UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE SOCIO-UMANE

SPECIALIZAREA: PSIHOLOGIE

STUDIU DE CAZ

Studenta: Bloju Catalina

PITESTI 2013

Studiu de caz
ANAMNEZA CLINICA:
Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale editia a IV-a
exemplifica criteriile de diagnostic pentru episodul depresiv major astfel:
A.Cinci sau mai multe dinte urmatoarelesimptome au fost prezente in cursul
aceleiasi perioade de 2 saptamani si reprezinta o modoficare de la nivelul anterior de
functionare; cel putin unul dintre simptome este, fie 1) dispozitie depresiva, fie 2)
pierderea interesului sau a placerii.
1) dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi, indicata
fie prin relatarea personala ori observatie facuta de altii;
2)diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate
activitatile, cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi;
3)pierderea semnificativa in greutate, desi nu tine o dieta, ori luare in greutate ori
scadere sau crestere a apetitului aproape in fiecare zi;.
4)insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi;
5)fatigabilitate sau lipsa de energie aproape in fiecare zi;
6)sentimente de inutilitate sau culpa excesiva ori inadecvata (care poate fi
deliranta) aproape in fiecare zi (nu numai autorepros sau culpabilizare in legatura cu
faptul de a fi suferind;
8)diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra ori indecizie aproape in
fiecare zi;
9)ganduri recurente de moarte(nu doar teama de moarte), ideatie suicidara
recurenta fara un plan anume, ori o tentativa de suicid sau un plan anume pentru
comiterea suicidului;
B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt;
C.Simptomele cauzeza o detresa sau o deteriorare semnificativa clinic in
domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de functionare.
D.Simptomele nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei substante ori
ale unei conditii generale medicale(ex: hipotiroidism);

E.Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adica, dupa pierderea unei
fiinte iubite, simptomele persista mai mult de 2 luni ori sunt caracterizate printr-o
deteriorare functionala semnificativa, preocupare morbida de inutilitate, ideatie suicidara,
simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.
PREZENTAREA CAZULUI:
M. S. este un tnr de 25 de ani, necstorit. Triete cu mama lui, care este
divorat, i lucreaz n domeniul bancar.
Motivul pentru care a acceptat intervenia terapeutic a fost faptul c nu i este fric de
moarte, dar nu vrea s fie din nou fa n fa cu ea.
Subiectul a relatat c n urm cu 3 ani a suferit un accident de main, n care a murit
prietena lui, C. , cu care fusese mpreun timp de 5 ani i urma s se cstoreasc.
Petrecuser ziua intr-o zon de munte. Au ateptat s se ntunece pentru a evita
aglomeraia de pe osea. Dei consumaser cteva pahare de vin fiecare, M.S. , susinea
c niciunul dintre ei nu era n stare de ebrietate. Deoarece lui M. S. i s-a fcut somn, C. ,
s-a oferit s conduc pn acas. M. S. nu i mai aduce aminte ce s-a ntmplat n
continuare. A aflat mai trziu, de la poliiti c C. , a intrat n depire, intrnd ntr-un tir.
C. a murit pe loc, iar M.S. a fost dus cu SMURD-ul la spitalul judeean. Singurele
amintiri legate de accident sunt acelea n care vede trupul C., iar el este dus pe o targ
spre ambulan. M. S. a fost inut n spital o sptmn. n acest timp el a fost informat de
moartea C. M. S. a fost externat pentru cteva ore pentru a participa la nmormntarea ei,
menionnd ocul avut la vederea trupului ei nensufleit.
Dup accident, M. S. a devenit deprimat i a nceput s consume din ce n ce mai
mult alcool. nainte de accident, era considerat un bun profesionist dar a nceput s
chiuleasc de la serviciu, s numai aib aceleai performane, n cele din urm fiind
concediat de la cele dou locuri de munc (de la o firma de traduceri si de la cea de
asigurri de sntate). A nceput sa nu mai frecventeze nici grupurile de prieteni i s nu
se mai vad cu fete. Acest lucru a continuat timp de doi ani. Cu opt luni naintea primei
evaluri, M. S. fusese ameninat cu o nou concediere. A fost internat la dezintoxicare o
perioad, dup care i-a gsit un loc de munc dei a rmas izolat din punct de vedere
social.

Cu cteva sptmni nainte de a sta de vorb cu el, tatl su fcuse un preinfarct

ceea ce l-a marcat i determinat s consume alcool. Cu aceast ocazie a but timp de 4
zile, absentnd de la serviciu.
ntrebat despre modul n care l-a afectat accidentul, M. S. a relatat c avusese comaruri
legate de eveniment i c nu putea s nceteze s se mai gndeasc la C. , nu vroia s mai
aib relaii intime, argumentnd c Nu are sens s m implic. Doar ca s trec dup
aceea prin acelai iad?".
Avea dificulti de somn, a scazut in greutate 8 kilograme, iar apetitul este scazut,
era adesea iritat, avnd multe conflicte la locul de munc., spune ca se confrunta cu o
diminuare a capacitatii de a gandi, de a se concentra, de a lua decizii. M. S. avea gnduri
automate de genul: Pe cine iubesc moare, Dac trebuie s-mi iau rmas bun de la
cineva fac o criz de nervi, Tot ce fac este n zadar, De ce viaa este att de crud?".
n acelai timp se simea vinovat pentru moartea C. , pentru faptul c o lsase s conduc.
Factorii implicai:
Factorul determinant care a contribuit la apariia depresiei a fost relaia deficitar cu
prinii, fapt la care se adaug factorii predispozani si anume c persoana este introvert
i pesimist. Exist o concordan ntre factorii facilitatori (absena fizic a tatlui) i
factorii declanatori ( accidentul suferit acum 3 ani si moartea prietenei). De asemenea au
intervenit ali factori de meninere precum conflictele de la serviciu, consumul de alcool,
concedierea).
Aplicarea testelor psihologice si interpretarea lor
M. S. a fost rugat s completeze SCALA DE DEPRESIE BECK , TESTUL DE
COMPLETARE A PROPOZIIILOR PENTRU DEPRESIE, PROFILUL
DISTRESULUI EMOIONAL si SCALA DE DEPRESIE HAMILTON(The Hamilton
Rating Scale for Depression HRSD)
Am ales aceste chestionare din bateria de teste deoarece ele asigura
fidelitate(rezultatele obtinute in conditii similare prezinta o anumita stabilitate in timp) si
validitate(masura in care acest instrument masoara ceea ce spune ca masoara).
Un alt motiv al alegerii acestor instrumente este reprezentat de faptul ca afirma sau
infirma existenta depresiei, de asemenea si nivelul depresiei la clientul nostru.

La SCALA DE DEPRESIE BECK a obinut un scor de 55 ceea ce ndeplinete criteriile

unei depresii profunde.
La PROFILUL DISTRESULUI EMOIONAL a obinut un scor total de 73 ceea ce
nseamn un nivel ridicat de distres emoional
Scorul la SCALA DE DEPRESIE HAMILTON a fost de 25 de puncte, ceea ce inseamna
o depresie severa
La TESTUL DE COMPLETAREA A PROPOZIIILOR, subiectul a adugat
urmtoarele:
1. Eu am ncredere c mi voi gsi un loc de munc.
2. Eu am devenit trist.
3. Eu m gndesc la moarte.
4. Ei se gndesc la problemele lor.
5. Eu simt c sunt vinovat pentru ceea ce s-a ntmplat n viaa mea.
6. M ntreb deseori ce se va ntmpla cu viaa mea.
7. Ali oameni se ntreab cum s-i fac un viitor.
8. Unii oameni nu ar putea s se descurce singuri.
9. Eu nu a putea s uit accidentul care s-a ntmplat.
10. Unii oameni nu ar putea s fie fericii.
11. Lucrurile n general sunt complicate.
12. Viitorul nu mi se pare senin.
13. Ultima prieten a murit.
14 Prietenii mei numai exist.
15. Familia mea nu este alturi de mine.