod, i-au JncredinLat Jn gestiune drepturile lor sJnt titulari de drepturi care au cetILenia Republicii 8oldova sau care au domiciliul, iar Jn cazul persoanelor -uridice R sediul, pe teritoriul Republicii 8oldova Ki la aceasta se pot asocia alLi titulari de drepturi care doresc acest lucru, Jn conformitate cu statutul respectivei organizaLii. a JncAeiat acorduri de reprezentare reciprocI a intereselor cu organizaLii similare care Ji reprezintI pe titularii de drepturi din strIinItate sau, cel puLin, Jntreprinde toate acLiunile necesare pentru JncAeierea unor asemenea acorduri. are capacitatea de a gestiona, pe principii colective, drepturile patrimoniale corespunzItoare, inclusiv dispune de personal Ki de mi-loace teAnice adecvate. dispune de mecanisme adecvate de acumulare, distribuire Ki de platI a remuneraLiei de autor sau a remuneraLiei cuvenite titularilor de drepturi cone)e. garanteazI un tratament egal titularilor de drepturi Ki utilizatorilor atunci cJnd este vorba de aceleaKi condiLii obiective. statutul Ki alte regulamente ale organizaLiei corespund prevederilor prezentei legi Ki altor acte normative relevante ale Republicii 8oldova, precum Ki tratatelor internaLionale la care Republica 8oldova este parte. ?rganizaLia de gestiune colectivI care depune la A96PI o cerere de eliberare a avizului trebuie sI prezinte, toatI informaLia Ki actele necesare A96PI pentru ca aceasta sI adopte o decizie Jn privinLa respectivei cereri. Nn cazul Jn care mai multe organizaLii au depus cereri de eliberare a avizului Jn privinLa gestionIrii aceloraKi categorii de drepturi ale aceloraKi categorii de titulari de drepturi, A96PI va elibera aviz acelei organizaLii care Jntr-o /:

mIsurI mai mare JntruneKte condiLiile stipulate. $ecizia de eliberare a avizului unei organizaLii de gestiune colectivI, cu indicarea drepturilor Ki a categoriilor titularilor de drepturi asupra cIrora se e)tinde gestiunea colectivI, se publicI Jn 8onitorul ?ficial al Republicii 8oldova. PJnI la soluLionarea eventualului litigiu Jn legIturI cu adoptarea de A96PI a deciziei privind refuzul de eliberare a avizului, organizaLia de gestiune colectivI care a depus contestaLie sau titularii de drepturi pe care Ji reprezintI, pentru a putea revendica plata remuneraLiei ce i se cuvine, vor prezenta, Jntr-un termen rezonabil de la depunerea contestaLiei, toate actele necesare, care Ji atestI pe titularii pe care Ji reprezintI Ki drepturile pe care le are Jn administrare, organizaLiei de gestiune colectivI care dispune de avizul privind gestionarea acelor drepturi Ki a acelor categorii de drepturi la care se referea cererea de eliberare a avizului. 9estiune colectivI e)tinsI licenLI e)tinsI". 6fectele unei licenLe eliberate utilizatorilor de cItre organizaLia de gestiune colectivI Jn numele titularilor de drepturi, membri ai acesteia sau care, Jn alt mod, i-au JncredinLat Jn gestiune drepturile, se e)tind, de asemenea, asupra titularilor de drepturi care nu au calitatea de membru al acestei organizaLii Ki nici nu i-au JncredinLat, Jn vreun alt mod, drepturile Jn gestiune, cu condiLia cI aceKtia nu Ki-au retras drepturile din repertoriul organizaLiei de gestiune colectivI, cu referire la urmItoarele drepturi& dreptul de interpretare publicI, de comunicare publicI prin eter sau prin cablu cu e)cepLia comunicIrii publice prin satelit, atunci cJnd aceasta nu este simultanI cu tele-, radiodifuzarea terestrI efectuatI de aceeaKi organizaLie de difuziune", precum Ki dreptul de retransmisie prin eter Ki dreptul de a pune la dispoziLia publicului Jn regim interactiv operele muzicale Ki fragmentele din operele muzical-dramatice. dreptul de reproducere a operelor sub formI de fonograme, Jn cazul Jn care titularii de drepturi vizaLi au transmis anterior unui producItor de fonograme dreptul la o asemenea reproducere. dreptul interpreLilor de a pune la dispoziLia publicului Jn regim interactiv interpretIrile lor imprimate pe fonograme. dreptul autorilor Ki al producItorilor de fonograme de a pune la dispoziLia publicului Jn regim interactiv operele Ki fonogramele lor. Nn cazul gestiunii colective e)tinse, titularii de drepturi care nu sJnt membri ai organizaLiei de gestiune colectivI Ki nici nu i-au JncredinLat, Jn alt mod, Jn gestiune drepturile lor pot notifica, Jn formI scrisI, organizaLiei de gestiune colectivI, nu mai tJrziu decJt cu / luni Jnainte de sfJrKitul anului calendaristic, despre faptul cI JKi retrag drepturile din sistemul de gestiune colectivI. ? astfel de retragere a drepturilor JKi produce efectele JncepJnd cu 1 ianuarie al anului urmItor celui Jn care s-a fIcut notificarea. 9estiune colectivI obligatorie licenLI obligatorie". Nn conformitate cu prevederile prezentei legi, pot fi e)ercitate e)clusiv prin intermediul unei organizaLii de gestiune colectivI avizate de A96PI urmItoarele drepturi& dreptul la remuneraLie compensatorie, asupra cIreia pIrLile vor conveni de comun acord, pentru reproducerea reprograficI. dreptul autorilor Ki al altor titulari ai dreptului de autor Ki ai drepturilor cone)e la remuneraLie compensatorie, asupra cIreia pIrLile vor conveni de comun acord, pentru e)ecutarea unei copii private de pe operele lor Ki(sau de pe obiectele drepturilor cone)e. dreptul la remuneraLie ecAitabilI, asupra cIreia pIrLile vor conveni de comun acord, rezervat autorilor Ki interpreLilor dupI cesionarea dreptului lor e)clusiv de JncAiriere producItorilor de fonograme, videograme sau de opere audiovizuale. dreptul interpreLilor Ki al producItorilor de fonograme la remuneraLie ecAitabilI, asupra cIreia pIrLile vor conveni de comun acord, pentru fiecare caz de interpretare Ki comunicare publicI a fonogramelor publicate Jn scopuri comerciale. dreptul autorilor Ki al altor titulari ai dreptului de autor Ki ai drepturilor cone)e la !0

retransmiterea, simultanI Ki fIrI modificIri, prin cablu a operelor, interpretIrilor Ki fonogramelor lor. dreptul de suitI. ?rganizaLia de gestiune colectivI nu are dreptul sI desfIKoare activitate comercialI sau sI valorifice operele Ki obiectele drepturilor cone)e care i-au fost JncredinLate Jn gestiune. Posibilele pretenLii patrimoniale ale titularilor dreptului de autor sau ai drepturilor cone)e, Jnaintate utilizatorilor, care se referI la modul de valorificare a operelor sau a obiectelor drepturilor cone)e prevIzutW de licenLI, se e)amineazI Ki se soluLioneazI de cItre organizaLia de gestiune colectivI care a eliberat licenLa respectivI. Atri"uiile* repturile %i o"ligaiile organizaiilor e gestiune colectiv ?rganizaLia de gestiune colectivI e)ercitI, Jn numele titularilor de drepturi pe care Ji reprezintI Ki Jn limitele Jmputernicirilor acordate de aceKtia, iar Jn cazurile pentru care se prevede gestiunea colectivI obligatorie Ki Jn numele celor pe care nu-i reprezintI, urmItoarele atribuLii& elibereazI utilizatorilor licenLe pentru valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor cone)e, drepturile asupra cIrora le-au fost JncredinLate Jn gestiune de titularii de drepturi sau sJnt e)ercitate Jn virtutea legii. negociazI cu utilizatorii cuantumul remuneraLiei pentru valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor cone)e, precum Ki alte condiLii de licenLiere. acumuleazI remuneraLia stipulatI, Jn licenLele eliberate Ki(sau pe cea care este datoratI Jn virtutea dreptului la o remuneraLie ecAitabilI drept din gestiunea sa". repartizeazI remuneraLia acumulatI, o acAitI la timp Ki, pe cJt este posibil, ecAitabil Ki proporLional cu valoarea Ki valorificarea realI a operelor Ki obiectelor drepturilor cone)e corespunzItoare. Ji reprezintI pe titularii de drepturi, inclusiv pe cei strIini Jn persoana organizaLiilor de gestiune colectivI din Lara corespunzItoare", Jn instanLele de -udecatI Ki Jn cadrul altor proceduri legale, precum Ki Jn organele Ki organizaLiile de stat, Jn legIturI cu drepturile transmise de aceKtia sau de prezenta lege Jn gestiune Ki efectueazI orice alte acte -uridice necesare pentru protecLia Ki asigurarea drepturilor respective, inclusiv Jn nume propriu. asigurI e)ercitarea drepturilor membrilor sIi Jn strIinItate prin JncAeierea acordurilor de reprezentare reciprocI a intereselor cu organizaLii similare de gestiune colectivI din strIinItate. Jntreprinde orice alte acLiuni Jn limitele Jmputernicirilor care i-au fost delegate de cItre titularii dreptului de autor Ki ai drepturilor cone)e. ?rganizaLia de gestiune colectivI are dreptul sI cearI utilizatorilor de opere Ki(sau de obiecte ale drepturilor cone)e prezentarea rapoartelor privind operele valorificate identificate dupI titularii de drepturi", a altor documente Ki informaLii referitoare la orice mod de valorificare, ce corespunde unui drept care cade sub incidenLa gestiunii respectivei organizaLii, precum Ki a altei informaLii necesare pentru calcularea, acumularea Ki repartizarea remuneraLiei. ?rganizaLia de gestiune colectivI are, Jn interesele titularilor dreptului de autor Ki ai drepturilor cone)e, urmItoarele obligaLii& sI utilizeze remuneraLia acumulatI e)clusiv pentru repartizarea Ki plata ei titularilor dreptului de autor Ki ai drepturilor cone)e. BotuKi, organizaLia are dreptul sI reLinI din remuneraLia acumulatI cAeltuielile efective aferente gestionIrii drepturilor, precum Ki sumele destinate unor fonduri speciale create de organizaLie, cu condiLia cI Jntemeierea acestora a fost autorizatI fie de titularii de drepturi, fie, Jn cazul titularilor de drepturi strIini, de organizaLia de gestiune colectivI care Ji reprezintI. sI repartizeze, dupI deducerea sumelor menLionate, remuneraLia acumulatI Ki sI efectueze plILi regulate, proporLional cu valorificarea realI a operelor Ki(sau a obiectelor drepturilor cone)e. sI prezinte titularilor dreptului de autor Ki ai drepturilor cone)e, concomitent cu plata remuneraLiei, dIri de seamI cu privire la valorificarea drepturilor lor. Nn cazul gestiunii colective e)tinse, titularii dreptului de autor Ki ai drepturilor cone)e care nu sJnt membri !1

ai organizaLiei de gestiune colectivI Ki care nu i-au JncredinLat, Jn vreun alt mod, Jn gestiune drepturile lor Ki nici nu Ki-au retras, drepturile din repertoriul respectivei organizaLii au dreptul la aceeaKi remuneraLie care li se cuvine titularilor reprezentaLi de aceasta pentru anumite modalitILi de valorificare a anumitor categorii de opere sau de obiecte ale drepturilor cone)e, precum Ki la e)cluderea operelor sau a obiectelor drepturilor cone)e din licenLele eliberate utilizatorilor de cItre aceastI organizaLie. ?rganizaLia de gestiune colectivI are dreptul sI redistribuie sumele remuneraLiei acumulate de la utilizatori, care, Jn decurs de / ani de la data JncasIrii lor la contul sIu, nu au fost revendicate, prin adIugarea lor la sumele care urmeazI a fi repartizate titularilor de drepturi sau Jn alt mod stabilit ce Line cont de interesele titularilor de drepturi Ki care nu contravine legislaLiei Jn vigoare. Sta"ilirea tari&elor. Soluionarea litigiilor ?rganizaLia de gestiune colectivI stabileKte cuantumul remuneraLiei, precum Ki alte condiLii de licenLiere aplicabile modurilor de valorificare a obiectelor ale cIror drepturi i-au fost delegate Jn gestiune, Jn baza negocierilor cu persoanele care au obligaLia sI plIteascI remuneraLia sau cu asociaLiile care le reprezintI. Nn cazul Jn care pIrLile interesate nu pot conveni Jn privinLa cuantumului remuneraLiei Ki a altor condiLii de licenLiere menLionate, oricare dintre pIrLi poate apela la %omisia de mediere sau la Arbitra-ul specializat Jn domeniul proprietILii intelectuale, instituite de A96PI. %uantumul remuneraLiei care se stabileKte prin negocieri sau prin mediere nu poate fi mai mic decJt tarifele minime ale remuneraLiei de autor, aprobate de 9uvern sau prevIzute de #. -onitorizarea activitii organizaiilor e gestiune colectiv 8onitorizarea activitILii organizaLiilor de gestiune colectivI este e)ercitatI de A96PI. Nn acest scop, organizaLiile de gestiune colectivI prezintI A96PI& statutul Ki regulamentele lor, cu toate modificIrile Ki completIrile la acestea. acordurile bilaterale Ki multilaterale JncAeiate cu organizaLiile de gestiune colectivI strIine. AotIrJrile adunIrii generale. bilanLul anual, rapoartele anuale privind remuneraLia acAitatI, cu specificarea pentru fiecare titular al drepturilor de autor Ki al drepturilor cone)e Jn parte, rezultatele auditului intern Ki e)tern, Jn cazul efectuIrii lui. informaLia referitor la persoanele Jmputernicite sI le reprezinte. alte documente indispensabile pentru a verifica corespunderea activitILii organizaLiei cu prevederile # Ki ale altor AN. A96PI efectueazI o datI pe an controlul general al activitILii organizaLiei de gestiune colectivI. BotuKi, Jn perioada dintre douI controale generale anuale, A96PI are dreptul sI efectueze controale speciale Jn baza sesizIrilor Jnaintate de titularii de drepturi, inclusiv de membrii organizaLiei, Ki de utilizatori, sau parvenite din alte surse relevante, care conLin informaLii ce produc dubii rezonabile cu privire la corespunderea activitILii organizaLiei cu prevederile prezentei legi, ale altor acte normative relevante Ki ale statutelor proprii. Nn cadrul controalelor efectuate de A96PI, organizaLia de gestiune colectivI controlatI este obligatI sI punI la dispoziLia A96PI orice documente Ki informaLii solicitate Ki sI prezinte copii de pe acestea, dacI sJnt solicitate. Nn urma fiecIrui control, A96PI JntocmeKte acte de control Jn care indicI, atunci cJnd e cazul. ?rganizaLia de gestiune colectivI este obligatI sI e)amineze actul de control Ki sI informeze A96PI, Jn termenele stabilite, despre mIsurile Jntreprinse pentru aniAilarea JncIlcIrilor Jn cazul depistIrii lor. $acI Jn urma controlului se constatI cI organizaLia de gestiune colectivI nu mai JndeplineKte condiLiile ori nu activeazI Jn conformitate cu prezenta lege Ki cu alte acte normative relevante, A96PI atenLioneazI organizaLia Jn privinLa neregulilor constatate, acordJndu-i un termen rezonabil pentru a aduce activitatea sa Jn concordanLI cu legislaLia Jn vigoare. Nn cazul Jn care organizaLia de !+

gestiune colectivI nu se conformeazI acestei dispoziLii, A96PI poate solicita suspendarea activitILii acesteia Jn conformitate cu prevederile legislaLiei privind asociaLiile obKteKti. 4&. Notiunea D e brevet in sens obiectiv si subiectiv $ de brevet- un titlu de protectie ce confera titularului $ e)clusive de e)ploatare a inventiei pe o perioada de +0ani. $reprul de brevet - Jn sens subiectiv R este o mIsurI de conduitI oferitI de legislaLia Jn vigoare titularului brevetului, Jn limitele cIruia el poate e)ploata invenLia pe o perioadI limitatI Ki de a interzice oricIrei persoane sI fabrice(utilizeze invenLia sa. $ de brevet Jn sens obiectiv R constitue un ansamblu de norme -uridice ce reglemeteazI relaLiile sociale ce apar intre titularii de invenLii Ki ceilalLi Jn procesul e)ploatIrii ei. <revetul- titlul de protecLie& metodI de stimulare a activitILii inventative. stimuleazI creKterea economiei prin JmbogIKirea patrimoniului teAnologic al societILii. prote-eazI dr-le titularilor de brevet. mi-loc de a opri concurenLa prin invenLia Jn cauzI pe o perioadI de timp limitatI. foloseKte pentru a prote-a pieLele de contafacere a produselor. 4%. *senta brevetarii. Siste$ele e acor are a brevetelor e inventie cunoscute in lu$e 3e cunosc / sisteme de acordare a brevetelor& 1.formal- Jn care nu se realizeazI e)aminarea de fond. +.e)ecutIrii Jn fond- se e)mineazI obligatoriu Jn fond. /.mi)treftectI + aspecte& -realizarea e)minIrii de fond. -eliberarea brevetelor pe rIspunderea proprie a solicitantului. 6senLa brevetIrii& -stimuleazI inovaLiile. -contribue la activizarea economiei. -caracterizeazI intensificarea activitILii inovative la nivel naLional. -brevetul reprezintI un mi-loc de valorificare a invenLiei oferind titularuli dr. $e a interzice oricIrei persoane sI utilizeze invenLia sa. -<revetul de invenLie are ca scop, nemi-locit de a opri concurenLa pentru invenLia Jn cauzI, pe o perioadI de timp limitatI. -<revetele sunt folosite pentru a prote-a pieLele de contarfacere a produselor. 4+. Notiunea si con itiile e brevetabilitate a inventiei <revetul se acorda pt orice inventie avind ca obiect un produs( un procedeu din orice domeniu teAnologic, cu conditia ca inventia sa fie noua, sa implice o activitate inventive si a fie susceptibila de aplicare industriala. InvenLia brevetabilI- reprezintI orce rezultat de creaLie, relizat de cItre o persoanI, a cIrui esenLI constI Jn aflarea modurilor teAnice concrete de a soluLiona problema aflatI Jn sfera activitILii practice. %ondiLiile& 1"Noutatea& -nu a fost cunoscutI Jn stadiul aterior, adicI nu a devenit accesibilI publicului oriunde Jn lume pJnI la data de depozit sau data de prioritate. 6)cepLii- divulgIri neopozabile- o divulgare a invenLiei nu va fi luatI Jn considerare dacI a survenit Jn intervalul de = luni Jnaintea datei de depozit a cererii de brevet Ki dacI este o urmare directI sau indirectI& a"unui abuz evident Jn privinLa solicitantului ori a predecesorului sIu Jn drepturi. b"faptului cI solicitantul ori predecesorul sIu Jn drepturi a e)pus invenLia la o e)poziLie internaLionalI. ? e)poziLie se considerI internaLionalI dacI este organizatI Jn mod oficial, dacI la ea participI producItori din mai multe state Ki dacI informaLia despre aceastI e)poziLie a fost adusI la cunoKtinLI publicului Jn modul corespunzItor. Prevederile se vor aplica numai dacI solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara cI invenLia a fost e)pusI efectiv Ki va prezenta un certificat care sI confirme aceastI declaraLie Jn termenul Ki Jn condiLiile stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere Ki e)aminare a cererii de brevet de invenLie Ki de eliberare a brevetului, denumit Jn continuare Regulament, aprobat de 9uvern. +"Activitatea inventive- ? invenLie este consideratI cI implicI o activitate inventivI dacI, pentru un specialist Jn domeniu, ea nu rezultI Jn mod evident din cunoKtinLele cuprinse Jn stadiul teAnicii. Nn cazul Jn care stadiul teAnicii !/

cuprinde Ki documentele& conLinutul cererilor de brevet depuse la A96PI. /"Aplicabilitatea industrialI- ? invenLie este consideratI ca fiind susceptibilI de aplicare industrialI dacI obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat Jn oricare dintre domeniile industriale, inclusiv Jn agriculturI. Aplicabilitatea industrialI a unei secvenLe sau a unei secvenLe parLiale a unei gene va fi dezvIluitI Jn cererea de brevet. 4,. 8biectele inventiei brevetabile ?biect al inventiei brevetabile poate fi& un produs. un procedeu metoda". aplicarea unui produs sau procedeu. $rept inventii pot fi& Pro use: dispozitive, substante, tulpini de microorganisme, culturi de plante, produse farmaceutice si fitofarmaceutice. Dispozitive: masini, aparate, instrumente, mecanisme, piese de masini, utila-e, agregate, instalatii, circuite si aparate electroteAnice si electronice, sisteme de comanda si de protectie, ecAipamente cu dotare soft, combinatii de tip algoritm (program(-structura fizica, algoritm (program-proces, elemente de constructie, mobilier, obiecte de uz casnic, -ucarii. Su"stante: substante cAimice si biologice, cu e)ceptia celor care e)ista in natura si asupra carora nu s-a actionat printr-un efort creator. Acestea pot fi& 1%ompusi individuali, la care se refera in mod conventional compusii macromoleculari si obiectele de inginerie genetica plasmide, vectori, molecule recombinante de acizi nucleici si fragmente de acizi nucleici". +%ompozitii amestecuri, solutii". /Produse obtinute prin transformare nucleara. ,ulpinile e microorganisme* culturi celulare de plante sau animale pot fi& Bulpini individuale de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. %onsortii de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. Pro use &armaceutice si &ito&armaceutice: 18edicamente R orice substante sau compozitii avand proprietati de profila)ie sau de tratament al bolilor umane sau animale, precum si orice substante sau compozitii administrate oamenilor sau animalelor pentru stabilirea unui diagnostic sau pentru restabilirea sau modificarea functiilor organice. +Produse fitofarmaceutice - substantele active si preparatele care contin una sau mai multe substante active, prezentate in forma livrata utilizatorului destinate pentru& a prote-a plantele sau produsele de origine vegetala impotriva oricaror organisme daunatoare sau sa previna actiunea acestora. a e)ercita o actiune asupra proceselor vitale ale plantelor, cu conditia ca acestea sa nu fie substante nutritive, adica regulatori de cresterea a plantelor. a asigura conservarea produselor vitale, cu conditia ca aceste substante sau produse sa nu faca obiectul unor reglementari speciale privind agentii de conservare. a distruge plantele daunatoare. a distruge parti din plante, sa franeze sau sa previna o crestere nedorita a plantelor. Proce ee R activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs procese teAnologice, procese computerizate, procese biologice sau genetice" -eto e - activitatile care au rezultate de natura calitativa masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau tratament medical, metode computerizate, combinatii algoritm(program-proces". #a inventiile care au ca obiect aplicarea unui produs, procedeu sau metoda se refera aplicarea acestora conform unei destinatii noi, cu conditia ca aceasta sa nu rezulte in mod evident din proprietatile cunoscute ale produsului, procedeului sau metodei aplicate. Aplicarea unei substante in scopuri farmaceutice se considera utilizare medicala a acestei substante. In acest caz aplicarea pentru prima data a substantei anterior cunoscute naturale sau sintetizate" se va considera prima utilizare medicala a acestei substante. Aplicarea a doua sau ulterioara a substantei anterior cunoscute naturale sau sintetizate" in alte scopuri terapeutice si cu un alt rezultat se va considera a doua utilizare medicala a acestei substante. !!

4.. -reatiile ce nu se consi era inventii si inventiile e3cluse e la brevetabilitate Nu se acordI brevete, cf #, pentru& a"invenLiile a cIror publicare sau e)ploatare este contrarI ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dIunItoare sInItILii Ki vieLii oamenilor, animalelor, plantelor, Ki care sJnt de naturI sI aducI atingeri grave mediului, cu condiLia ca aceastI e)cepLie sI nu fie generatI numai de interzicerea, printr-o dispoziLie legalI, a e)ploatIrii invenLiei. b"soiurile de plante Ki rasele de animale. c"procedeele esenLial biologice de obLinere a plantelor sau a animalelor. aceastI dispoziLie nu se aplicI procedeelor microbiologice Ki produselor obLinute prin aceste procedee. d"invenLiile avJnd ca obiect corpul uman Jn diferite stadii ale formIrii Ki dezvoltIrii acestuia, precum Ki simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenLa ori secvenLa parLialI a unei gene. Nu se acordI brevete, Jn special pentru& a"procedeele de clonare a fiinLelor umane. b"procedeele de modificare a identitILii genetice a liniei germinale a fiinLelor umane. c"utilizarea embrionilor umani Jn scopuri industriale sau comerciale. d"procedeele de modificare a identitILii genetice a animalelor de naturI sI le producI suferinLe fIrI a aduce un beneficiu medical substanLial oamenilor sau animalelor, precum Ki pentru animalele rezultate din astfel de procedee. &0. 6or$ele e protectie a inventiilor. Natura 'uri ica a brevetului e inventie, inclusiv e scurta urata. -erti1icatul co$ple$entar e protectie. /er$enele e protectie <revetul de invenLie- reprezintI rezultatul unui pact social Jn temeiul cIruia societatea recunoaKte inventarului un dr. 6)clusiv de e)ploatare a invenLiei pe o duratI limitatI de timp. -asigurI calitatea de autor al invenLiei Ki dr. $e valorificare e)clusivI a invenLiei de cItre titularul brevetului de autor. -%ertificI prioritatea titularului de brevet asupra invenLiei. -%ontract prin care inventatorul se obligI sI facI publicI invenLia sa Jn folosul societILii. $urata de valabilitate a unui brevet este de +0 de ani, termenul JncepJnd sI curgI de la data constituirii depozitului naLional reglementar la AgenLia de 3tat penru ProtecLia ProprietILii Industrile. %ertificatul suplimentar pentru produsele farmaceutice& -6ste eliberat de cItre AgenLie -?ferI un termen complementar de protecLie a invenLiei ecAivalent cu termenul care s-a scurs de la data de depozit, pJnI la data autorizIrii acestei comercializIri, dar care nu v-a depIKi 5 ani -Pe durata valabilitILii lui titularul este obligat sI plIteascI anual ta)e legale de menLinere Jn vigoare -DotIrirea de eliberare a certificatului se publicI Jn <uletinul oficial Ki se Jnscrie Jn registul naLional al brevetelor de inveLie. Brevetul e invenie e scurt urat se acordI pentru orice invenLie care este nouI, implicI o activitate inventivI Ki este susceptibilI de aplicare industrialI. 3e considerI cI o invenLie implicI o activitate inventivI, dacI ea prezintI un avanta- teAnic sau practic. Nu se acordI brevete de invenLie de scurtI duratI pentru invenLiile care se referI la& a.un material biologic. b.substanLe Ki(sau procedee cAimice sau farmaceutice. 'erti&icatul complementar e protectie .Bitularul unui brevet ce produce efecte Jn Republica 8oldova, al cIrui obiect este un produs medicamentos sau un produs fitofarmaceutic brevet de bazI", pentru care s-a eliberat o autorizaLie de lansare pe piaLI, poate sI obLinI, Jn conformitate cu condiLiile prevIzute Jn prezenta lege Ki Jn Regulament, un certificat complementar de protecLie, denumit Jn continuare certi&icat* pentru pIrLile brevetului de bazI care corespund autorizaLiei. %ertificatul produce efecte la e)pirarea duratei legale a brevetului de bazI, pentru o perioadI egalI cu perioada cuprinsI Jntre data de depozit a cererii de brevet Ki data eliberIrii primei autorizaLii, redusI cu 5 ani. $urata certificatului nu poate depIKi 5 ani de la data e)pirIrii duratei legale a brevetului de bazI. Nn limitele protecLiei acordate de brevetul de bazI, protecLia acordatI !5

de certificat se e)tinde numai asupra produsului care face obiectul autorizaLiei Ki asupra oricIrei utilizIri a acestui produs ca produs medicamentos sau fitofarmaceutic, autorizate pJnI la e)pirarea certificatului. 'ererea e acor are a certi&icatului se depune la A96PI Jn termen de = luni de la data eliberIrii autorizaLiei. $acI autorizaLia a fost eliberatI Jnainte de acordarea brevetului de bazI, cererea va fi depusI Jn termen de = luni de la data acordIrii brevetului. %ererea se considerI a fi depusI dupI plata ta)ei stabilite. 'on iiile e acor are a certi&icatului %ertificatul este acordat Jn cazul Jn care s-a depus o cerere Ki dacI, la data depunerii acesteia, sJnt Jndeplinite urmItoarele condiLii& produsul este prote-at printr-un brevet de bazI Jn vigoare Jn R8. produsul este obiectul unei autorizaLii valabile de lansare pe piaLI Jn calitate de produs medicamentos sau fitofarmaceutic. produsul nu a constituit anterior obiectul unui certificat Jn R8. autorizaLia este prima autorizaLie de plasare pe piaLa R8 a produsului Jn calitate de produs medicamentos sau fitofarmaceutic. Nn cazul Jn care sJnt Jndeplinite condiLiile, A96PI adoptI AotIrJrea de acordare a certificatului Ki introduce datele despre certificat Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. 8enLiunea privind AotIrJrea de acordare a certificatului se publicI Jn <?PI. Bitularul mai multor brevete care se referI la unul Ki acelaKi produs nu poate obLine decJt un singur certificat pentru produsul Jn cauzI. BotuKi, cJnd douI sau mai multe cereri care se referI la acelaKi produs, aflate Jn curs de e)aminare, provin de la doi sau mai mulLi titulari de brevete diferite, fiecare dintre aceKti titulari poate obLine un certificat pentru acest produs. &1. S"tii D"lui e brevet. -orelatia intre inventator, solicitant si titular al Ds"v asupra brevetului e inventie Dreptul e a epune o cerere e "revet . ?rice persoanI fizicI sau -uridicI poate solicita un brevet prin depunerea la A96PI a unei cereri de brevet. ? cerere de brevet poate fi depusI de mai mulLi solicitanLi. Dreptul la "revet $reptul la brevet aparLine inventatorului sau succesorului Jn drepturi al acestuia. Nn cazul Jn care douI sau mai multe persoane au creat aceeaKi invenLie independent una de alta, dreptul la brevet aparLine persoanei a cIrei cerere de brevet are cea mai vecAe datI de deposit. Inveniile salariailor $acI inventatorul este salariat, Jn lipsa unei clauze contractuale mai avanta-oase pentru el. InvenLiile create de salariat fie Jn virtutea Jndeplinirii unui contract de muncI ce prevede o misiune inventivI care corespunde funcLiilor sale, fie Jn cadrul efectuIrii unor studii sau cercetIri care i-au fost JncredinLate Jn mod e)plicit aparLin unitILii. Nn toate aceste situaLii, inventatorul beneficiazI de o remuneraLie suplimentarI stabilitI prin contract. Nn cazul unui contract de cercetare JncAeiat Jntre douI sau mai multe unitILi, invenLiile aparLin unitILii care a comandat cercetarea, Jn lipsa unei clauze contrare. InvenLiile create Jn alte condiLii decJt cele prevIzute aparLin salariatului. 6)ceptie& Jn cazul Jn care invenLia este creatI de salariat fie Jn e)ercitarea funcLiilor sale, fie Jn domeniul activitILilor unitILii, fie prin cunoaKterea Ki utilizarea teAnicii, a mi-loacelor specifice ale unitILii sau datelor e)istente Jn unitate, fie cu asistenLa materialI a unitILii, unitatea are dreptul sI-Ki atribuie invenLia sau sI beneficieze, Jn totalitate sau Jn parte, de drepturile acordate de brevetul ce prote-eazI invenLia salariatului sIu. Nn acest caz, remuneraLia inventatorului se va stabili prin contract. Inventatorul Ki unitatea se vor informa reciproc Jn scris Jn mod obligatoriu asupra creIrii Ki asupra stadiului realizIrii invenLiei Ki se vor abLine de la orice divulgare ce poate pre-udicia e)ercitarea drepturilor de cItre fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaLii trebuie sI repare pre-udiciile cauzate celeilalte pIrLi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii. $acI, unitatea, Jn termen de =0 de zile de la data la care a fost !=

informatI Jn scris de cItre salariat despre invenLia creatI, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricIrei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziLie Jn scris privind pIstrarea Jn secret a invenLiei, dreptul la brevet va aparLine salariatului. Nn cazurile cJnd brevetul aparLine salariatului, unitatea are dreptul preferenLial la licenLI nee)clusivI pentru e)ploatarea invenLiei. Nn cazul Jn care unitatea a obLinut un brevet pentru invenLia creatI, salariatul are dreptul preferenLial la o licenLI nee)clusivI gratuitI pentru e)ploatarea invenLiei. Nn cazul Jn care pIrLile nu au a-uns la un consens asupra cuantumului remuneraLiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanLa -udecItoreascI, Jn funcLie de aportul fiecIrei pIrLi la invenLia creatI Ki de valoarea comercialI a acesteia. Procedura de creare Ki de utilizare a invenLiilor salariaLilor este stabilitI Jn Regulamentul privind obiectele de proprietate industrialI create Jn cadrul e)ercitIrii atribuLiilor de serviciu, aprobat de 9uvern. 'ererea e "revet epus e o persoan ne!n reptit $acI, pJnI la acordarea de cItre A96PI a brevetului, printr-o AotIrJre -udecItoreascI rImasI definitivI se stabileKte cI persoana JndreptILitI sI obLinI un brevet este alta decJt solicitantul, aceastI persoanI, Jn termen de / luni de la data la care AotIrJrea menLionatI a rImas definitivI, poate& a"sI continue, Jn locul solicitantului, procedura referitoare la cererea de brevet ca pentru o cerere proprie. b"sI depunI o nouI cerere de brevet pentru aceeaKi invenLie. Jn acest caz, cererea iniLialI va fi consideratI de A96PI ca fiind retrasI. c"sI cearI respingerea cererii de brevet. Dreptul inventatorului Inventator autor al invenLiei" este persoana fizicI care, prin munca sa creatoare, a realizat invenLia. $reptul de autor al invenLiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil Ki prote-at fIrI termen. Nn cazul Jn care invenLia a fost creatI Jn comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor Ki dreptul de inventator aparLine fiecIreia Jn parte. Nu se considerI inventator persoana fizicI care, la realizarea invenLiei, a acordat inventatorului asistenLI teAnicI, organizatoricI sau materialI ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obLinerea brevetului sau la e)ploatarea invenLiei. Inventatorul are dreptul sI fie menLionat Jn cerere, Jn brevet Ki Jn publicaLiile A96PI cu privire la cerere Ki la brevet. Inventatorul are dreptul sI renunLe la menLionarea numelui sIu Jn cerere, Jn brevet Ki Jn publicaLiile A96PI cu privire la cerere Ki la brevet prin depunerea la A96PI a unei cereri Jn scris. &2. *3ploatarea brevetului e inventie e cotitulari <revetul Ji acordI titularului dreptul e)clusiv de e)ploatare a invenLiei pe Jntreaga duratI de protecLie a lui. <revetul Ji acordI titularului, dreptul de a interzice terLilor care nu au acordul sIu efectuarea, pe teritoriul R8, a urmItoarelor acLiuni& a"fabricarea, oferirea spre vJnzare, vJnzarea, folosirea, importul sau stocarea Jn aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului. b"folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, Jn cazul Jn care un terL Ktie sau este evident din circumstanLe cI folosirea procedeului este interzisI fIrI acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire. c"oferirea spre vJnzare, vJnzarea, folosirea, importul sau stocarea Jn aceste scopuri a produsului obLinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. Nn cazul Jn care e)istI mai mulLi titulari ai unui brevet, raporturile privind e)ploatarea invenLiei prote-ate prin brevet se stabilesc printr-un acord JncAeiat Jntre aceKtia. $acI un asemenea acord nu e)istI, fiecare titular are dreptul sI e)ploateze invenLia dupI propria voinLI, sI acLioneze Jn instanLI orice persoanI care e)ploateazI invenLia brevetatI fIrI acordul cotitularilor, JnsI nu are dreptul sI renunLe la brevet fIrI a-i anunLa pe cotitulari, precum Ki sI JncAeie contracte de licenLI Ki sI cesioneze brevetul fIrI acordul acestora. !2

&3. Inventiile salariatilor Inveniile salariailor $acI inventatorul este salariat, Jn lipsa unei clauze contractuale mai avanta-oase pentru el. InvenLiile create de salariat fie Jn virtutea Jndeplinirii unui contract de muncI ce prevede o misiune inventivI care corespunde funcLiilor sale, fie Jn cadrul efectuIrii unor studii sau cercetIri care i-au fost JncredinLate Jn mod e)plicit aparLin unitILii. Nn toate aceste situaLii, inventatorul beneficiazI de o remuneraLie suplimentarI stabilitI prin contract. Nn cazul unui contract de cercetare JncAeiat Jntre douI sau mai multe unitILi, invenLiile aparLin unitILii care a comandat cercetarea, Jn lipsa unei clauze contrare. InvenLiile create Jn alte condiLii decJt cele prevIzute aparLin salariatului. 6)ceptie& Jn cazul Jn care invenLia este creatI de salariat fie Jn e)ercitarea funcLiilor sale, fie Jn domeniul activitILilor unitILii, fie prin cunoaKterea Ki utilizarea teAnicii, a mi-loacelor specifice ale unitILii sau datelor e)istente Jn unitate, fie cu asistenLa materialI a unitILii, unitatea are dreptul sI-Ki atribuie invenLia sau sI beneficieze, Jn totalitate sau Jn parte, de drepturile acordate de brevetul ce prote-eazI invenLia salariatului sIu. Nn acest caz, remuneraLia inventatorului se va stabili prin contract. Inventatorul Ki unitatea se vor informa reciproc Jn scris Jn mod obligatoriu asupra creIrii Ki asupra stadiului realizIrii invenLiei Ki se vor abLine de la orice divulgare ce poate pre-udicia e)ercitarea drepturilor de cItre fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaLii trebuie sI repare pre-udiciile cauzate celeilalte pIrLi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii. $acI, unitatea, Jn termen de =0 de zile de la data la care a fost informatI Jn scris de cItre salariat despre invenLia creatI, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricIrei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziLie Jn scris privind pIstrarea Jn secret a invenLiei, dreptul la brevet va aparLine salariatului. Nn cazurile cJnd brevetul aparLine salariatului, unitatea are dreptul preferenLial la licenLI nee)clusivI pentru e)ploatarea invenLiei. Nn cazul Jn care unitatea a obLinut un brevet pentru invenLia creatI, salariatul are dreptul preferenLial la o licenLI nee)clusivI gratuitI pentru e)ploatarea invenLiei. Nn cazul Jn care pIrLile nu au a-uns la un consens asupra cuantumului remuneraLiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanLa -udecItoreascI, Jn funcLie de aportul fiecIrei pIrLi la invenLia creatI Ki de valoarea comercialI a acesteia. Procedura de creare Ki de utilizare a invenLiilor salariaLilor este stabilitI Jn Regulamentul privind obiectele de proprietate industrialI create Jn cadrul e)ercitIrii atribuLiilor de serviciu, aprobat de 9uvern. &4. Notiunea epozitului national re!le$entar al brevetului. -on itiile pe care trebuie sa le in eplineasca cererea e brevet $epozit naLional reglementar- cererea de brevet de invenLie ce este JnsoLitI de& cererea de brevet propriu-zisI", descrierea invenLiei, desene e)plicative, rezumatul. %ererea de brevet va conLine& a"solicitarea de acordare a brevetului. b"descrierea invenLiei. c"una sau mai multe revendicIri. d"desene la care se fac referiri Jn descriere sau Jn revendicIri. e"un rezumat. f"o procurI, dupI caz. %ererea de brevet este supusI plILii unei ta)e de depunere. %ererea de brevet trebuie sI satisfacI condiLiile prevIzute de Regulament. In cazul Jn care invenLia se referI la un material biologic reproductibil, cererea de brevet poate conLine, dupI caz, actul prin care se confirmI depozitul acestui material biologic la o autoritate de depozit, care se prezintI odatI cu depunerea cererii de brevet sau Jn termen de + luni de la data de depozit a acesteia. Nn cazul Jn care solicitantul este reprezentat de un mandatar autorizat, cererea de brevet va conLine procura de reprezentare, care se prezintI odatI cu depunerea cererii de brevet sau Jn termen de + luni de la data de depozit a acesteia. %ererea de brevet va conLine menLionarea inventatorului Ki date care sI permitI stabilirea identitILii acestuia. !;

Nn cazul Jn care solicitant nu este inventatorul JnsuKi sau el nu este unicul inventator, cererea va conLine o declaraLie a solicitantului prin care acesta desemneazI inventatorii Ki indicI originea dreptului la brevet. Nn cazul Jn care, Jn scopul stabilirii datei de depozit, descrierea invenLiei a fost JnlocuitI cu o referire la o cerere anterioarI solicitantul va prezenta la A96PI, Jn termen de ! luni de la data de depozit a cererii de brevet conLinJnd referirea, o copie certificatI a cererii Jnregistrate anterior Ki, dupI caz, traducerea acesteia. $acI cererea anterioarI a fost depusI de o persoanI alta decJt solicitantul, se va ane)a documentul care confirmI dreptul solicitantului de a depune cererea. &&. Proce ura e eliberare a brevetului e inventie in RM. 8pozitia, contestatia si observatiile tertilor .poziia Nn termen de = luni de la data publicIrii menLiunii privind AotIrJrea de acordare a brevetului, orice persoanI poate face opoziLie la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri Jn acest sens la A96PI. ?poziLia se e)amineazI Jn termen de / luni Jn cadrul subdiviziunii A96PI care a adoptat AotIrJrea. ?poziLia va fi fIcutI Jn scris Ki se va baza pe urmItoarele motive& a"obiectul brevetului nu este brevetabil. b"brevetul nu dezvIluie invenLia suficient de clar Ki complet pentru ca un specialist Jn domeniu sI o poatI realiza. c"obiectul brevetului depIKeKte conLinutul cererii aKa cum a fost depusI sau, dacI brevetul a fost acordat pe baza unei cereri divizionare ori a unei noi cereri, obiectul brevetului depIKeKte conLinutul cererii iniLiale aKa cum a fost depusI. ?poziLia depusI are efect suspensiv. ?poziLia nu va fi luatI Jn considerare decJt dupI plata ta)ei stabilite. Nn cazul Jn care subdiviziunea A96PI care a adoptat AotIrJrea de acordare a brevetului constatI cI cel puLin unul dintre motivele opoziLiei este Jmpotriva acordIrii brevetului, se va revoca AotIrJrea respectivI. Nn caz contrar, opoziLia se va respinge. Nn cazul Jn care A96PI constatI cI, luJnd Jn considerare modificIrile aduse de solicitant pe parcursul procedurii de opoziLie, brevetul Ki invenLia care face obiectul acestuia& a"satisfac cerinLele prezentei legi, se va decide menLinerea Jn vigoare a AotIrJrii de acordare a brevetului, cu operarea modificIrilor de rigoare, cu condiLia Jndeplinirii cerinLelor prevIzute de Regulament. b"nu satisfac cerinLele prezentei legi, se va revoca AotIrJrea de acordare a brevetului. Nn cazul Jn care un brevet a fost modificat, A96PI va publica, dupI plata ta)ei stabilite, un nou fascicul de brevet conLinJnd, Jn forma modificatI, descrierea, revendicIrile Ki, dupI caz, desenele. 'ontestaia. ?rice AotIrJre luatI de subdiviziunile A96PI poate fi contestatI la %omisia de contestaLii a A96PI de cItre orice persoanI care este afectatI de AotIrJre. %ontestarea are efect suspensiv. %ontestaLia se va depune Jn formI scrisI, Jn termen de + luni de la data e)pedierii AotIrJrii, Ki va conLine motivele contestIrii. %ontestaLia se va considera depusI numai dupI plata ta)ei stabilite. E(aminarea contestaiei. Nn cursul e)aminIrii contestaLiei, care se desfIKoarI conform prevederilor Regulamentului Ki Regulamentului privind %omisia de contestaLii a A96PI, pIrLile vor fi invitate, ori de cJte ori este necesar, sI depunI, Jntr-un termen fi)at de comisie, observaLiile lor asupra notificIrilor care le sJnt adresate sau asupra comunicIrilor primite de la celelalte pIrLi. $upI e)aminarea contestaLiei, %omisia de contestaLii fie va adopta o AotIrJre definitivI asupra acesteia, fie va remite cazul spre ree)aminare subdiviziunii A96PI care a adoptat AotIrJrea contestatI. DotIrJrea %omisiei de contestaLii a A96PI se publicI Jn <?PI. ?rice AotIrJre adoptatI de %omisia de contestaLii a A96PI, Jn termen de + luni de la data comunicIrii, poate fi atacatI Jn instanLa -udecItoreascI conform prevederilor %P%. Eli"erarea "revetului Nn cazul cJnd nu au fost fIcute opoziLii Jmpotriva acordIrii brevetului, sau cJnd opoziLia depusI a fost respinsI, A96PI elibereazI brevetul persoanei JndreptILite, cu condiLia !:

plILii ta)elor stabilite, Ki publicI Jn <?PI menLiunea privind eliberarea brevetului. 6liberarea brevetului nu poate fi refuzatI Ki un brevet nu poate fi revocat pe motiv cI vJnzarea produsului brevetat sau obLinut printr-un procedeu brevetat este supusI unor restricLii prevIzute de legislaLia naLionalI. $atI a eliberIrii brevetului este data la care menLiunea privind eliberarea lui este publicatI Jn <?PI. %omponenLa datelor pentru publicare se stabileKte de A96PI. <revetele eliberate se Jnscriu Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. Nn cazul Jn care ta)ele stabilite pentru eliberarea brevetului nu au fost acAitate dupI publicarea menLiunii privind AotIrJrea de acordare a brevetului Jn condiLiile Regulamentului, brevetul nu se elibereazI. 8enLiunea privind stingerea drepturilor se Jnscrie Jn Registrul naLional de brevete de invenLie Ki se publicI Jn <?PI. &%. proce ura e brevetare in strainatate 4calea nationala si internationala5. Rolul ()*PI in procesul e obin ire a brevetului e inventie pe cale internationala 'ererea internaional. 3olicitantul unei cereri internaLionale care doreKte sI obLinI un brevet Jn Republica 8oldova va depune la A96PI, Jn termen de /1 de luni de la data de depozit a cererii internaLionale sau, dacI a fost revendicatI o prioritate, de la data prioritILii, o cerere care sI conLinI solicitarea e)plicitI sau implicitI a descAiderii fazei naLionale, o copie de pe cererea internaLionalI Ki traducerea Jn limba moldoveneascI a cererii internaLionale, certificatI Jn modul corespunzItor. Nn cazul Jn care traducerea documentelor cererii internaLionale nu este depusI la A96PI la data descAiderii fazei naLionale sau Jn termen de + luni de la aceastI datI, cererea internaLionalI se considerI ca fiind retrasI. Publicarea unei cereri internaLionale va produce efectele protecLiei provizorii, de la data publicIrii traducerii cererii internaLionale Jn limba moldoveneascI. 'ererea eurasiatic. %ererile eurasiatice depuse conform %onvenLiei eurasiatice pot face obiectul procedurilor Jn faLa A96PI. Nn asemenea proceduri se aplicI prevederile %onvenLiei eurasiatice Ki ale InstrucLiunii de aplicare a %onvenLiei eurasiatice. Nn cazul unor divergenLe Jntre prevederile %onvenLiei eurasiatice Ki cele ale prezentei legi, vor prevala prevederile %onvenLiei eurasiatice. Gna Ki aceeaKi invenLie dezvIluitI Jntr-un brevet eurasiatic Ki, respectiv, Jntr-un brevet naLional, provenind de la acelaKi solicitant, care au aceeaKi datI de depozit sau, dacI a fost revendicatI o prioritate, aceeaKi datI de prioritate, nu poate fi prote-atI simultan prin ambele brevete. <revetul acordat de A96PI va Jnceta sI producI efecte dupI acordarea brevetului eurasiatic, de la data e)pirIrii termenului pentru depunerea unei opoziLii privind acest brevet eurasiatic sau, dacI a fost formulatI o opoziLie, de la data la care, Jn urma e)aminIrii opoziLiei, a fost luatI AotIrJrea de menLinere a brevetului eurasiatic. .&iciul naional AGEPI, este oficiul naLional Jn domeniul protecLiei proprietILii intelectuale Ki unica autoritate care acordI pe teritoriul R8 protecLie -uridicI invenLiilor, Jn condiLiile #. Nn conformitate cu prezenta lege, A96PI are urmItoarele atribuLii& a"coordoneazI realizarea politicii de protecLie a invenLiilor Jn Republica 8oldova. b"elaboreazI proiecte de acte legislative Ki de alte acte normative Jn domeniul protecLiei invenLiilor, aprobI instrucLiuni, formulare-tip Ki alte acte de procedurI necesare aplicIrii #. c"recepLioneazI Ki e)amineazI cererile de brevet Jn vederea acordIrii Ki eliberIrii, Jn numele statului, a titlurilor de protecLie pentru invenLii. publicI cererile de brevet Ki fasciculele de brevet. d"Line Registrul naLional de cereri de brevet de invenLie, Registrul naLional de cereri de brevet de invenLie de scurtI duratI, Registrul naLional de brevete de invenLie Ki Registrul naLional de brevete de invenLie de scurtI duratI. e"editeazI <uletinul ?ficial de Proprietate IndustrialI al Republicii 8oldova, denumit Jn continuare <?PI, Ki publicI Jn el date referitoare la cererile de 50

brevet, la brevete Ki la certificatele complementare de protecLie. f"este oficiul receptor pentru cererile internaLionale Ki cererile eurasiatice depuse de cItre solicitanLii naLionali Jn conformitate cu prevederile P%B sau ale %onvenLiei eurasiatice. g"deLine Ki administreazI %olecLia naLionalI de brevete prin acAiziLii Ki scAimburi de informaLii cu organizaLiile internaLionale Ki cu oficiile de brevete din strIinItate. A"ia parte la aplicarea mIsurilor de asigurare a probelor Jn caz de JncIlcare a drepturilor prevIzute de lege. i"e)ercitI Ki alte atribuLii prevIzute de lege. A96PI reprezintI Republica 8oldova Jn ?rganizaLia 8ondialI a ProprietILii Intelectuale, precum Ki Jn alte organizaLii internaLionale, interguvernamentale Ki interstatale pentru protecLia proprietILii industriale, JntreLine cu ele relaLii de cooperare multilateralI Ki bilateralI Jn domeniu. &+. Notiunea si clasi1icarea prioritatii inventiei. Reven icarea prioritatii Dreptul e prioritate ? persoanI care a depus, conform prevederilor legale, o cerere de brevet de invenLie, de model de utilitate, de certificat de utilitate sau de certificat de autor Jn sau pentru un stat parte la %onvenLia de la Paris sau membru al ?rganizaLiei 8ondiale a %omerLului ori succesorul sIu Jn drepturi beneficiazI, Jn scopul depunerii unei cereri de brevet pentru aceeaKi invenLie, de un drept de prioritate pe o perioadI de 1+ luni de la data de depozit a primei cereri. ziua depozitului nu este cuprinsI Jn termen. $reptul de prioritate va fi recunoscut pentru orice depozit care are valoarea unui depozit naLional reglementar, conform legislaLiei naLionale a statului Jn care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale sau convenLiilor regionale. $reptul de prioritate poate fi transmis prin cesiune. Bransmiterea unui drept de prioritate se face Jn scris, cedentul decIzJnd din dreptul de prioritate referitor la prima cerere. )even icarea prioritii 3olicitantul care vrea sI beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie sI depunI o declaraLie de revendicare a prioritILii, o copie a cererii anterioare Ki, dupI caz, o traducere a acesteia Jn limba moldoveneascI, precum Ki sI acAite ta)a stabilitI pentru fiecare prioritate revendicatI. Pentru o cerere de brevet se pot revendica prioritILi multiple, cAiar dacI ele provin din state diferite. 3e pot revendica, dupI caz, prioritILi multiple pentru aceeaKi revendicare de brevet. $acI sJnt revendicate prioritILi multiple, termenul de prioritate se calculeazI de la data celei mai vecAi prioritILi. Nn cazul Jn care se revendicI una sau mai multe prioritILi pentru o cerere de brevet, dreptul de prioritate va acoperi doar elementele cererii de brevet care sJnt cuprinse Jn cererea sau Jn cererile a cIror prioritate a fost revendicatI. Nn cazul Jn care anumite elemente ale invenLiei pentru care se revendicI prioritatea nu sJnt cuprinse Jn revendicIrile formulate Jn cererea anterioarI, prioritatea poate fi recunoscutI cu condiLia ca documentele cererii anterioare sI dezvIluie clar aceste elemente. Prioritatea revendicatI Jntr-o cerere de brevet ca urmare a e)punerii invenLiei, la o e)poziLie organizatI Jntr-un stat parte la %onvenLia de la Paris sau membru al ?rganizaLiei 8ondiale a %omerLului poate fi recunoscutI de la data prezentIrii invenLiei la e)poziLie. Aceasta se aplica numai Jn cazul Jn care cererea de brevet a fost depusI Jn termen de = luni de la data e)punerii invenLiei la e)poziLie. Bermenul de = luni nu va prelungi termenul de prioritate 1+ luni. 3olicitantul sau succesorul Jn drepturi al acestuia are dreptul sI revendice Jntr-o cerere ulterioarI o prioritate a unei cereri anterioare depuse la A96PI pentru aceeaKi invenLie dacI revendicarea prioritILii se face Jn termen de 1+ luni de la data de depozit a cererii anterioare prioritate internI". Nn acest caz, cererea anterioarI se considerI retrasI. Prioritatea se revendicI odatI cu depunerea cererii sau Jn termen de + luni de la data de depozit a cererii de brevet Ki se -ustificI prin documentul de prioritate. $ocumentul care 51

-ustificI revendicarea prioritILii, copia cererii anterioare, certificatI de autoritatea la care aceastI cerere a fost depusI, Ki, dupI caz, traducerea acesteia se depun de cItre solicitant Jn termen de 1= luni de la data de depozit a cererii anterioare sau, dacI e)istI mai multe cereri anterioare, de la cea mai vecAe datI de depozit a cererilor respective. $ocumentul care -ustificI revendicarea prioritILii, Ki certificatul eliberat de administraLia e)poziLiei Jn cauzI se depun de cItre solicitant odatI cu cererea de brevet sau Jn termen de / luni de la data de depozit a acesteia. Nn cazul Jn care solicitantul revendicI un drept de proprietate ce aparLine altei persoane, pentru recunoaKterea prioritILii este necesarI depunerea la A96PI a unui act -uridic care confirmI transmiterea sau a unei autorizaLii din partea cedentului, din care sI rezulte cI solicitantul are dreptul sI revendice prioritatea primului depozit. $ocumentele menLionate se depun odatI cu revendicarea prioritILii sau Jn termen de 1= luni de la data prioritILii primei cereri. Nerespectarea termenelor are ca efect nerecunoaKterea prioritILii revendicate. 'orectarea sau suplimentarea unei reven icri a prioritii 3olicitantul poate cere corectarea sau suplimentarea unei revendicIri a prioritILii referitor la cererea de brevet Jn termen de 1= luni de la data de prioritate sau, Jn cazul Jn care corectarea sau suplimentarea conduce la modificarea datei de prioritate, Jn termen de 1= luni de la data de prioritate modificatI, fiind aplicat termenul care e)pirI mai devreme, cu condiLia ca cererea de corectare sau de suplimentare sI fie depusI la A96PI Jn termen de ! luni de la data de depozit a cererii de brevet. $epunerea cererii, este supusI plILii unei ta)e stabilite. Nn cazul Jn care ta)a nu este plItitI, se va considera cI cererea nu a fost depusI. $acI cererea este depusI dupI ce solicitantul a cerut publicarea anticipatI a cererii, se va considera cI ea nu a fost depusI, cu e)cepLia cazului cJnd aceastI solicitare a fost retrasI pJnI la finalizarea pregItirilor teAnice pentru publicare. Nn cazul Jn care corectarea sau suplimentarea revendicIrii prioritILii conduce la modificarea datei de prioritate, orice termen calculat de la data de prioritate aplicatI anterior, care JncI nu a e)pirat, se va calcula de la data de prioritate modificatI. )esta"ilirea reptului e prioritate Nn cazul Jn care se revendicI prioritatea unei cereri anterioare Jntr-o cerere de brevet ulterioarI, care a fost depusI dupI e)pirarea termenului dar nu mai tJrziu decJt dupI + luni de la e)pirarea acestui termen, A96PI poate restabili dreptul de prioritate dacI, odatI cu depunerea cererii de brevet, solicitantul a prezentat o cerere de restabilire a drepturilor Ki un demers care confirmI faptul cI diligenLa cerutI de circumstanLe a fost e)ercitatI sau cI nerespectarea termenului a fost neintenLionatI. %ererea de restabilire a drepturilor, se depune Jn termen de + luni de la data e)pirIrii perioadei de prioritate, dar nu mai tJrziu de finalizarea pregItirilor teAnice pentru publicarea cererii Jn cauza. %ererea de restabilire a drepturilor va fi JnsoLitI de plata unei ta)e stabilite. Jn caz contrar, se va considera cI aceastI cerere nu a fost depusI. Nn cazul Jn care copia cererii anterioare nu a fost prezentatI la A96PI Jn termenul 1= luni de la data de deposit a cererii anterioare. A96PI poate restabili dreptul de prioritate sub rezerva Jndeplinirii cumulative a urmItoarelor condiLii& a"solicitantul a prezentat, Jn acest sens, la A96PI un demers pJnI la e)pirarea termenului de 1=luni. b"solicitantul a prezentat la A96PI o confirmare a demersului prezentat la oficiul care a Jnregistrat cererea anterioarI, care atestI cI copia cererii anterioare a fost solicitatI Jntr-un termen ce nu a depIKit 1! luni de la data de depozit a acestei cereri anterioare. c"copia certificatI a cererii anterioare a fost prezentatI la A96PI Jn termen de o lunI de la data la care oficiul unde a fost JnregistratI cererea anterioarI a eliberat solicitantului copia respectivI.

5+

&,. D"le con1erite prin cerera e brevet upa publicarea acesteia 4protectia provizorie a inventiei5 Durata "revetului de invenLie este de +0 de ani, JncepJnd cu data de depozit a cererii de brevet de invenLie. $urata unui brevet de invenLie de scurtI duratI este de = ani, JncepJnd cu data de depozit a cererii de brevet de invenLie de scurtI duratI. Bitularul de brevet poate prezenta la A96PI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtI duratI pentru o perioadI de cel mult ! ani, cu condiLia cI titularul va solicita la A96PI efectuarea cercetIrii documentare referitoare la invenLia care face obiectul brevetului Ki va acAita ta)a respectivI de prelungire, dar nu mai devreme de un an Ki nu mai tJrziu de = luni Jnainte de e)pirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtI duratI. Pentru produsele medicamentoase Ki cele fitofarmaceutice, care fac obiectul unui brevet de invenLie, se poate obLine o protecLie complementarI. Drepturile con&erite prin cererea e "revet up pu"licarea acesteia %ererea de brevet, JncepJnd cu data publicIrii ei Ki pJnI la eliberarea brevetului, asigurI solicitantului, cu titlu provizoriu. Persoana fizicI sau -uridicI care a e)ploatat invenLia Jn perioada de +0(= ani va plIti titularului de brevet, dupI obLinerea brevetului, o compensaLie bIneascI rezonabilI. %uantumul compensaLiei se stabileKte prin acordul dintre pIrLi, LinJnd cont de buna-credinLI a persoanei care a e)ploatat invenLia, sau de cItre instanLa -udecItoreascI, Jn cazul imposibilitILii de a fi stabilit pe cale amiabilI. 6fectele cererii de brevet se considerI nule Jn cazul Jn care cererea de brevet a fost retrasI de cItre solicitant, precum Ki Jn cazul Jn care ea a fost retrasI sau respinsI conform prevederilor #. Prevederile e)puse nu se aplicI brevetelor de invenLie de scurtI duratI. &.. -on itia unitatii inventiei. -on itia ezvaluirii inventiei. Reven icarile +nitatea inveniei %ererea de brevet trebuie sI se refere numai la o singurI invenLie sau la un grup de invenLii legate Jntre ele astfel JncJt sI formeze un singur concept inventiv. %ererea de brevet care nu JndeplineKte condiLia de baza poate fi divizatI de cItre solicitant, din proprie iniLiativI sau la cererea A96PI, prin depunerea unei cereri divizionare, pJnI la luarea unei AotIrJri asupra cererii de brevet. %ererea divizionarI poate fi depusI numai pentru elementele care nu depIKesc conLinutul cererii iniLiale aKa cum a fost ea depusI. %ererile divizionare sJnt considerate a fi fost depuse la data de depozit a cererii iniLiale Ki vor beneficia de drepturile de prioritate ale acesteia. Dezvluirea inveniei InvenLia va fi dezvIluitI Jn cererea de brevet Jntr-o manierI suficient de clarI Ki completI, astfel JncJt sI poatI fi realizatI de cItre un specialist Jn domeniu. Nn cazul Jn care invenLia se referI la un material biologic reproductibil la care publicul nu a avut acces, sJnt Jndeplinite numai dacI solicitantul dovedeKte printr-un act cI, anterior datei de depozit a cererii de brevet sau de prioritate recunoscutI, materialul biologic a fIcut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit internaLionalI sau la o autoritate de depozit desemnatI de 9uvern. )even icrile trebuie sI defineascI obiectul pentru care se cere protecLia. RevendicIrile vor fi clare, concise Ki vor fi susLinute de descrierea invenLiei. RevendicIrile determinI Jntinderea protecLiei -uridice acordate de brevet prin fiecare element inclus Jn revendicarea independentI sau prin ecAivalentul lui, cunoscut pJnI la data de depozit, iar dacI este invocatI prioritatea R pJnI la data prioritILii invenLiei prote-ate prin brevet. $escrierea Ki desenele pot fi folosite numai Jn scopul interpretIrii revendicIrilor. 6ste e)clusI interpretarea limitatI sau e)tensivI a revendicIrilor folosind descrierea Ki desenele Jn scopul identificIrii ideii inventive generale". $acI cererea conLine e)emple de realizare sau de aplicare a invenLiei ori de aplicare a rezultatelor invenLiei, revendicIrile nu vor fi interpretate doar Jn raport cu aceste e)emple. Nn special, faptul cI produsul sau 5/

procedeul include elemente suplimentare care lipsesc Jn e)emplele dezvIluite Jn cerere Ki lipsa Jn e)emple a elementelor care nu contribuie la obLinerea rezultatului sau nu posedI avanta-ele declarate sau inerente nu va conduce la e)cluderea produsului sau a procedeului din sfera protecLiei -uridice, determinate de revendicIrile invenLiei. %0.D"le $orale ale autorilor inventiilor si D"le patri$oniale ale titularilor e brevete Drepturile con&erite e "revet <revetul Ji acordI titularului dreptul e)clusiv de e)ploatare a invenLiei pe Jntreaga duratI de protecLie a lui. <revetul Ji acordI titularului, dreptul de a interzice terLilor care nu au acordul sIu efectuarea, pe teritoriul Republicii 8oldova, a urmItoarelor acLiuni& a"fabricarea, oferirea spre vJnzare, vJnzarea, folosirea, importul sau stocarea Jn aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului. b"folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, Jn cazul Jn care un terL Ktie sau este evident din circumstanLe cI folosirea procedeului este interzisI fIrI acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire. c"oferirea spre vJnzare, vJnzarea, folosirea, importul sau stocarea Jn aceste scopuri a produsului obLinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. Nn cazul Jn care e)istI mai mulLi titulari ai unui brevet, raporturile privind e)ploatarea invenLiei prote-ate prin brevet se stabilesc printr-un acord JncAeiat Jntre aceKtia. $acI un asemenea acord nu e)istI, fiecare titular are dreptul sI e)ploateze invenLia dupI propria voinLI, sI acLioneze Jn instanLI orice persoanI care e)ploateazI invenLia brevetatI fIrI acordul cotitularilor, JnsI nu are dreptul sI renunLe la brevet fIrI a-i anunLa pe cotitulari, precum Ki sI JncAeie contracte de licenLI Ki sI cesioneze brevetul fIrI acordul acestora. Interzicerea e(ploatrii in irecte a inveniei Gn brevet Ji acordI titularului, dreptul de a interzice terLilor care nu au acordul sIu livrarea sau oferirea spre livrare, pe teritoriul Republicii 8oldova, unei persoane alta decJt persoana JndreptILitI sI e)ploateze invenLia brevetatI, a mi-loacelor referitoare la un element esenLial al acelei invenLii, pentru punerea Jn aplicare a acesteia, Jn cazul Jn care terLul Ktie sau este evident din circumstanLe cI aceste mi-loace sJnt apte Ki destinate punerii Jn aplicare a invenLiei respective. %ele e)puse nu se aplicI Jn cazul cJnd mi-loacele de punere Jn aplicare a invenLiei sJnt produsele aflate la moment Jn comerL, cu e)cepLia cazurilor cJnd terLul incitI persoana cIreia i se efectueazI livrIri sI comitI urmatoarele acLiuni interzise& a"fabricarea, oferirea spre vJnzare, vJnzarea, folosirea, importul sau stocarea Jn aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului. b"folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, Jn cazul Jn care un terL Ktie sau este evident din circumstanLe cI folosirea procedeului este interzisI fIrI acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire. c"oferirea spre vJnzare, vJnzarea, folosirea, importul sau stocarea Jn aceste scopuri a produsului obLinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. Dreptul inventatorului. Inventator autor al invenLiei" este persoana fizicI care, prin munca sa creatoare, a realizat invenLia. $reptul de autor al invenLiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil Ki prote-at fIrI termen. Nn cazul Jn care invenLia a fost creatI Jn comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor Ki dreptul de inventator aparLine fiecIreia Jn parte. Nu se considerI inventator persoana fizicI care, la realizarea invenLiei, a acordat inventatorului asistenLI teAnicI, organizatoricI sau materialI ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obLinerea brevetului sau la e)ploatarea invenLiei. Inventatorul are dreptul sI fie menLionat Jn cerere, Jn brevet Ki Jn publicaLiile A96PI cu privire la cerere Ki la brevet. Inventatorul are dreptul sI renunLe la menLionarea numelui sIu Jn cerere, Jn

5!

brevet Ki Jn publicaLiile A96PI cu privire la cerere Ki la brevet prin depunerea la A96PI a unei cereri Jn scris. %1. Li$itele e e3ercitare a D"lor s"ve e catre titularii brevetelor. *puizarea D"lor. D e 1olosire anterioara si posterioara 1imitarea e&ectelor "revetului $repturile acordate de brevet nu se e)tind asupra& a"acLiunilor efectuate Jntr-un cadru privat Ki Jn scopuri necomerciale. b"acLiunilor efectuate Jn scopuri e)perimentale Jn privinLa obiectului invenLiei brevetate. c"preparIrii e)temporaneu o singurI datI Jn farmacie a unui medicament, conform reLetei medicale, precum Ki asupra acLiunilor cu privire la medicamentul astfel preparat. d"folosirii obiectului invenLiei brevetate la bordul navelor strIine aparLinJnd LIrilor membre ale tratatelor internaLionale privind invenLiile la care Republica 8oldova este parte care intrI, temporar sau accidental, Jn apele Republicii 8oldova, cu condiLia ca invenLia sI fie folositI e)clusiv pentru necesitILile navei. e"folosirii obiectului invenLiei brevetate Jn construcLia sau Jn operarea veAiculelor terestre sau aeriene ori a altor mi-loace de transport aparLinJnd LIrilor membre ale tratatelor internaLionale privind invenLiile la care Republica 8oldova este parte, ori Jn construcLia pieselor accesorii pentru aceste veAicule, cJnd aceste mi-loace de transport pItrund, temporar sau accidental, pe teritoriul Republicii 8oldova. ,olosirea specificata se admite cu condiLia de a nu aduce atingere Jntr-un mod ne-ustificat e)ploatIrii normale a invenLiei prote-ate prin brevet Ki de a nu leza ne-ustificat interesele legitime ale titularului brevetului, LinJnd cont de interesele legitime ale terLilor. Nn caz contrar, titularul brevetului are dreptul la o despIgubire materialI proporLionalI cu pre-udiciul suportat prin folosirea neautorizatI a invenLiei. Epuizarea repturilor $repturile acordate de un brevet nu se e)tind asupra acLiunilor privind un produs prote-at de brevetul Jn cauzI, efectuate pe teritoriul Republicii 8oldova, dupI ce acest produs a fost plasat pe piaLI Jn Republica 8oldova de cItre titularul brevetului sau cu acordul e)pres al acestuia. ProtecLia prevIzutI nu se e)tinde asupra materialului biologic obLinut prin reproducerea ori multiplicarea unui material biologic comercializat sau oferit spre vJnzare pe teritoriul Republicii 8oldova de cItre titularul de brevet sau cu acordul acestuia, cJnd reproducerea sau multiplicarea rezultI Jn mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost lansat pe piaLI, cu condiLia ca materialul obLinut sI nu fi fost folosit ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicIri. Prin derogare de la cele e)puse, vJnzarea sau orice altI formI de comercializare a materialului pentru reproducerea plantelor de cItre titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier, Jn scopuri de e)ploatare agricolI, implicI autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale Jn scopul reproducerii sau multiplicIrii de cItre el JnsuKi pentru folosire personalI. Prin derogare de la cele e)puse, vJnzarea sau orice altI formI de comercializare a animalelor de prIsilI sau a altui material de reproducere animal de cItre titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier implicI autorizarea fermierului de a folosi materialul prote-at Jn scopuri agricole, cu e)cepLia folosirii comerciale. aceasta include Ki folosirea animalelor sau a altui material de reproducere animal Jn scopul desfIKurIrii activitILii sale agricole. 0ntin erea proteciei acordate de brevet sau de cererea de brevet este determinatI de conLinutul revendicIrilor. $escrierea Ki desenele se vor folosi pt interpretarea revendicIrilor. Nn perioada de pJnI la acordarea brevetului, Jntinderea protecLiei acordate de cererea de brevet este determinatI de revendicIrile cuprinse Jn cerere aKa cum a fost ea publicata. <revetul, aKa cum a fost acordat sau modificat Jn procedurile de opoziLie, de limitare sau de nulitate, determinI retroactiv Jntinderea protecLiei conferite de cererea de brevet Jn 55

mIsura Jn care aceastI protecLie nu este e)tinsI. ProtecLia acordatI de un brevet referitor la un procedeu care constituie obiectul brevetului se e)tinde asupra produselor obLinute direct prin procedeul brevetat. ProtecLia acordatI de un brevet referitor la un material biologic avJnd caracteristici specifice, ca rezultat al invenLiei, se e)tinde asupra oricIrui material biologic obLinut pe baza celui brevetat prin reproducere sau multiplicare, Jntr-o formI identicI sau diferitI Ki avJnd aceleaKi caracteristici. ProtecLia acordatI de un brevet referitor la un procedeu ce permite producerea unui material biologic avJnd caracteristici specifice, ca rezultat al invenLiei, se e)tinde asupra materialului biologic direct obLinut prin numitul procedeu Ki asupra oricIrui alt material biologic derivat din materialul biologic direct, obLinut prin reproducere sau multiplicare Jntr-o formI identicI sau diferitI Ki avJnd aceleaKi caracteristici. ProtecLia acordatI de un brevet referitor la un produs ce conLine sau reprezintI o informaLie geneticI se e)tinde asupra oricIrui alt material Jn care este Jncorporat produsul Ki Jn care este cuprinsI Ki JKi e)ercitI funcLia informaLia geneticI, cu e)cepLia corpului uman, Jn diferite stadii de formare Ki dezvoltare, Ki a elementelor acestuia. Dreptul "azat pe utilizarea anterioara a inveniei ?rice persoanI care a utilizat cu bunI-credinLI invenLia pe teritoriul Republicii 8oldova sau a fIcut pregItiri reale pentru utilizarea invenLiei pJnI la data de depozit sau, Jn cazul cJnd a fost revendicatI o prioritate, pJnI la data de prioritate a cererii de brevet Jn baza cIreia este acordat brevetul are dreptul sI continue personal aceastI utilizare sau sI utilizeze invenLia Jn limitele Ki(sau Jn volumul planificat Jn timpul pregItirilor, Jn unitatea sa ori pentru necesitILile acesteia, fIrI platI Ki fIrI sI depIKeascI volumul de producLie e)istent sau planificat la data de depozit sau de prioritate. $reptul utilizatorului anterior, nu poate fi transmis pe parcursul vieLii utilizatorului ori prin succesiune legalI sau testamentarI decJt JmpreunI cu unitatea sau cu partea unitILii Jn care a avut loc utilizarea ori s-au efectuat pregItirile pentru utilizare. %2. /rans$iterea D"lor subiective asupra cererii e brevet si brevetului e inventie. Licenta obli!atorie Bransmiterea %i constituirea repturilor %ererea de brevet Ki brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul unor drepturi reale. $reptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului Ki drepturile ce decurg dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise Jn totalitate sau Jn parte. Bransmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenLI, e)clusivI sau nee)clusivI, ori prin succesiune legalI sau testamentarI. %ererea de brevet sau brevetul deLinut de o Jntreprindere pot fi transmise independent de vJnzarea Jntreprinderii. 5Jnzarea Jntreprinderii Jn totalitate implicI transmiterea cererii de brevet Ki(sau a brevetului, cu e)cepLia cazurilor cJnd, conform legii, e)istI o clauzI contrarI sau cJnd aceasta reiese evident din circumstanLe. $ispoziLia Jn cauzI se aplicI obligaLiei contractuale de vJnzare a Jntreprinderii. Prin contractul de licenLI solicitantul sau titularul de brevet licenLiar" transmite dreptul de e)ploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricIrei alte persoane licenLiat", rezervJndu-Ki dreptul de proprietate asupra lui. Nn cazul Jn care e)istI mai mulLi licenLiaLi pentru o cerere de brevet sau pentru un brevet, licenLele acordate pot fi numai nee)clusive sau e)clusive limitate. %ontractul de licenLI poate conLine clauze referitor la plata redevenLelor de cItre licenLiat. Nu se admite, conform legii, includerea Jn contractul de licenLI a practicilor sau a condiLiilor care pot constitui o folosinLI abuzivI a drepturilor de proprietate intelectualI, avJnd un efect pre-udiciabil asupra concurenLei pe piaLa respectivI, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de cItre licenLiat a informaLiei teAnice licenLiarului, condiLii care sI Jmpiedice contestarea validitILii sau includerea unui pacAet obligatoriu de condiLii ale licenLierii. Bransmiterea 5=

prin cesiune sau prin licenLI se va e)ecuta Jn scris Ki va fi semnatI de cItre pIrLile la contract, cu e)cepLia cazului cJnd transmiterea rezultI dintr-o AotIrJre -udecItoreascI. Jn caz contrar, transmiterea nu este JnscrisI la A96PI. Bransmiterea d-lor nu va afecta d-le obLinute de terLi pJnI la data transmiterii. ?rice transmitere sau modificare efectuatI de solicitant sau de titular referitor la o cerere de brevet sau la un brevet la demersul uneia dintre pIrLi se Jnscrie Jn Registrul naLional de cereri de brevet de invenLie sau Jn Registrul naLional de brevete de invenLie, publicJnd Jn <?PI informaLia respectivI. ?rice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte pentru terLi numai din data publicIrii Jn <?PI a menLiunii transmiterii Jnscrise la A96PI. Drepturi reale. Gn brevet, independent de unitatea titularI, poate sI facI obiectul unui ga- sau al unui alt drept real. $repturile e)puse, la cererea uneia dintre pIrLi Ki cu condiLia acAitIrii ta)ei stabilite, se Jnscriu Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. 8enLiunea cu privire la aceste drepturi se publicI Jn <?PI. 1icena o"ligatorie InstanLele -udecItoreKti pot acorda oricIrei persoane interesate o licenLI obligatorie pe motiv de lipsI sau de insuficienLI de e)ploatare a brevetului, la o cerere depusI la e)pirarea unui termen de ! ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de / ani de la eliberarea brevetului, fiind aplicat termenul care e)pirI cel mai tJrziu, Jn cazul Jn care titularul brevetului nu a e)ploatat brevetul pe teritoriul Republicii 8oldova sau nu a fIcut pregItiri efective Ki serioase Jn acest scop. #a stabilirea faptului de lipsI sau insuficienLI de e)ploatare a brevetului nu se va face nici o distincLie Jntre produsele de origine autoAtonI Ki cele importate. #icenLa obligatorie va fi acordatI numai Jn cazul Jn care persoana interesatI s-a strIduit sI obLinI autorizarea de la titularul de brevet Jn condiLii Ki Jn modalitILi comerciale rezonabile Ki, cu toate eforturile sale, nu a reuKit sI facI acest lucru Jntr-un termen rezonabil. Nn cazul acordIrii licenLei obligatorii, titularul brevetului va fi avizat imediat despre aceasta. #icenLa obligatorie poate fi acordatI Jn cazul survenirii unei situaLii e)cepLionale naLionale, Jn alte circumstanLe de e)tremI urgenLI, sau Jn caz de utilizare publicI Jn scopuri necomerciale. Nn cazul teAnologiilor de semiconductori, licenLa obligatorie poate fi acordatI numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practicI ce a fost determinatI, Jn baza unei proceduri -udiciare sau administrative, ca fiind anticoncurenLialI. #icenLa obligatorie poate fi acordatI unui titular de brevet de invenLie sau unui titular de brevet pentru soi de plantI care nu-Ki poate aplica invenLia ori soiul de plantI prote-at al doilea brevet", fIrI sI aducI atingere unui alt brevet primul brevet", cu condiLia ca invenLia sau soiul de plantI revendicat Jn cel de-al doilea brevet sI presupunI un progres teAnic important, de un interes economic substanLial Jn raport cu soiul de plantI Ki cu invenLia revendicate Jn primul brevet. InstanLa -udecItoreascI poate Jntreprinde toate mIsurile necesare pentru verificarea e)istenLei unei astfel de situaLii. Nn cazul licenLei obligatorii Jn favoarea unui brevet de invenLie sau unui brevet pentru soi de plantI, titularul primului brevet va avea dreptul la o licenLI reciprocI Jn condiLii rezonabile pentru e)ploatarea invenLiei brevetate ori a soiului de plantI prote-at. 'on iiile aplica"ile licenelor o"ligatorii ?datI cu eliberarea licenLei obligatorii, instanLa -udecItoreascI va preciza tipul utilizIrilor acoperite de licenLI Ki condiLiile ce urmeazI a fi respectate. 3e vor aplica urmItoarele condiLii& a"Jntinderea Ki durata e)ploatIrii vor fi limitate de scopurile pentru care aceasta a fost autorizatI. b"e)ploatarea va fi nee)clusivI. c"e)ploatarea va fi netransmisibilI, cu e)cepLia transmiterii JmpreunI cu partea de unitate sau de active nemateriale care beneficiazI de aceastI e)ploatare. d"e)ploatarea va fi autorizatI Jn principal pentru 52

aprovizionarea pieLei interne, cu e)cepLia cazului cJnd e)ploatarea este permisI pentru a remedia o practicI consideratI ca anticoncurenLialI Jn urma unei proceduri -udiciare sau administrative. e"instanLa -udecItoreascI poate, Jn baza unei cereri motivate, sI decidI Jncetarea acLiunii autorizaLiei Jn cazul Jn care circumstanLele care au condus la acordarea licenLei au Jncetat sI mai e)iste Ki este clar cI nu vor reapIrea, cu condiLia ca interesele legitime ale persoanelor astfel autorizate sI fie prote-ate Jntr-o manierI adecvatI. InstanLa -udecItoreascI va fi abilitatI sI refuze Jncetarea acLiunii autorizaLiei Jn cazul Jn care circumstanLele care au condus la aceastI autorizare riscI sI se producI din nou. f"deLinItorul licenLei va plIti titularului de brevet o remuneraLie adecvatI, stabilitI Jn raport cu valoarea economicI a autorizaLiei Ki, eventual, cu necesitatea de a remedia o practicI anticoncurenLialI. g"Jn cazul unei licenLe obligatorii Jn favoarea unui brevet dependent sau unui brevet pentru soi de plantI, e)ploatarea autorizatI Jn raport cu primul brevet va fi netransmisibilI, cu e)cepLia cazului cJnd al doilea brevet a fost de asemenea transmis. 5alabilitatea -uridicI a oricIrei AotIrJri privind autorizarea unei e)ploatIri Ki orice AotIrJre referitoare la remuneraLia prevIzutI Jn raport cu o astfel de utilizare vor putea face obiectul unei revizuiri -udiciare sau al altei revizuiri independente de cItre o autoritate superioarI. DotIrJrea instanLei -udecItoreKti de acordare a licenLei obligatorii sau, dupI caz, de Jncetare a acLiunii acesteia se comunicI la A96PI de cItre titularul licenLei. 8enLiunea privind AotIrJrea instanLei se Jnscrie Jn Registrul naLional de brevete Ki se publicI Jn <?PI. $acI titularul licenLei obligatorii, Jn termen de un an de la data obLinerii acesteia, nu a Jntreprins nici o acLiune efectivI Ki serioasI pentru e)ploatarea invenLiei, licenLa obligatorie poate fi anulatI prin AotIrJrea instanLei -udecItoreKti. 5alabilitatea licenLei obligatorii JnceteazI Jn orice caz dacI titularul licenLei nu a Jnceput e)ploatarea invenLiei Jn termen de + ani de la data obLinerii acesteia. %3. Incetarea D"lor acor ate prin brevetul e inventie Stingerea repturilor acor ate e "revet. $repturile acordate de brevet se sting Jn cazul Jn care& a"e)pirI durata legalI de protecLie +0(=ani. b"titularul renunLI la brevet- Bitularul brevetului poate sI renunLe la brevet, depunJnd Jn acest sens o declaraLie Jn scris la A96PI. <revetul nu poate face obiectul unei renunLIri decJt Jn totalitatea sa. RenunLarea la brevet produce efecte numai dupI Jnscrierea ei Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. 8enLiunea privind renunLarea se publicI Jn <?PI. Bitularul are obligaLia, concomitent cu depunerea cererii scrise la A96PI, sI comunice Jn scris inventatorului intenLia sa de a renunLa la brevet. Nn acest caz, inventatorul, Jn termen de / luni de la data la care titularul i-a comunicat intenLia sa de a renunLa la brevet, are dreptul preferenLial de a obLine brevetul pe numele sIu. c"ta)ele de eliberare Ki de menLinere Jn vigoare a brevetului nu au fost acAitate la timp. 3tingerea drepturilor pe motiv de neplatI la timp a ta)ei anuale sau, dupI caz, a ta)ei suplimentare se considerI ca avJnd efect de la data e)pirIrii termenului stabilit pentru plata ta)ei anuale. A96PI publicI Jn <?PI menLiunea privind stingerea drepturilor acordate de brevet. %4. Notiunea, ter$enul si con itiile e protectie a brevetului e inventie e scurta urata <revetul de invenLie de scurtI duratI se acordI pentru orice invenLie care este nouI, implicI o activitate inventivI Ki este susceptibilI de aplicare industrialI. 3e considerI cI o invenLie implicI o activitate inventivI, dacI ea prezintI un avanta- teAnic sau practic. Nu se acordI brevete de invenLie de scurtI duratI pentru invenLiile care se referI la& un material biologic. substanLe Ki(sau procedee cAimice sau farmaceutice. $urata unui brevet de invenLie de scurtI duratI este de = ani, JncepJnd cu data de depozit 5;

a cererii de brevet de invenLie de scurtI duratI. Bitularul de brevet poate prezenta la A96PI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtI duratI pentru o perioadI de cel mult ! ani, cu condiLia cI titularul va solicita la A96PI efectuarea cercetIrii documentare referitoare la invenLia care face obiectul brevetului Ki va acAita ta)a respectivI de prelungire, dar nu mai devreme de un an Ki nu mai tJrziu de = luni Jnainte de e)pirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtI duratI. %&. (pararea D"lor subiective asupra brevetelor e inventie. Meto ele e aparare. 6or$ele $eto ei 'uris ictionale 4penala, civila, a $inistrativa5 Eli"erarea "revetului. Nn cazul cJnd nu au fost fIcute opoziLii Jmpotriva acordIrii brevetului, sau cJnd opoziLia depusI a fost respinsI, A96PI elibereazI brevetul persoanei JndreptILite, cu condiLia plILii ta)elor stabilite, Ki publicI Jn <?PI menLiunea privind eliberarea brevetului. 6liberarea brevetului nu poate fi refuzatI Ki un brevet nu poate fi revocat pe motiv cI vJnzarea produsului brevetat sau obLinut printr-un procedeu brevetat este supusI unor restricLii prevIzute de legislaLia naLionalI. $atI a eliberIrii brevetului este data la care menLiunea privind eliberarea lui este publicatI Jn <?PI. %omponenLa datelor pentru publicare se stabileKte de A96PI. <revetele eliberate se Jnscriu Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. Nn cazul Jn care ta)ele stabilite pentru eliberarea brevetului nu au fost acAitate dupI publicarea menLiunii privind AotIrJrea de acordare a brevetului Jn condiLiile Regulamentului, brevetul nu se elibereazI. 8enLiunea privind stingerea drepturilor se Jnscrie Jn Registrul naLional de brevete de invenLie Ki se publicI Jn <?PI. -eninerea !n vigoare a "revetului Pentru menLinerea Jn vigoare a brevetului se plItesc ta)e anuale Ki a certificatului se plItesc pentru fiecare an calculat de la data de depozit a cererii de brevet Ki pentru fiecare an de valabilitate a certificatului Jn modul stabilit de regulamentul cu privire la ta)e. Ba)a de menLinere Jn vigoare a brevetului se plIteKte dupI publicarea menLiunii privind AotIrJrea de acordare a brevetului Ki se considerI efectiv plItitI dacI aceastI platI s-a efectuat Jn termenul stabilit. Nn cazul Jn care ta)a de menLinere Jn vigoare a brevetului nu a fost plItitI Jn termenul stabilit, ea poate fi plItitI Jntr-un termen de = luni de la data e)pirIrii termenului prescris pentru platI, cu condiLia acAitIrii unei ta)e suplimentare. Brevetul eli"erat unei persoane ne!n reptite Nn cazul Jn care un brevet a fost eliberat unei persoane neJndreptILite, persoana recunoscutI, printr-o AotIrJre -udecItoreascI rImasI definitivI, ca fiind JndreptILitI la brevet, poate, fIrI a aduce pre-udicii oricIror altor drepturi sau acLiuni, sI revendice transmiterea brevetului pe numele sIu Jn calitate de titular. Nn cazul Jn care persoana este JndreptILitI numai Jn privinLa unei pIrLi a brevetului, ea poate sI revendice, ca brevetul sI-i fie transmis Jn calitate de cotitular. $repturile pot fi apIrate Jn -ustiLie Jn termenul de prescripLie stabilit conform legii, care Jncepe sI curgI de la data la care menLiunea privind acordarea brevetului a fost publicatI Jn <?PI. $epunerea unei cereri Jn instanLa -udecItoreascI va face obiectul Jnscrierii Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. ? copie autentificatI a AotIrJrii -udecItoreKti va fi prezentatI la A96PI de cItre persoana interesatI. 8enLiunea privind AotIrJrea instanLei -udecItoreKti se Jnscrie Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. DotIrJrea menLionatI produce efecte pentru terLi de la data publicIrii Jn <?PI. E&ectele sc$im"rii titularului e "revet. Nn cazul scAimbIrii titularului de brevet, licenLele Ki orice alte drepturi se vor stinge din momentul Jnscrierii persoanei JndreptILite la brevet Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. $acI, pJnI la depunerea cererii Jn instanLa -udecItoreascI, titularul brevetului sau titularul licenLei a e)ploatat invenLia pe teritoriul Republicii 8oldova sau a fIcut pregItiri efective Ki serioase Jn acest scop, el 5:

poate continua aceastI e)ploatare, cu condiLia cI va solicita o licenLI nee)clusivI de la noul titular de brevet Jnscris Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. Asemenea solicitare se va efectua Jn termenul prevIzut de Regulament. #icenLa va fi acordatI pentru o perioadI Ki Jn condiLii rezonabile. %ele e)puse nu se aplicI Jn cazul Jn care titularul de brevet sau titularul de licenLI a acLionat cu rea-credinLI Jn momentul cJnd a Jnceput e)ploatarea invenLiei sau pregItirile Jn acest scop. 2ulitatea "revetului. <revetul poate fi declarat nul, Jn totalitate sau Jn parte, din urmItoarele motive& obiectul brevetului nu este brevetabil. brevetul nu dezvIluie invenLia suficient de clar Ki complet pentru ca un specialist Jn domeniu sI o poatI e)ecuta obiectul brevetului depIKeKte conLinutul cererii aKa cum a fost depusI sau, dacI brevetul a fost eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri noi depuse, obiectul brevetului depIKeKte conLinutul cererii iniLiale aKa cum a fost depusI protecLia conferitI prin brevet a fost e)tinsI. titular al brevetului nu a fost persoana JndreptILitI la brevet sau, Jn cazul invenLiilor salariaLilor. Nn cazul cJnd motivele de nulitate afecteazI doar o parte a brevetului, nulitatea se va manifesta Jn limitarea corespunzItoare a acestui brevet, prin modificarea revendicIrilor, descrierii sau desenelor. NeJndeplinirea uneia sau mai multor condiLii de formI privind o cerere de brevet nu poate constitui motiv de nulitate a brevetului, Jn totalitate sau Jn parte, decJt Jn cazul cJnd nulitatea este rezultatul unei intenLii frauduloase. 6fectele brevetului sJnt considerate ca fiind nule de la Jnceput, Jn mIsura Jn care brevetul, Jn tot sau Jn parte, a fost declarat nul. 6fectul retroactiv al nulitILii brevetului nu aduce atingere& AotIrJrilor Jn acLiunile privind JncIlcarea drepturilor, care au intrat Jn vigoare anterior AotIrJrii de nulitate. contractelor JncAeiate anterior AotIrJrii de nulitate, Jn mIsura Jn care ele au fost e)ecutate anterior acestei AotIrJri. BotuKi, poate fi revendicatI, pe motive de ecAitate, rambursarea sumelor, plItite Jn virtutea contractului, Jntr-un cuantum -ustificat de circumstanLe. Aciunea !n nulitate a "revetului poate fi iniLiatI oricJnd pe durata valabilitILii brevetului Ki poate fi fondatI doar pe motivele specificate mai sus. ?rice persoanI poate iniLia Jn instanLa -udecItoreascI o acLiune Jn nulitate a brevetului. AcLiunea Jn nulitate a brevetului poate fi iniLiatI cAiar dacI drepturile acordate de brevet s-au stins ori dacI titularul a renunLat la brevet. AcLiunea Jn nulitate a brevetului eurasiatic pe teritoriul Republicii 8oldova se iniLiazI Jn conformitate cu prevederile %onvenLiei eurasiatice, InstrucLiunii de aplicare a %onvenLiei eurasiatice, precum Ki ale legislaLiei naLionale. DotIrJrea de nulitate a brevetului, Jn totalitate sau Jn parte, este comunicatI la A96PI de cItre persoana interesatI. 8enLiunea privind nulitatea se Jnscrie Jn Registrul naLional de brevete de invenLie Ki se publicI Jn <?PI. )enunarea la "revet Bitularul brevetului poate sI renunLe la brevet, depunJnd Jn acest sens o declaraLie Jn scris la A96PI. <revetul nu poate face obiectul unei renunLIri decJt Jn totalitatea sa. RenunLarea la brevet produce efecte numai dupI Jnscrierea ei Jn Registrul naLional de brevete de invenLie. 8enLiunea privind renunLarea se publicI Jn <?PI. Bitularul are obligaLia, concomitent cu depunerea cererii scrise la A96PI, sI comunice Jn scris inventatorului intenLia sa de a renunLa la brevet. Nn acest caz, inventatorul, Jn termen de / luni de la data la care titularul i-a comunicat intenLia sa de a renunLa la brevet, are dreptul preferenLial de a obLine brevetul pe numele sIu. 1imitarea "revetului. #a cererea titularului de brevet, depusI la A96PI Ki supusI plILii ta)ei stabilite, brevetul poate face obiectul unei limitIri, cu condiLia ca brevetul, Jn forma modificatI, sI respecte cerinLele de protecLie. #imitarea se face prin modificarea descrierii, revendicIrilor sau desenelor. %ererea de limitare nu poate fi prezentatI Jn perioada cJnd este formulatI o opoziLie sau =0

cJnd o procedurI de nulitate se e)amineazI Jn instanLI. %ererea de limitare poate fi depusI numai cu acordul persoanei care beneficiazI de un drept real Jnscris Jn Registrul naLional de brevete de invenLie sau pe al cIrei nume a fost fIcutI Jnscrierea. Nn cazul cJnd, Jn urma procedurii privind nulitatea brevetului, se constatI cI, LinJnd cont de modificIrile prezentate de titular, motivele de nulitate nu sJnt contrare menLinerii brevetului, se va lua AotIrJrea de limitare a acestuia. $acI se va constata cI modificIrile nu sJnt admisibile, cererea de limitare se va respinge. Nn cazul cJnd brevetul este modificat, A96PI publicI, dupI plata ta)ei stabilite, un nou fascicul de brevet conLinJnd, Jn formI modificatI, descrierea, revendicIrile Ki, dupI caz, desenele. %%. (si!urarea respectarii D"lor s"ve asupra brevetului. (ctiunea privin incalcarea D"lor si actiunea e eclarare a neincalcarii D"lor Aciunea privin !nclcarea repturilor. ?rice persoanI fizicI sau -uridicI, autoritILile interesate care au pretenLii faLI de aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet ce cauzeazI un pre-udiciu direct sau indirect unui produs natural sau fabricat, contrar originii acestui produs, sJnt Jn drept sI iniLieze o acLiune Jn instanLa -udecItoreascI pentru interzicerea utilizIrii cererii de brevet sau a brevetului. 3Jnt Jn drept sI iniLieze o acLiune privind JncIlcarea drepturilor acordate urmItoarele persoane& solicitantul sau titularul de brevet. orice altI persoanI autorizatI sI utilizeze invenLia brevetatI, Jn special licenLiaLii. alte persoane fizice sau -uridice care sJnt Jn drept sI reprezinte titularul de drepturi. Nn cazul Jn care obiect al litigiului este un brevet de scurtI duratI, instanLa de -udecatI va suspenda procesul pJnI la prezentarea copiei de pe raportul de documentare, Jntocmit de A96PI la solicitarea titularului brevetului sau a persoanelor terLe interesate. 6)aminarea acLiunii va fi suspendatI pJnI la soluLionarea definitivI a cAestiunii privind valabilitatea brevetului. IniLierea unei acLiuni privind JncIlcarea drepturilor decurgJnd dintr-un brevet eurasiatic se efectueazI Jn conformitate cu prevederile %onvenLiei eurasiatice, InstrucLiunii de aplicare a %onvenLiei eurasiatice, precum Ki ale legislaLiei naLionale. Aciunea e eclarare a ne!nclcrii repturilor. ?rice persoanI poate iniLia o acLiune contra titularului brevetului sau beneficiarului licenLei e)clusive Jn scopul constatIrii faptului cI activitatea economicI pe care o desfIKoarI aceastI persoanI sau pentru care s-au fIcut pregItiri efective Ki serioase nu aduce atingere drepturilor. $acI poziLia titularului Jn acest caz nu satisface persoana sau dacI titularul nu Ki-a determinat poziLia Jn termen de / luni, persoana Jn cauzI este Jn drept sI intenteze o acLiune Jn instanLa -udecItoreascI competentI privind stabilirea faptului de neJncIlcare a drepturilor. 5alabilitatea brevetului nu poate fi contestatI Jntr-o acLiune de declarare a neJncIlcIrii drepturilor. -suri e asigurare a pro"elor p!na la intentarea aciunii. ?rice persoanI JndreptILitI care a prezentat elemente de probI suficiente pentru a-Ki spri-ini afirmaLiile conform cIrora drepturile sale sJnt JncIlcate poate cere instanLei -udecItoreKti sau altor autoritILi competente, pJnI la iniLierea unui proces Jmpotriva acLiunilor ilegale, aplicarea de mIsuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurIrii protecLiei informaLiilor confidenLiale Ki a depunerii unei cauLiuni sau a unei garanLii ecAivalente corespunzItoare, necesare reparIrii pre-udiciilor care ar putea fi cauzate pJrJtului Jn cazul Jn care nu va fi constatatI e)istenLa unei JncIlcIri. Nn vederea luIrii mIsurilor de asigurare a probelor, instanLa -udecItoreascI este Jn drept& sI cearI descrierea detaliatI a produselor Jn litigiu. sI punI secAestru pe produsele Jn litigiu. sI punI secAestru pe materialele Ki instrumentele utilizate la producerea Ki(sau distribuirea produselor Jn litigiu, precum Ki pe documentele referitoare la ele. Procedura de aplicare a mIsurilor de asigurare a probelor se desfIKoarI de cItre =1

instanLa de -udecatI sau de cItre alte autoritILi competente Jn conformitate cu prevederile respective ale %odului de procedurI civilI. 8Isurile de asigurare a probelor vor fi realizate cu participarea e)ecutorului -udiciar, care va putea fi asistat de un reprezentant al A96PI Ki de un ofiLer de poliLie. Asigurarea pro"elor !n cazuri e urgen. 8Isurile de asigurare a probelor pot fi stabilite fIrI a-l audia pe pJrJt dacI orice JntJrziere poate cauza o daunI ireparabilI titularului de drepturi sau dacI e)istI riscul de distrugere a probelor. NncAeierea instanLei -udecItoreKti va fi adusI imediat la cunoKtinLI pIrLii afectate. NncAeierea cu privire la mIsurile de asigurare a probelor poate fi atacatI Jn instanLa -udecItoreascI. Prezentarea %i asigurarea pro"elor !n ca rul aciunii privin !nclcarea repturilor. $acI o parte prezintI dovezi cI pretenLiile sale sJnt fondate Ki informaLii precum cI anumite probe se aflI Jn gestiunea pIrLii opuse, instanLa -udecItoreascI va ordona ca aceste probe sI fie prezentate Jntr-un numIr suficient Ki rezonabil, sub rezerva asigurIrii protecLiei informaLiei confidenLiale. Nn cazul Jn care JncIlcarea drepturilor este comisI la scarI comercialI, instanLa poate ordona suplimentar pIrLilor prezentarea de documente bancare, financiare sau comerciale. Nn cazul Jn care o parte la proces refuzI nemotivat accesul la informaLiile necesare sau tergiverseazI cu reacredinLI prezentarea acestor informaLii, fapt ce JmpiedicI soluLionarea litigiului, instanLa -udecItoreascI se pronunLI Jn privinLa admiterii sau respingerii acLiunii Jn baza informaLiilor prezentate, inclusiv a plJngerii sau a pretenLiei prezentate de partea lezatI prin Jmpiedicarea accesului la informaLii, cu condiLia oferirii posibilitILii de audiere a pIrLilor referitor la pretenLiile sau la elementele de probI ale acestora. #a e)aminarea cazurilor de JncIlcare a drepturilor titularului de brevet, Jn cazul cJnd obiectul brevetului este un procedeu de fabricare a unui produs, instanLa -udecItoreascI poate ordona pJrJtului sI demonstreze cI procedeul utilizat pentru fabricarea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat. Nn procesul probaLiunii se va Line cont de interesele legitime ale pJrJtului Jn privinLa asigurIrii secretelor de fabricare Ki comerciale. Nn cazul Jn care pJrJtul nu prezintI elementul de probI, orice produs identic fabricat fIrI acordul titularului de brevet va fi considerat, pJnI la proba contrarie, a fi fabricat prin procedeul brevetat Jn urmItoarele circumstanLe& dacI produsul fabricat prin procedeul brevetat este nou. dacI e)istI o probabilitate substanLialI cI produsul identic a fost fabricat prin procedeul brevetat Ki titularul brevetului nu a reuKit, Jn pofida unor eforturi rezonabile, sI stabileascI ce procedeu a fost de fapt utilizat. Dreptul la in&ormare. $acI Jn procesul e)aminIrii unui litigiu se constatI cI sJnt JncIlcate drepturile decurgJnd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanLa -udecItoreascI poate cere ca informaLiile privind originea Ki reLelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care JncalcI un drept asupra invenLiei sI fie furnizate de pJrJt Ki(sau de orice altI persoanI care& a fost gIsitI Jn posesia produselor contrafIcute destinate comercializIrii. a fost gIsitI beneficiind, Jn scop comercial, de servicii cu produse contrafIcute. a fost gIsitI prestJnd, Jn scop comercial, servicii cu produse utilizate Jn activitILi de JncIlcare a drepturilor. InformaLiile dupI caz& numele Ki adresa producItorului, distribuitorului, furnizorului, ale deLinItorilor anteriori ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum Ki ale vJnzItorilor angro Ki cu amInuntul prezumtivi. date despre cantitILile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum Ki despre preLul produselor sau serviciilor respective. %ele e)puse se aplicI fIrI a aduce atingere altor prevederi legale care& acordI titularului dreptul de a primi informaLii mai detaliate. reglementeazI utilizarea Jn cauzele civile sau penale a informaLiilor comunicate Jn conformitate cu #. stabilesc rIspunderea pentru abuz de =+

dreptul la informare. oferI posibilitatea de a refuza prezentarea de informaLii ce ar constrJnge persoana sI recunoascI propria sa participare ori participarea rudelor sale apropiate la o JncIlcare a unei cereri de brevet sau a unui brevet. reglementeazI protecLia confidenLialitILii surselor de informare sau procesarea datelor cu caracter personal. -surile e asigurare a aciunii privin !nclcarea repturilor. $acI s-a constatat faptul sau iminenLa JncIlcIrii drepturilor decurgJnd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanLa -udecItoreascI poate, la cererea titularului de brevet, sI adopte unele mIsuri de asigurare a acLiunii privind JncIlcarea drepturilor Jmpotriva pJrJtului Ki(sau intermediarilor, cum ar fi& sI pronunLe, cu titlu provizoriu, o JncAeiere de interzicere a oricIror acLiuni ce constituie JncIlcare a drepturilor sau sI permitI continuarea acLiunilor, cu condiLia depunerii unei cauLiuni suficiente sI asigure despIgubirea titularului de brevet. sI punI secAestru pe produsele suspectate de a JncIlca un drept decurgJnd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pentru a preveni introducerea lor Jn circuitul comercial. sI punI, cu titlu provizoriu, secAestru pe orice proprietate a pJrJtului, inclusiv sI dispunI blocarea conturilor bancare, prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale, dacI JncIlcarea a fost comisI la scarI comercialI Ki e)istI riscul de nerecuperare a pre-udiciilor. 8Isurile de asigurare a acLiunii privind JncIlcarea drepturilor pot fi stabilite, fIrI a-l audia pe pJrJt dacI orice JntJrziere poate cauza un pre-udiciu ireparabil titularului de brevet sau dacI e)istI riscul de distrugere a probelor. $ecizia instanLei va fi adusI imediat la cunoKtinLI pIrLii afectate. -suri corrective Nn cazul Jn care se stabileKte cI a avut loc o JncIlcare a drepturilor, instanLa -udecItoreascI poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de mIsuri referitor la produsele despre care s-a constatat cI JncalcI un drept decurgJnd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet Ki, dupI caz, referitor la materialele Ki instrumentele care au servit la crearea Ki fabricarea acestor produse. Printre aceste mIsuri vor figura, Jn special& retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial. retragerea definitivI a produselor din circuitul comercial. sau distrugerea produselor care aduc atingere cererii de brevet sau brevetului. 8Isurile menLionate se realizeazI din contul pJrJtului, cu e)cepLia cazului cJnd e)istI motive temeinice care se opun acestui lucru. #a e)aminarea cererii de aplicare a mIsurilor corective, instanLa -udecItoreascI se va conduce de principiul ecAitILii, luJnd Jn considerare gravitatea JncIlcIrii, remedierile ordonate, precum Ki interesele persoanelor terLe. Asigurarea e(ecutrii $otr!rii /u ectore%ti Nn cazul Jn care a fost emisI o AotIrJre -udecItoreascI de constatare a JncIlcIrii drepturilor decurgJnd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanLa -udecItoreascI, la cererea titularului de drepturi, poate lua mIsuri de asigurare a e)ecutIrii AotIrJrii Jmpotriva pJrJtului, prin care acesta va fi somat sI Jnceteze orice acLiune ce constituie JncIlcare a drepturilor titularului. Nn acest scop, instanLa -udecItoreascI poate cere depunerea de cItre pJrJt a unei cauLiuni sau a unei garanLii ecAivalente corespunzItoare. Bitularul de drepturi poate cere dispunerea acestor mIsuri Ki Jmpotriva intermediarilor ale cIror servicii sJnt utilizate de un terL la JncIlcarea drepturilor decurgJnd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet. -surile e alternativ. Nn cazul Jn care pJrJtul a acLionat neintenLionat sau din imprudenLI, el va fi obligat de instanLa -udecItoreascI, la cererea persoanei interesate, sI acAite unele despIgubiri pecuniare, Jn locul mIsurilor de asigurare a respectIrii drepturilor prevIzute de prezentul capitol, dacI aplicarea mIsurilor Jn cauzI i-ar fi cauzat pagube disproporLionale Ki dacI despIgubirea pecuniarI Jl satisface pe reclamant. Despgu"irile #a cererea pIrLii lezate, pJrJtul care a JncIlcat drepturile decurgJnd dintr-o cerere de =/

brevet sau dintr-un brevet cu bunI-KtiinLI sau avJnd motive rezonabile de a Kti acest lucru va acAita titularului de drepturi despIgubirile pentru pre-udiciile pe care acesta le-a suportat Jn mod real din cauza JncIlcIrii drepturilor sale. #a stabilirea despIgubirilor& se va Line cont de toate aspectele semnificative, cum ar fi consecinLele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suportate de partea lezatI, orice profit obLinut ilegal de pJrJt Ki, dupI caz, de alte aspecte, cum ar fi pre-udiciul moral cauzat titularului de drepturi din cauza atingerii aduse drepturilor sale. sau poate fi fi)atI, ca alternativI, o sumI unicI pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puLin, valoarea redevenLei sau JncasIrile care ar fi fost datorate Jn cazul Jn care pJrJtul ar fi cerut autorizaLia de a utiliza cererea de brevet sau brevetul. Nn cazul Jn care a comis o JncIlcare din neKtiinLI sau fIrI a avea motive rezonabile de a Kti acest lucru, pJrJtul este obligat sI recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform #. Pu"licarea $otr!rilor /u ectore%ti. Nn cadrul acLiunilor privind JncIlcarea drepturilor decurgJnd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanLa -udecItoreascI competentI poate sI ordone, la cererea reclamantului Ki din contul persoanei care a JncIlcat dreptul prote-at, mIsuri corespunzItoare Jn scopul difuzIrii informaLiei despre AotIrJrea -udecItoreascI, inclusiv afiKarea Ki publicarea integralI sau parLialI a AotIrJrii. InstanLa -udecItoreasca competentI poate ordona, de asemenea, din contul persoanei care a JncIlcat dreptul prote-at, mIsuri suplimentare de publicitate corespunzItoare Jmpre-urIrilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare. IJ va remite la A96PI o copie a AotIrJrii -udecItoreKti. %+. Notiunea, clasi1icarea si con itiile e protectie a esenului7 $o elului in ustrial. Desenele si $o elele in ustriale neprote'abile. /er$enul e protectie. Marca'ul e avertizare desen sau model industrial R aspectul e)terior al unui produs sau al unei pIrLi a lui, rezultat Jn special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, te)turii Ki(sau ale materialelor Ki(sau ale ornamentaLiei produsului Jn sine. desen sau model industrial Jnregistrat R desen sau model industrial prote-at, Jn condiLiile #, pe baza cererii de Jnregistrare depuse pe cale naLionalI sau internaLionalI. desen sau model industrial neJnregistrat R desen sau model industrial prote-at Jn conformitate cu #, fIrI depunerea cererii de Jnregistrare. mandatar autorizat R persoanI fizicI, atestatI Ki JnregistratI Jn modul stabilit, care reprezintI interesele persoanelor fizice Ki -uridice naLionale ori strIine Ki care acordI asistenLa necesarI Jn domeniul protecLiei proprietILii industriale. prioritate R drept acordat unei cereri de Jnregistrare de a fi prima Jn timp Jn limitele termenului stabilit. produs R orice articol obLinut printr-un proces industrial sau artizanal, care poate conLine Ki elemente concepute spre a fi asamblate Jntr-un produs comple), ambala-e, aran-amente, simboluri grafice Ki caractere tipografice, cu e)cepLia programelor de calculator. produs comple) R produs compus din multiple elemente ce pot fi Jnlocuite de o manierI care sI permitI dezasamblarea Ki reasamblarea lui. ProtecLia -uridicI a desenelor Ki a modelelor industriale JntruneKte aspectele referitoare la e)istenLa, dobJndirea, aria de aplicare, menLinerea Jn vigoare a drepturilor Ki la mi-loacele de respectare a acestora, precum Ki la e)ercitarea drepturilor dobJndite. Pe teritoriul Republicii 8oldova sJnt recunoscute Ki prote-ate& desenele sau modelele industriale Jnregistrate Ki confirmate prin certificatul de Jnregistrare a desenului sau modelului industrial denumit Jn continuare certificat de Jnregistrare" Jn condiLiile prezentei legi. desenele sau modelele industriale internaLionale Jnregistrate conform Aran-amentului de la Daga privind Jnregistrarea internaLionalI a desenelor Ki modelelor industriale, adoptat la = noiembrie 1:+5 denumit Jn continuare Aran-amentul de la Daga". desenele sau =!

modelele industriale neJnregistrate Jn cazul Jn care au fost fIcute publice Jn conformitate cu #. $esenele Ki modelele industriale prote-ate prin prezenta lege beneficiazI Ki de protecLia acordatI aceleiaKi persoane sau, cu consimLImJntul ei, unei alte persoane Jn conformitate cu legislaLia privind drepturile de autor, cu Jncepere de la data la care au fost create sau fi)ate sub orice formI. RecunoaKterea drepturilor prevIzute Jn prezenta lege nu pre-udiciazI Ki nu e)clude protecLia acordatI aceleiaKi persoane sau, cu consimLImJntul ei, unei alte persoane prin alte dispoziLii legale privind proprietatea intelectualI, Jn special cele referitoare la mIrci, indicaLii geografice, brevete de invenLie, modele de utilitate, caractere tipografice, topografii ale circuitelor integrate Ki concurenLa neloialI. 'on itiile e protectie. 1Poate fi prote-at Jn calitate de desen sau de model industrial aspectul e)terior al unui produs sau al unei pIrLi a acestuia, rezultat Jn special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, te)turii Ki(sau ale materialelor Ki(sau ale ornamentaLiei produsului Jn sine. ?biectul protecLiei poate fi bidimensional desen industrial" sau tridimensional model industrial", precum Ki o combinaLie a acestora. 3e asigurI protecLie pentru desenul sau modelul industrial numai dacI acesta este nou Ki are un caracter individual. 2Noutatea. 3e considerI cI un desen sau un model industrial este nou dacI nici un desen sau model industrial identic nu a fost fIcut public& Jn cazul unui desen sau model industrial Jnregistrat, Jnainte de data de depozit sau, dacI a fost invocatI prioritatea, Jnaintea datei de prioritate a desenului sau a modelului industrial pentru care se solicitI protecLie. sau Jn cazul unui desen sau model industrial neJnregistrat, Jnainte de data la care desenul sau modelul industrial pentru care se solicitI protecLie a fost fIcut public pentru prima oarI. $esenele sau modelele industriale sJnt considerate identice dacI elementele lor caracteristice diferI Jntre ele numai Jn detalii nesemnificative. /%aracterul individual-3e considerI cI un desen sau un model industrial are caracter individual dacI impresia globalI pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferitI de impresia produsI asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial fIcut public& Jn cazul unui desen sau model industrial Jnregistrat, Jnainte de data de depozit sau, dacI se revendicI o prioritate, Jnainte de data de prioritate. sau Jn cazul unui desen sau model industrial neJnregistrat, Jnainte de data la care desenul sau modelul industrial pentru care se solicitI protecLie a fost fIcut public pentru prima oarI. Pentru evaluarea caracterului individual trebuie sI se ia Jn considerare gradul de libertate a autorului Jn elaborarea desenului sau modelului industrial, LinJndu-se cont de natura produsului Ki de caracteristicile sectorului industrial sau artizanal. !Produsele comple)e- $acI este parte componentI a unui produs comple), desenul sau modelul industrial aplicat la produs sau Jncorporat Jn el va fi considerat nou, avJnd caracter individual, numai Jn cazul Jn care sJnt Jndeplinite cumulativ urmItoarele condiLii& partea componentI, odatI JncorporatI Jn produsul comple), rImJne vizibilI pe durata utilizIrii normale a acestuia. caracteristicile vizibile ale pIrLii componente Jndeplinesc ele Jnsele condiLiile privind noutatea Ki caracterul individual. TGtilizare normalI* JnseamnI utilizare de cItre beneficiar. !$ezvIluirea-se considerI cI un desen sau un model industrial a fost fIcut public dacI a fost e)pus sau a fost publicat, utilizat, comercializat sau dezvIluit Jn alt mod, cu e)cepLia cazurilor Jn care aceste acLiuni nu puteau deveni cunoscute Jn mod rezonabil Ki Jn cursul normal al activitILii unor persoane fizice sau -uridice din Republica 8oldova, specializate Jn domeniul respectiv& Jn cazul desenului sau modelului industrial Jnregistrat, Jnainte de data de depozit sau, dacI este invocatI prioritatea, Jnainte de data de prioritate. sau Jn cazul desenului sau modelului industrial neJnregistrat, Jnainte de data =5

la care a fost dezvIluit pentru prima oarI. Gn desen sau un model industrial nu se considerI fIcut public dacI a fost dezvIluit unui terL Jn condiLii de confidenLialitate e)plicite sau implicite. In cazul desenului sau modelului industrial Jnregistrat, nu se considerI cI s-a produs o dezvIluire dacI desenul sau modelul industrial pentru care este revendicatI protecLia a fost fIcut public& de cItre autor, de succesorul sIu Jn drepturi sau de un terL, ca urmare a informaLiilor oferite de autor sau a acLiunii Jntreprinse de acesta ori de succesorul lui Jn drepturi sau Jn urma unui abuz faLI de autor sau de succesorul lui Jn drepturi. Jn cursul perioadei de 1+ luni precedente datei de depozit sau datei de prioritate dacI se invocI prioritatea. Desenele %i mo elele in ustriale neprote/a"ile $esenul sau modelul industrial determinat e)clusiv de o funcLie teAnicI nu poate fi prote-at. Nu poate fi prote-at un desen sau un model industrial care trebuie reprodus Jn mod necesar Jn forma Ki la dimensiunile e)acte pentru a permite ca produsul Jn care este Jncorporat sau la care este aplicat sI fie conectat mecanic ori amplasat Jn interiorul, Jn -urul unui alt produs sau pe el astfel JncJt fiecare dintre produse sI JKi poatI Jndeplini funcLia. Prin derogare de la cele e)puse, un desen sau un model industrial nou Ki individual poate fi prote-at dacI permite multiple asamblIri sau cone)iuni Jn cadrul unui sistem modular constituit din produse interscAimbabile. 3Jnt neprote-abile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. 0ntin erea proteciei. ProtecLia conferitI desenului sau modelului industrial se e)tinde asupra oricIrui desen sau model industrial care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizualI globalI diferitI. Pentru stabilirea Jntinderii protecLiei trebuie sI se LinI cont de gradul de libertate a autorului Jn elaborarea desenului sau modelului industrial. Nntinderea protecLiei unui desen sau unui model industrial Jnregistrat este determinatI de ansamblul elementelor reproduse Jn reprezentIrile grafice incluse Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate Ki publicate Jn <?PI. ? descriere care e)plicI reprezentIrile grafice nu afecteazI Jntinderea protecLiei desenului sau modelului industrial Jn sine. Gn desen sau un model industrial Jnregistrat este prote-at pe parcursul unei perioade de 5 ani, JncepJnd cu data de depozit. %ertificatul de Jnregistrare poate fi reJnnoit pentru mai multe perioade de cJte 5 ani, pJnI la ma)imum +5 de ani de la data de depozit. Gn desen sau un model industrial neJnregistrat este prote-at pe parcursul unei perioade de / ani de la data la care a fost fIcut public pentru prima oarI Jn Republica 8oldova. -ertificatul de Jnregistrare poate fi reJnnoit la cererea titularului sau a oricIrei alte persoane autorizate Jn mod e)pres de acesta, cu condiLia acAitIrii ta)ei de reJnnoire. ReJnnoirea poate fi limitatI la unele dintre desenele sau modelele industriale incluse Jn certificatul de Jnregistrare multiplu. %ererea de reJnnoire trebuie depusI Ki ta)a de reJnnoire acAitatI Jn decursul a = luni Jnainte de e)pirarea perioadei de valabilitate. Bermenul de depunere a cererii de reJnnoire Ki de acAitare a ta)ei de reJnnoire poate fi prelungit cu = luni, sub rezerva acAitIrii unei ta)e. ReJnnoirea intrI Jn vigoare Jn prima zi de la data de e)pirare a JnregistrIrii, fapt care se consemneazI Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate. A96PI publicI Jn <?PI datele despre reJnnoire . -arca/ul e avertizare Bitularul poate aplica pe produs un marca- de avertizare constJnd din litera $, JnscrisI Jntr-un cerc, JnsoLitI de numele sIu ori de numIrul certificatului de Jnregistrare. #ipsa marca-ului de avertizare nu produce efecte -uridice. %,.-ererea e inre!istrare a esenului7 $o elului in ustrial. -on itiile pe c7e t7e sa le intruneasca. -ererea e inre!istrare $ultipla 'ererea e !nregistrare a esenului sau a mo elului in ustrialv%ererea de Jnregistrare a desenului sau a modelului industrial ==

se depune la A96PI de cItre persoana care dispune de dreptul asupra desenului sau modelului industrial. %ererea se depune pe un formular-tip, aprobat de A96PI, Jn limba moldoveneascI. documentele ane)ate la cerere se prezintI Jn limba moldoveneascI. Nn cazul Jn care documentele ane)ate sJnt perfectate Jn o altI limbI, traducerea lor Jn limba moldoveneascI se prezintI Jn termen de + luni de la data depunerii cererii. %ererea se depune pe orice cale acceptatI de A96PI, Jn conformitate cu prevederile unui regulament, aprobat de 9uvern. Reprezentarea-Nimeni nu este obligat sI fie reprezentat Jn faLa A96PI. Persoanele fizice Ki(sau -uridice care nu au nici domiciliu, nici sediu principal Ki nici Jntreprindere industrialI sau comercialI efectivI Ki funcLionalI Jn Republica 8oldova trebuie sI fie reprezentate Jn faLa A96PI, Jn orice procedurI desfIKuratI Jn cadrul A96PI, cu e)cepLia depunerii cererii. Persoanele fizice Ki(sau -uridice, Jn cadrul procedurilor desfIKurate la A96PI Jn conformitate cu prezenta lege pot fi reprezentate numai de mandatari autorizaLi, Jn special Jn domeniul desenelor Ki modelelor industriale. 8andatarul autorizat activeazI Jn conformitate cu un regulament, aprobat de 9uvern. Persoanele fizice Ki(sau -uridice care au domiciliu, sediu principal sau Jntreprindere industrialI ori comercialI efectivI Ki funcLionalI Jn Republica 8oldova pot fi reprezentate Jn faLa A96PI Ki de un anga-at al lor. Persoana care reprezintI interesele solicitantului sau ale titularului trebuie sI depunI la A96PI o procurI, semnatI de solicitant sau titular, ce urmeazI a fi inclusI Jn dosar. 'ererea e !nregistrare a esenului sau mo elului in ustrial tre"uie s conin & solicitarea JnregistrIrii desenului sau modelului industrial. datele de identificare ale solicitantului. reprezentIrile grafice ale desenului sau modelului industrial, prezentJnd detaliat, Jn ansamblu aspectul e)terior al produsului, care sI poatI fi reproduse. indicarea produselor referitor la care se preconizeazI integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. %ererea de Jnregistrare a desenului sau modelului industrial poate sI conLinI& menLionarea autorului sau o declaraLie, pe proprie rIspundere a solicitantului, care sI ateste cI autorul a renunLat la dreptul de a fi menLionat. informaLii care sI permitI identificarea mandatarului autorizat sau unui alt reprezentant. informaLie referitor la prioritate. clasificarea, conform ane)ei la Aran-amentul de la #ocarno privind instituirea clasificIrii internaLionale a desenelor Ki modelelor industriale din ; octombrie 1:=; denumit Jn continuare %lasificarea #ocarno", a produsului referitor la care se preconizeazI integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. solicitarea amJnIrii publicIrii. #a cerere se ane)eazI& procura, Jn cazul depunerii cererii prin mandatar autorizat sau prin alt reprezentant. actele de prioritate ale desenului sau ale modelului industrial Jn cazul invocIrii prioritILii. descrierea desenului sau modelului industrial, dupI caz. dovada de platI a ta)ei sau documentul de acordare a Jnlesnirilor, dupI caz. Alte condiLii de completare Ki depunere a cererii de Jnregistrare a desenului sau modelului industrial se stabilesc Jntr-un regulament, aprobat de 9uvern. %ererea de Jnregistrare a desenului sau modelului industrial, constituie depozitul. InformaLia specificatI Ki documentele specificate, se depun la A96PI odatI cu cererea sau Jn termen de + luni de la data de depozit. 'ererea e !nregistrare multipl 8ai multe desene sau modele industriale pot fi incluse Jntr-o cerere de Jnregistrare multiplI. ? astfel de cerere poate conLine pJnI la 100 desene sau modele industriale. %u e)cepLia produselor ornamentale, poate fi depusI o cerere de Jnregistrare multiplI dacI produsele referitor la care se preconizeazI integrarea sau aplicarea desenelor sau modelelor industriale fac parte din aceeaKi clasI a %lasificIrii #ocarno. %ererea de Jnregistrare multiplI impune plata unei ta)e suplimentare. Nn cazul =2

cererii de Jnregistrare multiple, solicitanLii Ki autorii trebuie sI fie unii Ki aceiaKi pentru toate desenele sau modelele industriale consemnate Jn cerere. ,iecare dintre desenele sau modelele industriale la care se referI cererea de Jnregistrare multiplI poate fi tratat independent de celelalte. Gn desen sau un model industrial poate sI facI, independent de celelalte, obiectul unei reJnnoiri, sI fie pus Jn aplicare, sI facI obiectul unor licenLe, al unei e)ecutIri silite sau al altor drepturi reale. %.. Proce ura e inre!istrare a $o elului7 esenului in ustrial E(aminarea respectrii con iiilor e &orma privin epunerea cererii Nn termen de + luni de la data de depunere a cererii, A96PI verificI respectarea condiLiilor de formI privind depunerea cererii Ki a documentelor ane)ate. Prin procedura de e)aminare se verificI& respectarea Jn cerere a condiLiilor necesare acordIrii unei date de deposit. b" Nntrunirea Jn cerere a celorlalte condiLii. $acI se constatI cI Jn cerere se respectI condiLiile privind acordarea datei de depozit, A96PI Jnscrie datele referitoare la aceastI cerere Jn Registrul cererilor de Jnregistrare a desenelor sau modelelor industriale Ki notificI solicitantul despre admiterea cererii. $acI, se constatI cI Jn cererea Ki(sau Jn documentele ane)ate la ea e)istI neregularitILi care pot fi remediate, A96PI invitI solicitantul Jn acest scop. $acI solicitantul se conformeazI invitaLiei A96PI Jn termen de / luni de la data depunerii cererii, acesta din urmI acordI ca datI de depozit data la care neregularitILile constatate au fost remediate. Nn acest caz, A96PI Jnscrie datele referitoare la cerere Jn Registrul cererilor de Jnregistrare a desenelor Ki modelelor industriale Ki notificI solicitantul despre admiterea cererii. $acI remedierile nu se efectueazI Jn termenul menLionat Ki dacI solicitantul nu face un demers Jn vederea prelungirii lui, dar nu mai mult decJt cu / luni, plItind ta)a, cererea se considerI nedepusI, fapt despre care este notificat solicitantul. $acI solicitantul se conformeazI invitaLiei A96PI Jn termen de / luni de la data notificIrii, cererea de Jnregistrare se publicI Jn <?PI. $acI remedierea neregularitILilor constatate nu se efectueazI Jn termenul menLionat Ki solicitantul nu face demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decJt cu / luni, plItind ta)I, cererea se considerI retrasI, fapt despre care este notificat solicitantul. $acI Jn cerere clasificarea produsului lipseKte sau este indicatI greKit, A96PI va clasifica, potrivit %lasificIrii #ocarno, produsul pentru care se preconizeazI integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. $acI cererea multiplI nu JndeplineKte condiLiile prevIzute, solicitantul este obligat sI o divizeze, constituind cJte o cerere pentru fiecare grup de desene sau modele industriale care JndeplineKte condiLiile prevIzute, Jn termen de / luni de la data notificIrii. Nn cazul Jn care solicitantul nu divizeazI cererea Jn termenul acordat Ki nu va face un demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decJt cu / luni, plItind ta)I, A96PI va e)amina numai primul grup de desene sau de modele industriale, respingJndu-le pe celelalte. $acI neregularitILile se referI la invocarea prioritILii Ki pot fi remediate, dar solicitantul nu le remediazI Jn termenele prevIzute, dreptul de prioritate asupra cererii se pierde. %ererea de Jnregistrare inclusI Jn Registrul cererilor de Jnregistrare a desenelor Ki a modelelor industriale se publicI Jn <?PI Jn cel mult = luni de la data de depozit Ki dacI este plItitI ta)a de publicare, dupI caz. 6lementele cererii care se publicI sJnt stabilite Jntr-un regulament, aprobat de 9uvern. Publicarea poate fi amJnatI, la cererea solicitantului, pentru cel mult /0 de luni, perioadI calculatI de la data de depozit sau de la data prioritILii invocate. ."servaiile terilor Nn termen de / luni de la data publicIrii cererii de Jnregistrare Jn <?PI, terLii pot prezenta Jn scris la A96PI observaLii motivate privind Jnregistrarea desenului sau a modelului industrial fIrI sI plIteascI ta)I. ?bservaLiile =;

motivate pot fi luate Jn considerare la e)aminarea de fond a cererii. .poziia Nn termen de / luni de la data publicIrii cererii de Jnregistrare Jn <?PI, persoanele interesate sJnt Jn drept sI se opunI JnregistrIrii desenului sau modelului industrial pentru urmItoarele motive& desenul sau modelul industrial nu JndeplineKte prevederile art.= ori contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. desenul sau modelul industrial JncorporeazI, fIrI acordul titularului, o operI prote-atI Jn conformitate cu legislaLia privind drepturile de autor sau orice alt drept de proprietate industrialI prote-at. solicitantul nu a depus cel dintJi cerere de Jnregistrare. ?poziLia argumentatI trebuie sI se prezinte Jn scris la A96PI. 6a se considerI depusI numai dupI acAitarea unei ta)e. Nn cursul e)aminIrii opoziLiei, A96PI verificI dacI aceasta JndeplineKte condiLiile de depunere Ki dacI solicitantul a e)primat punctul sIu de vedere, apreciazI argumentele pIrLilor. 6)aminarea opoziLiei poate fi suspendatI& cJnd se bazeazI pe o cerere de Jnregistrare a desenului Ki modelului industrial, pJnI la emiterea unei AotIrJri definitive referitoare la aceastI cerere. cJnd desenul sau modelul industrial opus face obiectul unei acLiuni Jn anulare, pJnI la soluLionarea definitivI a cauzei. la cererea motivatI a unei pIrLi. Nn cazul Jn care, la e)aminarea opoziLiei, se constatI cI toate desenele Ki modelele industriale din cerere sau doar o parte din ele nu sJnt pasibile de Jnregistrare, opoziLia se satisface pentru desenele Ki modelele industriale respective. Nn caz contrar, opoziLia se respinge. E(aminarea e &on A96PI verificI dacI e)istI temeiuri pentru respingerea cererii LinJnd cont de rezultatele e)aminIrii opoziLiei. A96PI are dreptul sI cearI solicitantului informaLii suplimentare pe care le considerI necesare Jn legIturI cu identitatea solicitantului sau autorului, cu depozitul constituit sau cu Jndeplinirea condiLiilor de protecLie. InformaLia se prezintI de cItre solicitant Jn termen de / luni de la data solicitIrii Ki nu trebuie sI scAimbe esenLa desenului sau a modelului industrial. $acI solicitantul nu JndeplineKte aceastI condiLie Jn termenul menLionat Ki nu face un demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decJt cu / luni, cu acAitarea ta)ei, cererea se considerI retrasI Jn cazul Jn care e)aminarea de fond nu este posibilI, fapt despre care solicitantul este notificat Jn termen de o lunI de la data adoptIrii AotIrJrii. $acI desenul sau modelul industrial corespunde prevederilor, A96PI verificI dacI desenul sau modelul industrial solicitat nu se aflI Jn conflict cu un desen sau un model industrial anterior avJnd aceeaKi destinaLie. %ondiLiile de verificare a desenului sau modelului industrial privind Jndeplinirea celorlalte condiLii Ki termenele e)aminIrii Jn fond se stabilesc Jntr-un regulament, aprobat de 9uvern. %ererea de Jnregistrare a desenului sau modelului industrial nu va fi respinsI Jnainte ca solicitantului sI i se permitI retragerea sau modificarea ei ori prezentarea, Jn termen de + luni de la data comunicIrii informaLiilor obLinute Jn procesul e)aminIrii de fond, unor argumente Jn favoarea JnregistrIrii desenului sau modelului industrial. Rezultatele e)aminIrii de fond sJnt e)puse Jntr-un raport de e)aminare a cererii de Jnregistrare a desenului sau a modelului industrial. Nn urma e)aminIrii de fond a cererii de Jnregistrare Ki pe baza raportului de e)aminare, A96PI va adopta una dintre urmItoarele AotIrJri& a"privind Jnregistrarea desenului sau modelului industrial dacI se constatI cI desenul sau modelul industrial corespunde condiLiilor de acordare a protecLiei. b"privind respingerea cererii pe motivele menLionate de #. $acI Jn cererea de Jnregistrare multiplI doar o parte din desenele sau modelele industriale corespunde condiLiilor de acordare a protecLiei, asupra acestei pIrLi se adoptI AotIrJre de Jnregistrare, iar asupra desenelor sau modelelor industriale care nu corespund condiLiilor de acordare a protecLiei se adoptI AotIrJre de respingere. DotIrJrile A96PI trebuie sI fie argumentate. 6le nu se pot Jntemeia decJt pe =:

motivele sau pe dovezile asupra cIrora pIrLile au avut posibilitatea sI se e)punI. A96PI comunicI solicitantului AotIrJrea de Jnregistrare a desenului sau a modelului industrial ori AotIrJrea de respingere a cererii Jn termen de o lunI de la data adoptIrii Ki o publicI Jn <?PI. DotIrJrea privind cererea de Jnregistrare a desenului sau a modelului industrial poate fi contestatI Jn %omisia de contestaLie a A96PI de a cIrei competenLI Line soluLionarea e)tra-udiciarI a litigiilor din domeniul proprietILii intelectuale. %ontestaLia se depune de cItre pIrLi Jn termen de + luni de la data e)pedierii AotIrJrii sau de cItre terLi Jn termen de /0 de zile de la publicarea datelor. %ontestaLia are un efect suspensiv. %ontestaLia trebuie prezentatI Jn scris Ki trebuie sI fie argumentatI, considerJndu-se depusI numai dupI acAitarea unei ta)e. Nn decursul e)aminIrii contestatiei, %omisia de contestaLie invitI pIrLile, ori de cJte ori este necesar, sI prezinte, Jn termenul acordat, observaLii referitor la comunicIrile prezentate de celelalte pIrLi sau de %omisia de contestaLie. Nn caz de divergenLe cu caracter normativ, %omisia de contestaLie va aplica normele %P%. Nn urma e)aminIrii contestaLiei, %omisia de contestaLie emite una din urmItoarele AotIrJri& menLinerea Jn vigoare a AotIrJrii contestate. anularea totalI sau parLialI a AotIrJrii contestate. ree)aminarea AotIrJrii contestate. orice altI acLiune care decurge din procedura de e)aminare. %omisia de contestaLie poate trimite dosarul spre ree)aminare, stabilind un termen Jn care sI fie informatI despre rezultatele ree)aminIrii. $acI apar motive Jntemeiate, necunoscute la momentul e)aminIrii cazului Jn %omisia de contestaLie, persoana interesatI poate depune, Jn termenul stabilit conform procedurii, o nouI contestaLie Jn comisie. Acest drept Jl au Ki persoanele care nu au Ktiut sau care nu au putut sI Ktie despre e)aminarea contestaLiei iniLiale, precum Ki persoanele lezate Jn drepturi Ki interese prin AotIrJre a %omisiei de contestaLie, care dispun de motive Jntemeiate pentru soluLionarea obiectivI a cauzei. DotIrJrea %omisiei de contestaLie intrI Jn vigoare la data adoptIrii Ki poate fi atacatI Jn instanLI -udecItoreascI Jn termenul stabilit de legislaLia de procedurI civilI. AcLiunea AotIrJrii %omisiei de contestaLie atacate Jn instanLI -udecItoreascI poate fi suspendatI Jn conformitate cu #egea contenciosului administrativ. Nnainte de eliberarea certificatului de Jnregistrare, A96PI va anula AotIrJrea adoptatI& Nn temeiul unei AotIrJri -udecItoreKti. Nn baza AotIrJrii %omisiei de contestaLie. Nnainte de eliberarea certificatului de Jnregistrare, A96PI poate revoca din oficiu AotIrJrea adoptatI dacI au apIrut motive Jntemeiate care JmpiedicI eliberarea certificatului. 0nregistrarea esenului sau mo elului in ustrial. Eli"erarea certi&icatului e !nregistrare $upI adoptarea AotIrJrii de Jnregistrare a desenului sau modelului industrial, Jn cazul Jn care nu a fost depusI nici o contestaLie Jmpotriva JnregistrIrii sau contestaLiile depuse au fost respinse, A96PI introduce datele privind Jnregistrarea Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate Ki, Jn termen de / luni de la data JnregistrIrii, va elibera certificat de Jnregistrare titularului, contra unei ta)e, fapt care se publicI Jn <?PI. Nn cazul mai multor titulari, certificatul de Jnregistrare se elibereazI numai unuia dintre ei, Ki anume celui care figureazI primul pe listI, Jn cazul Jn care nu e)istI alte prevederi, ceilalLi titulari avJnd dreptul la cJte o copie de pe acest certificat. $acI titularul Ki autorul sJnt persoane diferite, cel de-al doilea are dreptul la o copie de pe certificatul de Jnregistrare. Nn cazul e)pirIrii termenului de procedurI Jn faLa A96PI avJnd ca urmare directI pierderea drepturilor aferente cererii de Jnregistrare sau certificatului de Jnregistrare, solicitantul sau titularul poate fi restabilit Jn drepturi la cerere. A96PI, la cererea solicitantului sau a titularului, va admite restabilirea Jn drepturi dacI se constatI cI neJndeplinirea Jn termen a avut loc Jn pofida luIrii tuturor mIsurilor 20

de bunI-credinLI cerute de Jmpre-urIri sau Jn situaLie de forLI ma-orI. Restabilirea Jn drepturi se efectueazI cu condiLia depunerii unei cereri Jn acest sens Jn decursul a 1+ luni de la data e)pirIrii termenului de Jndeplinire a acLiunii corespunzItoare, acAitIrii ta)ei, Jndeplinirii procedurii omise Ki prezentIrii actelor care certificI situaLia de forLI ma-orI. Restabilirea Jn drepturi nu are loc dacI, pJnI la solicitarea restabilirii, o altI persoanI a obLinut de-a dreptul la un desen sau la un model industrial identic. Nn caz de neprezentare a cererii de reJnnoire a certificatului de Jnregistrare sau Jn caz de neplatI a ta)ei de reJnnoire, termenul suplimentar de = lunise scade din perioada de 1+ luni revalidarea certificatului de Jnregistrare". Nn cazul restabilirii Jn drepturi, solicitantul sau titularul nu poate invoca drepturile Jmpotriva unui terL care, de bunI-credinLI, pe parcursul unei perioade cuprinse Jntre pierderea drepturilor asupra cererii sau asupra JnregistrIrii desenului sau a modelului industrial Ki publicarea informaLiei despre restabilirea Jn aceste drepturi, a comercializat produse Jn care este integrat sau cIrora li s-a aplicat un desen sau un model industrial ce intrI Jn sfera de protecLie a unui desen sau a unui model dreptul asupra cIruia a fost restabilit. BerLul care cade sub incidenLa poate formula, Jn termen de + luni de la data publicIrii informaLiei despre restabilirea drepturilor, o contestaLie Jmpotriva AotIrJrii de restabilire Jn drepturi a solicitantului sau a titularului desenului sau modelului industrial, cu condiLia acAitIrii unei ta)e. +0. D"le s"ve asupra esenelor si $o elelor in ustriale Dreptul asupra esenului sau mo elului in ustrial aparLine autorului Ki(sau succesorului lui Jn drepturi. 6(e consideratI autor al desenului sau al modelului industrial persoana fizicI ce le-a realizat prin munca sa creatoare. Nn cazul Jn care mai mulLi autori au creat JmpreunI acelaKi desen sau model industrial, dreptul asupra acestora le aparLine Jn comun. 8odul de e)ercitare de cItre autori a drepturilor lor se stabileKte Jn contract, JncAeiat Jntre ei. Nn cazul Jn care mai mulLi autori au creat, independent unul de altul, desene sau modele industriale identice, dreptul asupra desenului sau modelului industrial Jnregistrat aparLine persoanei a cIrei cerere are cea mai vecAe datI de depozit sau cea mai vecAe datI de prioritate dacI este invocatI prioritatea. $acI douI cereri de Jnregistrare a unor desene sau modele industriale identice au aceeaKi datI de depozit, dreptul preferenLial asupra desenului sau modelului industrial se acordI persoanei care dovedeKte cI a fost prima care a solicitat Jnregistrarea. Desenele %i mo elele in ustriale create e salariai Jn e)ercitarea atribuLiilor de serviciu sau Jn e)ecutarea unei sarcini JncredinLate Jn scris de patron desen sau model industrial de serviciu" aparLine patronului dacI contractul JncAeiat Jntre ei nu prevede altfel. Nn cazul creIrii unui desen sau model industrial de serviciu, autorul are dreptul la o remuneraLie corespunzItoare beneficiului obLinut din utilizarea desenului sau modelului industrial de cItre patron sau beneficiului prezumat. RemuneraLia se plIteKte Jn cuantumul Ki Jn condiLiile stipulate Jn contractul JncAeiat Jntre autor Ki patron. $acI desenul sau modelul industrial a fost creat pe baza unui contract de cercetare KtiinLificI sau de e)perimentareproiectare, drepturile ce decurg din crearea lui se stabilesc prin acest contract, autorul avJnd dreptul la o remuneraLie Jn cuantumul Ki Jn condiLiile de platI stabilite Jn contractul JncAeiat Jntre el Ki patron. Nn cazul unui desen sau model Jnregistrat, autorul este obligat sI informeze Jn scris patronul, Jn termen de o lunI de la data elaborIrii, despre crearea desenului sau modelului industrial de serviciu. $acI, Jn decursul a =0 de zile de la data la care autorul a informat patronul despre elaborarea desenului sau modelului industrial de serviciu, cel de-al doilea nu va depune cerere Ki nu va cesiona unei alte persoane dreptul de a o depune, autorul este Jn drept sI depunI cerere Ki sI Jnregistreze desenul sau 21

modelul industrial Jn numele sIu. Nn acest caz, patronul are dreptul preferenLial la licenLI nee)clusivI Jn vederea utilizIrii desenului sau modelului industrial. Nn cazul Jn care patronul obLine certificat de Jnregistrare, autorul are dreptul preferenLial la o licenLI nee)clusivI gratuitI Jn vederea utilizIrii desenului sau modelului industrial. Nn cazul Jn care pIrLile nu au convenit asupra cuantumului remuneraLiei autorului ori asupra preLului licenLei, cuantumul sau preLul urmeazI sI fie stabilite de instanLa -udecItoreascI Jn funcLie de aportul fiecIrei pIrLi la crearea desenului sau modelului industrial, precum Ki Jn funcLie de valoarea comercialI a desenului sau modelului industrial. Patronul Ki autorul sJnt obligaLi sI se informeze reciproc Jn scris asupra stadiului de elaborare a desenului sau modelului industrial Ki sI se abLinI de la orice dezvIluire ce ar putea sI pre-udicieze fiecare parte Jn e)ercitarea drepturilor sale. Partea care a JncIlcat aceste obligaLii trebuie sI repare pre-udiciile cauzate celeilalte pIrLi, inclusiv profitul ratat, Jn conformitate cu legislaLia Jn vigoare. )even icarea reptului asupra esenului sau mo elului in ustrialP!n la demonstrarea contrariului, persoana pe al cIrei nume este Jnregistrat desenul sau modelul industrial titularul" sau, pJnI la Jnregistrare, persoana Jn al cIrei nume a fost depusI cererea de Jnregistrare a desenului sau modelului industrial solicitantul" este consideratI a fi JndreptILitI sI acLioneze Jn orice procedurI Jn faLa A96PI Ki Jn faLa altor autoritILi. $acI un desen sau un model industrial neJnregistrat este dezvIluit ori revendicat de o persoanI neJndreptILitI ori dacI un desen sau un model industrial Jnregistrat a fost depus sau Jnregistrat pe numele unei astfel de persoane, persoana JndreptILitI Jn temeiul articolelor menLionate, fIrI sI aducI atingere unor alte drepturi sau acLiuni, poate revendica sI fie recunoscutI drept titular legitim al desenului sau al modelului industrial Jn cauzI. AcLiunile menLionate se prescriu pe o duratI de / ani de la data publicIrii Jn cazul unui desen sau al unui model industrial Jnregistrat Ki, respectiv, de la data dezvIluirii Jn cazul unui desen sau unui model industrial neJnregistrat. AceastI prevedere nu se aplicI dacI persoana care nu are dreptul asupra desenului sau modelului industrial a acLionat cu rea-credinLI Jn momentul Jn care desenul sau modelul industrial i-a fost prezentat, dezvIluit sau JncredinLat. Nn cazul unui desen sau al unui model industrial Jnregistrat, Jn Registrul cererilor de Jnregistrare a desenelor Ki modelelor industriale Ki Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate se consemneazI urmItoarele& faptul cI s-a iniLiat o procedurI legalI. AotIrJrea -udecItoreascI sau orice alt act care finalizeazI procedura. orice modificare a titularului desenului sau al modelului industrial Jnregistrat, care rezultI din AotIrJrea -udecItoreascI sau din orice act care finalizeazI procedura. %ontestatarul este obligat sI comunice A96PI, Jn termen de 10 zile, orice AotIrJre -udecItoreascI. $acI, are loc scAimbarea completI a titularului unui desen sau al unui model industrial Jnregistrat, licenLele Ki celelalte drepturi acordate de titularul iniLial se considerI nule Ki se sting Jn momentul Jnscrierii persoanei JndreptILite Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate. $acI, Jnainte de Jnscrierea Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate a iniLierii procedurii legale a utilizat desenul sau modelul industrial Jn Republica 8oldova ori se pregItea Jn mod serios Ki efectiv Jn acest sens, titularul desenului sau modelului industrial Jnregistrat sau un licenLiat Jl poate utiliza Jn continuare cu condiLia sI solicite, Jn termen de / luni, o licenLI nee)clusivI noului titular Jnscris Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate. #icenLa trebuie acordatI pentru o perioadI rezonabilI Ki Jn condiLii rezonabile. AceastI prevedere nu se aplicI dacI titularul desenului sau al modelului industrial Jnregistrat ori licenLiatul a acLionat cu rea-credinLI Jn momentul Jn 2+

care a Jnceput sI utilizeze desenul sau modelul industrial, sau licenLa ori se pregItea pentru o astfel de e)ploatare. Drepturile autorului Nn cazul desenului sau al modelului industrial Jnregistrat& autorul are dreptul de a fi menLionat Jn aceastI calitate Jn documentele de procedurI la A96PI, Jn Registrul cererilor de Jnregistrare a desenelor Ki modelelor industriale, Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate Ki Jn certificatul de Jnregistrare. se vor menLiona toLi coautorii dacI mai multe persoane au creat JmpreunI acelaKi desen sau model industrial. autorul are dreptul sI renunLe la menLionarea numelui sIu Jn documentele de procedurI la A96PI, Jn Registrul cererilor de Jnregistrare a desenelor Ki modelelor industriale, Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate, precum Ki Jn certificatul de Jnregistrare ori sI anuleze menLiunile din aceste registre Ki din certificat. Autorul poate sI-Ki apere drepturile Jn instanLI -udecItoreascI Jmpotriva oricIrei persoane care Ji lezeazI drepturile. NnsuKirea calitILii de autor, constrJngerea la coautorat, dezvIluirea, pJnI la revendicarea dreptului, a desenului sau a modelului industrial fIrI consimLImJntul autorului constituie JncIlcare a drepturilor acestuia Ki se pedepsesc Jn conformitate cu legislaLia Jn vigoare. Drepturile con&erite e esenul sau e mo elul in ustrial. $esenul sau modelul industrial Jnregistrat conferI titularului dreptul e)clusiv de a-l utiliza Ki de a interzice oricIrui terL utilizarea sa fIrI acordul titularului. Prin utilizare se JnLelege Jn special fabricarea, includerea Jntr-o ofertI, introducerea pe piaLI, importul, e)portul sau utilizarea propriu-zisI a unui produs Jn care a fost integrat ori cIruia i s-a aplicat desenul sau modelul industrial Jn cauzI, precum Ki depozitarea produsului respectiv Jn scopurile menLionate anterior. $esenul sau modelul industrial neJnregistrat nu conferI titularului dreptul de a interzice activitILile decJt dacI utilizarea contestatI rezultI din copierea desenului sau modelului industrial prote-at. Gtilizarea contestatI nu se considerI ca provenind din copierea desenului sau modelului industrial prote-at dacI rezultI dintr-o muncI de creaLie independentI realizatI de un autor despre care se poate afirma Jn mod -ustificat cI nu cunoKtea desenul sau modelul industrial dezvIluit de titular. $ispoziLiile mentionate se aplicI provizoriu Jn egalI mIsurI unui desen sau unui model industrial care face obiectul publicIrii JncepJnd cu data publicIrii Ki pJnI la Jnregistrarea desenului sau modelului industrial, cu e)cepLia cazurilor cJnd cererea de Jnregistrare a fost respinsI sau retrasI. Nn cazul mai multor titulari, raporturile privind utilizarea desenului sau a modelului industrial prote-at se stabilesc prin contract, JncAeiat Jntre ei. $acI nu e)istI un astfel de contract, fiecare titular are dreptul sI utilizeze integral desenul sau modelul industrial, la latitudinea sa, sI intenteze proces Jn legIturI cu JncIlcarea dreptului sIu e)clusiv Jmpotriva oricIrei persoane care utilizeazI desenul sau modelul industrial fIrI autorizaLia cotitularilor, JnsI nu are dreptul sI JncAeie contracte de licenLI Ki sI efectueze orice cesiune a drepturilor fIrI acordul cotitularilor, sI renunLe la dreptul asupra desenului sau modelului industrial fIrI a-i anunLa pe aceKtia. +1. S"tii D"lui s"v asupra esenelor si $o elelor in ustriale autorul desenului( modelului industrial, titularul si succesorii. +2. Li$itele e e3ercitare a D"lor s"ve asupra esenelor si $o elelor in ustriale. *puizarea D"lor. D e 1olosinta anterioara 1imitarea repturilor con&erite e esenul sau e mo elul in ustrial $repturile conferite de desenul sau de modelul industrial nu se e)ercitI Jn cazul& acLiunilor efectuate cu titlu privat Ki Jn scopuri necomerciale. acLiunilor efectuate Jn scopuri e)perimentale. acLiunilor de reproducere Jn scopuri didactice sau bibliografice, cu indicarea sursei. ecAipamentelor mi-loacelor de transport, Jnmatriculate 2/

Jntr-o LarI terLI, care pItrund temporar pe teritoriul Republicii 8oldova. importului Jn Republica 8oldova de piese Ki accesorii Jn vederea reparIrii veAiculelor. e)ecutIrii de reparaLii la veAiculelor. g"calamitILilor, catastrofelor, epidemiilor Ki altor situaLii e)cepLionale. Gtilizarea specificatI se admite sub rezerva ca ea sI nu aducI atingere Jntrun mod ne-ustificat utilizIrii normale a desenului sau modelului industrial prote-at Ki sI nu lezeze ne-ustificat interesele legitime ale titularului dreptului asupra desenului sau modelului industrial, LinJnd cont de interesele legitime ale terLilor. Nn caz contrar, titularul este Jn drept sI cearI compensarea corespunzItoare a pierderilor suportate prin utilizarea neautorizatI a desenului sau modelului industrial. Nu constituie JncIlcare a drepturilor asupra desenului sau modelului industrial acLiunile autoritILilor publice Jn cazul Jn care acLioneazI cu bunI-credinLI Jn cadrul administrIrii #. Epuizarea repturilor $repturile conferite de desenul sau de modelul industrial Jnregistrat sau neJnregistrat nu trebuie sI se e)tindI asupra activitILilor privind un produs Jn care a fost Jncorporat sau cIruia i se aplicI desenul sau modelul industrial ce intrI Jn Jntinderea protecLiei desenului sau modelului industrial Jnregistrat ori neJnregistrat dacI produsul a fost introdus pe piaLI Jn teritoriul Republicii 8oldova de cItre titularul desenului sau modelului industrial Jnregistrat sau neJnregistrat ori cu acordul lui. Dreptul* !ntemeiat pe utilizare anterioar* asupra esenului sau mo elului in ustrial !nregistrat ?rice terL poate beneficia de un drept Jntemeiat pe utilizare anterioarI Jn cazul Jn care poate demonstra cI, Jnainte de data de depozit sau, dacI se invocI prioritatea, Jnainte de data de prioritate, Jncepuse sI utilizeze cu bunI-credinLI Jn Republica 8oldova R sau intenLiona Ki fIcea pregItiri serioase Ki efective Jn sensul unei astfel de utilizIri R un desen sau un model industrial care intrI Jn Jntinderea protecLiei unui desen sau unui model industrial Jnregistrat Ki care nu constituie o copie a acestuia din urmI. $reptul Jntemeiat pe utilizare anterioarI JndreptILeKte terLul sI utilizeze Jn mod gratuit desenul sau modelul industrial Jn scopurile pentru care Jncepuse sI Jl utilizeze sau pentru care se pregItise sI Jl utilizeze Jnainte de data de depozit sau, dacI se invocI prioritatea, Jnainte de data de prioritate aferentI desenului sau modelului industrial Jnregistrat, fIrI a mIri volumul de producLie sau fIrI a plIti roSaltS. $reptul Jntemeiat pe utilizare anterioarI nu oferI posibilitatea de a acorda terLului o licenLI de utilizare a desenului sau a modelului industrial Jn cauzI. $acI terLul este o Jntreprindere, dreptul Jntemeiat pe utilizare anterioarI nu poate fi transferat decJt JmpreunI cu acea parte din activitatea persoanei -uridice Jn cadrul cIreia s-a utilizat desenul sau modelul industrial ori au avut loc pregItirile pentru o astfel de utilizare. +3. /rans$iterea D"lor s"ve asupra esenelor si $o elelor in ustriale $repturile cu privire la desenul sau la modelul industrial pot fi transmise integral sau parLial prin cesiune, contract de licenLI Ki prin succesiune. Gn desen sau un model industrial poate face obiectul unor mIsuri de e)ecutare silitI ori al unor drepturi reale. $repturile transmise prin contract produc efecte pentru terLi Ki condiLioneazI modificarea statutului -uridic din momentul Jnscrierii contractului Jn Registrul cererilor de Jnregistrare a desenelor Ki modelelor industriale Ki Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate. $atele despre transmiterea drepturilor se publicI Jn <?PI. 'ontractul e licen Prin contract de licenLI, titularul desenului sau al modelului industrial licenLiarul" transmite dreptul de a utiliza desenul sau modelul industrial oricIrei alte persoane licenLiat", rezervJndu-Ki dreptul de proprietate asupra lui. #icenLele pot fi e)clusive Ki nee)clusive. Prin licenLI e)clusivI, licenLiarul acordI licenLiatului dreptul e)clusiv de utilizare a desenului sau modelului industrial, renunLJnd prin contract la dreptul de a 2!

acorda licenLe unor terLi pentru acest desen sau model industrial pe acelaKi teritoriu. #icenLiarul poate sI-Ki pIstreze dreptul de a utiliza Jn continuare desenul sau modelul industrial licenLI parLialI" ori sI renunLe la orice utilizare a lui licenLI totalI". Prin licenLI nee)clusivI licenLiarul transmite dreptul de utilizare a desenului sau a modelului industrial licenLI parLialI sau totalI", rezervJndu-Ki atJt dreptul de a-l utiliza independent, cJt Ki dreptul de a acorda licenLI nee)clusivI oricIrei alte persoane. #icenLa poate fi acordatI solicitJnd sau nu licenLiatului sI plIteascI venituri licenLiarului. Nu se admite, conform legislaLiei Jn vigoare, includerea Jn contractul de licenLI a practicilor sau a condiLiilor care pot constitui o folosinLI abuzivI a drepturilor de proprietate intelectualI, avJnd un efect pre-udiciabil asupra concurenLei de pe piaLa respectivI, cum ar fi transmiterea obligatorie de cItre licenLiat a informaLiei teAnice licenLiarului, condiLii care sI Jmpiedice contestarea validitILii sau pacAetul obligatoriu de condiLii ale licenLierii. ,IrI sI aducI atingere dispoziLiilor contractului de licenLI, licenLiatul nu poate iniLia o procedurI referitor la JncIlcarea dreptului asupra desenului sau modelului industrial decJt cu consimLImJntul titularului. Posesorul unei licenLe e)clusive poate iniLia o astfel de procedurI Jn cazul Jn care titularul desenului sau al modelului industrial nu a iniLiat el JnsuKi Jn termen adecvat o asemenea acLiune. Pentru a obLine repararea pre-udiciului cauzat, orice licenLiat are dreptul de a interveni Jn instanLI -udecItoreascI Jn cadrul acLiunii privind JncIlcarea drepturilor, iniLiate de titularul desenului sau al modelului industrial. +4. Stin!erea D"lor asupra esenelor si $o elelor in ustriale 1.%aducitatea- Nn cazul Jn care certificatul de Jnregistrare nu este reJnnoit sau termenul de +5 de ani calculat de la data de depozit a e)pirat, A96PI introduce Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate menLiunea cI Jnregistrarea desenului sau modelului industrial a rImas fIrI efect din data e)pirIrii ultimei perioade de protecLie de 5 ani, fapt care se publicI Jn <?PI. 2.RenunLarea- Bitularul poate renunLa total sau parLial la dreptul asupra desenului sau modelului industrial Jnregistrat, prin depunere la A96PI a unei cereri de renunLare. %ererea se considerI depusI dupI acAitarea unei ta)e. A96PI JnregistreazI renunLarea Ki publicI informaLia de rigoare Jn <?PI Jn termen de ! luni de la data depunerii cererii de renunLare. RenunLarea produce efecte dupI consemnarea sa Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate. $acI unul dintre titulari renunLI la dreptul asupra desenului sau modelului industrial Jnregistrat Jn Jntregime, certificatul de Jnregistrare continuI sI fie valabil, rImJnJnd Jn posesia celorlalLi titulari. $acI toLi titularii renunLI la dreptul asupra desenului sau modelului industrial Jnregistrat Jn Jntregime, aceKtia sJnt obligaLi ca, odatI cu depunerea la A96PI a cererii de renunLare, sI notifice autorul despre renunLare. Nn acest caz, autorul are dreptul preferenLial la obLinerea certificatului de Jnregistrare pe numele sIu dacI va depune o cerere Jn acest sens Jn decursul a / luni de la data cJnd titularul l-a notificat despre renunLare. Prevederile e)puse se aplicI Ki cererii la care s-a adoptat AotIrJre de Jnregistrare a desenului sau modelului industrial, dar JncI nu s-a eliberat certificat de Jnregistrare. Poate face obiectul unei renunLIri parLiale desenul sau modelul industrial a cIrui formI modificatI JndeplineKte condiLiile de protecLie Ki a cIrui identitate se pIstreazI. RenunLarea poate fi consemnatI Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate numai cu acordul titularului, Jn limitele unui drept Jnscris Jn registru. $acI Jn acesta este JnscrisI o licenLI, renunLarea poate fi consemnatI numai dupI ce titularul aduce dovada faptului cI l-a informat pe posesorul de licenLI despre intenLia sa de renunLare. Nnscrierea Jn registrul nominalizat se face la e)pirarea termenului 25

prevIzut Jntr-un regulament, aprobat de 9uvern. $acI s-a intentat o acLiune de revendicare a dreptului asupra unui desen sau a unui model industrial Jnregistrat Jn conformitate cu art.15 Ki 1=, orice renunLare solicitatI Jn aceastI perioadI va fi JnscrisI Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate numai cu acordul persoanei care a intentat acLiunea. 3.Nulitatea-Persoana interesatI poate depune la %urtea de Apel %AiKinIu o cerere de anulare a desenului sau a modelului industrial Jnregistrat Jn baza motivelor menLionate. %ererea de anulare trebuie argumentatI Ki prezentatI Jn scris. 6a se considerI depusI numai dupI acAitarea unei ta)e. DotIrJrea de anulare a desenului sau modelului industrial Jnregistrat se Jnscrie Jn Registrul de desene Ki modele industriale Jnregistrate Jn momentul Jn care devine irevocabilI. +&. Notiunea si clasi1icarea prioritatii asupra esenelor si $o elelor in ustriale. Reven icarea prioritatii Persoana care a depus cerere de Jnregistrare a unui desen sau model industrial ori a unui model de utilitate Jn unul dintre statele pIrLi la %onvenLia de la Paris sau la Acordul de instituire a ?rganizaLiei 8ondiale a %omerLului ori succesorul sIu Jn drepturi beneficiazI, la depunerea Jn A96PI a cererii de Jnregistrare a unui desen sau a unui model industrial pentru acelaKi desen sau model industrial ori pentru acelaKi model de utilitate, de un drept de prioritate pentru o perioadI de = luni JncepJnd cu data de depozit a primei cereri, ziua depozitului nefiind cuprinsI Jn termen. 3e recunoaKte ca invocare a dreptului de prioritate orice depunere de cerere ecAivalentI unei depuneri naLionale conforme, efectuate Jn temeiul legislaLiei naLionale a statului Jn cauzI ori Jn temeiul unor acorduri bilaterale sau multilaterale Jn domeniu. Prin depunere naLionalI conformI se JnLelege orice depunere de cerere consideratI suficientI pentru a stabili data la care a fost depusI cererea, indiferent de soluLionarea ei ulterioarI. $acI prima depunere de cerere s-a realizat Jntr-un stat care nu este parte la %onvenLia de la Paris sau la Acordul de instituire a ?rganizaLiei 8ondiale a %omerLului, se aplicI numai dacI statul Jn cauzI, conform constatIrilor publicate, acordI, pe baza unei depuneri de cerere la oficiu, un drept de prioritate supus anumitor condiLii, avJnd efecte ecAivalente celor prevIzute Jn lege. 3e considerI ca primI cerere de Jnregistrare a cIrei datI de depozit va fi punctul de unde Jncepe curgerea termenului de prioritate o cerere ulterioarI de Jnregistrare depusI la A96PI pentru acelaKi desen sau model industrial ori pentru acelaKi model de utilitate ca Ki cererea anterioarI, cu condiLia ca, la data de depunere a cererii ulterioare, cererea anterioarI sI fi fost retrasI, abandonatI sau respinsI fIrI a fi supusI unei inspecLii publice Ki fIrI a lIsa sI subziste drepturi valabile Ki cu condiLia ca cererea respectivI sI nu fi constituit de-a temei de revendicare a unui drept de prioritate. Astfel, cererea anterioarI nu mai poate fi folositI pentru revendicarea dreptului de prioritate. Prioritatea poate fi stabilitI pe baza cJtorva cereri depuse anterior, respectJndu-se pentru fiecare din ele termenul Ki condiLiile prevIzute de #. %ererea de Jnregistrare multiplI care nu JndeplineKte condiLiile de depozit multiplu poate fi divizatI de solicitant Jn cJteva cereri, prin repartizarea Jn aceste cereri a desenelor Ki modelelor industriale enumerate Jn cererea multiplI. %ererile divizionare pIstreazI data de depozit a cererii multiple Ki, dupI caz, data prioritILii acestei cereri. 3olicitantul poate sI divizeze din proprie iniLiativI cererea multiplI Jn cJteva cereri, repartizJnd Jn aceste cereri desenele Ki modelele industriale enumerate Jn cererea multiplI. %ererile divizionare pIstreazI data de depozit a cererii multiple Ki, dupI caz, data prioritILii acestei cereri. Prioritatea e e(punere $acI solicitantul cererii de Jnregistrare a desenului sau a modelului industrial a dezvIluit 2=

produsele Jn care a fost integrat desenul sau modelul industrial ori cIrora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial respectiv Jn cadrul e)poziLiilor internaLionale, el poate beneficia de dreptul de prioritate JncepJnd cu data primei dezvIluiri a produselor, cu condiLia sI depunI cererea Jn termen de = luni de la data primei dezvIluiri a produselor respective. ? e)poziLie se considerI internaLionalI dacI este organizatI Jn mod oficial, dacI la ea participI producItori din mai multe state Ki dacI informaLia despre aceastI e)poziLie a fost adusI la cunoKtinLI publicului Jn modul corespunzItor. ? prioritate de e)punere nu prelungeKte termenul de prioritate. Invocarea prioritii 3olicitantul care doreKte sI beneficieze de dreptul de prioritate a unei cereri anterioare trebuie sI invoce aceastI prioritate Ki sI prezinte actele care -ustificI invocarea prioritILii, JnsoLite de o traducere a lor Jn limba moldoveneascI. 3olicitantul care doreKte sI beneficieze de dreptul prioritILii de e)punere trebuie sI invoce aceastI prioritate Ki sI prezinte dovada, eliberatI de organul abilitat, cI a e)pus Jn cadrul e)poziLiei produsele Jn care a fost integrat desenul sau modelul industrial ori cIrora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial respectiv, JnsoLitI de o traducere Jn limba moldoveneascI. Actele care -ustificI invocarea prioritILii pe baza cererii anterioare, JnsoLite de o traducere a acestora Jn limba moldoveneascI, sau dovada prezentIrii Jn cadrul e)poziLiei a produselor Jn care a fost integrat desenul sau modelul industrial sau cIrora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial Ki o traducere a dovezii Jn limba moldoveneascI se depun Jn termen de / luni de la data de depozit. ,ransmiterea reptului e prioritate $reptul de prioritate poate fi obiectul unui contract de cesiune. Nn cazul Jn care solicitantul invocI un drept de prioritate care aparLine unei alte persoane, la cererea de Jnregistrare a desenului sau a modelului industrial se ane)eazI contractul de cesiune sau orice alt document din care sI rezulte cI solicitantul are dreptul sI invoce prioritatea Jn baza primei cereri. Nn acest caz, persoana care a depus cererea Ki a cedat dreptul de prioritate unei alte persoane decade din dreptul de prioritate conferit de prima cerere. %ontractul de cesiune a unui drept de prioritate se depune Jn formI scrisI odatI cu depunerea cererii sau Jn termen de / luni de la data invocIrii prioritILii. Nn caz contrar, prioritatea invocatI nu se recunoaKte. +%. Notiunea, particularitatile, 1unctiile si con itiile e protectie a $arcii marcorice semn susceptibil de reprezentare graficI, care serveKte la deosebirea produselor Ki(sau serviciilor unei persoane fizice sau -uridice de cele ale altor persoane fizice sau -uridice. marc colectiv- marcI utilizatI de cItre o asociaLie de fabricanLi, producItori, prestatori de servicii sau comercianLi ori de cItre alte organizaLii similare pentru a desemna produsele Ki(sau serviciile lor. marc e certi&icare 3 e con&ormitate4 - marcI utilizatI pentru a certifica anumite caracteristici ale unui produs Ki(sau serviciu. marc notorie - marcI larg cunoscutI Jn Republica 8oldova la data depunerii unei cereri de Jnregistrare de marcI sau la data prioritILii revendicate Jn cerere, Jn cadrul segmentului de public vizat pentru produsele Ki(sau serviciile cIrora li se aplicI marca, fIrI a fi necesarI Jnregistrarea sau utilizarea mIrcii notorii Jn Republica 8oldova pentru a fi opusI. solicitant - persoanI fizicI sau -uridicI ori grup de persoane fizice Ki(sau -uridice Jn numele cIreia(cIruia este depusI o cerere de Jnregistrare a unei mIrci. man atar autorizat - persoanI fizicI atestatI Ki JnregistratI Jn modul stabilit, care reprezintI interesele persoanelor fizice Ki -uridice naLionale sau strIine Ki acordI acestora asistenLa necesarI Jn domeniul protecLiei obiectelor de proprietate industrialI. cerere internaional - cerere de Jnregistrare internaLionalI a mIrcii, depusI conform Aran-amentului de la 8adrid, Protocolului referitor la Aran-ament sau conform ambelor 22

acte, dupI caz. Jnregistrare internaLionalI - Jnregistrare a unei mIrci conform Aran-amentului de la 8adrid sau Protocolului referitor la Aran-ament. )egistru internaional - colecLie oficialI, LinutI de <iroul InternaLional, care conLine date referitoare la JnregistrIrile internaLionale a cIror Jnscriere este prevIzutI de Aran-amentul de la 8adrid, de Protocolul referitor la Aran-ament sau de Regulamentul comun, indiferent de suportul pe care aceste date sJnt pIstrate. )egulament comun- Regulamentul comun de aplicare a Aran-amentului de la 8adrid Ki a Protocolului referitor la Aran-ament. rile +niunii - LIri cIrora li se aplicI %onvenLia de la Paris Ki care sJnt constituite Jn Gniunea pentru ProtecLia ProprietILii Industriale. Protecia /uri ic $repturile asupra mIrcii sJnt dobJndite Ki prote-ate pe teritoriul Republicii 8oldova prin& Jnregistrare Jn condiLiile #. Jnregistrare internaLionalI conform Aran-amentului de la 8adrid privind Jnregistrarea internaLionalI a mIrcilor din 1! aprilie 1;:1, denumit Jn continuare Aran-amentul de la 8adrid, sau conform Protocolului referitor la Aran-amentul de la 8adrid privind Jnregistrarea internaLionalI a mIrcilor din +2 iunie 1:;:, denumit Jn continuare Protocolul referitor la Aran-ament. recunoaKterea mIrcii ca fiind notorie. A96PI, este oficiul naLional Jn domeniul protecLiei proprietILii intelectuale Ki unica autoritate care acordI pe teritoriul Republicii 8oldova protecLie mIrcilor Jn condiLiile #. A96PI& elaboreazI proiecte de acte legislative Ki de alte acte normative Jn domeniul mIrcilor, instrucLiuni, alte materiale necesare aplicIrii prezentei legi. recepLioneazI Ki e)amineazI cererile de Jnregistrare a mIrcilor, JnregistreazI Ki elibereazI, Jn numele statului, certificate de Jnregistrare a mIrcilor, publicI date oficiale Jn <uletinul ?ficial de Proprietate IndustrialI al Republicii 8oldova, denumit Jn continuare <?PI. asigurI completarea Ki pIstrarea colecLiei naLionale de mIrci. JndeplineKte atribuLiile oficiului de origine pentru cererile de Jnregistrare internaLionalI a mIrcilor avJnd ca LarI de origine Republica 8oldova, depuse de cItre solicitanLii naLionali sau strIini, Jn conformitate cu prevederile Aran-amentului de la 8adrid Ki ale Protocolului referitor la Aran-ament. Line Registrul naLional al cererilor de Jnregistrare a mIrcilor Ki Registrul naLional al mIrcilor. e)amineazI Ki JnregistreazI contractele de licenLI, de cesiune, de ga- Ki de francAising privind drepturile asupra mIrcilor. e)ercitI Ki alte atribuLii prevIzute de lege. A96PI reprezintI Republica 8oldova Jn ?rganizaLia 8ondialI a ProprietILii Intelectuale, Jn alte organizaLii internaLionale Ki interstatale pentru protecLia proprietILii intelectuale, JntreLine cu ele relaLii de cooperare Jn domeniu. Pot constitui mIrci orice semne susceptibile de reprezentare graficI& cuvinte inclusiv nume de persoane", litere, cifre, desene, combinaLii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, Jn special forma produsului sau a ambala-ului acestuia, precum Ki orice combinaLii ale acestor semne, cu condiLia ca ele sI poatI servi la deosebirea produselor Ki(sau serviciilor unei persoane fizice sau -uridice de cele ale altor persoane fizice sau -uridice. Bitular al mIrcii este persoana fizicI sau -uridicI ori grupul de persoane fizice Ki(sau -uridice Jn numele cIreia(cIruia marca este prote-atI Jn conformitate cu prezenta lege. $repturile dobJndite prin Jnregistrarea mIrcii Jn Registrul naLional al mIrcilor se confirmI prin titlul de protecLie - certificatul de Jnregistrare a mIrcii. $repturile asupra mIrcii pot fi dobJndite individual sau Jn coproprietate Jn indiviziune. 8odul de utilizare a drepturilor Jn coproprietate asupra mIrcii se stabileKte prin acordul JncAeiat Jntre coproprietari. Nn caz contrar, litigiul se soluLioneazI de instanLa de -udecatI competentI. 5unctiile marcii. 8arca indeplineste mai multe functii& 6,unctia de diferentiere a produselor- 8arca individualizeaza produsele aflate pe piata, punind pe producator la 2;

adapost de situatia ca marca sa fie utilizata de concuretii sai. 3ub acest aspect, marca devine un instrument de atragere a clientelei prin aprecierea de care se bucura in rindul cumparatorilor. Incepind prin a diferentia subiectele de marca, a-unge sa diferentieze obiectele sau subiectul material al drepturilor respective, fenomen numit o"iectivizarea marcii. Astfel, functia de diferentiere a producatorului a devenit o functie de diferentiere si identificare a produselor. 7,unctia de concurenta- %ontribuind la individualizarea produselor unui anumit producator si fiind un semn e)terior al valorii lor, marca permite orientarea optiunii cumparatorului catre produse care au dobindit o buna reputatie. Astfel, unele marci au a-uns sa se identifice cu produsul. Acest mecanism consolideaza functia de concurena, functie care s-a simplificat pina la denaturare odata cu dezvoltarea publicitatii, deoarece marca a devenit un mi-loc de presiune asupra cererii, prin diferentierea artificiala a produselor combinate cu publicitatea e)cesiva. $e la diferentierea produselor unor intreprinderi s-a a-uns la diferentierea marcilor aceleiasi intreprinderi pentru acelasi produs, ca urmare a multiplicarii modelelor, titlurilor, paletei coloristice sporindu-se vinzarea in -urul marcii diversificate. Abuzul publicitar tinde sa suplineasca diferentierea obiectiva cu diferentierea subiectiva. 8,unctia de garantie a calitatii-6ste indisolubil legata de functia de concurenta. %u a-utorul marcii, consumatorul a-unge sa identifice un anumit produs pe care il prefera datorita calitatilor sau modului de prezentare. 8arca devine pentru consumator o garantie a calitatii constante a unui anumit produs, fara ca aceasta garantie sa fie de natura -uridica. Prin marca se stabileste o legatura intre producator si consumator. Nementinerea calitatii de catre producator nu atrage o sanctiune -uridica, ci determina cumparatorul sa-si reorienteze optiunea catre alte produse. In unele domenii moda, cosmetice" unele marci devin un adevarat simbol al calitatii. In mod obisnuit, consumatorul nu are la dispozitie elementele necesare spre a constata singur calitatea produselor aflate pe piata, fiind informat numai pe cale publicitara. Astfel, diferentierea produselor in mod obiectiv, pe baza calitatii, se transforma in diferentiere subiectiva, bazata pe credinta cumparatorului, ceea ce il face sa prefere o anumita marca cu convingerea ca ea corespunde unei calitati superioare. 9.,unctia de organizare a pietii- In interactiunea dintre productie si consum, marca apare ca un instrument de organizare a pietii, ca mi-loc de corelare a cererii si ofertei. Aceasta functie se reflecta in special asupra distributiei, prin reducerea rolului distribuitorului la simplul atribut al aprovizionarii, fie prin transformarea sa intr-un responsabil al calitatii produsului. Noile forme de distributie autoserviri" reflecta faptul ca marca se vinde singura, astfel incit distribuitorii si-au creat marci proprii ori revendica e)clusivitatea marcii producatorului pe piata. %erintele economice si comerciale au transformat marca in principalul instrument al mar@eting-ului. 9,uncXia de monopol,unctia de concurenta si organizare a pietii se transpune in anumite conditii intr-o functie de monopol, fiind spri-inita in acest sens de functia de reclama. Bendinta proliferarii artificiale a marcilor producatorilor ai aceea de asigurare a e)clusivitatii distribuirii au condus la transformarea concurentei stimulatoare in concurenta de monopol. 8ultiplicarea marcilor aceluiasi producator pentru acelasi tip de produse, fara sa e)iste o diferentiere obiectiva, devine cu timpul o frina a productiei. %rearea de prea multe varietati limiteaza randamentul marcilor, ceea ce determina o slabire a marcii. Producatorul tinde sa pretinda e)clusivitatea distributiei si sa influenteze pretul. ,unctia de monopol influenteaza si structura cererii, care devine tot mai comple)a, orientindu-se spre produse inutile. 8arca a-unge sa denatureze concurenta, consolidind un privilegiu 2:

ne-ustificat pentru marcile mari. :,unctia de reclama- Pentru consumator marca a-unge sa devina un simbol legat direct de reputatia unui produs, astfel incit ceea ce se impune cumparatorului este in primul rind marca in raport de provenienta sau calitatea produsului. Aceasta functie a aparut prin detasarea marcii de produsul destinat sa-l individualizeze. ,orta reclamei tine de insasi originalitatea marcii, de impresia pe care o produce asupra consumatorului. Prin forta de atractie pe care a dobindit-o, marca devine un element autonom al scAimbului comercial, depasind stadiul de element accesoriu al produsului. =,unctia de protectie a consumatorului- Pentru consumator marca presupune o calitate constanta de aceea este important sa 67 o informare corecta a consumatorului, astfel incit sa fie prote-at impotriva inselaciunii. ;+. Siste$ele e obin ire a D"lor s"ve asupra $arcii 67 / sisteme de dobindire a $lor s-ve asupra marcii& declarative, atributiv si mi)t. Nnregistrarea mIrcii conferI titularului dreptul e)clusiv asupra acesteia. Bitularul mIrcii este Jn drept sI interzicI terLilor sI utilizeze Jn activitatea lor comercialI, fIrI consimLImJntul sIu& un semn identic cu marca pentru produse Ki(sau servicii identice cu cele pentru care marca este JnregistratI. un semn care, din cauza identitILii ori similitudinii cu marca JnregistratI Ki identitILii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn Ki de marcI, genereazI riscul de confuzie Jn percepLia consumatorului. riscul de confuzie include Ki riscul de asociere Jntre semn Ki marcI. un semn identic ori similar cu marca pentru produse Ki(sau servicii diferite de cele pentru care marca este JnregistratI cJnd aceasta din urmI a dobJndit un renume Jn Republica 8oldova, iar persoana terLI, Jn urma folosirii semnului, fIrI motive -ustificate, profitI de caracterul distinctiv ori de renumele mIrcii sau le aduce atingere acestora. Bitularul mIrcii poate cere sI fie interzise urmItoarele acLiuni ale terLilor& aplicarea semnului pe produse sau pe ambala-e, precum Ki utilizarea lui Jn calitate de ambala-, Jn cazul mIrcilor tridimensionale. oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor Jn aceste scopuri sau, dupI caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn. importul sau e)portul produselor sub acest semn. utilizarea semnului pe documentele de afaceri Ki Jn publicitate. multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului. $reptul e)clusiv asupra mIrcii produce efecte pentru terLi JncepJnd cu data publicIrii Jn <?PI sau cu data Jnscrierii Jn Registrul internaLional a datelor referitoare la Jnregistrarea mIrcii. BotodatI, poate fi cerutI o despIgubire rezonabilI, Jn limita pre-udiciului cauzat, pentru acele fapte, sIvJrKite dupI publicarea cererii de Jnregistrare a mIrcii, care vor fi interzise dupI publicarea JnregistrIrii mIrcii. InstanLa -udecItoreascI sesizatI sI se ocupe de cazul respectiv nu poate sI decidI Jn fond atJta timp, cJt datele referitoare la Jnregistrarea mIrcii nu au fost publicate. Bitularul mIrcii poate plasa alIturi de marcI un marca- de avertizare Jn formI de litera R, JnscrisI Jntr-un cerc, sau un te)t care indicI faptul cI marca este prote-atI Jn R8. +,. -lasi1icarea $arcilor in epen enta e i1erite criterii 1$upa modul de reprezentare grafica& verbala-o denumire, un slogan, scrise cu cAaracter standard. figurative- element grapAic care nu contine litere( cifre. combinata- denumire scrisa cu o grafica deosebita si( in culori( o denumire insotita de un element grapAic. tridimensionala- marca constituita din forma produsului( ambala-ului( orice alt semn specific tridimensional c(e permite identificarea unui produs( serviciu. +$upa solicitanti& individuala- a carei solicitant e(e P,(J. colectiva- se utilizeazI pentru a deosebi produsele Ki(sau serviciile membrilor unei asociaLii unui grup de persoane" de produsele Ki(sau ;0

serviciile altor persoane. de certificare- marca a c(I solicitant e(e o pJ legal abilitata sa e)ercite e)clusive controlul produselor si serviciilor in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie. +.. Marcile colective si $arcile e certi1icare -rcile colective se utilizeazI pentru a deosebi produsele Ki(sau serviciile membrilor unei asociaLii unui grup de persoane" de produsele Ki(sau serviciile altor persoane. Pot solicita Jnregistrarea unei mIrci colective asociaLiile de fabricanLi, de producItori, de prestatori de servicii, de comercianLi, care, Jn temeiul legii, au capacitatea, Jn nume propriu, sI fie titulari ai unor drepturi sau obligaLii de orice naturI, sI JncAeie contracte sau sI JntocmeascI alte acte -uridice, sI intenteze acLiuni Jn instanLele -udecItoreKti, precum Ki persoanele -uridice de drept public. Prin derogare pot constitui mIrci colective, semnele sau indicaLiile ce pot servi Jn comerL la desemnarea originii geografice a produselor Ki(sau serviciilor. ? marcI colectivI nu autorizeazI titularul sI interzicI unei persoane terLe utilizarea Jn comerL a unor asemenea semne sau indicaLii, cu condiLia ca ea sI le foloseascI Jn activitatea industrialI sau comercialI Jn conformitate cu uzanLele loiale. Nn special, o asemenea marcI nu poate fi opusI unei persoane terLe autorizate sI utilizeze o denumire geograficI. 3olicitantul unei mIrci colective va prezenta regulamentul de utilizare a mIrcii colective odatI cu depunerea cererii de Jnregistrare a mIrcii sau Jn termenul stabilit Jn Regulament. Regulamentul de utilizare a mIrcii colective specificI persoanele autorizate sI utilizeze marca, condiLiile de afiliere la asociaLie, precum Ki condiLiile de utilizare a mIrcii, inclusiv sancLiunile, Jn cazul Jn care acestea e)istI. Regulamentul de utilizare a unei mIrci collective va autoriza orice persoanI, ale cIrei produse Ki(sau servicii provin din zona geograficI respectivI, sI devinI membrI a asociaLiei care este titulara mIrcii. Regulamentul de utilizare a mIrcii colective se publicI odatI cu cererea de Jnregistrare. Nn afara motivelor de respingere a unei cereri de Jnregistrare a mIrcii prevIzute Jn prezenta lege, cererea de Jnregistrare a mIrcii colective se respinge dacI regulamentul de utilizare a mIrcii colective contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. %ererea de Jnregistrare a mIrcii colective se respinge Ki Jn cazul cJnd e)istI riscul inducerii Jn eroare a consumatorului Jn ceea ce priveKte caracterul sau semnificaLia mIrcii Ki mai ales cJnd aceasta nu este perceputI ca fiind marcI colectivI. %ererea nu se respinge Jn cazul cJnd solicitantul, prin modificarea regulamentului de utilizare a mIrcii colective. Bitularul mIrcii colective va comunica A96PI orice modificare operatI Jn regulamentul de utilizare a mIrcii colective. 8odificarea nu este JnscrisI Jn Registrul naLional al mIrcilor Jn cazul cJnd regulamentul de utilizare a mIrcii collective sau cJnd implicI un motiv de respingere. 8odificarea regulamentului de utilizare a mIrcii colective va avea efect JncepJnd cu data Jnscrierii menLiunii respective Jn Registrul naLional al mIrcilor. Privind drepturile licenLiaLilor se aplicI oricIrei persoane autorizate sI utilizeze o marcI colectivI. Bitularul unei mIrci colective poate cere, Jn numele persoanelor autorizate sI utilizeze marca, compensarea pre-udiciului suportat de acestea Jn urma utilizIrii neautorizate a mIrcii. Nn afara motivelor decIderii din drepturi, specificate Jn prezenta lege, titularul mIrcii colective este declarat decIzut din drepturi Jn urma unei cereri depuse la %urtea de Apel %AiKinIu sau a unei cereri reconvenLionale Jntr-o acLiune de apIrare a drepturilor, depuse la aceeaKi instanLI, Jn cazul cJnd& titularul nu ia mIsuri adecvate Jn vederea prevenirii unei utilizIri a mIrcii, incompatibile cu condiLiile de utilizare prevIzute de regulamentul de utilizare a mIrcii colective. modul Jn care titularul a utilizat marca a generat riscul inducerii Jn eroare a consumatorului. modificarea ;1

regulamentului de utilizare a mIrcii colective a fost JnscrisI Jn Registrul naLional al mIrcilor, cu e)cepLia cazului cJnd titularul mIrcii, printr-o nouI modificare a regulamentului de utilizare a mIrcii colective, se conformeazI acestor prevederi. Nn afara motivelor de nulitate prevIzute Jn prezenta lege, marca colectivI este declaratI nulI Jn urma unei cereri de anulare, depuse la %urtea de Apel %AiKinIu, sau a unei cereri reconvenLionale Jntr-o acLiune de apIrare a drepturilor, depuse la aceeaKi instanLI, Jn cazul cJnd marca a fost JnregistratI contrar prevederilor, cu e)cepLia cazului cJnd titularul mIrcii, printr-o nouI modificare a regulamentului de utilizare a mIrcii colective, se conformeazI acestor prevederi. -rcile e certi&icare 3 e con&ormitate4 pot fi Jnregistrate la A96PI de cItre organismele de certificare, acreditate pentru efectuarea certificIrii conformitILii produselor sau serviciilor Jn condiLiile #egii nr.1;=-45 din +! aprilie +00/ cu privire la evaluarea conformitILii produselor. Nu pot solicita Jnregistrarea unei mIrci de certificare persoanele -uridice, altele decJt cele menLionate, care fabricI, importI sau vJnd produse ori presteazI servicii. 3ub rezerva dispoziLiile # se aplicI Jn egalI mIsurI mIrcilor de certificare. 3olicitantul, odatI cu depunerea cererii de Jnregistrare a unei mIrci de certificare sau Jn termenul stabilit Jn Regulament, va prezenta& regulamentul de utilizare a mIrcii de certificare. autorizaLia sau documentul din care sI rezulte desfIKurarea legalI a activitILii de certificare ori, dupI caz, dovada JnregistrIrii mIrcii de certificare Jn Lara de origine. Regulamentul de utilizare a mIrcii de certificare specificI persoanele autorizate sI utilizeze marca, elementele Ki caracteristicile care vor fi certificate prin marcI, modul Jn care organismul de certificare va verifica aceste caracteristici Ki va supravegAea utilizarea mIrcii, sancLiunile pentru JncIlcarea regulamentului, ta)ele care vor fi plItite pentru utilizarea mIrcii, procedurile de reglementare a litigiilor. Gtilizarea unei mIrci de certificare va fi descAisI oricIrei persoane care oferI produse sau presteazI servicii conforme caracteristicilor stipulate Jn regulamentul de utilizare a mIrcii de certificare Ki care respectI prevederile acestuia. Bitularul mIrcii de certificare va autoriza persoanele JndreptILite sI utilizeze marca pentru produsele sau serviciile care posedI caracteristicile stipulate Jn regulamentul de utilizare a acestei mIrci. $acI persoana JndreptILitI sI utilizeze o marcI de certificare nu respectI regulamentul de utilizare a acestei mIrci, titularul poate sI retragI autorizaLia de utilizare a mIrcii sau sI aplice alte sancLiuni prevIzute de regulament. Nn afara motivelor de respingere prevIzute pentru cererea de Jnregistrare a unei mIrci individuale, cererea de Jnregistrare a unei mIrci de certificare va fi respinsI, precum Ki normelor legislaLiei privind certificarea. ? marcI de certificare nu poate fi obiectul unui contract de cesiune sau de ga- Ki nici obiectul unei e)ecutIri silite. Nn cazul dizolvIrii persoanei -uridice titularI a mIrcii de certificare, aceastI marcI poate fi transmisI altei persoane -uridice Jn condiLiile stabilite de lege. 8arca de certificare poate fi anulatI printr-o decizie emisI de instanLa -udecItoreascI, la cererea oricIrei persoane interesate, Jn cazul Jn care marca nu JntruneKte condiLiile stabilite de #.Nn cazul Jn care o marcI de certificare a Jncetat sI mai fie prote-atI, ea nu poate fi depusI spre Jnregistrare Ki nu poate fi utilizatI Jn alte scopuri Jn decurs de 10 ani de la data JncetIrii protecLiei. Ba)ele prevIzute de # pentru mIrcile colective se aplicI Ki mIrcilor de certificare. ,0. Si$ilaritatea $arcilor si si$ilaritatea pro uselor pe care se aplica $arcile ,1. D"le s"ve asupra $arcii ,1. D"le s"ve asupra $arcii e)ista / prerogative&-folosirea e)clusive,-dr de a interzice folosirea marcii- dr dea dispune folosirea marcii. $reptul conferit de Jnregistrarea mIrcii.Nnregistrarea mIrcii conferI titularului dr e)clusiv asupra ;+

acesteia. Bitularul mIrcii este Jn dr sI interzicI terLilor sI utilizeze Jn activitatea lor comercialI, fIrI consimLImJntul sIu& a" un semn identic cu marca pentru produse Ki(sau servicii identice cu cele pentru care marca este JnregistratI. b" un semn care, din cauza identitILii ori similitudinii cu marca JnregistratI Ki identitILii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn Ki de marcI, genereazI riscul de confuzie Jn percepLia consumatorului. riscul de confuzie include Ki riscul de asociere Jntre semn Ki marcI. c" un semn identic ori similar cu marca pentru produse Ki(sau servicii diferite de cele pentru care marca este JnregistratI cJnd aceasta din urmI a dobJndit un renume Jn Republica 8oldova, iar persoana terLI, Jn urma folosirii semnului, fIrI motive -ustificate, profitI de caracterul distinctiv ori de renumele mIrcii sau le aduce atingere acestora. Bitularul mIrcii poate cere sI fie interzise urmItoarele acLiuni ale terLilor a" aplicarea semnului pe produse sau pe ambala-e, precum Ki utilizarea lui Jn calitate de ambala-, Jn cazul mIrcilor tridimensionale b" oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor Jn aceste scopuri sau, dupI caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn c" importul sau e)portul produselor sub acest semn. d" utilizarea semnului pe documentele de afaceri Ki Jn publicitate. e" multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului Jn scopurile menLionate. $reptul e)clusiv asupra mIrcii produce efecte pentru terLi JncepJnd cu data publicIrii Jn <?PI sau cu data Jnscrierii Jn Registrul internaLional a datelor referitoare la Jnregistrarea mIrcii. BotodatI, poate fi cerutI o despIgubire rezonabilI, Jn limita pre-udiciului cauzat, pentru acele fapte, sIvJrKite dupI publicarea cererii de Jnregistrare a mIrcii, care vor fi interzise dupI publicarea JnregistrIrii mIrcii. InstanLa -udecItoreascI sesizatI sI se ocupe de cazul respectiv nu poate sI decidI Jn fond atJta timp, cJt datele referitoare la Jnregistrarea mIrcii nu au fost publicate. Bitularul mIrcii poate plasa alIturi de marcI un marca- de avertizare Jn formI de litera R, JnscrisI Jntr-un cerc, sau un te)t care indicI faptul cI marca este prote-atI Jn Republica 8oldova. 6ste asimilatI utilizIrii effective a" utilizarea mIrcii sub o formI care diferI prin elemente ce nu scAimbI caracterul distinctiv al mIrcii Jn forma Jn care aceasta a fost JnregistratI. b" aplicarea mIrcii pe produse sau pe ambala-ul acestora Jn Republica 8oldova e)clusiv Jn scopul e)portului. ,2.Subiectii reptului subiectiv la $arca.Li$itarea reptului subiectiv.*puizarea reptului Bitular al mIrcii este pers fiz sau -ur nat sau straini ori grupul de pers fizice Ki(sau -uridice Jn numele cIreia(cIruia marca este prote-atI Jn conformitate cu prezenta lege. $repturile dobJndite prin Jnregistrarea mIrcii Jn Registrul naLional al mIrcilor se confirmI prin titlul de protecLie R certificatul de Jnregistrare a mIrcii. $r-le asupra mIrcii pot fi dobJndite individual sau Jn coproprietate Jn indiviziune. 8odul de utilizare a drepturilor Jn coproprietate asupra mIrcii se stabileKte prin acordul JncAeiat Jntre coproprietari. Nn caz contrar, litigiul se soluLioneazI de instanLa de -ud competentI. Li$itarea reptului e3clusiv $r e)clusiv nu se e)tinde asupra elementelor mIrcii care, Jn conformitate cu prezenta lege, nu pot fi Jnregistrate independent Jn calitate de mIrci, cum ar fi termenii descriptivi, cu condiLia folosirii loiale a acestor elemente Ki respectIrii ;/

intereselor legitime ale titularului mIrcii Ki ale terLilor. $r e)clusiv asupra mIrcii nu-i permite titularului sI interzicI unui terL sI utilizeze Jn activitatea sa industrialI sau comercialI, Jn concordanLI cu practicile oneste& a" propriul sIu nume sau adresa sa. b" indicaLiile referitoare la specia, calitatea, cantitatea, destinaLia, valoarea, originea geograficI, timpul fabricIrii produsului sau prestIrii serviciului, la alte caracteristici ale acestora. c" marca, Jn cazul cJnd este necesar de a indica destinaLia unui produs Ki(sau serviciu, Jn special Jn calitate de accesoriu ori de piesI detaKabilI. *puizarea reptului con1erit e $arc9 Bitularul unei mIrci Jnregistrate nu poate cere interzicerea utilizIrii de cItre alte pers a acestei mIrci pe produse Ki(sau servicii care au fost plasate pe piaLa R8 de el JnsuKi ori cu consimLImJntul sIu. Aceste prevederile nu se aplicI Jn cazul cJnd titularul are motive temeinice sI se opunI comercializIrii produselor sau prestIrii serviciilor, Jn special cJnd starea acestora este modificatI sau alteratI dupI plasarea lor pe piaLI. ,3.Motivele absolute si relative e re1uz la inre!istrarea $arcii -otive a"solute e re&uz 3e refuzI Jnregistrarea& a" semnelor care nu Jndeplinesc condiLiile& cuvinte inclusiv nume de persoane", litere, cifre, desene, combinaLii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, Jn special forma produsului sau a ambala-ului acestuia, precum Ki orice combinaLii ale acestor semne, cu condiLia ca ele sI poatI servi la deosebirea produselor Ki(sau serviciilor unei persoane fizice sau -uridice de cele ale altor persoane fizice sau -uridice.b" mIrcilor care sJnt lipsite de caracter distinctiv. c" mIrcilor constituite e)clusiv din semne ori din indicaLii ce pot servi Jn comerL pu a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaLia, valoarea, originea geograficI, timpul fabricIrii produsului sau prestIrii serviciului, alte caracteristici ale acestora. d" mIrcilor constituite e)clusiv din semne ori din indicaLii devenite uzuale Jn limba-ul curent sau Jn practicile comerciale loiale Ki constante. e" semnelor constituite e)clusiv din forma impusI de JnsIKi natura produselor sau din forma produsului necesarI pentru obLinerea unui rezultat teAnic, sau din forma care confer valoare esenLialI produsului. f" mIrcilor care sJnt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ori pre-udiciazIimaginea Ki interesele statului. g" mIrcilor care pot induce Jn eroare consumatorul Jn ceea ce priveKte originea geograficI, calitatea ori natura produsului Ki(sau a serviciului. A" mIrcilor care conLin reproduceri sau imitaLii de steme, drapele Ki embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevierea lor, denumiri depline sau abreviate de organizaLii iL Ki interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanLie Ki de marcare, decoraLii Ki alte semne de distincLie care, Jn lipsa autorizaLiei autoritILilor competente, trebuie refuzate Jn conformitate cu art.= ter din %onvenLia de la Paris pentru protecLia proprietILii industriale din +0 martie 1;;/, denumitI Jn continuare %onvenLia de la Paris. i" mIrcilor care conLin reproduceri de insigne, de embleme sau de ecusoane, altele decJt cele prote-ate conform art.= ter din %onvenLia de la Paris, Ki care prezintI un interes public deosebit, cu e)cepLia cazurilor cJnd Jnregistrarea este autorizatI de autoritILile competente. -" mIrcilor care conLin semne de JnaltI valoare simbolicI, Jn special simboluri religioase. @" ;!

mIrcilor care conLin ori sJnt constituite& - dintr-o indicaLie geograficI menitI sI identifice vinuri sau alte produse alcoolice. sau - dintr-o desemnare identicI ori similarI cu o indicaLie geograficI sau cu o denumire de origine prote-atI pe teritoriul R8, Jn cazurile cJnd produsele nu au originea corespunzItoare indicaLiei geografice sau denumirii de origine, cAiar dacI originea adevIratI a produsului este indicatI, ori dacI indicaLia geograficI sau denumirea de origine este utilizatI Jn traducere ori este JnsoLitI de e)presii cum ar fi 'de genul*, 'de tipul*, 'de stilul*, 'imitaLie* sau de o e)presie similarI, precum Ki Jn cazul cJnd mIrcile sJnt solicitate pentru produse neacoperite de indicaLia geograficI sau de denumirea de origine prote-atI Jn mIsura Jn care aceste produse sJnt comparabile cu cele pentru care indicaLia geograficI sau denumirea de origine este prote-atI ori Jn mIsura Jn care utilizarea mIrcii solicitate, fIrI un motiv -ustificat, ar permite sI se obLinI un profit nemeritat din reputaLia indicaLiei geografice sau a denumirii de origine prote-ate IndicaLiile geografice Ki denumirile de origine prote-ate pe teritoriul R 8 pot fi incluse Jn marcI doar Jn cazul Jn care solicitantul deLine dreptul de utilizare a indicaLiei geografice sau a denumirii de origine prote-ate. IndicaLiile geografice ale altor state vor fi admise pentru utilizare Jn cadrul mIrcii Jn cazul Jn care aceastI utilizare nu contravine prevederilor prezentei legi Ki e)istI Jnregistrarea Jn Lara de origine. IndicaLiile geografice Ki denumirile de origine prote-ate incluse Jn marcI vor constitui elementele neprote-ate ale mIrcii. Motive relative e re1uz a" este identicI cu o marcI anterioarI JnregistratI pu produse Ki(sau servicii identice. b" este identicI ori similarI cu o marcI anterioarI Ki, din cauza identitILii ori similitudinii produselor Ki(sau serviciilor pe care le desemneazI cele douI mIrci, e)istI riscul de confuzie pu consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioarI. c" este identicI ori similarI cu o marcI anterioarI Ki este solicitatI spre Jnregistrare pentru produse Ki(sau servicii care nu sJnt similare cu cele pentru care marca anterioarI este JnregistratI, Jn cazul cJnd marca anterioarI se bucurI de renume Jn R8 Ki dacI utilizarea mIrcii solicitate, fIrI un motiv -ustificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele mIrcii anterioare sau le-ar aduce atingere acestora. ? marcI este refuzatI la Jnregistrare, de asemenea, Jn cazul cJnd agentul sau reprezentantul celui care este titularul mIrcii respective Jn una din LIrile Gniunii solicitIJnregistrarea acesteia pe propriul sIu nume, fIrI autorizaLia titularului, cu e)cepLia cazului cJnd agentul sau reprezentantul JKi -ustificI acLiunile. ? marcI este refuzatI la Jnregistrare Ki Jn cazul cJnd& a" drepturile, decurgJnd dintr-un semn folosit Jn circuitul comercial, au fost dobJndite pJnIla data de depozit a cererii de Jnregistrare a mIrcii sau, dupI caz, pJnI la data prioritILii invocate Jn spri-inul cererii, Jn cazul Jn care acest semn conferI proprietarului dreptul de a interzice utilizarea unei mIrci ulterioare. b" aduce atingere unui drept anterior, c" aduce atingere unui drept anterior ce Line de imaginea sau de numele unei personalitILi notorii Jn R8. Natura produselor Ki(sau serviciilor pu care se solicitI Jnregistrarea mIrcii Jn nici un caz nu constituie un obstacol la Jnregistrarea acesteia.

;5

,4.Proce ura e eliberare a certi1icatului e inre!istrare a $arcii.8pozitiile,contestatiile, si observatiile tertilor. Nn termen de o lunI de la data depunerii cererii de Jnregistrare, A96PI e)amineazI Jndeplinirea condiLiilor prevIzutede legislatie pu atribuirea unei date de depozit. Nn urma e)aminIrii efectuate A96PI& a" atribuie datI de depozit, Jn cazul Jn care se constatI cI cererea de Jnregistrare a mIrcii JntruneKte condiLiile de acordare a unei date de depozit. b" notificI solicitantului iregularitILile constatate Ki-i acordI pentru remedierea lor un termen de + luni de la data depunerii cererii Jn cazul Jn care se constatI cI cererea de Jnregistrare a mIrcii nu JntruneKte condiLiile de acordare a unei date de depozit. Nn urma notificIrii A96PI& a" atribuie data de depozit la data la care au fost remediate toate iregularitILile Jn cazul Jn care solicitantul remediazI iregularitILile constatate Jn termenul prescris. b" considerI cererea de Jnregistrare nedepusI, fapt care este notificat solicitantului, Jn cazul Jn care acesta nu remediazI iregularitILile constatate Jn termenul prescris. A96PI Jnscrie Jn Registrul naLional al cererilor de Jnregistrare a mIrcilor datele referitoare la cererea cIreia i-a fost atribuitI data de depozit, fapt care este notificat solicitantului. Nn termen de o lunI de la data Jnscrierii datelor referitoare la cerere Jn Registrul naLional al cererilor de Jnregistrare a mIrcilor, A96PI e)amineazI dacI cererea de Jnregistrare a mIrcii JndeplineKte celelalte condiLii de depunere, prevIzute de lege Ki de Regulament. Nn urma e)aminIrii efectuate A96PI& a" acceptI cererea Jn vederea publicIrii Jn cazul cJnd constatI cI cererea JntruneKte condiLiile prevIzute de legeb" notificI solicitantului iregularitILile constatate Ki-i cere sI le remedieze Jn termenele prevIzute de Regulament $acI, Jn urma notificIrii fIcute solicitantul nu remediazIiregularitILile constatate Jn termenele prescrise, cererea se considerI retrasI, fapt care este notificat solicitantului. Nerespectarea dispoziLiilor ce Lin de revendicarea prioritILii atrage pierderea dreptului de prioritate privind cererea. 8bserva:iile ter:ilor. Nn termen de / luni de la data publicIrii cererii de Jnregistrare a mIrcii, orice pers fiz sau -ur, precum Ki orice grup de fabricanLi, producItori, prestatori de servicii, comercianLi sau consumatori poate prezenta Jn scris la A96PI observaLii motivate privind necesitatea de a refuza Jnregistrarea mIrcii. Persoanele care prezintIobservaLii nu dobJndesc calitatea de parte Jn cadrul procedurilor desfIKurate la A96PI. ?bservaLiile specificate sJnt notificate solicitantului care, Jn termen de + luni de la data notificIrii, va putea sI-Ki e)punI punctul de vedere. Nn cazul Jn care solicitantul nu-Ki va e)pune punctul de vedere Jn termenul menLionat, observaLiile vor fi e)aminate Jn baza materialelor e)istente. 8pozi:ia. Nn termen de / luni de la data publicIrii cererii de Jnregistrare a mIrcii, titularul unei mIrci anterioare sau al unei mIrci recunoscute notorii, titularul unui drept anterior cu privire la propriul nume sau imagine, la o indicaLie geograficI sau la o denumire de origine prote-atI, la un desen sau model industrial prote-at sau titularul unui drept de autor, precum Ki orice altI pers interesatI, poate formula o opoziLie la Jnregistrarea mIrcii. ?poziLii la Jnregistrarea mIrcii pot fi formulate, de asemenea, Jn termen de / luni de la data publicIrii modificIrilor Jn cererea de Jnregistrare a mIrcii, Jn cazul cJnd aceste modificIri se referI la reproducerea mIrcii sau la lista de produse Ki(sau servicii. ?poziLia argumentatI va fi prezentatI Jn scris la A96PI. ?poziLia se considerI depusI numai dupI acAitarea ta)ei stabilite. Pers care a formulat opoziLia poate prezenta, Jn termen de o lunI de la data depunerii acesteia, dovezi Ki argumente suplimentare Jn susLinerea opoziLiei. ?poziLiile menLionate Jn prezentul articol sJnt notificate solicitantului care, Jn termen de + luni de la data notificIrii, va putea sI-Ki e)punI punctul de vedere. Nn cazul Jn care solicitantul nu-Ki va e)pune punctul de ;=

vedere Jn termenul menLionat, opoziLiile vor fi e)aminate Jn baza materialelor e)istente. -ontestarea eciziilor privin cererile e ;nre!istrare a $9rcilor . ?rice decizie privind cererile de Jnregistrare a mIrcilor poate fi contestatI de cItre pIrLi Jn termen de + luni de la data primirii ei sau de cItre persoanele terLe care deLin informaLia referitor la Jnregistrarea mIrcii R Jn termenul cuprins Jntre data emiterii deciziei Ki data JnregistrIrii mIrcii. %ontestaLia are un efect suspensiv. %ontestaLia se depune la A96PI Ki se soluLioneazI de cItre %omisia de contestaLii Jn conformitate cu regulamentul acesteia, aprobat de 9uvern. %ontestaLia, prezentatI Jn scris Ki argumentatI, se considerI depusI numai dupIacAitarea ta)ei stabilite. %omisia de contestaLii emite AotIrJri Ki JncAeieri conform competenLei. ,&.Proce ura e inre!istrare a $arcii in strainatate4calea nationala si internationala5Rolul ()*PI in procesul e inre!istrare pe cale international Prevederile prezentei legi se aplicI mutatis mutandis Ki JnregistrIrilor internaLionale, conform Aran-amentului de la 8adrid sau Protocolului referitor la Aran-ament, care au ca LarI de origine sau care JKi e)tind efectele Jn R8, cu e)cepLia cazurilor cJnd aceste acte prevId altfel. -ererea interna:ional9 %ererea inL conform Aran-amentului de la 8adrid pu o marcI JnregistratI Jn Registrul naLional al mIrcilor sau cererea internaLionalI al Protocolului referitor la Aran-ament, dupI caz, pentru o marcI avJnd ca LarI de origine R8, depusI spre Jnregistrare sau JnregistratI Jn Registrul naLional al mIrcilor, se depune la <iroul InternaLional al ?rganizaLiei 8ondiale de Proprietate IntelectualI, denumit Jn continuare <iroul InternaLional, prin intermediul A96PI. %ererea inL poate fi depusI de orice pers fiz sau -ur care are Jn R8 o Jntreprindere industrialI sau comercialI efectivI Ki funcLionalI ori, Jn lipsa acesteia, JKi are aici domiciliul, ori, Jn lipsa acestora, este cetILean sau resortisant al R8. %ererea int care trebuie sI se bazeze pe o marcI JnregistratI, depusI la A96PI pJnI la data JnregistrIrii mIrcii, va fi consideratI depusI la A96PI la data JnregistrIrii mIrcii Jn Registrul naLional al mIrcilor. %ererea inL va fi perfectatI Jn conformitate cu prevederile Regulamentului comun Ki va conLine menLiuni speciale referitoare la LIrile asupra cIrora se solicitI e)tinderea teritorialI a protecLiei ce rezultI din Jnregistrarea inL. /a3ele pentru cererea in:. #a depunerea cererii inL se vor acAita urmItoarele ta)e& a" la A96PI R pentru recepLionarea, verificarea, e)aminarea Ki transmiterea cererii la <iroul InternaLional. b" la <iroul InternaLional R pentru Jnregistrarea mIrcii, conform prevederilor Aran-amentului de la 8adrid Ki(sau Protocolului referitor la Aran-ament. Ba)ele specificate pu cererea inL menLionatI se vor acAita la data JnregistrIrii mIrcii Jn Registrul naLional al mIrcilor. Ba)ele prevIzute pot fi acAitate direct sau pot fi transferate la <iroul InternaLional prin intermediul A96PI. Nn cazul neacAitIrii ta)elor, cererea inL se considerI nedepusI. Proce ura e veri1icare a cererii interna:ionale la ()*PI Procedura int este reglmentata de aran-amentul de la 8adrid privind inregistrarea int a marcilor1;::.Prima etapasevrealizeaza depozitul si inregistrarea marcii la A96PI+ depunerea cererii intA%6PI,/dupa depunerea cererii int A96PIverificam corespunderea cererii int cu registrul cererilor nt la A96Pi.! e)pediaza cerere int catre biroul int ?NPI.5 <iroul transmite cererea in tarile desemnate de catre solicitant care o e)amineazasi se pronunta asupra acceptarii sau respingerii conf legislat nat.#a e)pirerea 5 ami de inregistrare inrmarca din tara desemnata devine independent de marca tarii de origine. Nn termen de o lunI de la data recepLionIrii, A96PI e)amineazI Ki verificI documentele cererii inL Jn vederea respectIrii Ki a corespunderii datelor cererii cu ;2

cele Jnscrise Jn Registrul naLional al mIrcilor sau, dupI caz, Jn Registrul naLional al cererilor de Jnregistrare a mIrcilor. $acI cererea corespunde prevederilor prezentei legi Ki ale Regulamentului comun, A96PI semneazI cererea, indicJnd data depunerii cererii la A96PI, Ki e)pediazI un e)emplar al acesteia pe adresa <iroului InternaLional, iar un alt e)emplar R solicitantului, drept confirmare a depunerii cererii. $atI a JnregistrIrii internaLionale al Aran-amentului de la 8adrid sau, dupI caz, Protocolul referitor la Aran-ament, avJnd ca LarI de origine R8, va fi consideratI data la care cererea internaLionalI a fost depusI la A96PI, cu condiLia ca aceasta sI fie primitI de <iroul InternaLional Jn termen de + luni de la data respectivI. Nn caz contrar, datI a JnregistrIrii internaLionale va fi data la care cererea internaLionalI a fost primitI de <iroul InternaLional. $acI, sJnt depistate greKeli sau ine)actitILi a cIror corectare necesitI consimLImJntul solicitantului, Jn particular concretizarea listei de produse, A96PI le notificI solicitantului Ki Jl invitI sI remedieze greKelile sau ine)actitILile Jntrun termen rezonabil. ,%.Marca notorie.Proce ura e recunoastere a notorietatii a unei $arci Nn cazul apariLiei unui conflict referitor la o marcI care este larg cunoscutI Jn R8, pers interesatI poate depune o cerere de recunoaKtere a notorietILii mIrcii la %urtea de Apel %AiKinIu. %ererea de recunoaKtere a notorietILii trebuie sI se refere la o singurI marcI. %ererea de recunoaKtere a notorietILii mIrcii va conLine& a" o reproducere a mIrcii Ki descrierea acesteia. b" indicarea datei de la care se solicitI recunoaKterea notorietILii mIrcii. #a cerere se ane)eazI& a" documentele ce conLin informaLii privind titularul sau utilizatorul mIrcii. b" lista produselor Ki(sau serviciilor cIrora li se aplicI marca. c" documentele ce demonstreazI gradul de cunoaKtere a mIrcii Jn cadrul segmentului de public vizat pentru produsele Ki(sau serviciile cIrora li se aplicI marca. d" documentele ce confirmI Jnceputul Ki durata utilizIrii mIrcii. e" documentele ce conLin informaLii privind aria geograficI de utilizare a mIrcii Jn R8. 8Ircii notorii i se acordI protecLie -uridicI Jn conformitate cu legea. $urata protecLiei mIrcii notorii este nelimitatI. %ondiLiile de perfectare Ki de depunere a cererii de recunoaKtere a notorietILii mIrcii se stabilesc Jn Regulamentul privind recunoaKterea notorietILii mIrcilor de produse Ki(sau servicii, aprobat de 9uvern. Nu poate fi recunoscutI notorie marca care a devenit larg cunoscutI Jn cadrul unui anumit segment de public dupI data prioritILii invocate Jn susLinerea unei mIrci identice sau similare pentru produse Ki(sau servicii identice sau similare depuse pe numele unui alt solicitant. ,+.Notiunea si clasi1icarea prioritatii $arcii.Reven icarea prioritatii Dreptul e prioritatec ?rice pers care a depus reglementar o cerere de Jnregistrare a unei mIrci Jntrun stat sau pentru un stat parte la %onvenLia de la Paris sau la Acordul de instituire a ?rganizaLiei 8ondiale a %omerLului, dupI caz, ori succesorul de drepturi al acestei persoane beneficiazI, la depunerea Jn A96PI a cererii de Jnregistrare a aceleiaKi mIrci pentru produse Ki(sau servicii identice cu sau cuprinse Jn cele pentru care a fost depusI cererea, de un drept de prioritate pentru un termen de = luni, JncepJnd cu data de depozit a primei cereri de Jnregistrare a mIrcii. $reptul de prioritate va fi recunoscut pentru orice depozit care are valoarea unui depozit naLional reglementar, conform legislaLiei naLionale a statului Jn care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale. 5a fi consideratI ca primI cerere, a cIrei datI de depozit va fi punctul de plecare al termenului de prioritate, o cerere ulterioarI, depusI la A96PI, pentru aceeaKi marcI pentru produse Ki(sau servicii identice cu cele dintr-o primI cerere anterioarI cu condiLia ;;

ca, la data de depozit a cererii ulterioare, cererea anterioarI sI fi fost retrasI, abandonatI sau respinsI fIrI sI fi fost supusI e)amenului public Ki fIrI sI fi lIsat sI subziste careva drepturi valabile, precum Ki sInu fi constituit JncI temei de revendicare a dreptului de prioritate. %ererea anterioarI nu va mai putea constitui, Jn acest caz, temei pu revendicarea dreptului de prioritate. Nn cazul cJnd primul depozit al cererii a fost efectuat Jntr-un stat care nu este parte la %onvenLia de la Paris sau la Acordul de instituire a ?rganizaLiei 8ondiale a %omerLului, se aplicI doar Jn mIsura Jn care legislaLia statului respectiv acordI, Jn baza unui prim depozit efectuat la A96PI, dreptul de prioritate Jn aceleaKi condiLii Ki avJnd aceleaKi efecte ca cele prevIzute Jn prezenta lege. 6fectul dreptului de prioritate Prin efectul dreptului de prioritate, data de prioritate se considerI ca datI de depozit a cererii de Jnregistrare a mIrcii Jn scopul stabilirii anterioritILii drepturilor. Prioritatea de e)poziLie Nn cazul Jn care solicitantul Ki-a prezentat, sub marca depusI, produsele Ki(sau serviciile Jn cadrul unei e)poziLii internaLionale, la depunerea cererii de Jnregistrare a mIrcii el poate invoca dreptul de prioritate, JncepJnd cu data primei prezentIri a produselor Ki(sau serviciilor la e)poziLie, cu condiLia depunerii cererii de Jnregistrare Jn termen de = luni de la data primei prezentIri a produselor Ki(sau serviciilor sub marca respectivI. ? e)poziLie se considerI inL dacI este organizatI Jn mod oficial, dacI la ea participI producItori Ki prestatori de servicii din mai multe state Ki dacI informaLia despre aceastI e)poziLie a fost adusI la cunoKtinLI publicului Jn modul corespunzItor. Invocarea prioritILii. 3olicitantul care doreKte sI se prevaleze de dreptul de prioritate este obligat sI dea o declaraLie de prioritate odatI cu depunerea cererii de Jnregistrare a mIrcii sau Jn termen de + luni de la data de depozit a cererii Ki sI prezinte, Jn termen de cel mult / luni de la aceastI datI, documentele care confirmI legitimitatea unei astfel de cerinLe, cu condiLia acAitIrii ta)ei stabilite. Actele care confirmI legitimitatea invocIrii dreptului de prioritate vor fi JnsoLite de o copie a cererii iniLiale Ki de o traducere a acesteia Jn limba moldoveneascI sau, Jn cazul prioritILii de e)poziLie, de dovada prezentIrii Jn e)poziLie a produselor sau serviciilor sub marca a cIrei Jnregistrare este solicitatI. Nn cazul Jn care se invocI cJteva prioritILi Jn aceeaKi cerere, ta)a se acAitI pentru fiecare prioritate invocatI. ,,./rans$iterea repturilor subiective asupra $arcilor4cesiune, licenta,1ranciza,!a',aport la constituirea capitalului social a unei societati co$erciale5/rans$iterea repturilor.$repturile asupra mIrcii pot fi transmise integral sau parLial prin cesiune, prin contract de licenLI, precum Ki prin succesiune. 8arca poate face obiectul unui ga-, al altor drepturi reale, precum Ki al unei e)ecutIri silite. $repturile ce rezultI din aplicarea prevederilor produc efecte pentru terLi Ki condiLioneazI modificarea statutului -ur al mIrcii din momentul Jnscrierii datelor respective Jn Registrul naLional al cererilor de Jnregistrare a mIrcilor sau Jn Registrul naLional al mIrcilor, cu condiLia acAitIrii ta)elor stabilite. $atele privind transmiterea dr-lor se publicIJn <?PI. $eciziile privind Jnscrierea cesiunii sau licenLei Jn Registrul naLional al cererilor de Jnregistrare a mIrcilor sau Jn Registrul naLional al mIrcilor pot fi contestate la A96PI de cItre pIrLi Jn termen de /0 de zile de la data luIrii deciziei sau de cItre persoanele terLe R Jn termen de /0 de zile de la publicarea datelor. % ontractul e cesiune <i trans1erul Prin contract de cesiune a drepturilor asupra mIrcii, titularul unei mIrci cedent" transmite drepturile sale asupra mIrcii unei alte pers cesionar". $repturile asupra mIrcii pot fi transmise prin cesiune oricJnd pe durata protecLiei mIrcii. 8arca, independent de transferul Jntreprinderii, poate fi cesionatI pu toate sau pu o parte din ;:

produsele Ki(sau serviciile pentru care este JnregistratI. Bransferul Jntreprinderii Jn totalitate implicI cesiunea mIrcii. 6)cepLie fac cazurile cJnd e)istI un contract ce prevede altfel sau cJnd acest fapt rezultI clar din circumstanLe. $ispoziLia Jn cauzI se aplicI obligaLiei contractuale de transfer al Jntreprinderii. ,IrI a aduce atingere celor e)puse, contractul de cesiune a mIrcii va fi perfectat Jn scris Ki semnat de pIrLile contractante, cu e)cepLia cazului cJnd cesiunea rezultI dintr-o AotIrJre -ud. Nn caz contrar, cesiunea este nulI. A96PI va refuza Jnregistrarea contractului de cesiune Jn cazul cJnd este evident cI, Jn urma cesiunii, marca va genera riscul inducerii Jn eroare a consumatorului, Jn special Jn ceea ce priveKte natura, calitatea Ki originea geograficI a produselor Ki(sau a serviciilor pentru care este JnregistratI, cu e)cepLia cazului cJnd cesionarul acceptI sI limiteze Jnregistrarea mIrcii la produsele Ki(sau serviciile Jn privinLa cIrora nu va e)ista riscul inducerii Jn eroare. Nn cazul Jn care o marcI este JnregistratI pe numele agentului sau al reprezentantului celui care este titularul mIrcii respective Jn una din LIrile Gniunii fIrI autorizaLia titularului, acesta are dr sI ceara transferul JnregistrIrii Jn favoarea sa, cu e)cepLia cazului cJnd agentul sau reprezentantul JKi -ustificI acLiunile. -ontractul e licen:9 8arca poate face obiectul licenLelor e)clusive sau nee)clusive pentru toate sau pentru o parte din produsele Ki(sau serviciile pentru care este JnregistratI. Prin contract de licenLI, titularul mIrcii Jnregistrate licenLiar" transmite dr de utilizare a acesteia oricIrei alte pers licenLiat", rezervJndu-Ki dreptul de proprietate asupra mIrcii. #icenLa poate fi acordatI licenLiatului, solicitJndu-i-se sau nu sI plIteascI venituri licenLiarului. %ontractul de licenLI va include clauza ca produsele licenLiatului, dupI calitatea lor, sInu fie inferioare celor ale licenLiarului Ki cI licenLiarul va e)ercita controlul Jndeplinirii acestei clauze. Nu se admite includerea Jn contractul de licenLI a practicilor sau a condiLiilor ce pot genera o folosinLI abuzivI a drepturilor asupra mIrcii, avJnd un efect pre-udiciabil asupra concurenLei pe piaLa respectivI, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de cItre licenLiat a informaLiei teAnice licenLiarului, condiLii care sI Jmpiedice contestarea validitILii ori prezentarea unui pacAet obligatoriu de condiLii ale licenLierii. Bitularul mIrcii poate invoca drepturile conferite prin Jnregistrarea mIrcii Jmpotriva licenLiatului care acLioneazI contrar prevederilor contractului de licenLI privind durata acestuia, forma Jn care marca JnregistratI poate fi folositI, teritoriul pentru care poate fi aplicatI marca ori privind calitatea produselor furnizate sau a serviciilor prestate de licenLiat. ,IrI a aduce atingere clauzelor contractului de licenLI, licenLiatul poate iniLia o procedurI deapIrare a drepturilor asupra mIrcii doar cu consimLImJntul titularului acesteia. Bitularul unei licenLe e)clusive poate iniLia o astfel de procedurI Jn cazul Jn care, dupI somaLie, titularul mIrcii nu a intentat el JnsuKi o asemenea acLiune Jn termenul prescris. Pu a obLine despIgubirea pre-udiciului suportat, orice licenLiat este Jn drept sI intervinI Jn cadrul acLiunii de apIrare a dreptului la marcI, iniLiate de titularul mIrcii.6ranc#isin!ul este o modalitate noua de transmiterea dr de marca.In R8 aceasta modalitate a fost recunoscuta odat cu adptarea #egii cu privire la francAising 1::2 %ontractul de francAising Ro parte nunita francAiser se oblige sa-I acorde ceilalte partifrancAisi o recompense,dr de a folosi in activitatea sa de antreprenoriat un comple) de dr e)clusive,iar cealalta parte se obligade a folosi aceste dr strict conf conditiilor .$r care pot fi transmise Rdr la productie sis au comercializare,-dr la producerea marfurilor,-dr la comercializare,-dr la prestarea serviciilor in nume sau sub marca francAiseruluu- dr la primirea a-utorului etAnic. )a'ul.este o modalitate de transmitere a dr la macra.ga-ul esteo modalitate de garantare a e)ecutarii unei obligatiuni in al carui temei creditorul are :0

dr de a fi satisfacut,cu preferinta fata de ceilalti creditori ,inclusiv statul din valoarea bunurilor sau dr-lor patrimoniale date in ga-,in cazul in care debitorul nu e)ecuta obligatiunea garantata prin ga-.Bransmiterea dr la marca se francAisingace prin succesiune.3uccesiunea se infaptuieste in virtutea legii sau prin testament. ,..Stin!erea reptului subiectiv asupra $arcii $ecIderea din drepturile asupra mIrcii Bitularul mIrcii este decIzut din drepturile asupra mIrcii Jn urma unei cereri de decIdere din drepturi, depuse la %urtea de Apel %AiKinIu, sau a unei cereri reconvenLionale Jntr-o acLiune de apIrare a dr-lor, depuse la aceeaKi instanLI, dacI& a" Jn decursul unei perioade neJntrerupte de 5 ani, fIrI motive -ustificate, marca nu a fIcut obiectul unei utilizIri efective Jn R8 pu produsele Ki(sau serviciile pu care a fost JnregistratI. totodatI, nimeni nu poate cere ca titularul sI fie decIzut din drepturi dacI, Jn perioada de la e)pirarea termenului indicat pJnI la depunerea cererii de decIdere din drepturi sau a cererii reconvenLionale, marca a fIcut obiectul unui contract de cesiune sau de licenLI ori obiectul unei Jnceperi sau a unei reluIri de utilizare realI. cu toate acestea, dacI Jnceperea sau reluarea utilizIrii mIrcii a avut loc cu / luni Jnainte de depunerea cererii de decIdere sau a cererii reconvenLionale, termenul respectiv JncepJnd cel mai devreme la e)pirarea perioadei neJntrerupte de 5 ani de neutilizare, utilizarea nu este luatI Jn considerare Jn cazul cJnd pregItirile pu Jnceperea sau pentru reluarea utilizIrii au intervenit numai dupI ce titularul a aflat cI cererea de decIdere sau cererea reconvenLionalI ar putea fi depusI. b" prin activitatea sau prin inactivitatea titularului, marca a devenit denumire uzualI Jn comerLul cu un produs Ki(sau cu un serviciu pentru care a fost JnregistratI. c" Jn urma utilizIrii mIrcii de cItre titularul acesteia sau cu consimLImJntul lui, marca poate induce Jn eroare consumatorul, Jn special Jn ceea ce priveKte natura, calitatea sau provenienLa geograficI a produselor Ki(sau a serviciilor pentru care a fost JnregistratI. Nn cazul Jn care motivul decIderii din drepturi este valabil numai pentru o parte din produsele Ki(sau serviciile pentru care marca a fost JnregistratI, titularul este declarat decIzut din drepturi numai pentru produsele Ki(sau serviciile respective. $ecIderea din drepturi produce efecte -uridice de la data rImJnerii definitive a AotIrJrii %urLii de Apel %AiKinIu. .0.(pararea reptului subiectiv asupra $arcii. Meto ele e aparare. 6or$ele $eto ei 'uris ictionale.%unoastem + forme de aparare& -urisdictionala si ne-urisdictionala 8etode -%ivile repararea pre-udiciului moral"dare e mai numita si concurenta neloiala.actiunea ce ine de incalcarea unei obligattt.Pe plan int protectia dr la marca e infaptuita de legislat int conv de la paris 1;;/-orice produs care poarta in mod illicit o marca va fi secAestrat la import sau in acee tari ale Gniunii in care aceasta marca are protectie legala. RAdministrative amenda" %%A prevede fabricarea, folosirea, importul, e)portul, oferirea sau vinzare a obiectului proprietatii intelectuale fara autorizatia detinatorului titlului de protectie*-se prevede amenda 1 confiscarea produsului obtinut in mod illicit prin*inselarea clientilor*-amend RPenale contrafacerea este un fenome destul de actual,cel mai des sunt contrafacute marcile notorii care sunt cunoscute de marea ma-oritate,adca cele care au un renume pe piata ec-ca.%P R8 nu contine un art aparte care sa sanctioneze anume contrafacerea unei marci straine sunt stabilite prevederi generale sub incidenta careia se refera si dom protctiei intelectuale. Infractiuni ce cad in dom dr penal sunt producerea,importul,e)portul,stocare,oferite spre vinzare sau vinzarea unor marfuri cu mentiuni false privind originea si caracteristicile marfurilor,precum si numele producatorului dau vinzatorului cu scopul de ai adduce n :1

eroare pe alti vinzatori sau beneficiari. #egea cu privire la protectia consumatorilor care ptevede ras material,rasa dm,sar penala sub forma de confiscare a produselor"cit si repararea pre-ud moral pu diferite actiuni considerate ca fiind iligale. .1.Notiunea si protectia 'ur a enu$irilor e ori!ine a pro uselor si in icatiilor !eo!ra1ice $enumirea de origine a produsului- este denumirea unei regiuni,localitati,a unui loc determinat, in cazuri e)ceptionale a unei tari care serveste la desemnarea unui produs ca fiind originar din aceasta regiune si a carei calitate si caracteristici sint in mod e)clusive datorate mediului geografic si a carei producere si preparare are loc in aria geografica respective. Indicatia geografica -este indicatia ce serveste la identificarea unui produs ca fiind originar dintr-o tara ,teritoriu, regiune sau localitate a unei tari in cazul in care o calitate,un renume sau o alta anumita caracteristica pot fi atribuite in mod esential acestei regiuni geografice. 3e respinge sau se anuleaza inregistrarea unei marci care contine o indicatie geogarfica,pentru produse cae nu sint originare din teritoriul respective,daca folosirea acestei indicatii in marca pentru astfel de produse este de natura sa induca in eroare consumatorul in privinta locului adevarat de origine a produsului.Indicatiile geografice omonime pot fi folosite in cazul in care sint differentiate una de altaasigurind un tratament ecAitabil producatorilor respective si prevenind o eventuala inducere in eroare a consumatorului. .2. -aietul e sarcini.Pu a beneficia de o denumire de origine prote-atI sau de o indicaLie geograficI prote-atI ori pu a fi recunoscut ca specialitate tradiLionalI garantatI, un produs trebuie sI fie conform condiLiilor stabilite Jntr-un caiet de sarcini, omologat printr-o decizie a autoritILii competente. %aietul de sarcini pentru o denumire de origine sau pu o indicaLie geograficI trebuie sI conLinI& a" denumirea de origine sau indicaLia geograficI solicitatI spre Jnregistrare. b" denumirea Ki descrierea produsului, inclusiv, dacI este cazul, a materiei prime, precum Ki principalele caracteristici fizice, cAimice, microbiologice Ki(sau organoleptice ale produsului. c" delimitarea ariei geografice. d" elemente care sI ateste cI produsul provine din aria geograficI delimitatI.e" descrierea metodei de obLinere a produsului Ki, dacI este cazul, a metodelor locale, loiale Ki constante, de obLinere a acestuia, precum Ki descrierea elementelor referitoare la ambala-, dacI solicitantul constatI Ki -ustificI necesitatea ambalIrii produsului Jn aria geograficI delimitatI, pu a pIstra calitatea, pentru a garanta originea sau pentru a asigura controlul. f" elemente care sI -ustifice, dupI caz& - legItura dintre calitatea sau caracteristicele produsului Ki mediul geografic,- legItura dintre o calitate specificI, reputaLie sau alte caracteristici ale produsului Ki originea sa geograficI,g" denumirile Ki adresele autoritILilor competente sau ale organismelor abilitate sI verifice respectarea prevederilor caietului de sarcini, precum Ki precizarea misiunii lor. A" orice reguli specifice de eticAetare a produsului Jn cauzI. i" oricare alte eventuale cerinLe, stabilite de lege, ce trebuie respectate. %aietul de sarcini pentru o specialitate tradiLionalI garantatI trebuie sI conLinI& a" denumirea specialitILii tradiLionale garantate, Jn una sau mai multe limbi, precum Ki o menLiune ce aratI cI grupul solicitant cere Jnregistrarea cu rezervarea denumirii b" descrierea produsului agricol sau alimentar, cu indicarea principalelor proprietILi fizice, cAimice, microbiologice sau organoleptice ale acestuia. c" descrierea metodei de producLie aplicate de producItori, inclusiv, dacI este cazul, descrierea naturii Ki a caracteristicilor materiei prime sau a ingredientelor utilizate, a metodei de preparare a produsului agricol sau alimentar. d" elementele esenLiale care definesc specificitatea produsului Ki, dacI este cazul, sistemul de referinLI utilizat. e" elementele esenLiale care :+

atestI caracterul tradiLional al produsului,f" e)igenLele minime Ki procedurile de evaluare a specificitILii produsului. .3.Denu$irea e 1ir$a.Structura interna.Subiectii reptului la enu$irea e 1ir$a $enumirea de firma-nume propriu care individualizeaza un agent economic de alt agent ec-ic. 3rtuctura interna&-denumirea concreta-indicarea completa(prescurtata a formei organizatorico--ur -indicarea genului principal de activitate$e e).Itrepr. Indiv.(prenumele a cel putin a unui posesor 3ubiectii denumirii de firma &-cetatenii R8,care indeplinesc conditiile p(u a se ocupa cu activitatea de intreprinzator-cet . straini si apatrizii-pers. -uruniuni de intreprinderi $enumirea de firma individualizeaza un agent de alt agent,iar marca Run produs de alt produs.$ de firma este verbala,iar marcaverbala,figurative,combinata$ de firma Rare o perioada nelimitata,iar marca-10 ani $ de firma se inregistreaza la %anera Inreg. $e 3tat,iar marca Rla A96PI $ de firma R o persoana -ur reprezinta o singura firma ,iar marca-o persoana -ur poate inregistra mai multe marci .4.Li$itele le!ale la ale!erea enu$irii e 1ir$a #a alegerea denumirii de firma trebuie sa se tine cont de anumite limite&1.sa se bazeze pe principiile Rveridicitatii -e)clusivit Rstatorniciei +.nu poate folosi firma care& -coincide(se aseamana cu firma altei intreprinderi R contine denumirea oficiala a ststului,a organelor sale,a AP# ori indica direct ori indirect ca interprinderea apartine acestor organe - nu contine datele stipulate e)pres de lege denumirea concreta,indicarea completa sau abreviata a formei organizatorico--uridica,indicarea genului de activitate principal al pers. -ur, -contine date ,semen grafice a caror utilizare e interzisa de legislatia R8 .&. Reprezentantii in proprietatea in ustriala. P,(J cu reKedinLI permanentI Jn R8 JKi gestioneazI afacerile Jn domeniul protecLiei obiectelor de proprietate industrialI personal sau prin reprezentanLi. Pers fiz domiciliate Jn strIinItate Ki pers -ur strIine sau reprezentanLii autorizaLi ai acestora JKi gestioneazI afacerile din domeniul proprietILii industriale prin intermediul reprezentanLilor, dacI tratatele internaLionale la care R8 este parte nu prevId altfel. Nn R8 reprezentantul Jn proprietatea industrialI este pers fiz atestatI Ki JnregistratI Jn Registrul reprezentanLilor Jn domeniul proprietILii industriale Jn modul stabilit de A96PI". Activitatea reprezentantului constI Jn reprezentarea pers-lor fiz Ki -ur
naL Ki strIine Jn condiLiile prevIzute de contractul de mandat sau de un alt contract cu un conLinut analogic Ki procura legalI de reprezentare Ki Jn acordarea asistenLei necesare acestora Jn domeniul protecLiei obiectelor proprietILii industriale invenLii, desene Ki modele industriale, modele de utilitate, soiuri de plante, mIrci, topografii de circuite integrate etc." Poate dobJndi calitatea de

reprezentant pers care JndeplineKte urmItoarele condiLii a" este cetILean al R8. b" are domiciliu Jn R8. c" dispune de diploma de studii superioare licenLa".d" are o practicI de cel puLin / ani Jn domeniul protecLiei proprietILii industriale ori are studii superioare Jn acest domeniu. e" a susLinut e)amenul Jn faLa %omisiei de atestare a reprezentanLilor Jn domeniul proprietILii industriale din cadrul A96PI. f" cunoaKte limba de stat.g" nu este recunoscutI incapabilI sau cu capacitatea de e)erciLiu limitatI. ReprezentanLii JKi e)ercitI atribuLiile conform principiilor bunei credinLe, onestitILii, Jncrederii Ki confidenLialitILii.Asupra reprezentanLilor nu se admit nici un fel de presiuni din partea autoritILilor publice, organizaLiilor asociaLiilor" obKteKti Ki politice, agenLilor ec-ci sau oricIror altor persoane. Reprezentantul poate sI-Ki desfIKoare activitatea profesionalI ca :/

antreprenor, fIrI a se constitui ca pers -ur sau constituindu-se ca pers -ur pu prestarea serviciilor Jn domeniul proprietILii industriale, precum Ki Jn calitate de salariat al unei instituLii, organizaLii sau Jntreprinderi cu orice formI de organizare -uridicI. Reprezentantul, care lucreazI Jn calitate de antreprenor neJnregistrat ca pers -ur, JKi desfIKoarI activitatea Jn baza contractelor privind prestarea serviciilor Jn domeniul proprietILii industriale, JncAeiate cu clienLii. Reprezentantul, care s-a anga-at Jntr-o Jntreprindere, profilatI pe prestarea serviciilor Jn domeniul proprietILii industriale, activeazI Jn baza contractelor JncAeiate de Jntreprindere. Reprezentantul, care s-a anga-at ca lucrItor permanent sau temporar Jn instituLii, organizaLii ori Jntreprinderi cu alte profiluri, activeazI conform obligaLiilor sale de serviciu prevIzute Jn contractul de muncI. Nn instanLele de -ud, pu apIrarea dr-lor Ki intereselor clientului, reprezentantul poate beneficia, conform Jmputernicirii acestuia, de un avocat sau consilier -uridic. .%.Notiunea si con itiile e protectie a soiurilor e plante. soi R grup de plante aparLinJnd unui singur ta)on botanic de cel mai -os rang cunoscut, care, indiferent dacI corespunde pe deplin sau nu condiLiilor de acordare a protecLiei prin brevet, poate fi& definit prin e)presia caracterelor rezultJnd dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumitI combinaLie de genotipuri. e)presia caracterelor materialului soiului de acelaKi tip poate fi variabilI sau invariabilI, gradul de variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaLia de genotipuri. - distinct faLI de orice alt grup de plante prin e)presia a cel puLin unuia dintre caractere. - considerat ca o entitate, avJnd Jn vedere proprietatea sa de a fi reprodus fIrI vreo modificare. categorii ale soiului R clona, linia, Aibridul. ProtecLia -uridicI a soiului$r-le asupra unui soi sJnt obLinute Ki prote-ate pe teritoriul R8 prin acordarea unui brevet pentru soi de plantI denumit Jn continuare brevet" de cItre AgenLia de 3tat pentru Proprietatea IntelectualI Jn conformitate cu prezenta lege Ki actele normative subordonate legii, precum Ki cu tratatele internaLionale la care R8 este parte. Nntinderea protecLiei -uridice prin brevet este determinatI de ansamblul caracterelor esenLiale ale soiului, e)puse Jn descrierea oficialI a acestuia. .+. Notiunea si con itiile e protectie a topo!ra1iilor circuitelor inte!rate Prin topogra&ie a unui circuit integrat, se intelege dispunerea tridimensionala, oricare ar fi e)presia ei, a unor elemente, dintre care cel putin unul este un element activ, si a tuturor intercone)iunilor circuitului integrat sau a unei parti din ele ori o astfel de dispunere tridimensionala pregatita pentru un circuit integrat destinat fabricarii.Prin circuit integrat se intelege un produs, sub forma sa finala sau sub o forma intermediara, destinat sa indeplineasca o functie electronica, in care elementele, dintre care cel putin unul este un element activ, si intercone)iunile, in totalitate sau partial, fac parte integranta din corpul sau suprafata unei piese material. Pot beneficia de protecLia unei topografii, pers fiz Ki -ur rezidente Jn R8. Pers fiz Ki -ur nerezidente Jn R8 beneficiazI de drepturile oferite de prezenta lege Jn condiLiile prevIzute de convenLiile inL la care R8 este parte, iar Jn lipsa acestora - pe bazI de reciprocitate. Persoanele JndreptILite sI obLinI protecLia legalI a unei topografii JntreLin relaLii cu AgenLia personal sau prin reprezentantul, autorizat :!

printr-o procurI, care activeazI Jn conformitate cu regulamentul aprobat de 9uvern. Persoanele fiz Ki -ur nerezidente Jn R8 JntreLin relaLii cu AgenLia numai prin reprezentantul Jn proprietate industrialI din R8. $reptul la protecLia unei topografii aparLine creatorului ei sau succesorului Jn drepturi al acestuia. Nn cazul Jn care e)istI mai mulLi creatori, dreptul la protecLia topografiei aparLine acestora Jn comun, dacI contractul JncAeiat Jntre ei nu prevede altfel. Nn cazul Jn care topografia a fost creatI de un salariat Jn cadrul obligaLiilor de serviciu sau e)ecutJnd o sarcinI concretI( JncredinLatI Jn scris topografie de serviciu", dreptul la protecLia topografiei aparLine sau creatorului, sau unitILii, conform contractului JncAeiat Jntre creator Ki unitate. $acI topografia a fost creatI de o persoanI la comanda unei alte pers, dreptul la protecLia topografiei aparLine pers indicateJn contractul JncAeiat Jntre ele. $reptul asupra topografiei este recunoscut Ki prote-at pe teritoriul R8 prin Jnregistrare, Jn condiLiile prezentei legi, la AgenLia de 3tat pentru Proprietatea IntelectualI, denumitI Jn continuare AgenLie, Ki eliberare a certificatului de Jnregistrare.!" 3Jnt prote-ate, Jn condiLiile prezentei legi, topografiile originale, adicI cele create Jn urma efortului intelectual al creatorilor, dacI Jn momentul creIrii ele nu sJnt cunoscute pentru creatorii de topografii Ki fabricanLii de circuite integrate. .,.Notiunea si particularitatile =no>" #o>"lui. 2oiunea e secret comercial Prin secret comercial se JnLeleg informaLiile ce nu constituie secret de stat, care Lin de producLie, teAnologie, administrare, de activitatea financiarI Ki de altI activitate a agentului ec-ic, a cIror divulgare transmitere, scurgere" poate sI aducI atingere intereselor lui. InformaLiile ce constituie secret comercial sJnt proprietate a agentului antreprenoriatului sau se aflI Jn posesia, folosinLa sau la dispoziLia acestuia Jn limitele stabilite de el Jn conformitate cu legislaLia. %erinLele faLI de informaLiile ce constituie secret comercial InformaLiile ce constituie secret comercial trebuie sI corespundI urmItoarelor cerinLe& a" sI aibI valoare realI sau potenLialI pentru agentul antreprenoriatului. b" sI nu fie, conform legislaLiei, notorii sau accesibile. c" sI aibI menLiunea ce ar corespunde cu desfIKurarea de cItre agenLii antreprenoriatului a mIsurilor respective necesare pentru pIstrarea confidenLialitILii lor prin aplicarea sistemului de clasificare a informaLiilor date, elaborarea regulamentelor interne de secretizare, marcarea corespunzItoare a documentelor Ki altor purtItori de informaLie, organizarea lucrIrilor secrete de secretatiat. d" sI nu constituie secret de stat Ki sI nu fie prote-ate de dreptul de autor Ki de brevet.e" sI nu conLinI informaLii despre activitatea negativI a persoanelor fizice Ki -uridice care ar putea atinge interesele statului. $ivulgarea secretului comercial Prin divulgare a secretului comercial se JnLeleg acLiunile intenLionate sau din imprudenLI ale funcLionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrItorilor agentului economic, precum Ki ale altor persoane care dispun de informaLii ce constituie secret comercial care le-au fost JncredinLate sau leau devenit cunoscute Jn legIturI cu serviciul sau munca lor, ce au condus la dezvIluirea prematurI, folosirea Ki rIspJndirea necontrolatI a acestora. -e canale e scur!ere a

:5

=no>" #o>"luie3ista acu$ in RM:-concurecta neloiala,spiona-ul ec-c mituire,ang-area pu obiectul unor infractiuni secret comercial ... Re!le$entarea 'uri ica a secretului co$ercial. 'erinele &a e in&ormaiile ce constituie secret comercial InformaLiile ce constituie secret comercial trebuie sI corespundI urmItoarelor cerinLe&a" sI aibI valoare realI sau potenLialI pentru agentul antreprenoriatului. b" sI nu fie, conform legislaLiei, notorii sau accesibile. c" sI aibI menLiunea ce ar corespunde cu desfIKurarea de cItre agenLii antreprenoriatului a mIsurilor respective necesare pentru pIstrarea confidenLialitILii lor prin aplicarea sistemului de clasificare a informaLiilor date, elaborarea regulamentelor interne de secretizare, marcarea corespunzItoare a documentelor Ki altor purtItori de informaLie, organizarea lucrIrilor secrete de secretatiat. d" sI nu constituie secret de stat Ki sI nu fie prote-ate de dreptul de autor Ki de brevet.e" sI nu conLinI informaLii despre activitatea negativI a persoanelor fizice Ki -uridice care ar putea atinge interesele statului. $ivulgarea secretului commercial Prin divulgare a secretului comercial se JnLeleg acLiunile intenLionate sau din imprudenLI ale funcLionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrItorilor agentului economic, precum Ki ale altor pers care dispun de informaLii ce constituie secret comercial care le-au fost JncredinLate sau le-au devenit cunoscute Jn legIturI cu serviciul sau munca lor, ce au condus la dezvIluirea prematurI, folosirea Ki rIspJndirea necontrolatI a acestora. 100.Notiunile si 1or$ele concurentei neloiale.Re!le$entarea 'uri ical aacesteia. concurenta neloiala - actiunile agentului economic de a obtine avanta-e neintemeiate in activitatea de intreprinzator, ceea ce contravine legislatiei cu privire la protectia concurentei, aduce sau poate aduce pre-udicii altor agenti economici sau poate pre-udicial reputatia lor in afaceri. Art ;. %oncurenta neloiala 1" Agentului economic i se interzice sa efectueze acte deconcurenta neloiala, inclusiv& a" sa raspindeasca informatii false sau neautentice care pot cauzadaune unui alt agent economic si sau" pot pre-udicia reputatia lui b" sa induca in eroare cumparatorul privitor la caracterul, modul si locul fabricarii, la proprietatile de consum, la utilitatea consumului,la cantitatea si calitatea marfurilor. c" sa compare neloial in scopuri publicitare marfurile produse saucomercializate de el cu marfurile altor agenti economici. d"sa foloseasca neautorizat, integral sau partial, marcacomerciala, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietatiiindustriale, firma unui alt agent economic, sa copieze forma, ambala-ulsi aspectul e)terior al marfii unui alt agent economic. e"sa obtina nelegitim informatii ce constituie secretul comercialal unui alt agent economic, sa le foloseasca sau sa le divulge. Agentii economici, asociatiile lor, precum si organizatiile obstesti ale intreprinzatorilor si consumatorilor sint in drept sasolicite A96PI aparare impotriva concurentei neloiale.101.8r!anizatiile nationale si internationale i$puternicite cu pro$ovarea proprietatii intelectuale 1?rganizatii Nationale& A3$A%, AP?#?, uniuni de creatie, serviciul vamal, procuratura, organelle de politie. +?rganizatii Internationale& ?8PI, ?8%, ?85. :=