Sunteți pe pagina 1din 15

Contabilitatea stocurilor de mrfuri i materiale

1. Componena, caracteristica i clasificarea stocurilor de mrfuri i materiale.


2. Constatarea i evaluarea stocurilor de mrfuri i materiale.
3. Contabilitatea intrrilor i ieirilor de materiale.
4. Contabilitatea obiectelor de mic valoare i scurt durat i a uzurii acestora.
5.Contabilitatea produciei n curs de eecuie.
!. Contabilitatea produselor i mrfurilor
1. Componena, caracteristica i clasificarea stocurilor de mrfuri i materiale.
"tocurile de materiale cuprind cate#oriile de bunuri economice aflate la dispozitia
intreprinderii si destinate $
%pentru a fi consumate la prima lor utilizare &
%pentru a fi inre#istrate ca productie in curs de eecutie &
%pentru a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie.
"pre deosebire de celelalte cate#orii de bunuri aflate la intreprindere, stocurile se
caracterizeza prin faptul ca se consuma la prima lor utilizare in procesul de productie si trebuie
inlocuite cu eemplare noi. 'n cadrul ciclului de eploatare se parcur# mai multe faze ale ciclului
economic din intreprindere $aprovizionare-productie-desfacere,in care stocurile isi sc(imba
atit forma cit si continutul lor material.
'n cadrul intreprinderilor de producie, )* +,-, ./ ,0123'-'2*,1/ activele
circulante sub forma de disponibilitati banesti se transforma in active circulante sub forma de
stocuri de materii prime si materiale consumabile & '* +,-, ./ 012.4C5'/ stocurile de
materii prime si materiale consumabile se transforma in stocuri de semifabricate si produse
finite & '* +,-, ./ ./"+,C/1/ stocurile de semifabricate si produse finite sunt vindute
clientilor,iar in urma decontarilor cu clientii se transforma in active circulante sub forma de
disponibilitati banesti.
'n cazul intreprindelor de comert,ciclul de eploatare consta numai din doua faze ale
circuitului economic $'n faza de ,0123'-'2*,1/ intreprinderea cumpara bunuri. .eci
activele circulante banesti se transforma in active circulante sub forma de stocuri de marfuri. 'n
faza de ./"+,C/1/ are loc revinzarea lor in aceeasi stare.
0otrivit para#rafului ! din ".*.C.2, 6"tocurile de mrfuri i materiale 7 sunt reprezentate
de $
a8materiale &
b8 animale la cretere i n#raat &
c8 obiecte de mica valoare si scurta durata &
d8 productie in curs de eecutie &
e8 produse &
f8 marfuri, inclusiv terenuri si alte active materiale curente si pe termen lun# ac(izitionate si
destinate revinzarii.
9,:/1',;/;/, la rindul lor,la ntreprindere, pot fi divizate in $
9,:/1'';/ 01'9/ sunt bunurile care participa direct la fabricarea produselor si se re#asesc
in produsul finit inte#ral sau partial, fie in starea lor initiala,fie transformata.
9,:/1',;/;/ C2*"49,<';/ sunt acele cate#orii de bunuri de natura activelor
curente=materiale auiliare,combustibil,ambala>e,piese de sc(imb,materiale de
constructie,seminte,fura>e,alte materiale consumabile8care participa direct la procesul de
productie,fara a se re#asi,de re#ula,in continutul material al produselor fabricate.=anea 28
2. Constatarea i evaluarea stocurilor de mrfuri i materiale.
.eclanarea i derularea operaiunilor i tranzaciilor economico%financiare,procurarile de
bunuri economice,consumul sau vinzarea lor,an#a>area unor c(eltuieli,obtinerea
veniturilor,incasarea creantelelor,plata datoriilor s.a. necesita inre#istrarea, oportuna si corecta a
- 1 -

acestora in contabilitate.'n vederea realizarii acestui obiectiv contabilitatea trebuie sa constate si
sa evalueze corect bunurile economice intrate sau iesite din intreprindere,precum si alte
mi>loace,surse sau procese economice #enerate de miscarea acestor bunuri.
'n conformite cu <,-/;/ C2*C/0:4,;/ ./ 01/?,:'1/ "' 01/-/*:,1/ ,
1,02,1:/;21 +'*,*C',1/, constatarea este un proces de includere in rapoartele
financiare a postului care corespunde definitiei elementului din raportul financiar si
urmatoarelor criterii de constatare$
@avanta>ele economice viitoare aferente postului pot fi obtinute =pierdute8de intreprindere&
@postul are o valoare care poate fi evaluata cu un #rad inalt de eactitate.
0entru a determina corespunderea acestor criterii si ca urmare recunoasterea activelor
sau altor posturi in rapoartele financiare,este necesar de tinut cont de notiunea de esentialitate.
;e#atura reciproca dintre posturile unui sau altui raport financiar face ca postul care corespunde
definitiilor si criteriilor de constatare a unui anumit element sa impuna in mod automat
constatarea altui element. .e eemplu$ procurarea materialelor de la furnizori #enereza automat
si datoria intreprinderii fata de acestea, iar livrarea produselor finite, catre clienti conduce la
aparitia creantelor cumparatorilor fata de intreprindere.
"tocurile ac(izitionate se constata in contabilitate,indiferent de ac(itarea contravalorii
acestora, cu conditia eistentei obli#atorii a documentului primar insotitor$
%factura de epeditie,
%factura fiscala,
%actul de ac(izitie,
%bonul de intrare,etc.
0otrivit prevederilor ".*.C. 2 6"tocuri de mrfuri i de materialeA ,%valoarea stocurilor
vindute se constata drept c(eltuiala a perioadei in care se determina veniturile din aceste
vinzari,fapt care asi#ura concordanta dintre c(eltuielile efectuate si veniturile obtinute. 'n cazul
cind intreprinderea evalueaza stocurile la valoarea realizabila neta=3.1.*.8,se inre#istreza
pierderi=apar ca diferenta dintre cost si 3.1 .*8care trebuie sa fie constatate drept c(eltuieli in
perioada in care s%a efectuat evaluarea si s%a utilizat 3.1.*. 'n practica, la intreprinderi, pot fi
cazuri cind in urmatoarea perioada de #estiune valoarea realizabila neta a stocurilor se ma>oreaza
si,ca rezultat,diferenta din aceasta in limitele costului stocurilor se constata ca venit in perioada
in care s%a produs ma>orarea 3.1.*.
'n ceea ce priveste valoarea stocurilor utilizate pentru crearea mi>loacelor fie in re#ie sau
finisarea si monta>ul acestora,este necesar de concretizat ca valoarea obiectelor de mi>loace fie
se constata ca c(eltuiala treptat,pe toata durata de eploatare utila a activelor create sau montate.
0otrivit prevederilor actelor normative in vi#oare,stocurile de materiale pot fi evaluate in
urmatoarele momente reprezentative ale perioadei de #estiune $
@;a intrarea in patrimoniu=in intreprindere8 &
@;a iesirea=trecerea in consum8 din patrimoniu &
@;a inventariere &
@;a data intocmirii rapoartelor financiare.
/ste de mentionat ca in literatura de specialitate /valuarea la intrarea n patrimoniu este
denumita evaluare initiala =istorica8, evaluarea la iesire%evaluare curenta, iar la data intocmirii
rapoartelor financiare%evaluare de bilant.
1e#ula #enerala de evaluare si inre#istrare a stocurilor este evaluarea la valoarea de intrare
=istorica8 care poate fi$
@pentru bunurile ac(izitionate de la terti%valoarea de cumparare plus c(eltuielile privind
ac(izitionarea &
@pentru bunurile obtinute din productia proprie%costul efectiv al consumurilor de productie
care cuprinde consumurile materiale directe,consumurile directe privind retribuirea
muncii,precum si consumurile indirecte de productie &
@in cazul sc(imbului stocurilor in procesul operatiunilor comerciale intre partile
interdependente%valoarea venala a bunurilor primite sau predate in procesul sc(imbului&
- 2 -

@pentru stocurile aduse ca aport la capital obtinute cu titlu #ratuit sau prin donatie.
;a intrarea in patrimoniu stocurile se evalueaza si se inre#istreza in contabilitate astfel $
%9ateriile prime si materialele %la valoarea de '*:1,1/, care consta din urmatoarele
evenimente $
a8valoarea =pretul8 de cumparare a stocurilor &
b8 tae vamale aferente stocurilor importate&
c8 c(eltuieli accesorii de ac(izitionare.
,cestea sunt c(eltuieli directe sau indirecte le#ate de aprovizionare pina la intrarea bunurilor
in #estiune $ comisioane, c(eltuieli de tranzit, asi#urare, transport etern, transport pe parcursul
intern, c(eltuieli de incarcare%descarcare, receptie,etc.
"emifabricatele precum si alte bunuri fabricate de intreprindere sunt evaluate la C2":4;
/+/C:'3 format din $
a8 consumuri materiale directe &
b8 consumuri directe privind retribuirea muncii &
c8 consumuri indirecte de productie.
"tocurile primite n urma sc(imbului =barter8 sunt evaluate n felul urmtor $
18 la valoarea venal a stocurilor primate n urma sc(imbului, corectat cu suma mi>loacelor
bneti pltite sau ec(ivalentul acetora&
28 la valoarea venal a stocurilor eliberate n procesul sc(imbului, corectat cu suma
mi>loacelor baneti pltite sau c(ivalentul acestora&
38 la valoarea de bilan a stocurilor destinate sc(imbului, n cazul cnd nu eist valoarea
venal confirmat&
48 la valoarea contractual.
Conform modului de formare a costului de ac(iziie al stocurilor,este de menionat ca
c(eltuielile accesorii procesului de aprovizionare se includ direct sau indirect n costul de
ac(iziie al stocurilor, conform prevederilor politicii de contabilitate a ntreprinderii. )n cazul
efecturii c(eltuielilor proprii =transport, ncrcare, descrcare8, de re#ul, nu este posibil
determinarea imediat a acestora si, ca urmare, repartizarea lor. )n cursul perioadei de #estiune se
procedeaz la nre#istrarea acestor c(eltuieli n conturi separate, iar la sfritul ei sunt repartizate
=incluse n costul stocurilor ac(iziionate8, potrivit bazei de repartizare, care poate fi
valoarea de cumprare sau cantitatea stocurilor ac(iziionate.
)n condiiile economiei de pia, influenate uneori i de fenomenul inflationist, bunurile
economice se ac(iziioneaz la diferite preuri i acestea ntra n patrimoniu la diferite valori.
,cest fapt face dificil identificarea cu eactitate a valorii de intare =costului8 a bunurilor
economice la ieirea din patrimoniu. )n practica contabil international i national se folosesc
mai multe metode de evaluare a bunurilor la ieirea din patrimoniu, toate avnd la baza valoarea
de intrare =iniial sau costul istoric8.
)n para#rafele 1B%25 din ".*.C. 2 A"tocarea de A, cu modificrile i completrile din 3
martie 2CCC, se precizeaz c la evaluarea stocurilor de materiale n contabilitatea curent pot fi
aplicate urmatoarele metode$
@costul normativ &
@vnzrile cu amnuntul&
@de identificare&
@costul mediu ponderat =C.9.0.8&
@primei intrri%primei ieiri =+'+28&
@ultimei intrri%primei ieiri =;'+28.
)n practic, cele mai frecvent utilizate metode de evaluare a stocurilor la ieire sunt $
@+'+2% 0rimul%intrat, 0rimul%ieit &
@C.9.0.% Costul mediu ponderat &
@;'+2%ultimul%intrat, primul%ieit.
9etoda 01'9, '*:1,1/%01'9, '/"'1/%+'+2 $
- 3 -

9/:2., +'+2 se bazeaz pe faptul ca primele bunuri cumprate sunt primele care sunt
eliberate n producie =producator8 sau vndute =comerciant8. /ste cea mai utilizat formul, ea
putnd fi aplicat oricrei ntreprinderi care lucreaz cu consumabile. ,le#erea acestei metode nu
are le#tur neaprat cu micrile elementelor de stoc. /a opune primele preuri de intrare a
stocurilor, de la furnizor, veniturilor i las soldul final al stocului la o valoare bazat pe preuri
mai noi.
9etoda se aplic, cu succes, n cadrul unitilor cu o #am sortimental diversificat i n
perioade n care eist o relativ stabilitate a preurilor.
,3,*:,D/;/ ,plicarii metodei +'+2 $
%evaluarea stocului final se face la cele mai recente preturi=mai realiste8,stocul putind fi mai usor
conectat la valorile actuale &
%este usor de calculat &
%este metoda recomandata de '," 2.
./-,3,*:,D/;/ ,plicarii metodei +'+2 $
%in perioada de sc(imbari rapide de preturi,profiturile pot fi supraevaluate fata de costurile
curente,din cauza faptului ca iesirile sunt evaluate la cost istoric,iar veniturile din vinzari sunt
evaluate la costuri curente.
%tendinta intreprinderilor de a ma>ora preturile de vinzare o data cu cresterea costurilor de
ac(izitie,indiferent de faptul ca unele stocuri s%ar putea sa fie ac(izitionate inainte de cresterea
preturilor.
9etoda C2":4;4' 9/.'4 02*./1,:
4tiliznd aceast metoda, informaiile referitoare la valoarea stocului,cit si cele referitoare la
costurile stocurilor consumate in procesul de productie sunt mai relevante pentru mana#erul
financiar,valorile calculate fiind situate intre valorile obtinute prin aplicarea metodei +'+2 si a
metodei ;'+2.
,ceasta metoda determina costul fiecarui element,in functie de media ponderata a costurilor
elementelor similare eistente in stoc la inceputul perioadei si a elementelor cumparate sau
produse in cursul perioadei."tocului final i se atribuie costul mediu ponderat calculat. Costul
mediu ponderat poate fi determinat periodic sau cu ocazia receptiei fiecarei noi livrari la depozit.
9omentul cind se calculeaza costul mediu ponderat este determinat de situatia particulara a
intreprinderii. Costul 9ediului 0onderat poate fi determinat $
18 stabilirea unui cost mediu ponderat unitar calculat ca raportul dintre valoarea stocului si
cantitate, dup fiecare intrare &
28 determinarea unui cost mediu ponderat unitar lunar =sau in alte perioade care,in
principiu,nu trebuie sa depaseasca durata medie de pastrare8 calculat ca raportul dintre
valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor in cursul lunii =perioadei8 si
cantitatea eistenta in stocul initial plus cantitatile intrate in cursul lunii=perioadei8.
C.9.0.E=3aloarea stocului initialF3aloarea intrarilor
=Cantitatea in stocul initialFCantitatea intrata8
9etoda este cel mai frecvent utilizata in cazul stocurilor cumparate la preturi diferite,iar in
contabilitatea stocurilor nu sunt individualizate in functie de costul de ac(izitie sau de productie
al fiecarui lot.
/3,;4,1/, ":2C41';21 folosind formula costului mediu ponderat $
'ntrarile de stocuri sunt diferentiate la costul de ac(izitie sau de productie al fiecarei
aprovizionari &
'esirile de stocuri se evidentiaza la costul mediu ponderat,determinat fie dupa fiecare lot
intrat sau iesit ,fie lunar,trimestrial sau anual &
"tocul final este evaluat la costul mediu ponderat.
/valuarea iesirilor pe baza costului mediu ponderat,calculat la sfirsitul lunii,presupune
usurinta in aplicare,dar nu permite evaluarea eacta a iesirilor in cursul perioadei. 'n
sc(imb,atunci cind evaluarea se face dupa fiecare iesire,calculele sunt mult mai eacte.
- 4 -

0revazuta de standarde,ca tratament de baza,metoda costului mediu ponderat este un
compromis intre metoda +'+2 si metoda ;'+2. 0entru a determina profitul,intreprinderea trebuie
sa calculeze costul mediu ponderat pe unitatea de stoc si sa multiplice rezultatul cu numarul de
unitati vindute."oldul final se evalueaza luind numarul de unitati ramase in inventar si
multiplicate cu pretul mediu pe unitate. ,ceasta va conduce la obtinerea unui profit si a unei
valori a stocului care se situeaza intre valorile obtinute prin utilizarea metodelor +'+2 si ;'+2.
,3,*:,D/;/ aplicarii metodei costului mediu ponderat $
%niveleaza profiturile,utilizind o medie a valorilor stocurilor,initial si final &
%tinde sa anuleze efectele cresterii sau descresterii preturilor,deoarece costul stocului final
calculat conform acestei metode este influentat de de toate preturile platite pe parcursul anului si
de costul stocului initial&
%relativ usor de calculat &
%metoda recomandata de '," 2.
./-,3,*:,D/;/ ,plicarii metodei costului mediu ponderat $
%fiind o medie ponderata,eista riscul ca valoarea stocurilor sa fie deformata prin
ponderare,putind afecta profitabilitatea si valorile din situatiile financiare &
%costul unitar al stocurilor nu va fi identic cu cel mentionat in facturile furnizorilor&
%calculele sunt usoare,dar necesita timp si trebuie facute avindu%se in vedere acuratetea
rezultatului=utilizind mai multe zecimale8&
%pentru determinarea venitului si luarea unor decizii sunt mai relevante preturile reale.
9etoda 4;:'9, '*:1,1/%01'9, '/"'1/=;'+28
9etoda G ultimul intrat%primul iesit 7 presupune evaluarea stocurilor iesite in cursul perioadei
la costul de ac(izitie sau de productie a ultimului lot intrat.;a epuizarea fiecarui lot,se va lua in
considerare costul urmatorului lot,in ordinea cronolo#ica inversa.,stfel,stocurile iesite din
#estiune sunt considerate ca apartinind ultimul lot intrat si evaluate la costul acestuia.
,ceasra metoda este preferata de intreprinderi in perioadele de crestere a preturilor, deoarece
aceasta modalitate de evaluare conduce la cresterea valorilor consumurilorHiesirilor si la
micsorarea valorii stocurilor finale.'n acest contet,este evident ca formula Iultimul intrat%primul
iesitA conduce la cresterea valorii iesirilor%deci,la reducerea profitului,ca rezultat al corelatiei
dintre $
%costurile elementelor de stoc iesite si veniturile obtinute din valorificarea acestora si
%reducerea valorii stocului final.
4tilizarea metodei ;'+2 este preferata de a#entii economici in conditiile unei economii
inflationiste.
,3,*:,D/;/ aplicarii metodei ;'+2 $
%sunt folosite costurile actuale la data la care elementele de stoc sunt eliberate in productie sau
vindute &
%este usor de calculat &
%sunt folosite preturile actuale mentionate pe facturile de ac(izitie &
%in perioadele inflationiste,metoda ;'+2,tinde sa stabilesca o valoare mai mica a venitului,in
comparatie cu celelalte metode de evaluare,reducindu%se riscul impzitarii cresterii venitului ca
urmare a inflatiei.
./-,3,*:,D/;/ aplicarii metodei ;'+2 $
%valoarea stocurilor declarata in situatiile financiare poate fi subevaluata,deoarece reflecta
valoarea unor stocuri evaluate la preturi vec(i,valoarea care este ireala comparativ cu valoarea
stocului la preturi curente &
%este permisa de catre '," 2 ca un tratament alternativ,dar nu ca un tratament de baza &
%nu urmareste distributia normala a elementelor fizice de stoc &
%in periodele cu deflatie,metoda ;'+2 tinde sa stabilesca o valoare mai mare a venitului,in
comparatie cu celelalte metode de evaluare &
%reflectarea stocurilor in situatiile financiare la valori subevaluate denatureaza informatiile redate
de anumiti indicatori bilantieri=lic(iditatea,solvabilitatea,fondul de rulment,etc.8.
- 5 -

Cu toate inconvenientele prezentate,intr%o perioada caracterizata prin cresterea
preturilor,metoda realizeaza o mai buna corespondenta intre veniturile si c(eltuielile curente,cu
atit mai mult cind atit costurile cit si veniturile din valorificare sunt valori curente.

3. Contabilitatea intrrilor i ieirilor de materiale.
9aterialele pot fi aprovizionate prin cumprare de la furnizori pe bani, sc(imb pe alte valori
materiale, depuneri n capitalul statutar, primirea #ratuit ceea ce este prezentat n fi#ura 1.
Furnizori
0roducia
proprie
:ransfer intern .in alte surse
'ntreprinderi =persoane
>uridice8,
:itularii de avans,
0ersoane fizice
1eturnarea la
depozit din
subdiviziuni,
transfer ntre
subdiviziuni
:ransfer #ratuit,
depuneri n capital
statutar,
sc(imb etc.
"tocurile de
valori materiale
Figura 1 Scema aprovizionrii cu materiale
0rincipala surs de aprovizionare cu materiale o constituie furnizorii. 0e msura primirii
materialelor de la furnizor la depozit se ntocmete bonul de primire. )n cazul recepiei valorilor
materiale de la furnizori care se efectuiaz de ma#azioner i se consemneaz$ cea cantitativ J n
bonul de primire, iar cea calitativ J n bonul de analiz, pot fi stabilite surplusuri i nea>unsuri a
cantitii efectiv primite n comparaie cu documentele furnizorului care se nre#istreaz n actul
de recepie.
"urplusurile se trec la intrri conform actului i se evalueaz la pre de eviden a
ntreprinderii sau contractual =pre de livrare8.
.econtrile cu furnizorii se pot efectua$
1. 0rin ac(itarea lor n baza facturilor i altor documente de plat n corespundere cu formele
utilizate de decontri&
2. 0rin acordarea de ctre furnizor a unui credit comercial pentru care pltitorul elibereaz
furnizorului o cambie spre plat sau accept cambia =trata8 eliberat de furnizor.
,c(itarea cu furnizorii se poate efectua$
a8 n momentul primirii sau dup primirea materialelor.
b8 n form de pli prealabile pKn la primirea efectiv a materialelor
'ntrarea materialelor la depozitul ntreprinderii n cazul ac(itrii ulterioare cu
furnizorii se reflect prin urmtoarele formule contabile
/emplu$ )n luna decembrie 2CC! ).9. 6?lass Container CompanLA a cumprat de la
furnizorul ".1.;. 6/mic(emA materiale =piese de sc(imb8 n baza facturii de epediie .9
444B35 din C1.12.2CC! n sum de 3!B!,CC lei.
- 6 -
"ursa de intrare a
materialelor

.ebit contul 211 69aterialeM subcontul 2115 60iese de sc(imbA % la valoarea
materialelor intrateJ 3!B!,CC lei
Credit contul 521 6.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeM % la
valoarea datoriei fa de furnizor%3!B!,CC lei.
/emplu $ )n luna decembrie 2CC! ).9. 6?lass Container CompanLA a cumprat de la
furnizorul ".1.;. 69oasA materiale n baza facturii fiscale "- C24NN2B din C1.12.2CC! n
sum de 3BN5,CC lei, inclusiv :.3.,.$
.ebit contul 211 69aterialeM subcontul 2115 60iese de sc(imbA % la valoarea
materialelor intrateJ 3312,5C lei
.ebit contul 534 6.atorii privind decontrile cu bu#etulA J !!2,5C lei
Credit contul 521 6.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeM % la
valoarea datoriei fa de furnizor%3BN5,CC lei.
)n cazul ac(itrii prealabile cu furnizorii apar unele probleme le#ate de contabilizarea
lipsurilor de materiale stabilite la recepie.
9odul de soluionare pe care l propunem va fi eplicat n urmtorul eemplu
convenional.
/emplu convenional$ 0resupunem c ).9. 6?lass Container CompanLA conform
contractului nc(eiat ntre ).9. 6?lass Container CompanLA i un furnizor ac(it prealabil de la
contul curent n valut naional 22CON,2 lei pentru materialele ce urmeaz a%i fi livrate.
+actura furnizorului primit odat cu materialele include$
%valoarea materialelor 3!O12 lei &
%:.3.,. N3!2,4 lei
%total ctre plat 441N4,4 lei.
;a primirea materialelor la depozit s%a stabilit lips de materiale n sum de 13!C,4 lei,
inclusiv :.3.,. Conform (otrKrii comisiei de recepie lipsurile sunt din vina furnizorului,
cruia i se nainteaz reclamaie la suma lipsurilor stabilite.
;a acordarea avansurilor pe termen scurt furnizorilor se nre#istreaz$
.ebit contul 224 I,vansuri pe termen scurt acordateA%22CON,2 lei
Credit contul 242 I Conturi curente n valut naionalA%22CON,2 lei
1eflectarea materialelor primite de la furnizor$
.ebit contul 211 I9aterialeA J 35!NO,3 lei,
.ebit contul 534 6.atorii privind decontrile cu bu#etulAsubcontul 5342
6.atorii privind :.3.,.A JN135,N lei&
Credit contul 521 I.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeA%42O14,C lei .
:recerea n cont a sumelor avansurilor acordate anterior pentru ac(itarea datoriilor fa
de furnizori pentru materialele primite$
.ebit contul 521I.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeA%22CON,2 lei,
Credit contul 224 I,vansuri pe termen scurt acordateA%22CON,2 lei.
)naintarea reclamaiei furnizorului pentru lipsa stabilit la recepie, inclusiv :.3.,.$
.ebit contul 22B 6,lte creane pe termen scurtA subcontul 22B3 6Creane pe termen
scurt privind preteniile naintate i recunoscuteA%13!C,4 lei,
Credit contul 521 I.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeA%13!C,4 lei.
;ipsurile stabilite la recepie ce sunt n limita normelor de perisabilitate natural se
reflect astfel$
.ebit contul N14 6,lte c(eltuieli operaionaleA subcontul N14N 6;ipsuri i pierderi
din detiorarea valorilorA
Credit contul 521 I.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeA
;a contabilizarea operaiei privind lipsurile stabilite la recepie ce se ncadreaz n limita
normelor de perisabilitate natural n contabilitate apare ntrebarea de a include sau nu :.3.,. n
valoarea lipsurilor n limita normelor de perisabilitate natural stabilit la recepie$
- 7 -

.ebit contul 534 6.atorii privind decontrile cu bu#etulA subcontul 5342
6.atorii privind :.3.,.A
Credit contul 521 I.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeA
)n cazul stabilirii surplusurilor de materiale la recepie
- ,dmise$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul 521 I.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeA
- 1espinse$
.ebit contul B21 I3alori n mrfuri i materiale primite n custodieA
)n cazul depirii sumei avansurilor acordate fa de suma materialelor primite, restituirea
sumei avansului se nre#istreaz$
.ebit contul 242 I Conturi curente n valut naionalA
Credit contul 224 I,vansuri pe termen scurt acordateA,
)n cazul ac(itrii directe a materialelor aprovizionate$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul 241 ICasaA.
)n afar de aceste operaii mai pot fi nre#istrate i urmtoarele$
1. )nre#istrarea materialelor ac(iziionate prin intermediul titularilor de avans$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul 22N ICreane pe termen scurt ale personaluluiA
2. )nre#istrarea materialelor =la valoarea prevzut n actele de constituire8 primite de la
fondatori ca aport la capitalul statutar al ntreprinderii la fondarea acesteia$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul 313 ICapital nevrsatA, subcontul 3131 ICapital nevrsat privind cotele
neac(itate de fondatoriA
3. 1eflectarea valorii plusurilor de materiale constatate n urma inventarierii$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul !12 I,lte venituri operaionaleA
4. )nre#istrarea materialelor =la valoarea realizabil net8 obinute n urma casrii
mi>loacelor fie, n cazul depirii sau lipsei valorii probabile rmase$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul !21 I3enituri din activitatea de investiiiA
5. )nre#istrarea materialelor =la valoarea venal8 primite cu titlu #ratuit de la alte
ntreprinderi i persoane$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul !22 I3enituri din activitatea financiarA
!. )nre#istrarea materialelor =la valoarea realizabil net8 obinute la demontarea bunurilor
deteriorate n urma accidentelor, calamitilor naturale i altor evenimente ecepionale$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul !23 I3enituri ecepionaleA
N. )nre#istrarea materialelor =la costul efectiv8 fabricate n seciile activitii de baz$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul O11 I,ctiviti de bazA
O. )nre#istrarea materialelor =la costul efectiv8 fabricate n seciile activitii auiliare$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul O12 I,ctiviti auiliareA
B. 'ncluderea n valoarea materialelor a taelor vamale i plii pentru procedurile vamale
ac(itate la importul obiectelor de mic valoare i scurt durat$
.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul 22N ICreane pe termen scurt ale peronaluluiA
1C. 1eflectarea consumurilor aferente intrrii materialelor =transportarea, ncrcarea,
descrcarea, asi#urarea, etc.8$
- 8 -

.ebit contul 211 I9aterialeA
Credit contul 124 I4zura mi>loacelor fieA J la calcularea uzurii mi>loacelor fie
utilizate la transportarea materialelor procurate =eemplu % automobilului8
Credit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA J la reflectarea valorii
obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora nu deptete P
din limita stabilit, consumate n procesul de ac(iziionare a materialelor procurate
Credit contul 214 I4zura obiectelor de mic valoare i scurt duratA J la reflectarea
valorii obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora deptete
P din limita stabilit, consumate n procesul de ac(iziionare a materialelor procurate
Credit contul 251 IC(eltuieli anticipate curenteA J la reflectarea c(eltuielilor
anticipate curente
Credit contul 521 I.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeA,
Credit contul 522 I.atorii pe termen scurt fa de prile le#ateA sau
Credit contul 53B I,lte datorii pe termen scurtA J la reflectarea valorii serviciilor
prestate de ctre alte ntreprinderi i persoane tere n vederea ac(iziionrii
materialelor procurate
Credit contul 531 I.atorii fa de personal privind retribuirea munciiA J la reflectarea
calculului salariului muncitorilor antrenai n ncrcarea J descrcarea materialelor
procurate
Credit contul 533 I.atorii privind asi#urrileA J la reflectarea calculrii contribuiilor
pentru asi#urarea medical i social a muncitorilor antrenai n ncrcarea J
descrcarea materialelor procurate
Credit contul 533 I.atorii privind asi#urrileA J la reflectarea calculrii primelor de
asi#urare necesare de a fi ac(itate aferente asi#urrii materialelor procurate pn la
depozit
/liberarea materialelor de la depozit se efectuiaz pentru urmtoarele scopuri$
te(nolo#ice&
pentru necesiti #ospodreti i deservirea procesului de producie&
realizarea sau transferarea #ratuit altor ntreprinderi.
Consumurile directe de materiale se constat i se reflect n contabilitate n baza
documentelor primare n care se indic direciile concrete de utilizare a materialelor$ fia%limit
de consum, bonul de consum.
produciei.
1. Casarea materialelor utilizate n activitatea de baz a ntreprinderii =pentru
fabricarea unor tipuri concrete de produse8$
.ebit contul O11 I,ctiviti de bazA subcontul O111
Credit contul 211 I9aterialeA subcontul 2111 A9aterii prime i materiale de bazA J
.econtarea valorii de bilan =costului8 a materialelor la ieirea acestora$
0rin vnzare
.ebit contul N14 I,lte c(eltuieli operaionaleA subcontul N141 IC(eltuieli privind
realizarea altor active curenteA
Credit contul 211 I9aterialeA
nre#istrarea lipsurilor constatate la inventariere
.ebit contul N14 I,lte c(eltuieli operaionaleA subcontul N14N I;ipsuri i pierderi
din deteriorareaA
Credit contul 211 I9aterialeA
0entru remedierea produselor rebutate
.ebit contul N14 I,lte c(eltuieli operaionaleA subcontul N141 IC(eltuieli aferente
produciei rebutateA J43B4 lei
Credit contul 211 I9aterialeA
)n afar de aceste operaii mai pot fi nre#istrate i urmtoarele$
- 9 -

1. Casarea materialelor utilizate n procesul de desfacere a produselor H mrfurilor =pentru
ambalare, n scopuri publicitare, etc.8$
.ebit contul N12 IC(eltuieli comercialeA
Credit contul 211 I9aterialeA
2. Casarea materialelor utilizate pentru necesitile #enerale i administrative ale
ntreprinderii$
.ebit contul N13 IC(eltuieli #enerale i administrativeA
Credit contul 211 I9aterialeA
3. Casarea materialelor utilizate la ieierea mi>loacelor fie i altor active pe termen lun#$
.ebit contul N21 IC(eltuieli ale activitii de investiiiA
Credit contul 211 I9aterialeA
4. Casarea materialelor utilizate la prevenirea i lic(idarea consecinelor evenimentelor
ecepionale$
.ebit contul N23 I0ierderi ecepionaleA
Credit contul 211 I9aterialeA
5. /liberarea materialelor n seciile activitii auiliare$
.ebit contul O12 I,ctiviti auiliareA
Credit contul 211 I9aterialeA
!. /liberarea materialelor pentru necesitile #enerale ale seciei de producie$
.ebit contul O13 IConsumuri indirecte de producieA
Credit contul 211 I9aterialeA
!. Contabilitatea obiectelor de mic valoare i scurt durat i a uzurii acestora.
"biectele de mic valoare i scurt durat reprezint bunuri cu o valoare mai mic decKt
limita prevzut de le#e =3CCC lei8 pentru a fi considerate mi>loace fie, indiferent de durata lor
de serviciu, sau cu o durat mai mic de un an, indiferent de valoarea lor, precum i bunurile
asimilate acestora =ec(ipamentul de protecie, ec(ipamentul de lucru, mbrcmintea special,
mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de msur i control, matriele folosite la
eecutarea anumitor produse i alte obiecte similare8.
'ntrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat poate avea loc n urma$
% procurrii contra plat de la alte ntreprinderi i persoane&
% primirii sub form de aport la capotalul statutar&
% primirii cu titlu #ratuit&
% casrii obiectelor de mi>loace fie&
% fabricrii n seciile activitii de baz i auiliare ale ntreprinderii&
% altor operaiuni =rambursarea mprumuturilor anterior acordate n natur, reflectarea
surplusurilor constatate la invenatriere, etc.8
'ntrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat la depozitul ntreprinderii n cazul
ac(itrii ulterioare cu furnizorii se reflect prin urmtoarele formule
/emplul 3$ )n luna decembrie 2CCO ).9. 6?lass Container CompanLA a cumprat de la
furnizorul ".1.;. 6,lfa%plastA obiecte de mic valoare i scurt durat n baza facturii de fiscale
QQ 142N1C2 din C1.12.2CC! n sum de 3N5,CC lei inclusiv :.3.,.
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
subcontul 2131 62biecte de mic valoare i scurt durat n stocA % la valoarea
obiectelor de mic valoare i scurt durat intrateJ 312,5C lei
.ebit contul 534 6.atorii privind decontrile cu bu#etulA J !2,5C lei
Credit contul 521 6.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeM % la
valoarea datoriei fa de furnizor%3N5,CC lei.
)n afar de aceste operaii mai pot fi nre#istrate i urmtoarele$
1. )nre#istrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat ac(iziionate prin
intermediul titularilor de avans$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
- 10 -

Credit contul 22N ICreane pe termen scurt ale personaluluiA
2. )nre#istrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat =la valoarea prevzut n
actele de constituire8 primite de la fondatori ca aport la capitalul statutar al
ntreprinderii la fondarea acesteia$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
Credit contul 313 ICapital nevrsatA, subcontul 3131 ICapital nevrsat privind cotele
neac(itate de fondatoriA
3. 1eflectarea valorii plusurilor de obiecte de mic valoare i scurt durat constatate
n urma inventarierii$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
Credit contul !12 I,lte venituri operaionaleA
4. )nre#istrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat =la valoarea realizabil
net8 obinute n urma casrii mi>loacelor fie, n cazul depirii sau lipsei valorii
probabile rmase$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
Credit contul !21 I3enituri din activitatea de investiiiA
5. )nre#istrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat =la valoarea venal8
primite cu titlu #ratuit de la alte ntreprinderi i persoane$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
Credit contul !22 I3enituri din activitatea financiarA
!. )nre#istrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat =la valoarea realizabil
net8 obinute la demontarea bunurilor deteriorate n urma accidentelor,
calamitilor naturale i altor evenimente ecepionale$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
Credit contul !23 I3enituri ecepionaleA
N. )nre#istrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat =la costul efectiv8 fabricate
n seciile activitii de baz$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
Credit contul O11 I,ctiviti de bazA
O. )nre#istrarea obiectelor de mic valoare i scurt durat =la costul efectiv8 fabricate
n seciile activitii auiliare$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
Credit contul O12 I,ctiviti auiliareA
B. 'ncluderea n valoarea obiectelor de mic valoare i scurt durat a taelor vamale
i plii pentru procedurile vamale ac(itate la importul obiectelor de mic valoare
i scurt durat$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
Credit contul 22N ICreane pe termen scurt ale peronaluluiA
1C. 1eflectarea consumurilor aferente intrrii obiectelor de mic valoare i scurt
durat =transportarea, ncrcarea, descrcarea, asi#urarea, etc.8$
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA
Credit contul 124 I4zura mi>loacelor fieA J la calcularea uzurii mi>loacelor fie
utilizate la transportarea obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate
=eemplu % automobilului8
Credit contul 211 I9aterialeA J la utilizarea diferitor materiale necesare pentru
ac(iziionarea obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate =eemplu J
carburani8
Credit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA J la reflectarea valorii
obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora nu deptete P
din limita stabilit, consumate n procesul de ac(iziionare a obiectelor de mic
valoare i scurt durat procurate
- 11 -

Credit contul 214 I4zura obiectelor de mic valoare i scurt duratA J la reflectarea
valorii obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora deptete
P din limita stabilit, consumate n procesul de ac(iziionare a obiectelor de mic
valoare i scurt durat procurate
Credit contul 251 IC(eltuieli anticipate curenteA J la reflectarea c(eltuielilor
anticipate curente
Credit contul 521 I.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeA,
Credit contul 522 I.atorii pe termen scurt fa de prile le#ateA sau
Credit contul 53B I,lte datorii pe termen scurtA J la reflectarea valorii serviciilor
prestate de ctre alte ntreprinderi i persoane tere n vederea ac(iziionrii obiectelor
de mic valoare i scurt durat procurate
Credit contul 531 I.atorii fa de personal privind retribuirea munciiA J la reflectarea
calculului salariului muncitorilor antrenai n ncrcarea J descrcarea obiectelor de
mic valoare i scurt durat procurate
Credit contul 533 I.atorii privind asi#urrileA J la reflectarea calculrii contribuiilor
pentru asi#urarea medical i social a muncitorilor antrenai n ncrcarea J
descrcarea obiectelor de mic valoare i scurt durat procurate
Credit contul 533 I.atorii privind asi#urrileA J la reflectarea calculrii primelor de
asi#urare necesare de a fi ac(itate aferente asi#urrii obiectelor de mic valoare i
scurt durat procurate pn la depozit
#icarea obiectelor de mic valoarea i scurt durat pe parcursul perioadei de
$estiune
)n contabilitate obiectele de mic valoare i scurt durat, valoarea unitar a crora nu
depete P din limita stabilit, snt decontate la consumuri sau c(eltuieli pe msura eliberrii
acestora d ela depozit n eploatare.
:ransmiterea n eploatare a acestor obiecte se reflect n debitul conturilor de eviden
a activelor, consumurilor H c(eltuielilor i creditul contului 213 I2biecte de mic valoare i
scurt duratA.
:ransmiterea n eploatare a obiectelor de mic valoare i scurt durat cu valoarea unitar
ce depete P din limita stabilit se reflect. ca coresponden intern n debitul subcontului
2132 I2biecte de mic valoare i scurt durat n eploatareA i creditul subcontului 2131
I2biecte de mic valoare i scurt durat n stocA ale contului 213.
.ebit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA subcontul 2132
62biecte de mic valoare i scurt durat n eploatareA
Credit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA subcontul 2131
62biecte de mic valoare i scurt durat n stocA
3aloarea acestor obiecte se deconteaz prin calcularea uzurii care se determine la
transmiterea acestora n eploatare n mrime de 1CCR din valoarea obiectelor de mic valoare i
scurt durat diminuat cu valoarea probabil rmas.
4zura respectiv se trece la consumurile sau c(eltuielile ntreprinderii, n funcie de
destinaia utilizrii obiectelor de mic valoare i scurt durat.
.ebit contul N13 MC(eltuieli #enerale i administrativeM
Credit contul 214 M4zura obiectelor de mic valoare i scurt durat.M
;a ieirea obiectelor de mic valoare i scurt durat, valoarea uzurabil a acestora se
deconteaz la diminuarea uzurii calculate anterior.
.ebit contul 214 M4zura obiectelor de mic valoare i scurt durat.M
Credit contul 213 I2biecte de mic valoare i scurt duratA subcontul 2132
62biecte de mic valoare i scurt durat n eploatareA
%,&.Contabilitatea produciei 'n curs de e(ecuie, Contabilitatea produselor i mrfurilor
- 12 -

)roductia in curs de e(ecutie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de
prelucrare prevuzute in procesul te(nolo#ic, precum si produsele terminate, dar nesupuse
probelor si receptiei calitative si cantitative sau necompletate in intre#ime. /a cuprinde atat
productia de bunuri, cat si cea deprestari servicii in curs de eecutie sau neterminate.
Contabilitatea sintetic a produselor in curs de eecutie conform 0lanului de conturi n
vi#oare se efectuiaz cu a>utorul contului 215 I0roduse in curs de eecutie A, care asi#ur
evidena eistenei i micrii produselor in curs de eecutie,
.)rodusele cuprind bunuri, lucrri i servicii obinute n diferite faze ale procesului de
producere sau din alte activiti, destinate livrrii terilor i n unele cazuri pentru consum intern.
0rodusele sunt reprezentate prin produse finite, semifabricate din producia proprie, produse
reziduale.
)rodusele finite sunt produse care au parcurs toate fazele procesului de fabricaie i au fost
depozitate, n vederea vKnzrii, sau au fost livrate direct clienilor.
Semifabricatele din producia proprie sunt produse ale cror proces te(nolo#ic a fost
terminat pentru o faz de fabricaie =ntr%o secie8 i care vor continua procesul de fabricaie n
alt secie, pentru parcur#erea celorlalte faze sau vor fi vKndute terilor.
)rodusele reziduale sunt elemente secundare rezultate din procesul de fabricaie$ rebuturi,
materiale recuperabile, deeuri.
2peraiunile economice specifice micrii i #estiunii produselor sunt$
1. obinerea produselor i semifabricatelor din seciile de producie i predarea lor la
depozit&
2. efectuarea controlului calitii i identificarea produselor rebutate sau
necorespunztoare sub aspect calitativ&
3. prestarea serviciilor i eecutarea lucrrilor pentru alte ntreprinderi&
!. vnzarea produselor ctre clieni&
%. eliberarea produselor i semifabricatelor pentru consum intern&
&. verificarea inte#ritii stocurilor de produse finite i semifabricate.
Contabilitatea sintetic a produselor conform 0lanului de conturi n vi#oare se efectuiaz
cu a>utorul contului 21! I0roduseA, care asi#ur evidena eistenei i micrii produselor finite,
semifabricatelor din productie proprie si a produselor secundare. /ste un cont de activ. )n debitul
acestui cont se nre#istreaza costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor i produselor
secundare, fabricate de ntreprindere n cursul lunii, iar n credit%ieirea lor din #estiune prin
utilizare, epediere i vnzare. "oldul acestui cont este debitor i indica eistena produselor
finite, semifabricatelor i produselor secundare n depozitele ntreprinderii la finele perioade de
#estiune.
;a contul 21! I 0roduseA pot fi desc(ise urmatoarele subconturi$
21!.1 60roduse finiteA,
21!.2 6"emifabricate din producie proprieA,
21!.3 60roduse secundare I .
0entru reflectarea costului efectiv al produciei n secia de producere se ntocmesc
urmtoarele formule contabile$
.ebit contul 21! 60roduseM,
Credit contul O11 60roducia de bazM % la costul efectiv al produselor
finite,semifabricatelor i produselor secundare obinute n secia de producere.
;a vnzarea produselor cumparatorilor cu ac(itare ulterioara s%a inre#istrat$
.ebit contul 221 MCreane pe termen scurt privind facturile comercialeM
Credit contul !11 M3enituri din vKnzriM
Credit contul 534 6.atorii privind decontrile cu bu#etulA subcontul 5342 I.atorii
privind :.3.,.A
)ntrarea mi>loacelor banesti pentru ac(itarea creanelor pe termen scurt aferente facturilor
comerciale la contul curent n valuta naional se reflect prin formula contabila
- 13 -

.ebit contul 242 MConturi curente n valut naionalM
Credit contul 221 MCreane pe termen scurt privind facturile comercialeA%
#arfurile sunt bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii. :oate
aceste bunuri si servicii pot face obiectul contabilitatii stocurilor numai in masura in care ele
constituie proprietatea intreprinderii, inclusiv si acele aflate in custodie, in prelucrare sau
consi#nafie la terti.
0entru contabilitatea curent a operaiilor privind intrarea mrfurilor, planul de conturi
prevede utilizarea urmtoarelor conturi$
%% 21N I9rfuriA J este destinat pentru #eneralizarea informaiei privind eistena i
micarea mrfurilor la depozitele ntreprinderii, bazele an#ro, ma#azine. /ste un cont de activ. )n
debitul lui se nre#istreaz valoarea de intrare a mrfurilor procurate de la furnizori, iar n credit
J ieirea lor din #estiune prin epediere i vnzare. "oldul este debitor, i reprezint eistena
mrfurilor la finele perioadei de #estiune, n ma#azine depozite, etc.
"e reflect intrarea mrfurilor$
.ebit contul 21NI9rfuriAsubcontul 21N.1 I9rfuri la depozitA
Credit contul 521 I.atorii pe termen scurt privind facturile comercialeA subcontul
521.1 6+acturi de ac(itat n arA
.up modalitatea de ncasare a banilor, vnzarea poate fi$
1. cu plat n numerar
2. prin virament
0rin formulele contabile de ieire a mrfurilor =la creditarea contului 21N I9rfuriA
subcontul 21N.1 69rfuri la depozitA8, n cursul lunii se debiteaz urmtorul cont contabil$
N11 ICostul vnzrilorA subcontul N11.2 6Costul mrfurilor vnduteA J este destinat
#eneralizrii informaiei privind costul efectiv a mrfurilor vndute. ,re funcie contabil de
activ. )n debitul acestui cont se reflect costul efectiv =valoarea de bilan8 a mrfurilor vndute pe
parcursul perioadei de #estiune cu total cumulativ de la nceputul anului. ,cest cont nu se
crediteaz pe parcursul anului, i se nc(ide doar la sfritul anului de #estiune cu contul 351
61ezultat financiar totalA.
0entru evidena veniturilor din vnzri se utilizeaz contul !11 I3enituri din vnzriA
subcontul !11.2 63enituri din vnzarea mrfurilorA J este destinat #eneralizrii privind veniturile
obinute din vnzarea mrfurilor =pre de realizare % :3,8. )n creditul acestui cont se
nre#istreaz n cursul perioadei de #estiune cu total cumulativ de la nceputul anului, sumele
veniturilor constatate. )n debit se nre#istreaz trecerea la finele perioadei de #estiune suma
veniturilor acumulate. ,cest cont se nc(ide doar la sfritul anului de #estiune cu contul 351
61ezultat financiar totalA.
Contul 534 I.atorii privind decontrile cu bu#etulA subcontul 534.2 6.atorii privind
taa pe valoarea adu#atA J este destinat #eneralizrii informaiei privind decontrile cu bu#etul
aferente impozitelor, taelor, i sanciunelor economice. /ste un cont de pasiv. )n credit se
reflect plile calculate privind :3, spre decontare bu#etului. )n debit J :3, de recuperat
pentru active procurate i plile virate bu#etului. "oldul este creditor i reflect datoriile
ntreprinderii fa de bu#et la finele perioadei de #estiune.

Un nou portal informaional!
- 14 -

Dac deii informaie interesant si doreti s te impari cu noi atunci
scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md
- 15 -

S-ar putea să vă placă și