Bivolii, cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline, isi gasesc stramosi comuni cu

celelalte forme de bovine. Importanta bubalinelor, trebuie interpretata prin valoarea economica
a acestora, raportata la zona de formare si de raspandire, la posibilitatile de extindere si de
valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii
corespunzatoare.
Bubalinele reprezinta circa 10%, din efectivul mondial de bovine. In tarile mari
crescatoare, bubalinele aduc un important aport economic, in conditii in care alte specii de
bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. Printre tarile mari
crescatoare de bubaline se inscriu: India, Pakistan, Vietnam, Egipt, Nepal.
Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. Bubalinele au patruns
in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor, prin sud, din Bulgaria.

CONDITII DE CRESTERE, ARIE DE RASPANDIRE:
Conditiile geoclimatice specifice cresterii bubalinelor sunt marcate de forme de relief
putin inalte, cu soluri slab evoluate, argilo-iluvionale, cu fertilitate naturala scazuta, drenaj slab si
foarte slab, cu reactie acida si regim agrohidric defectuos.
Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa, bogata
in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii de Agrostis
tenuis cu Festuca rubra, Agrostis stolonifera, Festuca pratensis, Alopecurus pratensis cu Poa
pratensis, in functie de solul de referinta.

EFECTIVE SI PRODUCTII:
In Romania, exista un efectiv total de bubaline de 62.100 capete repartizate majoritar in
judetele: Bihor, Bistrita Nasaud, Brasov, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj si Sibiu.
Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14.300 capete), Cluj
(10.100 capete), Maramures (6.500 capete), Bihor (5.600 capete), Brasov (5.400 capete), Satu
Mare (4.400 capete).
In judetele Sibiu, Brasov, Cluj directia principala de exploatare este pentru productia de
lapte, iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte.
Numarul total de ferme de crestere a bubalinelor cuprinse n Controlul Oficial al
Produciei este de 78, Bistrita Nasaud - 4 ferme, Brasov - 1 ferma, Cluj - 72 ferme, Salaj - 1
ferma, cu un efectiv total de 275 capete bivolite, si 2 turmaci.
In judetul Brasov, care are o traditie indelungata in cresterea bubalinelor, se gaseste
Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bubalinelor - Sercaia, unica din tara
pentru aceasta specie.
Principala zona de raspandire a bubalinelor brasovene este Tara Fagarasului, unde, in
competitie directa cu taurinele au o eficienta sporita in valorificarea vegetatiei de slaba calitate.
Bivolii si-au gasit aici adapostul si utilitatea, adaptandu-se perfect mediului, oamenilor, sporind
fertilitatea pamantului si usurandu-le munca.
Ca insusiri de productie, bubalinele se preteaza, in principal, la exploatarea pentru
productia de lapte si carne. Pe langa aceste caractere de productie mixta, aceasta specie se
utilizeaza si ca forta de tractiune in efectuarea unor activitati agricole si de transport.

PRODUCTII LAPTE
Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1.700 litri pe lactatie, cu 132 kg grasime
pura si un procent de grasime de 7,49%.
Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere
ridicata in substanta uscata si grasimi, superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii
de animale de ferma. De asemenea, are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali.
Astfel, valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt:
(in g/100 g lapte)
substanta uscata total - 17,4;
grasimi - 7,4;
proteine - 4,1;
cazeina - 3,4;
albumine - 0,6;
lactoza - 4,8;
subst. minerale - 0,7;
calciu - 185 mg/100 g lapte;
fosfor - 137 mg/100 g lapte;
Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui
de bivolita.
Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatori: branzeturile
care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente, cum sunt Mozzarella, Cheddar,
Karnal, Surati la care se adaugA branza telemea de bivolita produsa in tara noastra;
Produse cu continut ridicat in grasime: smantana, untul si gheea;
Preparate dietetice acide: iaurtul, chefirul.

PRODUCTII CARNE
De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200kg.
Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt:
masa corporala la momentul valorificarii, care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste
cat mai timpurii;
conformatia corporala;
gradul de "'imbracare in muschi".

AMELIOARARE BUBALINE
Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari
superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si desfacerea
acestora la export.
Principalele elemente ce preocupa pe crescatori privesc aplicarea unui program de
ameliorare a bubalinelor, care are in vedere urmatoarele obiective:
Masivizarea tipului de bubaline actual, prin cresterea taliei la 138 cm si a masei corporale la
peste 600 kg la bivolitele adulte, cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a
trunchiului, profunzime pronuntata a toracelui si largimi sporite in general, precum si un tren
posterior masiv. Totodata, se urmareste cresterea adancimii toracelui la peste 55% din
inaltimea la greban.
Ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lapte la peste 1900 kg lapte si 145
kg grasime si 100 kg proteina.
Concomitent, se va apela si la imigratia de gene valoroase, prin utilizarea de material
seminal din rasa Murrah si eventual, din rasa Nili-Ravi. Statiunea de Cercetare si Productie
pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia are un rol principal in realizarea si difuzarea acestui
progres.


CONSTRUCTIA FERMEI DE BUBALINE
Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale
de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in
mod special studiate. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor
elemente ce o compun, dar mai ales de integrarea lor, luand in considerare spatiile, miscarile,
exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor.
Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului, capului si coarnelor, creeaza
mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. Rezultate bune se
obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea inferioara mobila si reglabila
in inaltime. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in
iesle si pentru a evita orice leziune a animalului














Prevenirea infestarii furajelor cu mucegaiuri
In urma unor studii efectuate, in conditii de laborator si teren, se recomanda pastrarea
anumitor reguli de depozitare a furajelor in scopul de a evita infestarea acestora cu mucegaiuri.


Dintre acestea se desprind urmatoarele:
nu se vor recolta plantele furajere cand acestea se afla intr-un stadiu prea tanar de
vegetatie, cand au un continut ridicat de apa si sunt in pericol de a mucegai usor;
se va supraveghea uscarea furajelor fibroase, evitandu-se depozitarea pe timp ploios;
nu se recomanda mentinerea unor furaje verzi sau umede, pentru hrana, mai mult de 12
ore, deoarece sunt medii favorabile pentru dezvoltarea rapida a diverselor mucegaiuri;
paioasele sa fie bine uscate si sa nu contina plante verzi sub forma de pale, acestea
constituind focare de umezeala ce favorizeaza dezvoltarea mucegaiurilor, on special in
baloti;
se va asigura scurgerea apelor din jurul sirelor, stivelor;
la furajele depozitate vor fi facute periodic controale, pentru depistarea la timp a zonelor
mucegaite. In cazul cand s-au descoperit paie sau coceni mucegaiti, acestia se vor
ndeparta din stiva si se vor arde sau introduce in platforma de balegar;
Furajele provenite de pe terenuri pe care in anii anteriori au crescut plante contaminate cu
specii patogene de mucegaiuri care au imbolnavit animalele, se vor folosi in hrana
animalelor cu maximum de prudenta si in cantitati mici;
Se va evita administrarea fanurilor mucegaite si conservate necorespunzator mai ales in
anii ploiosi;
la aparitia unei micotoxicoze la animale, prima masura care trebuie luata este scoaterea din
furajare a nutreturilor infestate, precum si ndepartarea asternutului, dupa care se va proceda la
o dezinfectie mecanica si chimica.