Chisinau 2014

Lucrarea de laborator Nr.3

Tema: Instalatia de alimentare a motorului Diesel

Scopul lucrari:De studiat constructia generala,principiul de
fuctionare,particularitatile constructive si reglarile de baza a aparaturii
instalatieii de alimentare a motorului Diesel.

Utilajul: Placarde,standuri,machete,agregatele si aparatura instalatiei
de alimentare a motoarelor Diesel, manuale si indrumari metodice.
Sarcina lucrarii:
1. Rezervoarele de combustibil,filterele de combustibil,pompe de combustibil
si aparatura instalatiei de alimentare a moatoarelor Diesel. Destinatia,
constructia, schemele constructive si principiul de functionare.
2. Pompele de injectie in linie , in V si pompele de injectie cu rotor.Destinatia,
schemele constructive, principiul de functionare, progresarea constructiei,
locurile si metodele de reglare.
3. Injectoarele, destinatia, constructia generala si principiul de functionare.
Pompele-injector. Particularitatile constructive si principiul de functionare.














Coala


2
Mod coala N.Document Semnat Data

3.1 Rezervoarele de combustibil, filtrele de combustibil, pompele
de combustibil si aparaturainstalatiei de alimentare a motoarelor Diesel.
Destinatia, constructia, schemele constructivesi principiul de functionare.
Rezervorul de combustibil 1 (fig. 1. 1) foloseste la inagazinarea unei cantitati de
combustibil(motorina), asigurind un parcurs de 300-600 km. Capacitatea este de 40-60 l
pentru autotorisme 150-200 l pentru autocamioane (pentru motorina 500-800 l). Se
confectioneza din tabla de otel, avind pereti despartitori 2 pentru amortizarea socurilor
provocate de combustibil la viraje si la denivelarile.

Figura 1.1. Rezervor de combustibil.
1-corprezervorului; 2-peretii despartitori; 3-conducta de alimentare; 4-buson;
5-traductor de nivel; 6-racord de legatura cu pompa de alimentare; 7-buson de golire;
8-racord de retur al surplusului de combustibil.
Uneori in conducta de alimentare 3, se gaseste i sita de fil. Conducta este astupata de un buson
special 4 prevazut o supapa (dubla de aer) care pune rezervorul in legatura cu atmosfera (de vapori)
impotriva suprapresiunii. De asemenea, rezervorul este prevazut cu racordul 6 legatura cu pompa de
alimentare si cu un racord de retur 8 al surplusului de combustibil. In interior este amplasat
traductorul de nivel 5, iar in partea inferioara un buson de golire 7.
Rezervorul 1 poate avea diverse forme geometrice, de obicei paralelipipedic, dupa posibilitatea de
amplasare in automobil-lateral sau sub scaunul conducatorului auto.
Filtrele de cobustibil (fig. 1.2,a,b) retin impuritatile din combustibil. Filtrul de motorina folosit la
MAC (fig. 1.2 a, b) este sub forma unei baterii de doua filtre inserate, de aceiasi constructie, diferind
doar cupa, care la primul filtru este din sticl i are rol de pahar decantor, iar la al doilea filtru este
din tabla: primul filtru are rol de filtrare brut, dei are aceiai tip de element filtrant, n timp ce al
doilea are rol de filtrare fin.
Motorina trimis de la pompa de alimentare intr prin racordul capacului filtrului 1, trece prin
elementul filtrant 2 din exterior spre interior, apoi prin tubul perforat central i capac este condus
spre filtrul fin, impuritile grosiere i apa decantndu-se n cupa de sticl 3. Elementele sunt
asamblate ntre ele prin suruburi de prindere 4.
In filtrul fin, circuitul este acelai, dar sunt reinute impuritile ce au trecut de primul filtru, iar
de aici motorina este trimis la pompa de injecie. Bateria de filtre de tipul acesta este folosit la
motorul D 797-05.
La unele motoare se poate utiliza fie o baterie cu dou filtre, descrise mai sus, fie combinaie
dintr-un filtru de tipul filtrului grosier (fig. 1.2.a) i un filtru cu elementul filtrant 2 din psl, nchis
ntr-un corp metalic (fig. 1.2. b). Fixarea filtrelor pe motor se face prin suportul 6, iar purjarea prin





Coala


3
Mod coala N.Document Semnat Data

supapa 5. La unele MAC, de pe autocamioane se poate utiliza o baterie de dou filtre de tipul
prezentat n (fig. 1.2. b) (MAN. D.AF, IVECO).

Figura 1.2.Fitru de combustibil.
a-pentru motorina (cu element de hirtie poroasa); c-pentru motorina(cu pisla); d cu pompa de aierisire.
Filtrul de motorin poate fi prevazut cu pampa de amorsare 7 (fig.1.2.c) cu membrane, cind
pompa de injective rotativa este de tip BOSCH (BMW, Mercedes s.a.).
Pompele de combustibil (fig. 1.3) au rolul de a absorbi combustibilul din rezervor si de al
transmite pe canductele de legatura cu rarburatorul (MAS) sau la a de filtrare in cazul nostrum pentru
MAC.
Unele automobile folosesc pompe electrice de tip submersibil, montate in rezorvor, sau
nesubmersibile, montate pe conducta dintre rezervor si filtru in special pentru motoarele cu benzina,
iar altele, pompe antrenate pneumatic.
Pompa cu piston (fig.1.3)este folosita numai la Mac, pentru alimentarea instalatiei cu motorina.
Ea se montyeaza pe pompa de injectie si este actionata de un excentric de pe arborele ei cu came, sau
blocul motor.
Functionare: la actionarea pistonului 7 de catre excentricul de pe arborele cu came al pompei de
injectie, prin intermediul tachetului 3 si tijei 4, au loc doua procese:
- cursa intermediara (fig.1.3.c): combustibilul asprirat in cursa anterioara este refulat in
camera de compresie 5(in spatele pistonului) ,prin supapa de refulare 12.;
- cursa de refulare-aspiratie (fig.1.3.d): la revenirepistonului, sub actiunea arcului tachetului
(dupa trecerea excentricului), combustibilul din camera de compresie 5 este refulat spre
filtru si supapa 12 se in chide ; in camera de aspiratie( in spatele pistonului) se aspira o noua
cantitate de combustibil , prin supapa de admisie 10, ce se deschide datorita depresiunii.
Filtrarea se face prin filtrul 9. Presiunea de lucru este de 1,5-2 bar.






Coala


4
Mod coala N.Document Semnat Data


Figura 1.3. Pompa cu piston de tip FP/KS.
a,b-compunere; c-cursa intermediara; d-cursa de alimentare cu aspiratie;1-
arbore cu came; 2-excentric; 3-tachet cu galet; 4-tija; 5-camera de compresie;
6- canade retur; 7-piston; 8-camera de aspiratie; 9-prefiltru; 10-supapa de
aspiratie; 11-arcul pistonului; 12-supapa de refulare; 13-arcuri supape; 14-
corpul pompei; 15-pompa amorsare; 16-miner.


Pompa cu diafragma (membrana) (fig.1.4) este de tip aspire-respingatoare si se compune din
corpul 1cu diafragma 3, arcul de actionare 4, tija 5 si de mecanismul de comanda(pirghia 6, arcul de
readuce7 si pirghia d amorsare manuala 8) si capacul 2, care contine camera de combustibil pentru
amorsarea pompei, sita de filtrare si supapde aspiratie 9 si de evecuare 10. Pompa este pusa in
functiune de excentricul 11 de pe arborele cu came.

Figura 1.4. Pomapa de alimentare cu
Diafragma; a-schema ; b- sectiune.

Functionare: cind excentricul 11 ataca pirghia 6, tija 5 trage membrane 3 in jos, creind depresiune
in camera de combustibil 2si se deschide supapa de aspiratie 9, absorbind combustibil din rezervor;
dup ace excentricul sa rotit, arcul 4 reamebrana si pirghia 6 in pozitia initiala, refulind combustibil
prin supapa de refulare in circuit prin conducta de legatura la carburetor (MAS) sau la filtrele de





Coala


5
Mod coala N.Document Semnat Data

combustibil (MAC). Arcul membrane este trla o presiune de refulare de 1,2-1,5 bar.
Aparatura instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel. Deoarece formarea amestecului
carburant are loc n interiorul cilindrului, elementele componente difer de cele pentru
motoarele cu aprindere prin scnteie; avnd circuitele separate pentru aer i pentru combustibil.
Prile componente ale instalaiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie siint n
principiu, aceleai cu deosebiri constructive ntre ele.
Din figura 1.5 se evidentiaza urmatoarele circuite pentru :
- aer: filtru se aer 1, colectorul de admisie 2, de unde se distribuie ntr-o anumit ordine prin
supapele de admisie n interiorul cilindrilor;
- combustibil: rezervorul 3, conductele de joas presiune 4. pompa de alimentare 5, bateria
de filtre 6 (brut i fin), pompa de injecie 7, conductele de nalt presiune 8, injectoarele 9;
- surplus de combustibil: de la injectoare, surplusul de.combustibil colecat de conducta 10
mpreun eu cel de la pompa de injecie este trimis pe conducta 11 la rezervoarele
termoinjectorului 12. iar de aici fie retur n rezervorul instalaiei 3 sau in cazul pornirii
motorului, la termoinjectorul 12 (termoventil) montat pe galeria de admisie cu scopul de a
favoriza pornirea pe timp rece.

Figura 1.5. Schema instalatiei de alimentare a motorului D-797-05.
1-filtru de aer; 2-colector de admisie; 3-rezervor combustibil; 4-conducta de presiune joasa; 5-pompa de alimentare; 6-
baterie de filtrare; 7-pompa de injective; 8-conducta de inalta presiune; 9-injectoare; 10-conducta de colectat suplusul
de combustibil la injectoare;11-conducta de surplus spre rezervorul termoinjrctorului; 12-rezorvor termoinjector;
13-termoinjector.
Instalaiile mai noi dispun de un sistem pentru uurarea pornirii cu spray de lichid uor volatil,
n locul celei cu termostarter, exemplu in figura 1.6.
Funcionarea instalaiei de alimentare. Aerul din atmosfer este absorbit prin filtrul de aer 1,
purificat de
impuriti, trecut prin conducta de legtur n colectorul de admisie 5, n timpul depresiunii create
prin deplasarea pistoanelor, unde este distribuit la cilindri i comprimat. Cu avans fa de PMI se
pilverizeaz motorina, se formeaz amestecul carburant care se autoaprinde i arde, dezvoltnd
presiunea neceasr pentru realizarea destinderii - timpul util al ciciului motor.
Combustibilul pulverizat de injectoare este absorbit de rezervorul 4 de ctre pompa de alimentare
6 (cu membran la D 797-0.5 i cu piston la D 2156 HMN 9) prin conducta de joas presiune 5 i
trimis cu presiune la bateria de filtrare 7 (brut i fin) unde sunt deinute impuritile, apoi trece la
pompa de injecie 8 (rotativ la D 797-05 sau liniar la D 2156 HMN 8), de unde cu presiune mare
este debitat la injsfctoarele 10, prin conductele de nalt presiune 9.





Coala


6
Mod coala N.Document Semnat Data



Figura 1.6. Schema instalatiei de alimentare a motorului D 2156 HMN 8.
1-filtru de aer; 2-racord filtru de aer; 3-colector de admisie; 4-ezervor de combustibil; 5-conducta de joasa presiune; 6-
pompa de alimentare; 7-bateria de filtrare; 8-de injectie in linie; 9-conducta de inalta presiune; 10-injectoare; 11-
conducta de surplus de la injectoare; 12-conducta de surplus spre rezervoarele termoinjectoarelor; 13-rezervoare
termoinjectoare; 14-termoinjectoare.

Surplusul de combustibil de la injectoare est colectat de conducta 11 i mpreun cu surplusul
pompei de injecie este trimis pe conducta 12, la rezervorul termoinjectorului i de aici fie retur la
rezervorul 4, fie la termoinjectorul 14 ,montat n colectorul de admisie pentru uurarea pornirii
motorului. La instalaiile noi surplusul este dirijat direct de rezervor, pentru c pornirea se face cu
sistem de injecie cu lichid uor volatil n galeria de admisie.
Instalaia de alimentare este format din rezervor, pomp de alimentare cu membran, antrenat
de un arbore cu cam special, de la comanda mecanismului de distribuie, filtre de combustibil brut i
fin, dar plasate n spate sau n faa ;pompa de injecie este de tip rotativ, iar injectoarele de tip nchis
cu in jecia direct. Ordinea de funcionare este 1-2-4-3. Surplusul de motorin de la injectoare i
pompa de injecie est colectat de 6 conduct flexibil armat i condus la rezervorul
termoinjectorului de unde merge la termoinjector pentru uurarea pornirii sau retur n rezervorul de
combustibil. Aerul, este filtrat de un filtru combinat i condus spre colectorul de admisie de unde
prin supapele de adinisie est aspirat n cilindru.


2. Pompa de injectie, sectia de refulare. Constructia, principiul de functionare, schemele sectiei
de refulare in regimurile de pompare minimala, maximala si zero a combustibilului.

Pompa de injectie are rolul de a debita combustibilul sub inalta presiune , in cantitti bine
determinate si intr-o anumita oddine la injectoare, in functie de sarcina motorului. Cele mai utilizate
sunt pompele cu injectie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar.
Pompa de injectie cu distribuitor rotativ (fig.2.1).Pompa de injectie, rotativa utilizate la instalatii
cu MAC, distribuie motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor comun pentru toti
cilindrii, care descopera scuccesiv orificiile corespunzatoare spre racordurile conductelor de inalta
presiune.





Coala


7
Mod coala N.Document Semnat Data


Figura 2.1. Pompa rotativa
Functionarea : motorina este admisa prin racordul de intrare 1 si preluata de pompa de transfer 3,
presiunea reglind-o supapa de reglare 2, de unde trece prin canalizatia din capul hidraulic 7 la supapa
de dozaj 4, care determina cantitativ motorina ce se va injecta; este transmisa apoi prin canalul
special al rotorului distribuitor 5. Cind arborele de antrenare 12 primeste miscarea de la comanda
mecanismului de distributie si o transmite la rotor, cele doua pistoane 6 ale elementului de injectie
sunt atacate de inelul cu came 8 prin rolele galetilor 9, astfel incit motorina este trensmisa prin
canalul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoarele 10, care prin conducata de
inalta presiune ajunge la injectorul respectiv ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorina
asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava de retur 11. Regulatorul
de turatie 13 asigura automat prin bratul 14, tija cu arc 15 si arcul 16, pozitionarea supapei de dozaj 4
si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare sarcunii motorului la o anumita
pozitie a pedalei de acceleratie. Prin acionarea pedalei de acceleraie i deci a prghiei 17 (cu
limitatorul de curs 21), arcului 16, braului 14 i tijei cu arc 15, se modific poziia supapei de dozaj,
pentru un debit de injecie comandat.
Dispozitivul de avans automat 19 cu acionare hidraulic,prin motorina debitat de pompa de
transfer, rotete cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obine o variaie a avansului de
injeciecorespunztor turaiei motorului. Oprirea motorului se face prin prghia 18, care rotete, n
poziia de debitare nul, supapa de dozaj. Toate componentele sunt montate n corpul pompei de
injecie 20.
Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, deci debitul de motorin se regleaz prin poziionarea
fantelor excentrice de la plcile de reglaj ce se fixeaz pe butucul de antrenare (care face legtura
ntre arborele de antrenare 12 i rotorul distribuitor 5). Regulatorul de turaie este de tipul cu colivie
i greuti nearticulate, care basculeaz i manonul glisant de la arborele de anfrenare 12; acesta
acioneaz prin intermediul braului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigur funcionarea
automat a pompei de injecie la orice turaie a motorului. Racordurile pentru conductele de nalt
presiune sunt prevzute cu supape de refulare. Pompele de injecie rotative actuale echipeaz
autoturisme cu motoare Diesel de diferite mrci. Acestea au o construcie simplificat incluznd n
acelai corp i alte componente. Cea mai rspndit este pompa V.E. Bosch (fig. 2.2) format dintr-o





Coala


8
Mod coala N.Document Semnat Data

pomp de alimentare cu palete, pompa de injecie propriu-zis cu distribuitor a crui piston are o
micare combinat (de rotaie i axial - fig. 2.3), regulator de turaie hidromecanic sau vacuumatic i
electrovalva distribuitorului (care asigur i ntreruperea alimentrii cu motorin la oprirea
motorului).

Figura 2.2. Pompa de injective rotativa de tip Figura 2.3. Distribuitorul pompei de injectie cu
Piston cu miscare combinata
V.E.Busch
1-roata dintata de antrenare;2-capacul pompei;3-cap 1-limitator de cursa a pistonului; 2- corpul
hidraulic;4-capsula vacuumatica; 5-conducta de distribuitorului; 3-piston cu miscare combinata; 4-
alimentare a pompei; 6-conducta colectare surplus de spatiu de lucru a pistonului;5-supapa de refulare
comanda acceleratie; 8-electrovalva pentru intrerup
erea alimentarii pompei; 9-corpul pompei;
10-dispozitiv de avans automat.
Funcionare: motorina este aspirat din filtru de ctre pompa de alimentare i trimis prin canal
interior la distribuitor, care realizeaz presiunea de injecie, n cantitatea reglat de limitatorul de
cursa a pistonului: acesta este deplasat fie automat de ctre regulatorul de turaie, fie de ctre prghia
comandat de pedala de acceleraie. Pentru aerisirea instalaiei, filtrul de motorin este prevzut cu o
pomp de aerisire de tip cu membran. Unele pompe rotative Bosch au o capsul vacuumatic care
acioneaz cnd iese din funciune turbina de supraalimentare cu aer (limitator de fum la motoarele
turbo).La alte pompe, se mai gsete un termostat care regleaz poziia de ralanti mrit, la rece.
Pompa de injecie n linie (cu piston-sertar). Pompa cu piston-sertar (fig. 2.4) folosit la motorul
D 2156 HMN 8 are ase elemeni de injecie i este antrenat de la comanda mecanismului de
distribuie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de injecie se monteaz pompa de
alimentare cu piston, antrenat de excentricul de pe arborele cu came al acesteia. Exist pompe cu
patru, opt sau mai muli elemeni de injecie, n funcie de numrul de cilindri ai motorului.





Coala


9
Mod coala N.Document Semnat Data


Figura 2.4. Pompa de injective in linie cu piston sertar
a - seciune; b - vedere; 1 - coipul pompei; 2 - corpul regulatorului de turaie; 3 - prghie acceleraie; 4 - prghie oprire; 5 -
pomp alimentare; 6 - pomp amorsare; 7 - pahar decantor; 8 - cuplaj pomp; 9 - conduct alimentare pomp; 10 -
capac; 11 - conduct de nalt presiune; 12 - urub fixare buc element pompare; 13 - arbore cu came; 14 - corp pomp;
15 - tija pistonului pompei de alimentare; 16 - tachet cu rol; 17 - urub reglaj moment nceput injecie; 18 - arcul
elementului de pompare; 19 cremaliera;20 - buca (cilindrul) elementului de pompare; 21 - pistonaul elementului de
pompare; 22 - buc; 23 - supape de refulare; 24 - loca arc supap derefulare; 25 - racordul conductei de nalt
presiune; 26 - camer comun alimentare elemente de pompare; 27-corpul pompei de injectie.

Funcionarea: motorina venit prin conducta de alimentare 9 intr n camera longitudinal 26, de
unde, prin orificiul de aamisie, intr n cilindrul 20; pistonul 21 este acionat de arborele cu came 13,
prin intermediul tachetului cu rol 16; n cursa sa ascendent, pistonul refuleaz motorina cu presiune
prin supapa de refulare 23 i racordul 25, care este trimis prin conducta de nalt presiune 11 la
injec- tor; dup ce cama nu mai atac tachetul, arcul readuce pistonul n poziia iniial.
Reglarea debitului pompei de injecie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul cremalierei 19,
care angreneaz cu sectorul dinat 22. Acesta este fixat pe manonul regulator, prevzut cu o degajare
n care intr un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elicoidal a pistonului s fie poziionat
fa de orificiul de refulare al cilindrului i s regleze debitul elementului, returnnd o parte din
motorin n camera longitudinal 26.
Arborele cu came primete micarea de la comanda mecanismului de distribuie prin intermediul
cuplajului 8, iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul dispozitivului 8a. Regulatorul
de turaie 2 limiteaz turaia minim i maxim a motorului, fiind de tip centrifugal cu contragreuti
i arcuri. Surplusul de motorin de la pompa de injecie merge la rezervoarele trmoinjectoarelor.
In partea inferioar a corpului pompei de injecie 7 i a regulatorului se gsete ulei, care asigur
ungerea tacheilor, a arborelui cu came i a pieselor regulatorului de turaie.
Unele pompe de injecie au regulator pneumatic sau vacuumatic pentru toate regimurile, a crui
comand este asigurat de depresiunea de la colectorul de admisie, asigurnd o funcionare mai
precis.
Exist i pompe cu regulator hidraulic. Variaia cantitii de combustibil se face n mod automat de
ctre regulatorul de turaie centrifugal 2, la o poziie constant a pedalei de acceleraie, de la care se
comand cremaliera 19 pentru mrirea sau micorarea turaiei motorului n funcie de sarcin.
La unele motoare se utilizeaza pompe de injective individuale, numite pompe injector.





Coala


10
Mod coala N.Document Semnat Data

3.3 Injectoarele, destinatia , constructia generala si principiul
de functionare . Pompele-injector.

Injectorul are rolul de a injecta combustibil in stare pulverizata, cu picaturi fine,
uniforme in camera de ardere. Motoarele cu injectie directa necesita o distributie mai
uniforma a jetului de combustibil,datorita lipsei de turbulenta a aerului in camera de
ardere. Spre deosebire de aceastea,la motoarele cu injectie indirecta,pulverizarea
combustibilului se impune a fi sub forma de jet conic,corespunzator formei camerei de
ardere auxiliare, si de o finite mai redusa a picaturilor ,datorita existentei de turbulenta.
Pulverizarea se realizeaza cu ajutorul duzei injectorului, care poate avea in acest scop cu
unul sau mai multe orificii.Duzele pot avea sau nu virfuri conic; montate la injectoarele
cu injectie directa ,au orificiile mai mici pentru realizarea pulverizarii mai fine a
combustibilului, dar prezinta dezavantajul ca se infunda mai repede.


Injector
Principiul de functionare
- atingerea presiunii mari de injectie.
- , injectarea combustibilului, in cantitate bine determinata si la momentul oportun.
Actionarea axa cu came are,pientru antrenarea unitatilor injector-pompa 4 came
suplimentare .Ele actioneaza prin intermediul pirghii, busculante cu role asupra pistonului-
pompa din unitatea injector-pompa.
Procesul de injectie
Umplerea camerei de presiune-in cadrul procesului de umplere,pistonul pompa se
ridica datorita fortei arcului si se alimenteaza astfel cu combustibil incinta camerei de
presiune inalta.Ventil magnetic al unitatii injector-pompa nu este actionat. Acul ventilului
magnetic se afla in pozitie de repaus,traseul de la turul combustibilului la camera de
presiune inalata fiind astfel liber.Prin presiunea existent pe traseul tur combustibil este
trimis in camera de presiune.
Inceperea preinjectiei-pistonul-pompa este apasat de catre cama de injectie prin
intermediul pirghiei busculante cu rola si impinge combustibilul din camera de presiune
inalta in canalul tur.Procesul de injectie este introdus de catre calculatorul de
motor.Pentru aceasta calculatorul comanda ventilul injector-pompa.Acul ventil magnetic





Coala


11
Mod coala N.Document Semnat Data

este inpins inspre scaun si inchide astfel traseul de la camera de presiune inalta la turul de
combustibil.Prin aceasta incepe cresterea presiunii in camera de presiune inalta .La 180
bar,presiunea este mai mare decit forta acului duzei.Acul duzei se ridica si prinjectia incepe.
Desfasurarea injectiei
La scurt timp dupa inchiderea acului duzei, presiunea creste din nou in camera de presiune inalta.
Ventilul pentru injectorul-pompa este in continuare inchis , iar pistonul-pompa isi continua miscarea in jos.
La cca. 300 bar presiunea combustibilului este mai mare decat forta arcului pretensionat al duzei.
Acul duzei este din nou ridicat si se injecteaza cantitatea principala de combustibil.
Presiunea creste astfel pana la 2050 bar, deoarece in camera de presiune inalta este "impinsa" o cantitate
mai mare de combustibil decat cea "iesita" prin gaurile duzei. La puterea maxima a motorului, adica la turatii mari
si deci cantitate mai mare de injectie , presiunea este mai mare.
Incheierea injectiei principale
Incheierea injectiei are loc atunci cand calculatorul de motor nu mai comanda ventilul pentru injectorul-pompa.
In acest sens , acul ventilului magnetic este deschis datorita arcului ventilului magnetic , iar combustibilul
"impins" de catre pistonul-pompa se poate "scurge" catre turul de combustibil. Presiunea se reduce. Acul
duzei se inchide si pistonul de compensare este impins in pozitia de sus de catre arcul duzei. Injectia
principala ia sfarsit.

Elementele constructive.







Coala


12
Mod coala N.Document Semnat Data

Bibliografie

1.http://ro.scribd.com/doc/145816917/Tdi-Pompe-duze
2. Frila Gh., Frila M., Samoila St. Automobile. Cunoatere, intreinere, reparare. Bucureti
2005 .
3. Poroseatcovschii V.A. Automobile
4. Indrumar laborator.






























Coala


13
Mod coala N.Document Semnat Data


































Coala


14
Mod coala N.Document Semnat Data