Sunteți pe pagina 1din 20

ARGUMENT

Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic natural- antropic diferentiat de la tara la tara , in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Privit in coreletie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global deoarece actioneaza o crestere in sfera productiei bunurilor si serviciilor, dezvoltarea bazei tehnica material si stimularea ramurilor participante la construirea si echiparea spatiiilor de cazare si alimentatie , modenizarea , retelei de drumuri ,realizarea de mijloace de transport , de instalatii pentru agrement , este un mijloc de diversificare a structurii economiei , prin cresterea unor activitati sau ramuri proprii acestuia sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente . Insa diferenta acceptata de cartiile autohtone de spelcialitate este urmatoarea : Turismul se refera la activitatiile unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obijnuit , pentru mai putin de o perioada specificata de timp si al carui scop principal de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati enumerate la locul de vizitare . Turismul care implica idea alegerii deliberate a destinatiilor , a intineratiilor , a perioadei si duratei sejurului de catre fiecare turis in parte are ca scop satisfacerea anumitelor necesitati de ordin social , cultural ,spiritual , medical etc. si in ultima instant ,satisfacerea nevoilor de consum touristic. Tinand seama de aceste considerente , in literature de specialitate s-au cristalizat diferite clasificari ale formelor de turism practicante , in functie de criteriile urmarite pentru o cat mai omogena grupare a lor.

Pentru tara noastra-in etapa actuala ca urmare a prezentei unor resurse turistice neexploatate si insufficient puse in valoare ,turismul constituie o ramura cu posibilitati insemnate de crestere si deci ramane o sfera de activitatea care poate absorbi o parte din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea economiei. Calatoriile turistice spre destinatii tot mai indepartate si vizitarea a doua sau mai multe tari in timpul unei singure vacante , au perspectiva sa devina caracteristice pentru miscarea turistica international a perioadelor viitoare . Ca rezultat al civilizatiei contemporane ,turismul va contribui din ce in ce mai mult la sensibilizarea finite umane faa de realitatiile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de intelegere reciproca intre oameni ,tocami prin forta de convingere pe care o exercita asupra turismului contactele cu populatia din locurile alese drept destinatie a calatoriilor. Cresterea constinua a numarului celor care participa la activitatea turistica care prin urmare pe langa importanta consecintelor economice , efecte benefice deosebit de puternice penru viata pasnica a cetateniilor din diverse tari. Se poate afirma fara nici un fel de exacerare ca intre colaborarea si pacea international a si numarul turistiilor internationali exista o independenta in continua amplificare. Modalitatiile de realizare a consumului turistic ia forma specifica de consum a societatii sunt extrem de diverse. Intre aceste un rol important il revine si acestui gen de consum , care contribuie la cunoasterea culturii nationale a altor natiuni , de educare si apropiere a oameniilor in spiritul intelegerii si colaborarii reciproce.

CUPRINS CAPITOLUL 1 Apariia turismului ca fenomen economic si social.3 CAPITOLUL 2 Conceptul turism, forme ale turismului...5 CAPITOLUL 3 Locul si rolul turismului n economie..6 1. Contribuia turismului la cresterea economic 2. Impactul turismului 3. Turismul internaional si comerul invizibil 4. Evoluia turismului internaional si tendinele actuale 5. Rolul turismului n intensificarea legturilor dintre naiuni CAPITOLUL 4 Turismul n Romnia11 1. Succint prezentare a ultimei jumti de secol 2. Mediul economic 3. Mediul social cultural 4. Mediul ecologic 5. Analiza SWOT a Romniei destinaie turistic Bibliografie.18 CAPITOLUL 1 Apariia turismului ca fenomen economic si social Apariia turismului se pierde n negura timpurilor si, n consecin, din cauza lipsei unor informaii istorice nu se poate stabili o dat ct de ct cert a detasrii sale ca activitate distinct, se

pare totusi c unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai ndeprtate timpuri. Poate nu ar fi exagerat dac s-ar afirma c, desi nu au constituit un scop n sine, satisfaciile turistice ale unor cltorii au o vrst aproximativ egal cu cea a primelor asezri omenesti stabile. Afirmaia se bazeaz pe ideea c omul, chiar din cele mai ndeprtate timpuri ale evoluiei sale, nu a reusit sa produc toate cele trebuincioase subzistenei si, n ciuda mijloacelor precare de comunicaie, a cutat s cultive si s ntrein relaii cu semenii si din alte colectiviti, prin intermediul schimburilor comerciale, ceea ce a favorizat si o lrgire treptat a contactelor, permind o mai bun cunoastere reciproc a colectivitilor respective. Instituionalizarea turismului pe plan naional si organizarea lui n continuare si pe plan internaional au determinat un avnt continuu al acestuia si au fcut ca, prin ritmurile de dezvoltare atinse, turismul s devin unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale secolului al XX-lea, cu consecine sociale, economice si umane deosebit de importante. Se poate afirma c, din aceast epoc, turismul ncepe s se detaseze ca o activitate economico-social distinct. Trebuie ns menionat c, n majoritatea rilor, transformarea turismului ntr-o activitate economico-organizatoric, pe scar naional, s-a produs numai n cea de-a doua jumtate a secolului nostru, ceea ce a favorizat apariia si instituirea n secolul teriar, cel al prestrilor de servicii, a unor noi ramuri ale economiilor naionale, domenii cunoscute generic sub denumirea de industria turistic. Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural-antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Privit n corelaie cu ansamblul economiei naionale, turismul acioneaz ca un element dinamizator al sistemului economic global deoarece antreneaz o

crestere n sfera produciei bunurilor si serviciilor, dezvoltarea bazei tehnico-materiale si stimularea ramurilor participante la construirea si echiparea spaiilor de cazare si alimentaie, modernizarea reelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport,de instalaii pentru agrement; este un mijloc de diversificare a structurii economiei, prin crearea unor activiti sau ramuri proprii acestuia sau dezvoltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele existente. CAPITOLUL 2 Conceptul turism, forme ale turismului Etimologic, cuvntul turism provine din termenul englez tour (cltorie), sau to tour, to make a tour (a cltori, a face o cltorie), termen creat n Anglia, n jurul anilor 1700, pentru a desemna aciunea de voiaj n Europa n general si n Frana n special. La rndul su, acest termen englez deriv din cuvntul francez tour (cltorie, plimbare, miscare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de cltorie de agrement. Din termenul turism a derivat si cel de turist, adic persoana care efectueaz cltoria pentru plcerea proprie. Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit n variante dintre cele mai felurite: ,,arta de a calatori pentru propria plcere (M. Peyromaure Debord); ,,activitate din timpul liber care consta n a voiaja sau locui departe de locul de resedin, pentru distracie, odihna, mbogirea experienei si culturii, datorit cunoasterii unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); ,,fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitii de refacere a sntii si de schimbare a mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru frumuseile naturii ca rezultat al dezvoltrii comerului, industriei si al perfecionrii mijloacelor de transport (Guy Freuler).

Cel care a elaborat o definiie a turismului acceptat pe plan mondial, a fost profesorul elveian dr. W. Hunziker, acesta apreciind c: Turismul este ansamblul de relaii si fenomene care rezult din deplasarea si sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent si o activitate lucrativ oarecare (1940). ns definiia acceptat de crile autohtone de specialitate este urmtoarea: Turismul se refer la activitile unei persoane care cltoreste n afara mediului su obisnuit, pentru mai puin de o perioad specificat de timp si al crei scop principal de cltorie este altul dect exercitarea unei activiti remunerate la locul de vizitare. Turismul, care implic ideea alegerii deliberate a destinaiilor, a itinerariilor, a perioadei si duratei sejurului de ctre fiecare turist n parte are ca scop satisfacerea anumitor necesiti de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. si n ultim instan, satisfacerea nevoilor de consum turistic. innd seama de aceste considerente, n literatura de specialitate sau cristalizat diferite clasificri ale formelor de turism practicate, n funcie de criteriile urmrite pentru o ct mai omogen grupare a lor. CAPITOLUL 3 Locul si rolul turismului n economie 1. Contribuia turismului la cresterea economic Volumul crescnd si complexitatea ofertei de servicii turistice au generat dezvoltarea unei adevrate industrii a cltoriilor si turismului, ceea ce justific tratarea fenomenului turistic ca o ramur distinct a economiei naionale n plin dezvoltare, constituind o component a sectorului teriar. Prin natura sa, fenomenul turistic este deosebit de complex, cu adnci implicaii sociale, politice,

culturale si economice. ntreptrunderea componentelor sale eterogene d nastere unui specific unic si original, care nu se identific cu nici una dintre ramurile tradiionale ale economiilor naionale, justificnd pe deplin tratarea sa n mod autonom. Trebuie ns precizat c, spre deosebire de alte sectoare de prestri de servicii, industria cltoriilor si turismului rmne totusi o ramur de consecin, a crei dezvoltare n fiecare etap dat va fi permanent ntr-o strns corelare cu nivelurile si ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naionale. Din punct de vedere economic, turistul este consumator de bunuri si beneficiaz de servicii; din cheltuielile acestuia si, implicit, din mijloacele financiare rezultate prin activitatea unitilor economice ale industriei turismului (transport, cazare, alimentaie, agrement etc.), o parte revine direct acestor uniti sub form de profit si de fonduri bnesti pentru plata salariilor lucrtorilor ocupai n unitile respective, alt parte intr n bugetul statului sau n cel local sub form de impozite, taxe etc., iar a treia parte este absorbit direct n alte ramuri ale economiei pentru plata produselor si bunurilor livrate si a serviciilor prestate de aceste sectoare pentru necesitile industriei turismului. Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate si prin prisma veniturilor realizate de fora de munc angrenat direct sau indirect n industria turismului: procesul de servire a turistilor face apel la o for de munc numeroas, cu un profil variat de calificare, ale crei cheltuieli de consum sporesc, de asemenea, ca rezultat al cresterii nivelului de trai, tocmai datorit utilizrii mai raionale si mai complete a forei de munc pe msura dezvoltrii turismului. n momentul n care un obiectiv turistic a fost dat n folosin, el exercit o influen pozitiv asupra economiei regiunii, zonei, staiunii etc. unde a fost localizat si, ntr-o accepie mai larg, asupra

ntregii economii naionale, prin veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv pentru turismul internaional si intern, prin consumul de bunuri si servicii si prin veniturile realizate de fora de munc utilizat. 2. Impactul turismului Analiznd turismul ca sector economic distinct, constatm c acesta include o gam variat de servicii, ncepnd cu servicii de publicitate, promovare, informare, cazare, alimentaie public, tratament balnear, agrement si divertisment variat. n ansamblul unei economii naionale, turismul acioneaz ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunnd o cerere specific de bunuri si servicii, cerere care antreneaz o crestere n sfera produciei acestora. De asemenea, cererea turistic determin o adaptare a ofertei, care se materializeaz n dezvoltarea structurilor turistice si indirect n stimularea produciei ramurilor participante la: construirea si realizarea de noi mijloace de transport, instalaii de agreement pentru sporturi de iarn, nautice s.a. Dezvoltarea turismului conduce la un semnificativ spor de producie. Cu toate c are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contribuie aparte la realizarea valorii adugate. Avnd ca specific consumul mare de munc vie, de inteligen si creativitate, turismul particip la crearea valorii adugate ntr-o msur mai mare dect alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. De asemenea, turismul antreneaz si stimuleaz producia din alte domenii. Studiile de specialitate au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n mare parte de nevoile turismului. Turismul reprezint totodat un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ri. Astfel, necesitatea de adaptare a activitii

turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determin apariia unor activiti specifice de agrement, transport pe cablu. Pe lng toate acestea, turismul reprezint si o cale de valorificare superioar a tuturor categoriilor de resurse si n special a celor naturale: frumuseea peisajelor, calitile curative ale apelor minerale sau termale, condiiile de clim. Pentru ara noastr n etapa actual, ca urmare a prezenei unor resurse turistice neexploatate si insuficient puse n valoare, turismul constituie o ramur cu posibiliti nsemnate de crestere si deci rmne o sfer de activitate care poate absorbi o parte din fora de munc rmas disponibil prin restructurarea economic.

Trebuie menionat si faptul c turismul este capabil s asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puin bogate n resurse cu valoare economic mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorit acestui fapt el este considerat o prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale. O alt form de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezint contribuia sa la asigurarea unei circulaii bnesti echilibrate, realizat deopotriv pe seama turismului intern si internaional. Pe lng consecinele economice, turismul are si o profund semnificaie socio-uman. El acioneaz, prin natura sa, att asupra turistilor n mod direct, ct si asupra populaiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se rsfrng si asupra calitii mediului,

a utilizrii timpului liber si nu n ultimul rnd asupra legturilor dintre naiuni. Turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci si la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. Orice pas al unei cltorii devine o aventur a cunoasterii; la fiecare pas mori si nvingi de bucurie, ineditul te face s renasti, natura te renal pe soclul fiecrei zile, martor la propriul miracol. Dac privim activitatea turistic ca pe una de producie, cu intrri si iesiri, se observ c aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avnd un rol fundamental. n consecin, turismul exercit influen asupra mediului si componentelor sale. Tot n plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului n intensificarea si diversificarea legturilor ntre naiuni pe plan mondial. ntr-adevr, alturi de comerul propriu-zis, turismul internaional tinde s devin una din formele principale de legtur dintre oameni situai pe continente diferite. 3. Turismul internaional si comerul invizibil Dezvoltarea sectoarelor de prestri servicii, ca operaii auxiliare sau complementare schimburilor de mrfuri, valorificarea inteligenei tehnice n paralel cu mrfurile vndute, dezvoltarea activitii turistice s.a. au mrit importana acestei relaii de tip nou si au creat necesitatea stabilirii unei noiuni cuprinztoare, care s nsumeze n mod raional toate aceste operaiuni. innd seama de caracterul nepatrimonial al acestor relaii, s-a acceptat convenional, cuprinderea totalitii lor n noiunea de comer invizibil. Rolul pe care acest gen de relaii l are n activitatea economic a statelor rezult din modul cum influeneaz disponibilitile valutare

de care dispune o economie naional si din aportul lor la efortul unei ri pentru dezvoltarea economiei naionale. 4. Evoluia turismului internaional si tendinele actuale Evoluia, att a turismului, ct si a turismului internaional se caracterizeaz, la nivel mondial, printr-o tendin de crestere datorit influenei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul internaional are, n aceast situaie, cea mai important crestere datorit dorinei oamenilor de a vizita alte ri, de a cunoaste alte civilizaii, obiceiuri dar si datorit progresului tehnic nregistrat n domeniul transporturilor, progres care permite cltorii mai rapide si mai confortabile pe distane din ce n ce mai lungi. World Tourism Oorganization prevede o ncetinire a ritmului de crestere att a sosirilor, ct si a ncasrilor. Sunt luate n considerare ritmuri medii anuale de crestere situate n jur de 4% (echivalentul unei dublri la un interval de 18 ani) pentru ambii indicatori de msurare a circulaiei turistice internaionale. World Tourism Organization consider c n anul 2020 numrul de sosiri din turismul internaional va ajunge la 1,56 mld. Din acest numr, 1,2 mld vor reprezenta cltoriile n rile nvecinate (regionale) si 0.4 mld vor fi cltorii pe distane lungi (interregionale). n tabelul 2 se poate observa cresterea susinut a zonei Asia-Pacific care, n perioada 2010-2020 si va dubla numrul de sosiri internaionale si va devansa n ceea ce priveste cota de pia continentul american. Cea mai mare rat de crestere anual o are zona Orientului Apropiat, aceasta dublndu-si numrul de sosiri internaionale n acelasi interval.

Repartizarea sosirilor internaionale pe regiuni geografice confirm poziia de lider a Europei (717 milioane), urmat de Asia de Est si Pacific (397 milioane) si de continentul american (282 milioane). Urmeaz Africa, Orientul Apropiat si sudul Asiei. (a) Intraregional include sosirile din ri de origine nespecificate. (b) Long-Haul este definit ca restul, mai puin turismul intraregional. Cltoriile pe distane lungi vor avea o tendin de crestere mai accentuat (5.4%/an) dect cltoriile pe distane scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a cltoriilor pe distane scurte n anul 1995, se va ajunge n 2020 ca acestea s dein aproape 76% din piaa turismului internaional. n privina ncasrilor din turismul internaional se apreciaz atingerea sumei de 2000 mld USD n anul 2020. Astfel se apreciaz ca se vor cheltui ~ 5 mld USD n fiecare zi n ntreaga lume. Referitor la piaa european din care face parte si Romnia, World Tourism Organization identific mai multe tendine macroeconomice care se vor manifesta n viitorul apropiat, printre care previziunea c sosirile internaionale de turisti s ating 1,56 miliarde n 2020 cu o crestere medie anual de 4,1%, estimndu-se c vor creste cltoriile pe distane lungi de la 18% la 24% n 2020 n detrimentul cltoriilor inter-regionale. Pot spune c pn n 2020 Europa Central si de Est va atrage mai muli turisti dect rile din Europa de Vest. De asemenea, printre previziuni se afl si aceea c sosirile internaionale de turisti n Europa vor ajunge la 717 milioane n 2020, cu o crestere anual de 3%, sub media mondial de 4,1% fapt care va diminua cota de pia a Europei. Am certitudinea c Frana va rmne cea mai important ar receptoare de turisti din Europa avnd n vedere faptul c pn n 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turisti internaionali. Cele 10 ri balcanice vor ajunge s

primeasc n 2020 pn la 79 milioane turisti, 92% dintre ei fiind atrasi de Grecia, Bulgaria, Romnia si Croaia. Acest lucru se datoreaz unei cresteri anuale de 4,6% n perioada 1995-2020. Pe lng aceste previziuni de natur pur economic sunt necesare si anumite previziuni de natur social-psihologic pentru a putea nelege nevoile sau dorinele noilor turisti si a veni n ntmpinarea lor cu produse si servicii care s satisfac ntocmai asteptrile acestora. Organizaia Mondial pentru Turism identific tendinele care se vor manifesta, n acest sens, pe piaa european; interesul alocat turismului de ctre conducere, este printre cele mai importante, astfel c acesta este promovat de ctre guverne mai mult pentru profiturile economice obinute dect pentru beneficiile sociale si mbuntirea calitii vieii. De asemenea cresterea concurenei ntre destinaiile de vacan si alte forme de petrecere a timpului liber, cresterea importanei internetului ca mijloc de promovare si vnzare, dar si parcurile de distracii tematice vor deveni din ce n ce mai populare prin oferirea unei game largi de atracii si faciliti ntr-o zon relativ compact ajut la atingerea obiectivului clar, anume atragerea de noi turisti. Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat cresterea numrului de cltorii intraregionale, cresterea rapid a numrului de low cost airlines va avea si ea ca efect cresterea cltoriilor intraregionale, foarte important este cultura care reprezint o component a cltoriei la peste 60% dintre turistii europeni. Aceste previziuni, att cele de natur economic, ct si cele psihosociologice sunt necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunztoare evoluiei si cerinelor pieei. Aceasta este o abordare la nivel macro-economic care va trebui aprofundat prin analize pe termen scurt ale pieei.

Pentru a deveni cu adevrat un motor de crestere economic, activitii turistice trebuie s i se acorde importana cuvenit n sensul considerrii ca sector prioritar al economiei naionale. Odat ndeplinit acest deziderat se poate realiza o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea turismului, concomitent cu dezvoltarea ntregii economii naionale. 5. Rolul turismului n intensificarea legturilor dintre naiuni Cltoriile turistice spre destinaii tot mai ndeprtate si vizitarea a dou sau mai multe ri n timpul unei singure vacane, au perspectiv s devin caracteristice pentru miscarea turistic internaional a perioadelor viitoare. Ca rezultat al civilizaiei contemporane, turismul va contribui din ce n ce mai mult la sensibilizarea fiinei umane fa de realitile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de nelegere reciproc ntre oameni, tocmai prin fora de convingere pe care o exercit asupra turistului contactele cu populaia din locurile alese drept destinaie a cltoriilor. Cresterea continu a numrului celor care particip la activitile turistice are, prin urmare, pe lng importante consecine economice, efecte benefice deosebit de puternice pentru viaa pasnic a cetenilor din diverse ri. Se poate afirma, fr niciun fel de exagerare, c ntre colaborarea si pacea internaional si numrul turistilor internaionali exist o interdependen n continua amplificare. Modalitile de realizare a consumului turistic, ca form specific de consum a societii, sunt extrem de diverse. ntre acestea un rol important revine si acestui gen de consum, care contribuie la cunoasterea culturii naionale a altor naiuni, de educare si apropiere a oamenilor, n spiritual nelegerii si colaborrii reciproce.

CAPITOLUL 4 Turismul n Romnia Turismul Romniei a fost puternic influenat de ideologiile si personalitatea liderilor din rile comuniste. Prea puin atenie a fost acordat dezvoltrii turismului n imediata perioad de dup al Doilea Rzboi Mondial, iar cnd sectorul ofertelor turistice a luat nastere, turismul Romniei a avut foarte puin de oferit. 1. Succint prezentare a ultimei jumti de secol ntre anii 1960-1970, Romnia a fcut eforturi de dezvoltare a infrastructurii turistice, dar majoritatea au fost concentrate pe litoralul Mrii Negre. n anul 1971 este nfiinat Ministerul Turismului care avea n subordine mai multe organizaii specializate n servicii turistice, n zone precum Brasov, Bucuresti si litoralul Mrii Negre. Regimul lui Ceausescu a avut un impact semnificativ asupra turismului, mai ales c a restricionat legtura dintre Romnia si rile occidentale. Turismul n Romnia a nregistrat o scdere drastic n perioada anilor 1980, atunci cnd Ceausescu decide s plteasc datoriile externe ale rii mult mai devreme dect era prevzut, fapt care a condus la o austeritate sever pentru cetenii romnii. Dup revoluia din anul 1989, Frontul Salvrii Naionale (FSN) eradicheaz anumite legi care au avut consecine negative asupra turismului, de exemplu legea care interzicea romnilor s gzduiasc turistii strini n casele proprii. n perioada post-comunist, Romnia a fost vizitat de turistii din Europa Occidental din motive legate de anii socialisti si de revoluia din 1989 care a creat o imens curiozitate pentru vizitarea obiectivelor asociate cu prbusirea regimului comunist. Romnia a

ncercat s depseasc frontierele socialismului si s ncurajeze dezvoltarea turismului la nceputul anilor 1990, prin utilizarea unui slogan care avea ca scop atragerea ct mai multor turisti: come as a tourist, leave as a friend (vino turist, pleac prieten), dar Romnia mai trebuia s-si actualizeze facilitile turistice si s administreze mai bine produsele turistice pe care ncerc s le promoveze. Din punctul de vedere al turistilor strini, Romnia se afl n momentul de fa ntr-o conjunctur favorabil, dar din cauza lipsei unei bune strategii nu este posibil valorificarea avantajului competitiv pe care ara noastr l deine. 2. Mediul economic Mediul economic este un factor semnificativ, care influeneaz industria turismului dintr-o ar att din punct de vedere al cererii, ct si al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot influena comportamentul de consum sunt rata dobnzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, cresterea si stabilitatea economic si rata inflaiei, precum si structura economic a industriilor relevante turismului si profitabilitatea lor. Preurile, care reprezint costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativ influen asupra puterii acestora de cumprare. De aceea, preul unei destinaii turistice rmne cel mai important factor asupra cererii turistice. 3. Mediul social cultural Modificrile din mediul socio-cultural pot determina noi oportuniti sau ameninri pentru turism. Principalele schimbri socio-culturale care ar putea avea un impact asupra turismului national sunt: schimbri n structura familiei si reducerea natalitii, schimbri n structura vrstei pe piaa turistic, schimbri n stilul de via si

nevoia de detasare din rutina de zi cu zi, schimbarea atitudinii fa de calitatea vieii si cresterea nevoii de a nva lucruri noi manifestat de noi regiuni si culturi, cresterea numrului de turisti bine informai ca urmare a scolarizrii si a mijloacelor de comunicare. Pieele poteniale pentru turismul internaional, dar si intern sunt influenate de numrul de persoane cu venit mare, timp liber si mobilitatea de a genera si susine cresterea pieei turistice pentru urmtoarea decad. 4. Mediul ecologic Ministerul Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului a fost nfiinat n 1990 si are ca responsabiliti monitorizarea factorilor ecologici si promovarea msurilor stricte de protecie a mediului nconjurtor. Printre alte responsabiliti se numr promovarea si coordonarea unor programe de cercetare n domeniul proteciei mediului nconjurtor si administrarea apelor si pdurilor. Romnia este singura ar din Europa Central si de Est care a fost invitat la consiliul ministrilor mediului nconjurtor din unele state europene. n colaborare cu statele din regiune si cu ajutorul unor comuniti internaionale, Romnia se va implica n derularea unor programe importante de protecie a mediului nconjurtor la nivel naional si regional n ceea ce priveste conservarea calitii apei Mrii Negre, program finanat de Banca Mondial prin Fondul Global al Mediului nconjurtor. Tot att de important este programul PHARE privind promovarea sistemelor integrate de mediu desfsurate n Romnia. Plajele din Romnia vor fi incluse n programul Steagul Albastru Blue Flag, destinat proteciei mediului din astfel de zone, n acest sens Guvernul aprobnd constituirea unui comitet naional a crui

activitate va fi coordonat de Ministerul Turismului si de Ministerul Apelor si Proteciei Mediului. Blue Flag este un program al Fundaiei de Educaie pentru Mediu (FEE) din Marea Britanie si reprezint simbolul plajelor protejate. 5. Analiza SWOT a Romniei destinaie turistic Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului internaional al Romniei este necesar o analiz a situaiei actuale a Romniei, ca destinaie turistic internaional din perspectiv de marketing, pentru a putea identifica zonele de aciune si modalitile de intervenie. Punctele forte constau n potenialul natural: Munii Carpai diversitate peisagistic, accesibilitate, potenial speologic bogat, complexitate; zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor; zona de cmpie; litoralul; Delta Dunrii; hidrografie; clima; vegetaia; fauna. Poate fi considerat un punct forte si potenialul antropic: vestigiile arheologice; monumente istorice, de art si arhitectur; instituii si evenimente cultural-artistice; arta si tradiia popular. Potenialul balnear, crearea de noi produse turistice precum si dezvoltarea si diversificarea capacitii de cazare si alimentaie sunt de asemenea puncte forte ale Romniei. Printre punctele slabe din cauza crora ara noastr sufer se numr slaba dezvoltare a serviciilor, lipsa unei infrastructuri, lipsa utilitilor si lipsa investiiilor. Romnia s-a bucurat de numeroase oportuniti de promovare, cea mai importanta este situarea ei n centrul Europei, o poziie favorabil, astfel putndu-se realiza un turism de tranzit. Oportuniti pot fi considerate si intrarea n NATO, aderarea la Uniunea

European si sigurana Romniei, comparativ cu alte state europene receptoare de turisti. Printre ameninrile cu care se confrunt Romnia se numr si deteriorarea situaiei economice a rilor Europei de Vest. Bibliografie Petre Baron Oscar Snak Ioan Cosmescu Ion Ionescu Puiu Nistoreanu Florina Bran M. Dinu Tamara Simion Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001 Turismul: fenomen complex contemporan, Editura Economic, Bucuresti 1998 Turismul: fenomen social, economic si cultural, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000 Economia turismului - teorie si practica -, Biblioteca Digital ASE

Economia turismului si mediul nconjurtor, Editura Economic, Bucuresti, 1998