Sunteți pe pagina 1din 12

Curs 1 Introducere in studiul dreptului Stiintele juridice si implicit stiinta dreptului este acea stiinta care studiaza in general

legile existentei si dezvoltarea statelor, institutiilor politice si juridice, corelatia dintre acestea cat si societatea. Dreptul urmareste ordonarea, disciplinarea relatiilor sociale in vederea promovarii unor valori cum ar fi: proprietatea, siguranta, societatea civila etc. Dreptul nu poate exista fara norma juridica, norma fiind celula de baza. In fiecare norma este inmagazinata o anumita conduita ce se cede persoanelor participante intr-o relatie sociala. Norma este un etalon, un model de comportament ce cuprinde exigentele si pretentiile societatii fata de membrii sai. In general, cuvantul norma este echivalat cu cel de regula; acestea cuprinzand drepturi dar si obligatii corelative intrucat norma nu poate fi dupa dorinta fiecaruia, ea incearca sa corespuna exigentelor a cat mai multi cetateni. Norma nu este intamplatoare, intr-un caz izolat, ci are in vedere o generalitate de relatii. Norma juridica are caracter general si impersonal pentru ca ea contine reguli de conduita generale si se adreseaza tuturor membrilor societatii impersonale. Cu toate acestea, exista norme juridice care se aplica numai anumitor subiecte de drept (magistratii , dar nu se incalca acest caracter al normei. !e asemenea, norma juridica are caracter obligatoriu deoarece scopul sau este de a asigura ordinea sociala. "bligativitatea normelor juridice inseamna ca acestea se aplica imediat, continu si neconditionat tuturor subiectelor de drept indiferent de vointa acestora. Clasificarea normelor juridice: a dupa criteriul ramurii de drept !in acest punct de vedere, normele sunt de drept civil, de drept penal, dreptul afacerilor, drept administrativ, drept constitutional. b dupa criteriul fortei juridice a actului normativ avem: -norme juridice cuprinse in legi ( act normativ elaborat de #arlament ce are o forta juridica suprema ; -norme juridice cuprinse in ordonante, ordonante de urgenta, hotarari precum si acte elaborate de organele administratiei locale. c)dupa criterul structurii logice: -norme complete (care cuprind toate partile constitutive ale normelor juridice:ipoteza, dispozitie si sanctiune si -norme incomplete (de regula, se completeaza cu anumite reglementari . d dupa criteriul sferei de aplicare -norme juridice generale (au o sfera de aplicabilitate intr-un anumit domeniu ; -norme juridice speciale (care se aplica unei sfere restranse de relatii -norme juridice de exceptie (cele care completeaza norme generale si cele speciale. e dupa criteriul modului de reglementare a conduitei -norme onerative (cele care obliga subiectul sa savarseasca o anumita actiune ;

-norme probiditive (cele care obliga subiectul sa se abtina de a face ceva ; -norme permisive (cele care nici nu interzic, dar nici nu obliga la o anumita conduita . Actiunea normei juridice !e regula, o norma juridica are actiunea nedeterminata in timp.$ub raportul actiunii in timp a normei juridice sunt % momente care ne intereseaza: a intrarea in vigoare; b actiunea normei juridice; c iesirea din vigoare a normei juridice. Conform constitutiei, o norma juridica intra in vigoare in termen de % zile de la data publicarii sale reale in &onitorul "ficial. 'xista si situatii in care, de regula, la finalul normei este mentionat un alt termen. Intr-un astfel de caz, norma juridica intra in vigoare la data respectiva. In ceea ce priveste al doilea moment al actiunii normei juridice, din momentul intrarii in vigoare ea este activa, subiectii de drept avand obligatia de a o respecta, ca regula, norma are actiune in viitor si doar in situatii speciale retroactiveaza. In ceea ce priveste iesirea din vigoare, avem % modalitatii: (. ajungerea la termen; ). desuetudinea; %.abrogarea. Curs 2 Notiunea dreptului afacerilor Civilizatia este fondata pe comert, pe productie si circulatia marfurilor. Exercitarea comertului presupune a intreprinde pe piata, a asocia inteligent toate mijloacele si totifactorii necesari productiei de bunuri si servicii cerute de piata urmarindu-se obtinerea profitului. Exercitarea comertului inseamna a desfasura activitati de natura comerciala, de aceeam dreptul afacerilor este considerat un drept al intreprinderii si al intreprinzatorului. Inca din, (*+,, dreptul afacerilor a fost considerat in doctrina franceza ca fiind un drept aplicabil tuturor celor care se gasesc implicati in viata de afaceri, in masura in care, prin activitatea lor, prin capitalurile lor, prin procedeele lor de lucru participa la lumea muncii. !in aceasta definitie rezulta ca dreptul afacerilor s-a dezvoltat din dreptul comercial, asa ca dreptul comercial s.a dezvoltat din dreptul civil. !e asemenea, dreptul afacerilor este considerat un drept comercial evoluat inspirat si intregit cu materii si institutii din alte ramuri de drept (civil, consumatorului, concurentei, fiscal, administrativ . Principiile dreptului afacerilor Ca in orice ramura de drept, principiile au menirea nu doar sa caracterizeze o anumita ramura de drept, dar ofera si un ghid de orientare in raporturile juridice gasind rezolvare in situatiile in care nu exista o acoperire juridia (o reglementare .

#rincipiile sunte adevarate reguli de conduita, de orientare in afaceri atunci cand normele legale sun lacunare (lipsesc , sunt confuze, anacronice (se bat cap in cap , cazute in desuetudine sau sunt texte ce au in vedere alte realitati istorice. -ceste principii sunt: (.PR NC P !" " #ER$A$ N C%&ER$ 'ste un principiu complex avand o latura economica, libertatea de a intreprinde si o latura juridica, libertatea de expresie juridica. -cest principiu s-a desprins din prevederile legii fundamentale (Constitutia dar si din legile care reglementeaza fundamentele economiei de piata. Articolul '() din Constitutie stabileste ca .economia /omaniei este o economie de piata0 -cest text constitutional corespunde cu tratatele 1'. Care prevad pentru statele membre ca acestea se obliga la o conduita conforma respectului fata de principiul economiei de piata deschise in care concurenta este libera. a libertatea de intreprindere * initiativa alaturi de libertatea concurentei este expresia centrala a economiei de piata. 2unctionarea acestui principiu presupune absenta unor constrangeri, discriminari,inegalitati.3ibertatea de comert este libertatea de a concepe, de a mobiliza fonduri, de a faca plasamente de valori, de a valorifica un capital, alte resurse, de a exploata fondul de comert. "ibertatea de a intreprinde nu se conciliaza cu constrangeri de ordin politic, de ordin administrativ cu birocratia. "ibertatea in comert inseamna si guvernarea de catre stat a jocului concurential, sanatos, normal. b libertatea de expresie juridica -libertatea oricarei persoane in limitele unei capacitati juridice potrivit careia subiectul decide nestingheritm neconstrans daca sa incheie sau nu un raport juridic, sa faca contract sau nu, sa se casatoreasca sau nu, sa se angajeze sau nu intr-un contract de munca si o alta infinitate de acte care presupun manifestarea de vointa. +ointa juridica este aceea care creeaza o legatura speciala intre doua sau mai multe persoane, controlata de normele juridice ce sunt garantate de forta publica. "ibertatea de expresie juridica in afaceri se exprima prin disponibilitatea recunoscuta participantilor la raporturile de afaceri, de aincheia sau nu afacerea, de a face intr-o forma sau alta, cu un intrument sau altul, de a da un continut personal afacerii adica de a concepe contractul , de a alege partenerul de afaceri , de a alege intrumentul juridic "ibertatea de forma .$pre deosebire de dreptul civil unde anumite acte si operatiuni trebuie sa imbrace o forma solemna, autentica pentru a fi valabile , in dreptul afacerilor nu exista de principiu conditionarea validitatii de o anumita forma a contractului. -ceasta forma a contractului (libertatea in afaceri nu este contrazisa de contractele tip, contractele cadru si contracte de adeziune. Contractele tip sunt un contract al carei clauze sunt in majoritatea lor prefabricate de catre ofertantul contractului. 'le au ca scop sa faciliteze ingheierea raportului juridic.-cest contract permite negocierea.

Contractele cadru se aseamna cu contractele tip dar sunt reglementate de anumite acte normative. 'le implica intr-o forma foarte mica masura negocierea. Contractele de ade,iune sunt prefabricate si sunt expresia de vointa a unei singure parti.'le au ca temei normativ. " lege sau o ordonanta. Curs 3 3ibertatea de alegere a instrumentului juridic, a modului de concepere a contractului.#artenerii in afaceri sunt liberi sa utilizeze un contract reglementat sau sa conceapa un contract nereglementat. !e asemenea, ei pot realiza un contract hibrid sau compozit in afaceri. !aca partenerii identifica corect contractul, textele de lege care reglementeaza drepturile si obligatiile partilor nu trebuiesc obligatoriu reproduse in contract. -3ibertatea de alegere a legii aplicabile in contractele comerciale internationale In aceste contracte,legea aplicabila este lex voluntaris adica legea care rezulta din vointa partilor.-ceasta libertate de alegere se traduce prin posibilitatea ca intr-o operatiune internationala, partenerii sa prevada posibilitatea ca pentru acel raport sa fie aplicabila o lege terta, care nu este a statului de sediu sau nationalitate a niciunuia dintre ei. ).PR NC P !" APAREN$E N A-ACER S C%N$RAC$E"E C%&ERC A"E -cest principiu are o constitutie complexa; potrivit lui, comerciantul trebuie sa se orienteze dupa aparenta profesonala, el nu este obligat sa faca investigatii pentru a stabili provenienta reala a marfii, respectarea legii in circulatia acesteia pana la el, stabilirea reputatiei partenerului sau realitatea calitatii de subiect de drept a acestuia. !aca comerciantul ar fi indatorat la aceste verificari, costurie afacerii ar fi contra-productive, adectandu-se celebritatea in afaceri. 2undamentarea principiului reprezinta -rt. ,( din Constitutie care stabileste ca .-verea dobandita lici nu poate fi confiscata.Caracerul licil al dobanzii se prezuma0. #ot fi confiscate in conditiile legii numai bunurile destinate4 folosite la savarsirea de...sau rezultate din infractiuni sau contraventii. !aca comerciantul are marfa insotita de factura fiscala, factura simpla, aviz de expeditie, documente vamale, factura externa ori alte documente cerute de lege in functie de situatie, posesia sau dobandirea trebuie sa fie considerata licita. In cazul in care se dovedeste informarea comerciantului asupra provenientei ilicite sau complicitatea la introducerea pe piata a marfii respective, dand dovada de rea-credinta, in acest caz nu mai functioneaza imunitatea data de aparenta. %.PR NC P !" CARAC$ER!"! %NER%S A" A-ACER "%R #otrivit acestui principiu, afacerile beneficiaza de o prezumtie de caracter oneros.In afaceri nu se poate sustine ca, spre exemplu, o operatiune comerciala a fost facuta gratuit daca contractul este confuz, judecatorul sau arbitrul este indreptatit sa stabileasca el valoarea platii sau contraprestatiei. ,.PR NC P !" C%NC!REN$E "% A"E S N%R&A"E N A-ACER

Chiar daca afacerile se caracterizeaza prin competitivitate, aceasta trebuie sa se desfasoare intr-un mediu socio-economic sanatos, conforma cu ordinea publica si sa se realizeze intr-o maniera onesta, in spiritul egalitatii de sansa. &ediul juridic concurential a fost edificat pe doua laturi comportamentale: (.Concurenta loiaia ).Concurenta comerciala normala pe piata (.Concurenta loiala este reglementata de legea ((4(**( privind combaterea concurentei neloiale si intereseaza raporturile particulare dintre comercianti (firme si oameni de afaceri . -ceasta reglementare priveste domeniul dreptului privat. 3egea (( invoca buna redinta in afaceri, conform careia cel care actioneaza convins ca desfasoara comertul in mod licit respectand angajamentele asumate poate uza de aceasta buna-credinta.3egea indica si uzantele comerciale cinstite, aratand si ceea ce considera contrar unor asemenea uzante. 'xemplu:defaimarea concurentului, punerea in circulatie de marfuri contrafacute, abuzul de folosinta a firmei sau a proprietatii intelectuale cu consecinta producerii de confuzii etc. Concurenta comerciala, noramala, sanatoasa este reglementata de legea )(4(**5.-ceasta lege urmareste combaterea concurentei normale (patologice facand referire la , fenomene de concurenta care au ca efect restrangerea , impiedicarea sau denaturarea concurentei. Curs 4 C%NC!REN$A PA$%"%. CA *AN%R&A"A) (.#rimul fenomen de concurenta patologica il reprezinta intelegerile ilicite, acnticoncurentiale existente pe piata romaneasca sau pe o parte a cesteia, de la care sunt prevazute exceptari individuale ce se acorda prin dispense de catre consiliul concurentei. $unt practici anticoncurentiale cele care au ca rezultat4 urmaresc: (.fixarea pretului depiata si a unor conditii comerciale inechitabile; ).limitarea sau controlul producitiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau a investitiilor; %.impartirea pietelor pe diferite criterii; ,.discriminari fata de partenerii de afaceri; +.conditionarea incheierii contractelor de acceptarea unor clauze straine de contract sau neconforme cu uzantele comerciale; 5.trucarea de licitatii; 6.eliminarea de pe piata a unor concurenti sau limitarea accesurlui lor pe piata. ).-xcesul de pozitie dominanta-corespunde unei situatii de monopol care prin practivi abuzive afecteaza comertul, o prejudiciaza pe consumator. 2aptele anticoncurentiale savarsite ca urmare a excesului de pozitie dominanta sunt enumerata nelimitatic de lege:exploatarea starii de dependenta a unui anumit partener de afaceri, dictarea de preturi. %.Concentrarea economica-priveste acea operatiune care are ca obiect sau permite unui comerciant sau unui grup de comercianti sa exercite direct sau indirect o

influenta determinanta asupra unui alt coemrciant sau mai multor comercianti. $unt considerate concetrari economice fuziunile, achizitiile de active, asocierile, dobandirea prin contracte de drepturi care permit influentarea deciziilor a organelor de conducere a unor comercianti. Concentrarile economice trebuiesc notificate consiliului concurentei care se va pronunta pe baza unor criterii de compatibilitate a concentrarii cu mediul concurential normal. ,.-jutorul de stat-pentru sustinerea anumitor comercianti sau somenii sau ramuri de activitate. 2ormele ajutoarelor de stat sunt inventariate de consiliul concurentei. -ceasta institutie are ca atributii de a autoriza si monitoriza acordarea ajutoarelor de stat. E/PR NC P !" PR%&%+AR S PR%$EC$ E DREP$!R "%R C%NS!&A$%R!"! In dreptul nostru, protejarea intereselor consumatorului se realizeaza prin ordonanta guvernului nr )(4(**) privind protectia consumatorului. -ceasta ordonanta este completata de legislatia privind contractele la distanta, contractele in afara spatiilor comerciale , electronice (comert electronia , publicitatea. In dreptul comunitar, prtectia consumatorului a fost directionata pe urmatoarele directii: a informarea consumatorilor (etichetarea si publicitatea ; b tehnici particulare de contracte (contracte la distanta ; c accesul pe piata numai al produselor sigure, fara defecte si nenocive. 3egislatia romaneasca priveste urmatoarele aspecte: a accesul neingradit la produse si servicii; b informarea completa si corecta a consumatorilor; c inlaturarea practicilor abuzive la incheierea si executarea contractului, care expun pe consumator la discretia comerciantului; d recunoasterea dreptului consumatorului la denuntarea unilaterala a unor contracte; e recunoasterea dreptului consumatorului la repararea pagubelor datorita neconformitatii produsului4 serviciului; f asigurarea participarii consumatorului la luarea deciziilor in ceea ce priveste. Subiectii0 obiectul si elementele protectiei Subiectii (.Consumatorul protejat care este o persoana fizica, o asociere de persoane fizice care achizitioneaza, utilizeaza si consuma produse sau servicii in afara activitatii sale profesionale. ).#rofesionistii4 comerciantii care fabrica, importa, transporta sau comercializeaza produse sau presteaza servicii. %.#roducator este: -fabricantul unui produs finit , al componentei unui produs si a materiei prime. -comerciantul care reconditioneaza produsulu sau comerciantul si distribuitorul care aduce o modificare a produsului; -importator. ,.!istribuitor-agentul economic din lantul de distributie

+.7anzatorul este distribuitorul care ofera produsul consumatorului. 5.#restatorul de servicii este comerciantul care furnizeaza servicii. Curs 5 %biectul protectiei In ceea ce priveste obiectul protectiei il reprezinta produsele noi folosite sau reconditionate si serviciile comercializate pentru consumator. Elementele protectiei '/Calitatea produsului sau a serviciului este reprezentata de un ansamblu de proprietati si caracteristici care il fac apt pentru a-si realiza destinatia prin satisfacerea necesitatilor explicite sau implicite ale consumatorului. 1/Produs sigur-este acela care folosit in conditii normale sau previzibile potrivit destinatiei sale, nu prezinta riscuri acceptabile, compatibile cu un inalt grad de protectie a consumatorului in functie de unele aspecte ale produsului definite de lege (caracteristici, ambalare, etichetarem instructiuni de folosire etc . (/Declaratia de conformitate-este aceea facuta de catre producator sau prestator prin care se atesta pe proprie raspundere conformitatea produsului sau a serviciului cu un document tehnic normativ. )/$ermenul de garantie reprezinta limita de timp de la data achizitiei produsului sau a serviciului pana la care producatorul sau prestatorul isi asuma remedierea sau inlocuirea achizitiei, pe cheltuiala sa pentru deficiente neimputabile consumatorului. 2/$ermenul de valabilitate reprezinta limita de timp stabilita de producator pana la care un produs perisabil, in conditii normale de transport, manipulare, depozitare si pastrare isi mentine caracteristicile specifice. 3/Data durabilitatii minimale este prevazuta numai pentru produsele alimentare si este data prevazuta de producator pana la care in conditii de depozitare produsele isi pastreaza caracteristicile specifice si dupa care produsele nu devin periculoare. 4/Durata medie de utili,are preva,uta pentru produsele de folosinta indelungata/ 'ste intervalul de timp stabilit in ducumentele tehnice normative, declarat de producator in cadrul caruia produsul trebuie sa-si mentina caracteristicile de functionare daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si exploatare. 5/+iciul ascuns este deficienta calitativa a unui produs sau serviciu care nu a fost si nu putea fi cunoscuta de catre consumator prin mijloace proprii de verificare. +iciul aparent nu este lipsit de semnificatie pentru ca in termenul de garantie producatorul4 prestatorul raspunde pentru acesta. 7iciul aparent este acea deficienta de calitate sesizabila la preluare sau in cursul exploatarii cu o perceptie de nivel comun.

&%DA" $A$ "E S C%NS!&A$%R!"!

& 6"%ACE"E

6!R D CE

DE

PR%$EC$ E

a) Dreptul la informare este un drept complex si consta intr-o informare din partea producatorului4 prestatorului completa, corecta si precisa cu privire la caracteristicile esentiale ale produselor si serviciilor oferite astfel incat consumatorul sa ia o decizie corespunzatoare nevoilor lui. !e asemenea, are rolul de a educa consumatorul si de a da posibilitatea acestuia de a utiliza in deplina siguranta. !reptul la informare se realizeaza prin etichetare, predarea produsului insotit de cartea tehnica, instructiuni de folosire si alte asemenea documente cu textul obligatoriu si in limba romana, prin afisarea preturilor, tarifelor sau prin demonstratii de utilizare. 'lementele informarii constau in prezentarea datelor de identificare a produsului si a producatorului, a elementelor privitoare la cantitate, calitate, termenele de garantiem valabilitate a principalelor caracteristici inclusiv a compozitiei, a modurilor de utilizare, manipulare, pastrare a contraindicatiilor etc. !emonstratiile de utilizare se fac la cerere cu ocazia cumpararii si privesc modul de utilizare cu evidentierea functionalitatii produsului. -ceste demonstratii sunt obligatorii cand se lanseaza un produs pe piata. -fisarea preturilor si tarifelor trebuie sa se faca in mod vizibil, clar, usor de citit. b)Dreptul la o publicitate decenta0 corecta si edificatoare 3egea privind publicitatea cere oricarei prezentari a unei activitati facuta in scopul promovarii unei activitati sau a unui bun sa fie decenta, corecta si sa fie in spiritul responsabilitatii sociale. $unt contrare cerintelor legii publicitatea de orice fel pentru anumite produse, publicitatea inselatoare, subliminala, cea care atenteaza la demnitatea umana si morala publica, la imaginea onoarea, demnitatea si viata particulara, publicitatea care conduce la discriminari, care exploateaza superstitiile si credulitatea, publicitatea care prejudiciaza securitatea persoanelor, incila la violenta sau care incurajeaza un comportamnet prejudiciabil pentru mediu sau publicitatea pentru bunurile si serviciile distribuite in mod ilicit. #ublicitatea de orice fel este interzisa pentru: (.#roduse stupefiante si psihotrope; ).8auturile alcoolice si produsele din tutun si la spectacole destinate minorilor, cand se adreseaza direct acestora sau cand se infatiseaza minori consumand aceste produse ori se prezinta efectele unui astfel de consum. #entru tutun este interzisa publicitatea care nu contine inscriptionat avertismentul cu textul si informatul oficial. Curs 6 %.-rme, munitii, explozivi, metode si procedee pirotehnice in alte conditii decat cele specifice de comercializare ,.#roduse si servicii destinate minorilor cand contin elemente daunatorare d.p.d.v. fizic, moral, intelectual sau psihic cand se speculeaza lipsa de experienta a acestora,

credulitatea, cand se afecteaza relatiile cu parintii sau cadrele didactice sau sunt reprezentati acestia in aituatii periculoase, nejustificate. !intre practicile respinse de lege, consumatorul este interesat de publicitatea comparativa, inselatoare, subliminala, cea interzisa (pentru anumite situatii , legea aratand care sunt modalitatiile:tutun, alcool. Publicitatea inselatoare7 mincinoasa este acea publicitate prin care se induce in eroare persoana careia ii era destinata, cu consecinta lezarii interesului consumatorului sau a unui anumit concurent. -ceasta publicitate priveste caracteristicile bunurilor sau serviciilor facandu-se referire la teste, incercari asupra utilizarii lor, referire cu privire la pret, a conditiilor de distribuire, prestare cat si cu privire la palmaresul ofertantului. Publicitatea subliminala este aceea care se realizeaza prin stimuli de o intensitate insuficienta pentru a constientiza perceptia ei si care poate influen comportamentul consumatorului. Publicitatea comparativa este aceea facuta prin identificarea explicita4 implicita a unui concurent sau a produselor ori a serviciilor acestuia. Publicitatea explicita este interzisa in anumite conditii pentru produsele din tutun, alcool, arme , munitim metode si mijloace pirotehnice precum si pentru produsele si serviciile destinate minorilor. #entru produsele din tutun se interzice publicitatea explicita prin radio si televiziunea, cea plasata pe prima si ultima pagin a a tipariturilor presei scrise si cea plasata pe biletele de calatorie pentru transport public. #entur bauturile alcoolice se interzice publicitatea in ultimele ) ipoteze de la produsele din tutun. c)Dreptul la un contract util0 ec8itabil si eficient Consumatorul trebuie sa aiba libertatea de a alege achizitia unui produs sau serviciu fara a fi constrans prin clauze comerciale, abuzive pentru a obtine un contract util, echitabil si benefic pentru el. 2ormarea si functionarea contractului este guveranta de urmatoarele reguli: a contractul dintre profesionist si consumator trebuie sa fie rezultatul unei negocieri directe, fara clauze intratabile pentru consumator. b claritatea clauzelor contractuale si modul de exprimare trebuie sa fie in asa fel incat sa fie intelese si insusite fara a necesita cunostinte de specialite. Clauzele care nu implica negociere sunt considerate abuzive daca singure sau negociate cu alte clauze ar produce un dezechilibru major raportat la drepturile si obligatiile partilor (contractele standard, de adeziune ; c sunt asimilate contractele dintre profesionist si consumator, bonurile de comanda, livrare si alte asemenea documente care privesc conditiile generale de achizitie; d clauzele contractuale prevazute in actele normative nu pot fi considerate abuzive; e clauzele abuzive nu sunt enumerate de lege ceea ce inseamna ca orice clauza poate fi declarata abuziva in urma unei judecati.

Curs 7 nstitutia contractului de dreptul afacerilor7 Contractul comercial nc8eierea contractului !istingem intre incheierea contractului intre prezenti si incheierea contractului intre absenti. -.Incheierea contractului intre prezenti &omentul incheierii este acela al realizarii aportului de vointa. -cest moment se precizeaza in documentul scris pentru acel contract, iar daca nu s-a intocmit un contract, momentul se poate proba cu data inscrisa in protocolul sedintei de negociere. 3ocul incheierii contractului este locul unde s-a realizat acordul de vointa. !aca se intocmeste un contract, locul nu se mentioneaza in acesta la fel ca si in cazul protocolului sedintei de negociere. 8.Incheierea contractului intre absenti (.Incheierea contractului prin corespondenta. -cceptarea ofertei trebuie sa circule prin mijloace de siguranta si rapiditate cel putin egale cu acelea prin care a circulat oferta. $istemele de drept retin teorii diferite cu privire la momentul incheierii contractului. In sistemul anglo-american, contractul se considera incheiat la momentul la care acceptantul a expediat scrisoarea de acceptare. &omentul este probat cu data inscrisa pe stampila serviciului postal de la sediul acceptantului. Cu privire la locul incheierii contractului ,acesta este sediul acceptantului. $olutia imbratisata de sistemul anglo-american se mai numeste teoria expeditiunii. In alte legislatii , se aplica teoria receptiunii ce consireda contractul incheiat in momentul in care ofertantul a primit scrisoarea de acceptare. 3ocul incheierii contractului este sediul ofertantului. !reptul roman ca de altfel si alte sisteme de drept retine o varietate a teoriei receptiunii si anume teoria informatiunii. Conform acestei teorii, contractul se considera incheiat in momentul in care prin orice mijloc, ofertantul s-a informat asupra existentei si continutului acceptarii. 3ocul incheierii contractului este sediul ofertantului. "ferta de contractare poate fi cu termen sau fara termen. "ferta cu termen nu poate vi revocata in cadrul termenului, fara daune. "ferta fara termen, trebuie mentinuta un timp rezonabil in functie de natura contractului si obiceiul locului. $e accepta ca oferta poate di revocata daca revocarea ajunge inaintea scrisorii de oferta. a.Incheierea contractului prin telefon &omentul inheierii este cel al convorbitii telefonice finalizata cu acordul de vointa. Cuprinsul contractului Contractul poate sa contina clauze obligatorii sau necesare si clauze facultative.

'/Clau,e obligatorii : a elemente de identificarea partilor . !aca partenerul este un profesionist persoana fizica, in contract vor fi prevazute numele, prenumele, cetatenia, domiciliul, actul de identitate, numarul de inregistrare la /egistrul Comertului. !aca partener este un profesionist persoana juridica, in contract vor fi prevazute denumirea, sediul, numarul de inregistrare la registrul comertului, eventual nationalitatea, numele si prenumele persoanei fizice care reprezinta persoana juridica, calitatea in care o reprezinta, (director, administrator , si alte date pe care partile le considera necesare. b precizarea naturii juridice a contractului.In functie de aceasta mentiune , in cuprinsul contractului pot lua nastere anumite obligatii subintelese ale partilor ce sunt esenta contractului (ex: clauza de exclusivitate in contractul de publicitate ; c clauze privind obiectul contractului; d clauze privind obligatiile partilor; e clauze privinf termenele de executare a partilor; f modalitatile de plata. '/Clau,e facultative a clauze referitoare la raspundere:clauza penala; clauza de exonerare4 limitarea raspunderii, clauza de forma majora. Clauza de forta majora $istemele de drept definesc diferit forta majora , astfel ca odata cu inscrierea in contract a acestei clauze, partile sunt obligate sa consemneze: -ce inteleg prin forta majora; -durata evenimentului de forta majora; -intervalul de timp in care partile trebuie sa-si comunice producerea sau incetarea evenimentului de forta majora; -daca contractul este intentionat se consemneaza cine va certifica acest eveniment. b clauze de mentinere a valorii contractului. -cestea au ca scop mentinerea echivalentei prestatiilor. Cele mai uzuale clauze sunt: -clauza de indexare; -clauza de optiune asupra monedei liberatorii; -clauza valutare; -clauza aur. -cest tip de clauze sunt specifice contractelor internationale.