ROLUL MATERIILOR ORGANICE N FERTILITATEA SOLULUI

Profesor ndrumtor:

Proie t re!"i#!t de

C!"ifi !re: Te$ni i!n e o"o% si &rote 'i! mediu"ui

())* CUPRINS
1

1. Introducere..................................................................................................................1 2. Compoziie chimic....................................................................................................2 2.1. Parte mineral..........................................................................................................2 2.2. Sursele de materie organic.....................................................................................3 3. Humificarea................................................................................................................5 . !olul materiei organice "n fertilitatea solului.............................................................# .1. Semnificaia principalelor grupe ale materiei organice pentru fertilizarea solului.................................................................................$ .2. Caracterizarea regimului humic al solurilor............................................................%
.3. &ateria organic a terenurilor introduse "n circuitul agricol..................................1'

. . !eglarea regimului humic prin fertilizare organic................................................11 . .1. (ngr)mintele organice cu *aloare fertilizant )i+sau ameliorati*....................12 5. Statistici.....................................................................................................................15 5.1. ,ondul funciar.........................................................................................................15.1.1. !epartiia fondului funciar al !om.niei pe categorii de folosine.......................1-. Concluzii....................................................................................................................1% #. /i0liografie................................................................................................................21

ARGUMENT

&i1am ales aceast tem2 deoarece mi se pare foarte important rolul materiei organice "n fertilitatea solului )i a capacitii de producie a plantelor. 3ceast lucrare cuprinde2 ca prim capitol introducti*2 generaliti despre sol. (n al doilea capitol este *or0a despre compoziia chimic a solului2 mai precis despre partea mineral )i partea organic a solului. Partea mineral a solului pro*ine din rocile care alctuiesc litosfera2 supuse diferitelor procese fizice )i chimice de transformare prin intermediul factorilor de mediu. Partea organic este foarte important datorit cantitii )i calitii humusului2 care depind de natura "n*eli)ului *egetal2 natural sau culti*at. (n capitolul al treilea este descris procesul de humificare2 care const "n humificarea de su0stane organice comple4e2 specifice solului2 care alctuiesc humusul ce are "n compoziie acizi humici. Capitolul al patrulea cuprinde rolul materiei organice "n fertilitatea solului )i a capacitii de producie a plantelor. (n acest capitol este *or0a despre prezena materiei organice2 care diminueaz riscuri pe solurile erodate2 ca )i pe cele nisipoase )i decopertate )i care pre*ine dereglrile de nutriie cu microelemente "n culturile suscepti0ile. &ateria organic are un rol important "n semnificaia principalelor grupe de su0stane cu origine2 compoziie2 grade de sta0ilitate )i funcii diferite2 "n caracterizarea regimului humic. 5ot "n acest capitol se mai *or0e)te despre caracterizarea regimului humic2 al solurilor2 reglarea regimului humic prin fertilizare organic )i despre "ngr)mintele de origine *egetal )i animal cu *aloare fertilizant )i+sau ameliorati*. (n capitolul al cincelea sunt prezentate statistici despre soluri care prezint o repartiie "n funcie de caracteristica sa principal )i anume2 fertilitatea. &ai e4act2 este *or0a despre proporia terenurilor agricole2 ara0ile2 cu *egetaie forestier2 etc2 care difer de la om la om.
3

6up prerea mea este foarte important rolul materiei organice "n fertilitatea solului2 deoarece e4ist )i riscuri2 cum ar fi folosirea diferitelor su0stane chimice 7fosforul8 )i multe altele2 pe care nu le con)tientizm.

9Putem "m0untii pm.ntul prin om2 dar suntem mai mult datori s "m0untim omul prin pm.nt. 9 Ion lonescu de la /rad

+, INTRO-UCERE

Ca suport )i surs de *ia a plantelor superioare2 solul este unul din factorii eseniali ai 0iosferei. (n sol2 mai ales "n orizontul su cu humus2 este concentrat cea mai mare parte a su0stanei *ii a uscatului )i a energiei poteniale 0iotice. Solul "ndepline)te dou funcii eseniale: furnizor de elemente nutriti*e pentru plante )i2 "n acela)i timp2 recipient )i transformator de reziduuri2 a*.nd rol de protecie al ecosistemelor )i de purificare a mediului "ncon;urtor. 6atorit capacitii sale de a "ntreine *iaa plantelor2 definit ca fertilitate2 solul constituie principalul mi;loc de producie "n agricultur cu caracter regenerati*. ( n cazul
unei utilizri raionale2 solurile nu se consum "ntr1un ciclu de producie2 ci ")i pstreaz fertilitatea natural )i chiar se poate ameliora cpt.nd caracteristici )i caliti noi. < 0un gestionare a resurselor de sol din ara noastr nu este posi0il dec.t dac sunt cunoscute "nsu)irile solului2 ca mediu fizic de *ia al plantelor2 "n str.ns corelaie cu condiiile naturale concrete "n care s1a format )i a e*oluat.

3ceast

lucrare urmre)te prezentarea unei imagini generale despre modul de formare )i despre

caracteristicile solului "n conte4tul pro0lemelor actuale de utilizare a lor "n diferite scopuri.

(, COMPO.I/IE C0IMIC1
(,+, P!rte miner!"

Partea mineral a solului pro*ine din rocile care alctuiesc litosfera2 supuse diferitelor procese fizice )i chimice de transformare prin intermediul factorilor de mediu. 3ceste transformri se produc cu intensiti diferite2 "n funcie de natura materialului mineral iniial. &ineralele sunt su0stane anorganice2 solide2 omogene din punct de *edere fizico1chimic. =le se clasific "n funcie de compoziia chimic "n 5 clase2 ultima2 srurile o4igenate2 cuprinz.nd mineralele cele mai rsp.ndite2 "n litosfer .
6e remarcat sunt silicaii2 care reprezint #5> din greutatea litosferei )i sunt minerale componente ale tuturor rocilor.

!ocile magmatice iau na)tere prin consolidarea magmelor2 acestea fiind topituri sau soluii a cror temperatur dep)e)te 1'''113''?C2 )i "n care sunt dizol*ai o4izi2 sulfai2 sulfuri etc2 saturai "n *apori de ap )i gaze. !ocile metamorfice iau na)tere ca urmare a schim0rii condiiilor termodinamice "n care s1au format rocile magmatice sau sedimentare. 3cestea ")i modific compoziia mineralogic )i orientarea reelei chimice2 suferind procese de metamoefism. !ocile sedimentare sunt cele mai rsp.ndite "n partea superioar a litosferei2 ocup.nd #5> d i n suprafaa scoarei Pm.ntului. =le prezint o

deose0it importan pentru formarea )i e*oluia

solului2 rocile de solificare fiind reprezentate prin depozite de roci sedimentare foarte diferite. !ocile sedimentare s1au format prin alterarea )i dezagregarea rocilor magmatice sau metamorfice2 procese ce au determinat apariia unor minerale noi. (n timpul formrii solurilor2 rocile )i mineralele lor componente sufer o fragmentare 7mrunire8 continu ce se nume)te dezagregare )i o modificare a reelei chimice2 care are ca rezultat apariia unor minerale noi2 proces ce se nume)te alterare. Solurile conin materie organic su0 form de resturi *egetale )i animale2 care se transform "n humus2 su0 aciunea factorilor de mediu. Procesul de humificare const "n formarea de su0stane organice comple4e2 specifice solului2 care alctuiesc ceea ce se cunoa)te su0 denumirea de humus2 alctuit din acizi humici. (,(, Surse"e de m!terie or%!ni Cantitatea )i mai ales calitatea humusului depind de natura "n*eli)ului
natural sau culti*at. !esturile *egetale lsate "n sol de *egetaia ier0oas pro*in at.t din sistemul radicular sau alte pri su0terane ale plantelor2 c.t )i din partea aerian 7 tulpin2 frunze2 etc.8. Cantitile de resturi organice moarte sunt foarte *ariate "n funcie de specie )i tip de sol. 3stfel2 *egetaia ier0oas din zonele de step moderat arid2 resturile organice din partea aerian )i din rdcini "nsumeaz "n medie 11.''' @g. *egetal

Aegetaia lemnoas las "n sol resturi *egetale pro*enite de la frunze )i ace moarte2 rmurele2 fragmente de scoar2 conuri2 semine2 etc.2 care formeaz pe sol2 o ptur continu cunoscut su0 denumirea de litier. Brosimea acestui strat *ariaz "n funcie de:
1 Specia lemnoasC

1 A.rsta )i consistena ar0oretuluiC

-

1 ,ertilitatea soluluiC Cantitatea de resturi *egetale lsat "n sol de plantele culti*ate2 depinde de felul culturii 7unele culturi las solului miri)tea )i rdcinile plantelor2 la alte culturi se ridic at.t organele aeriene c.t )i cele din sol2 ca de e4emplu cultura sfeclei de zahr82 durata de *ia )i producia realizat. &icrofauna din sol contri0uie in mare masura la formarea partii organice a solului2 corpurile moarte2 de;ectiile si corpurile microorganismelor animale2 determina acumularea in sol a materiei organice moarte.

2, HUMIFICAREA
#

Procesul de humificare const "n formarea de su0stane organice comple4e2 specifice solului2 care alctuiesc ceea ce se cunoa)te su0 denumirea de
acizi humici. humus, alctuit din

6intre su0stanele intermediare de descompunere a resturilor organice care particip la sinteza acizilor humici2 un rol deose0it "l au compu)ii aromatici de tipul polifenolilor2
rezultai din degradarea ligninei )i aminoacizilor pro*enii din hidroliza su0stanelor proteice. ,ormarea lor se realizeaz prin sinteza 7condensarea8 radicalilor fenoli )i hidrochinone pe de o parte2 urmat de polimerizarea "n diferite grade.

Su0stanele humice se caracterizeaz prin: 1 a0sena complet a structurii esuturilor prin a

na)tereC cror transformare a luat

1 starea coloid amorfC 1 culoare de la negru la 0run "nchisC 1 capacitate de legare a elementelor 0azice prin neutralizareC
1 coninut de azot "ntre 315>C

3lctuirea intern a acizilor humici 76raguno* )i Donono*a8 este urmtoarea: 1 nucleu aromatic 7fenolic sau chinonic8C
1 catene laterale de diferite naturi 7 radicali2 hidrocar0onai peptide8 )i grupe funcionale organice 7car0o4il1C<<H2 fenolic1<H )i meto4il1<CH 38.

Polimerizarea )i condensarea se realizeaz diferit "n funcie de condiiile "n care are loc procesul de humificare. (n zona de step este fa*orizat polimerizarea "naintat2 "n timp ce "n condiii mai umede polimerizarea este mai sla02 rezult.nd su0stane humice diferite. Proprietatea acizilor humici de a a*ea cationi adsor0ii 7legai la suprafaa moleculelor8 )i de a1i schim0a cu alii din soluia solului se nume)te capacitate de adsorbie i schimb cationic. 3cizii humici au o capacitate de adsor0ie )i schim0 cationic mult mai mare dec.t cea a mineralelor argiloase 7cel mult 15'm.e. la 1'' g material8. 3cizii humici intr "n reacie cu partea mineral a solului form.nd diferite com0inaii organo1minerale:

cu fierul )i aluminiul formeaz comple4e coloidale mi4te humico1 cu mineralele argiloase formeaz comple4e adsor0ti*e2 alctuind cu cationii metalelor alcaline )i alcalino1teroase formeaz diferite

ferice )i humico1aluminiceC
1

comple4ul argilo1humic sau coloidal sau adsor0ti* al soluluiC

1

sruri ale acizilor humici2 denumite humai.

6in categoria acizilor humici se deose0esc dou grupe principale:

Acizii huminici, compu)i macromoleculari2 de culoare "nchis cu grad ridicat de polimerizare2 cu

greutate molecular "ntre 1' ''' )i 1'' '''2 se "nt.lnesc "n toate tipurile de sol2 "n proporii diferiteC

Acizii fu !ici,

compu)i macromoleculari2 de culoare gl0uie p.n la 0run gl0uie2 cu grad de

polimerizare mai redus dec.t la acizii huminici2 cu greutate molecular "ntre 2 ''' )i % '''2 sunt solu0ili "n soluii alcaline )i precipit "n prezena acizilor minerali. Se formeaz "n toate solurile2 dar "n cantiti mai mari la lu*isolurile al0ice podsoluri )i "n cantiti mai mici "n solurile acide )i neutre.

3, ROLUL MATERIEI ORGANICE N FERTILITATEA SOLULUI

!olul esenial al materiei organice "n definirea fertlitii solului )i a capacitii de producie a plantelor a c.)tigat producii noi "n condiiile intensificrii agriculturii din ara noastr.
&ateria organic "nmagazineaz "n constituenii ei energie chimic )i elemente 0iogene2 care le eli0ereaz "n sol "n cantiti mici )i continuu2 "n cursul transformrilor suferite su0 influena acti*itii microorganismelor.

Prin eli0erarea treptat )i "n raporturi echili0rate a macro1 )i microelementelor nutriti*e2 precum )i a unor su0stane specifice cu influen poziti* asupra meta0olismului *egetal2 materia organic atenueaz stresurile climatice )i nutriti*e2
%

contri0uind la o0inerea unor producii multianuale sta0ile. 6atorit capacitii ei de tamponare2 plantele sunt prote;ate de efectul concentraiilor ridicate temporare ale srurilor minerale din sol2 "ndeose0i ale "ngr)mintelor cu azot )i potasiu2 )i al fluctuaiilor rapide ale reaciei solului. Pe soluri a*.nd coninuturi ridicate de metale grele2 acumulate din emisii industriale sau ca urmare a aplicrii unor materiale reziduale cu *aloare fertilizant sau ameliorati*2 materia organic diminueaz sau "nt.rzie efectul fitoto4ic al acestora prin reinerea lor "n com0inaii sta0ile. 6escompunerea su0stanelor organice 4eno0iotice 7 pesticide2 ier0icide2 detergeni 8 este str.ns legat de transformrile materiei organice din sol2 cu consecine asupra persistenei lor "n mediul am0ient. Prin influena fa*ora0il pe care o are asupra "nsu)irilor fizice2 materia organic contri0uie la *alorificarea mai eficient a unor *erigi ale tehnologiilor intensi*e2 cum ar fi irigaiile. (n special pe solurile cu te4turi e4treme2 materia organic reduce impactul utila;elor grele )i al trecerii lor repetate asupra stratului arat2 limit.nd astfel "nrutirea condiiilor de aeraie )i de circulaie a apei2 ceea ce are repercursiuni poziti*e )i "n sfera mo0ilizrii )i deplasrii ionilor nutriti*i din sol )i a folosirii lor de ctre plante. Prezena materiei organice diminueaz riscul de eroziune pe terenurile situate "n pant2 iar pe solurile erodate2 ca )i pe cele nisipoase )i decopertate2 pre*ine dereglrile de nutriie cu microelemente " n
suscepti0ile. culturile

3,+, Semnifi

!'i! &rin i&!"e"or %ru&e !"e m!teriei or%!ni e &entru ferti"i#!re! so"u"ui

&ateria organic din sol este constituit din grupe de su0stane cu origine2 compoziie2 grade de sta0ilitate )i funcii diferite2 care au semnifica ii
culturale. deose0ite pentru caracterizarea regimului humic )i a *ariaiei acestuia "n funcie de condiiile pedoclimatice )i de practicile

6up

origine2 materia organic din sol a fost clasificat "n dou grupe principale : prima grup

cuprinde resturi organice 7 de plante )i animale 8 proaspete )i incomplet transformate2 separa0ile din sol prin mi;loace mecanice2 iar a doua grup este constituit de humusul solului2 care prezint o parte integrat a solului ce nu poate fi separat de aceasta2 prin mi;loace mecanice. Humusul2 la r.ndul lui2 este un amestec comple4 format din produ)i de transformare a*ansat a resturilor organice )i produ)i de resinteza micro0ian )i din su0stane humice propriu1zise 7 acizi humici2 acizi ful*ici )i humin 8. Ein.nd seama de *ariaia mare a

1'

gradului de 0iodegrada0ilitate a su0stanelor organice ce intr "n alctuirea materiei organice din sol )i de rolul lor specific2 Schffer )i Flrich 71%-'8 au "mprit pragmatic materia organic din sol "n Ghumus nutriti*H )i Ghumus sta0ilH. Humusul nutriti* este reprezentat de totalitatea compu)ilor organici2 mai mult sau mai puin u)or mineraliza0ili2 care se "ncadreaz "n am0ele grupe principale din clasificarea lui Donono*a. =l are un rol predominant "n asigurarea microorganismelor )i plantelor superioare cu elemente nutriti*e )i asigur materia prim )i )i IH3 8. su0stanele precursoare sintetizrii su0stanelor humice propriu1zise. Humusul sta0il cuprinde ansam0lul su0stanelor care se descompun lent2 a;ung.nd )i ele "n final la compu)i minerali 7 C< 22 H2<

(ntr1o agricultur intensi* rolul humusului "n asigurarea unui mediu fa*ora0il pentru cre)terea
plantelor2 ca rezer*or cu eli0erarea lent a elementelor nutriti*e 7 I2 P2 S2 D2 Ca2 &g8 )i ca regulator al meta0olismului *egetal2 tre0uie s se manifeste la ni*ele superioare ale echili0rului humic.

Iumeroase cercetri asupra 0ilanului humusului din solurile culti*ate "n diferite sisteme urmresc rezol*area fa*ora0il a contradiciei care se manifest "ntre conser*atorismul solului de a1)i menine echili0rul humic )i cerinele agriculturii de cre)tere treptat a coninutului de humus2 "n condiii raionale din punct de *edere tehnic. Solurile preconizate pentru terenurile agricole din ara noastr reies din analiza e*oluiei humusului "n diferite situaii de cultur. 3,(, C!r!

teri#!re! re%imu"ui $umi !" so"uri"or

(n ara noastr2 "n studiul agrochimic ca )i " n

cel pedologic2 caracterizarea terenurilor

agricole su0 aspectul coninutului de materie organic se face difereniat. Ja solurile organice ca )i la solurile de ser2 "m0ogite prin aporturi masi*e de materie organic parial descompus2 se determin Gmateria organicH2 "n timp ce la celelalte soluri se determin humusul2 dup "ndeprtarea preala0il a resturilor descompuse din sol. !ecunoa)terea humusului ca un indicator sintetic al strii de fertilitate a solului este e*ideniat de folosirea resurselor de humus din primii 5' cm printre criteriile principale de sta0ilire a notelor "n Sistemul rom.n de 0onitare a terenurilor agricole 71%#-8. Coninutul de humus din stratul arat multiplicat cu raportul saturaiei "n 0aze2 cunoscut su0 denumirea de indice1azot2 este utilizat "n analiza agrochimic pentru caracterizarea strii de asigurare cu azot a solului. (n studiile agrochimice curente nu se practic fracionarea humusului2 "ntruc.t aceasta este determinat predominant de tipul de sol )i mai puin de practicile culturale. 3nual "n solurile ara0ile din ara noastr se mineralizeaz o cantitate de 113 > din materia organic a solului2 "ndeose0i pe seama humusului nutriti*. =*aluarea cantitati* a acestor transformri prezint interes pentru sta0ilirea 0ilanului humic al solului su0 diferite sisteme de cultur )i pentru a aprecia aportul solului "n azot accesi0il plantelor. (n cercetarea agrochimic se folosesc metode 0azate pe mineralizarea materiei organice u)or 0iodegrada0ile "n condiii controlate de umiditate )i temperatur sau pe u)urina ei de o4ida0ilitate 7descompunere8 chimic pentru estimarea azotului organic potenial accesi0il2 am0ele determinri efectu.ndu1

11

se pe soluri din care nu au fost "ndeprtate resturile organice.

3,2, M!teri! or%!ni

! terenuri"or introduse n ir uitu" !%ri o"

Principala rezer* de sporire a suprafeei ara0ile a rii2 a constituit1o regiunea inunda0il a 6unrii2 at.t prin mrimea suprafeelor recupera0ile c.t )i prin fertilitatea ridicat a solurilor alu*iale )i a sedimentelor. 3u fost introduse aproape integral "n folosin agricol terenurile din Junca 6unrii2 pe msura "ndiguirii incintelor2 iar 6elta 6unrii este "n curs de amena;are. (n solurile )i sedimentele din aceste zone materia organic se gse)te "n cantiti ridicate2 cu mult mai mari dec.t "n solurile zonale. !ezer*ele de humus ale solurilor cresc de la solurile alu*iale sla0 e*oluate ctre solurile de lunc e*oluate )i2 "n cadrul aceluia)i tip de sol *ariaz "n funcie de te4tur. Comparati* cu cernoziomurile culti*ate de mult *reme pe terasele 6unrii2 a*.nd aceea)i te4tur2 solurile din Junca 6unrii a*eau coninuturi )i rezer*e de humus cu mult mai mari. 6up "ndiguire2 coninutul de materie organic a "nceput s scad ca urmare a "ntreruperii aportului periodic de m.l alu*ionar 0ogat "n componente organice2 a schim0rii regimului hidric datorat descrierii terenurilor )i culti*rii lor. (n Insula &are a /rilei coninutul de materie organic din sedimentele fostelor fonduri de lac a sczut cu aproape 2'>
"n primi 15 ani de culti*are 7de la 521 la 22>8. 6atorit condiiilor specifice de depunere a suspensiilor organice )i proceselor de 0ioacumulare "n regimul natural2 sedimentele )i solurile au coninuturi foarte ridicate de materie organic2 at.t cele emerse c.t )i cele su0merse2 chiar )i la te4turi grosiere. Coninuturile cele mai ridicate de materie organic se "nt.lnesc la solurile tur0ogleice )i la tur0e. &ateria organic a sedimentelor )i solurilor din 6elta 6unrii este caracterizat printr1un grad sla0 de humificare : pus "n e*iden de coninuturi mici de acizi humici o0inui la fertilizarea materiei organice2 precum )i prin *alori ale raportului C+I apropiate sau nu prea ridicate fa de cele "nt.lnite la solurile culti*ate. 3ceste caracteristici2 alturi de condiiile climatice

specifice zonei indic condiii

fa*ora0ile de mineralizare a materiei organice dup modificarea regimului natural "n care s1au format aceste sedimente )i soluri2 a*.nd drept consecin scderea rapid )i de amploare a coninutului de materie organic. Pe aceste terenuri cu poteniale ridicate de fertilizare2 culturile agricole *or 0eneficia de aporturi "nsemnate de elemente nutriti*e din sol "n primii ani dup amena;area lor agricol. 6egradarea o4idati* a materiei organice

12

poate a*ea2 "n funcie de natura solurilor2 pe l.ng consecine organice 0ogate "n sulfuri li0ere2 su0sidena teritoriului la toate solurile organice )i riscul de deflaie eolian la solurile cu te4tur u)oar.

Pentru atingerea unor echili0re humice superioare pe solurile din 6elta 6unrii apare necesar s se asigure at.t restituirii su0stanei de materie organic proaspt prin msuri agrofitotehnice c.t )i atenuarea proceselor de mineralizare a materiei organice prin meninerea unui regim hidric corespunztor2 "ndeose0i fr alternane repetate ale strilor de umezire1uscciune2 posi0il de reluat prin msurile de desecare )i irigare. 3,3, Re%"!re! re%imu"ui $umi

&rin ferti"i#!re or%!ni

,ertilizarea organic reprezint principala msur agrotehnic prin care este influenat "n mod poziti* regimul humusului din sol. (ngr)mintele organice cu consecin solid ca )i resturile *egetale
rmase "n solul de la culturile agricole2 reprezint surse de materie prim pentru humusul nu trtiv, dar i pentru sinteza humusului stabil. Ambele contribuie, alturi de alte verigi ale tehnologiilor de cultur a plantelor la meninerea sau la creterea coninutului de humus din solurile cultivate.

3,3,+, n%r4minte"e or%!ni

e u 5!"o!re ferti"i#!nt 4i6s!u !me"ior!ti5

(ngr)mintele organice posi0il de folosit "n ara noastr sunt numeroase. (n grupa "ngr)mintelor de origine *egetal intr produsele agricole secundare 7paie2 coceni de porum02 tulpini de floarea soarelui2 frunze )i colete
de sfecl82 composturile2 "ngr)mintele *erzi )i tur0e. (ngr)mintele de origine animal2 produse "n sistem gospodresc )i "n sistem industrial de cre)tere a animalelor2 sunt constituite din gunoi de gra;d2 urin2 must de 0legar )i respecti* nmoluri2 composturi2 tul0ureal )i ape reziduale. Pro*enienele reziduale au nmoluri de la staiile de epurare or)ene)ti )i industriale2 composturile rezultate din ele precum )i din gunoaiele mena;ere. (n prezent "n ara noastr2 precum )i "n alte ri2 "ngr)mintele organice de origine animal sunt cele mai larg folosite pe terenurile agricole. 5ur0a )i composturile de origine animal )i *egetal sunt folosite "n legumicultur. Introducerea resturilor *egetale "n sol2 cu scop ameliorati*2 nu constituie o practic curent. ,olosirea nmolurilor )i composturilor de la diferite staii de epurare pe terenurile agricole au dep)it stadiul e4perimental.

Su0 raportul

efectului fertilizant2 "ngr)mintele organice de origine animal sunt cele mai

*aloroase. =le aduc "n sol cantiti importante din toate elementele eseniale nutriiei plantelor2 "n raporturi

13

echili0rate fa de cerinele acestora. 3nual2 "n fermele zootehnice )i "n marile cresctorii de animale din ara noastr rezult cca 3' milioane tone de "ngr)minte organice 7"n echi*alent gunoi de gra;d semifermentat8. &asa su0stanelor organice coninut "n aceast cantitate echi*alent1gunoi este de 5.$ 1 -.' milioane tone. (n ea se gsesc 12' 1 13' mii tone I2 #5 1 $' mii tone P 2'2 )i 13' 1 135 mii tone D2<. Sulful organic )i mineral a;unge la 1 3 1 1 tone2 iar su0stanele 0azice la #' 1 $' mii tone Ca< )i 3$ 1 5 mii tone &g<. Cu aceste "ngr)minte se restituie "n sol cca 12' 1 15' tone S2 -'' 1 #'' tone Kn2 1 ' 1 2 ' tone &g )i cca 2'' 1 25' tone Cu. 3zotul )i fosforul din "ngr)mintele organice2 reprezint apro4imati* 1+1' din necesarul anual de "ngr)minte2 "n timp ce potasiul din gunoi echi*aleaz cu cca 1+ din necesarul anual de "ngr)minte cu potasiu al agriculturii. 6intre "ngr)mintele organice de origine *egetal2 produsele agricole secundare conin cantiti aprecia0ile de potasiu. (ngr)mintele organice necon*enionale 7nmoluri )i composturi de la staiile de epurare8 au coninuturi *aria0ile "n elemente nutriti*e2 "n funcie de pro*eniena lor.

Efe tu" !me"ior!ti5

ai "ngr)mintelor organice se datoreaz aportului aprecia0il de materie

organic2 care este constituit at.t din compu)i u)ori c.t )i greu degrada0ili. ,raciunea de materie organic mai sta0il este constituit "ndeose0i din lignin. Persistena mai mult timp "n sol2 determin efectul de durat al "ngr)mintelor organice )i ameliorarea solului2 inclusi* "n ceea ce pri*e)te regimul humusului. Cu e4cepia "ngr)mintelor organice semilichide 7tul0ureal8 )i lichide 7urin2 must de 0legar2 ape reziduale82 a cror materie organic este integral u)or 0iodegrada0il2 toate "ngr)mintele organice cu consisten solid constituie "ntr1o msur mai mare sau mai mic la ameliorarea solului. Comparati* eficiena unor doze egale de su0stane organice introduse "n sol ca gunoi de gra;d2 rdcini2 paie de cereale2 "ngr)minte *erzi2 frunze2 rumegu) de lemn )i tur0 de Sphagnum "n cre)terea coninutului de humus se insereaz "n ordinea 1C '.55C '. 5C '.35C '.25C 2C 2.5 7Dolen0rander2 1%#-8. Iumeroase e4periene au artat c 1+5 din masa uscat a gunoiului de gra;d tradiional2 numai 1+$ 1 1+% din masa paielor se transform "n su0stane humice 7Hera )i /orln2 1%$'8. 6intre "ngr)mintele organice de origine animal2 gunoiul de gra;d de taurine contri0uie cel mai mult la formarea humusului sta0il2 "ntruc.t conine cantitatea cea mai mare de lignin raportat la su0stana organic. (n raport cu specia animal2 proporia de compu)i greu 0iodegrada0ili din de;ecii cre)te de la animalele fura;ate cu concentrate 7psri2 porci8 la animale fura;ate cu grosiere 7cai2 oi2 taurine8C "n acela)i sens cre)te )i efectul "ngr)mintelor organice cu consisten solid pro*enite de la speciile "n ameliorarea de durat a solului. =fectul ameliorator al nmolurilor pro*enite din comple4ele de cre)tere industrial a animalelor mai depinde de prezena sau a0sena a)ternutului )i de cantitatea "nglo0at de fura;e nefolosite. Composturile rezultate din nmoluri de origine animal2 resturi *egetale )i alte adaosuri2 supuse unei fermentri aero0e diri;ate timp de mai muli ani2 aduc "n sol o cantitate "nsemnat de su0stane humice de;a formate "n cursul procesului de compostare2 contri0uind su0stanial la ameliorarea comple4 a "nsu)irilor solului.

7, STATISTICI SOLUL

15

Solul este definit ca stratul de la suprafaa scoarei terestre. =ste format din particule minerale2 materii organice2 ap2 aer si organisme *ii. =ste un sistem foarte dinamic care "ndepline)te multe funcii )i este *ital pentru acti*itile umane si pentru supra*ieuirea ecosistemelor. Ca interfa dintre pam.nt2 aer )i ap2 solul este o resursa neregenera0il care "ndepline)te mai multe funcii *itale: L producerea de hran+0iomasC L depozitarea2 filtrarea )i transformarea multor su0staneC L sursa de 0iodi*ersitate2ha0itate2 specii si geneC L ser*e)te drept platform+mediu fizic pentru oameni )i acti*itile umaneC L sursa de materii prime2 0azin car0oniferC L patrimoniu geologic )i arheologic. Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confrunt Fniunea =uropean sunt: L eroziuneaC L degradarea materiei organiceC L contaminareaC L salinizareaC L compactizareaC L pierderea 0iodi*ersitii soluluiC L scoaterea din circuitul agricolC
1-

L alunecrile de teren )i inundaiile. Solul nu a constituit2 p.n acum2 su0iectul unei politici comunitare specifice de protecie a solului. C.te*a aspecte referitoare la protecia solului se regsesc "n acquis2 astfel "nc.t diferite politici comunitare au contri0uit "n mod difuz la protecia solului. =ste cazul unor pre*ederi ale legislaiei comunitare referitoare la ap2 de)euri2 chimicale2 pre*enirea polurii industriale2 protecia naturii )i pesticide. 7,+, Fondu" fun i!r 7,+,+, Re&!rti'i! fondu"ui fun i!r !" Rom8niei &e !te%orii de fo"osin'e (n funcie de destinaia lor2 terenurile se "mpart "n mai multe categorii: L terenuri cu destinaie agricolC L terenuri cu destinaie forestierC L terenuri aflate permanent su0 apeC L terenuri din intra*ilan2 aferente localitilor ur0ane si rurale pe care sunt amplasate construciile2 alte amena;ri ale localitilor2 inclusi* terenurile agricole )i forestiereC L terenuri cu destinaii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere2 fero*iare2 na*ale si aeriene2 pla;ele2 rezer*aiile2 monumentele naturii2 ansam0lurile )i siturile arheologice )i istorice etc.

1#

6in ta0elul .1.1. se remarca faptul ca "n anul 2''5 ponderea principal o dein terenurile agricole 7-12$ >82 urmate de pduri si de alte terenuri cu *egetaie forestier 72$22$ >8. 3lte terenuri ocup %2$$ > din suprafaa rii 7ape2 0li2 curi2 construcii2 ci de comunicaie2 terenuri neproducti*e8.

(n

ta0elul .1.2 se prezint repartiia terenurilor agricole pe tipuri de folosine "n perioada 1%%%12''5.

1$

Suprafaa terenurilor ara0ile ocup -32%> din totalul suprafeei agricole2 iar restul se repartizeaz "ntre p)uni 7circa 222$2>82 f.nee 7circa 1'22$ >82 *ii 71252>8 )i li*ezi 712 $>8. Ca urmare a cre)terii indicelui demografic2 "n ultimii -5 ani2 suprafaa ara0il pe locuitor a sczut de la '2#'# ha "n anul 1%3' la '2 3 ha "n anul 2''5.

9, CONCLU.II
6ez*oltarea tot mai accentuat a acti*itii umane2 introduce "n mediu cantiti mari de su0stane 7"ngr)minte2 pesticide2 insecticide82 dintre care multe afecteaz factorii de mediu: ap2 aer2 sol. Solul este un sistem dinamic2 care "ndepline)te mai multe funcii )i asigur supra*ieuirea ecosistemelor.
1%

6atorit capacitii sale de a "ntreine *iaa2 solul constituie principalul mi;loc de producie "n agricultur. Principala proprietate care "i confer aceste funcii este fertilitatea. 6eci2 fertilitatea este proprietatea solului2 ce const "n apro*izionarea permanent )i simultan a plantelor cu ap )i su0stane nutriti*e "n cadrul unor condiii de mediu fa*ora0ile. (n definiia fertilitii2 un loc aparte "l ocup humusul2 deoarece acesta constituie suportul energetic de asigurare cu su0stane nutriti*e. Cu c.t cantitatea de humus este mai mare2 cu at.t )i fertilitatea este mai mare. 6eci humusul poate fi considerat un criteriu de 0az "n aprecierea gradului de fertilitate a diferitelor tipuri de sol2 a capacitii lor de producie2 "n final a potenialului producti* al acestora. Solurile difer dup gradul lor de fertilitate. (n urma studiilor efectuate "n ara noastr s1a constatat ca terenurile cu o fertilitate ridicat sunt terenurile agricole2 care dein ponderea cea mai mare2 apro4imati* -2>2 din care - > reprezint terenuri ara0ile2 p)uni2 f.nee2 *ii )i li*ezi. 5erenurile agricole sunt urmate de pduri )i alte terenuri de *egetaie "ntr1un raport de 2$>2 iar restul de 1'> sunt construcii ci*ile )i drumuri. < 0un gestionare a terenurilor2 c.t )i a resurselor din sol2 nu este posi0il dec.t dac sunt cunoscute caracteristicile solului. Cunoa)terea detaliat a acestor caracteristici2 a;ut la pstrarea calitii factorilor de mediu )i la schim0ul permanent de materie necesar *ieii. Pentru a e*ita acti*itile distructi*e )i "n *ederea produciei2 conser*rii )i ameliorrii solului2 se impune o politic ecologic de perspecti*e2 unitar )i concentrat2 care s se spri;ine pe cunoa)terea preala0il a sistemelor 0iologice2 ce asigur funcionarea "n condiii optime a ecosistemului. (n concluzie2 *iaa solului este condiionat "n mare msur de energia pro*enit din *egetaia supraterestr2 care la r.ndul ei2 depinde de su0stanele nutriti*e e4trase din sol2 necesare pentru asigurarea optim a proceselor de cre)tere.

2'

:, ;I;LIOGRAFIE

1.

<anea I.2 !ogo0ete Bh M Pedologie general )i ameliorati*2 =ditura 6idactic )i Pedagogic2 /ucure)ti2 1%##.

2.
3.

,lorea I. M Cercetarea solului pe teren2 =ditura Ntiinific2 /ucure)ti2 1%-

&astacan B. M Cristale2 minerale )i roci2 =ditura Ntiinific2 /ucure)ti2 1%-# Fdrescu S. M Curs de pedologie2 3&C2 FS3&AO /ucure)ti2 1%%

21

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

22