ENDOCRINOLOGIA

I. NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

SISTEMUL ENDOCRIN este un sistem de
integrare, format din glande ce isi vars
produsul de secreie direct in sange.
Acestea sunt glande endocrine
(hipotalamusul, hipofiza,
epifiza, tiroida si suprarenalele), glande
mixte (pancreasul si gonadele) si celule
dispersate in
sistemul nervos, tubul digestiv, cord si
rinichi.
HORMONII sunt substane chimice cu rol
de mesager produse de aceste glande.
Determin rspunsuri programate la
nivelul celulelor int.
ROLURILE SISTEMULUI ENDOCRIN:
intervine in cresterea si dezvoltarea
organismului
regleaz metabolismul
regleaz activitatea sistemului nervos
asigur echilibrele hidro-electrolitic si
acido-bazic
asigur rspunsul la stress al
organismului
asigur reproducerea
A. HIPOTALAMUSUL asigur legatura
dintre sistemul nervos si sistemul
endocrin.
Are multiple funcii:
regleaz aportul de alimente si lichide,
respiraia, circulaia, metabolismul,
termoreglarea
si diureza.
influenteaz starea emoional si
procesele psihice.
Hormonii hipotalamici sunt de dou
tipuri:
Liberine au rol stimulator sau inhibitor
asupra secreiei de hormoni hipofizari
TRH stimuleaz secreia de TSH (hormon
tireostimulant) si hormoni gonadotropi si
prolactin.
Gn-RH stimuleaz secreia de FSH si LH.
CRH stimuleaz secreia de ACTH si
hormon lipotrop
GRH stimuleaz secreia de STH
(hormon somatotrop)
somatostatina inhib secreia de STH si
TSH
dopamina inhib secreia de TSH si
prolactin (PRL).
Hormoni hipotalamici neurohipofizari
ADH (hormonul antidiuretic, vasopresina)
scade diureza si secreia sudoral,
produce sete
si vasoconstricie, produce contracii
ale musculaturii uterine.
- Oxitocina (OXT) este vasodilatator si
stimuleaz contraciile musculaturii
uterine.
B. HIPOFIZA este o gland situat la baza
creierului, suspendat printr-o tij de
hipotalamus. E gazduit de saua
turceasc a osului sfenoid si are 3 lobi:
anterior
adenohipofiza, intermediar, posterior
neurohipofiza.
Hormonii adenohipofizari controleaz
metabolismul si secreia glandelor
periferice
(tiroid, suprarenale si gonade).
STH (hormonul somatotrop) este
responsabil de cresterea organismului.
Produce
hiperglicemie, hiperproteinemie si
retenie de ap si sodiu.
PRL (prolactina) induce si menine
secreia lactat.
ACTH (hormonul adenocorticotrop)
stimuleaz secreia hormonilor
corticosuprarenalei.
TSH (hormonul tireotrop) controleaz
secreia hormonilor tiroidieni.
LH (hormonul luteinizant) stimuleaz
secreia de hormoni sexuali, ovulaia si
spermatogeneza.
FSH (hormonul foliculostimulant) la sexul
feminin stimuleaz cresterea si
maturarea foliculului
ovarian si declanseaz ovulaia. La sexul
masculin controleaz spermatogeneza.
C. GLANDA TIROID este situat in
regiunea cervical anterioar peste
primele
inele traheale. Are form de fluture, fiind
format din 2 lobi si un istm. Unitatea
morfofuncional
a tiroidei este foliculul tiroidian format
dintr-un strat de celule ce delimiteaz o
cavitate plin cu coloid tiroidian ce
contine tiroglobulin, fiind un depozit de
hormoni
tiroidieni. Intre foliculi se afl celulele
parafoliculare C ce secret calcitonina.
Hormonii tiroidieni:
T3 triiodtironina si T4
tetraiodtironina sau tiroxina acioneaz
asupra tuturor
tesuturilor si metabolismelor:
- stimuleaz cresterea si dezvoltarea
scheletului si a SNC
- stimuleaz sinteza de proteine
- au efect hiperglicemiant, lipolitic si
calorigen.
Calcitonina
- scade calcemia si fosfatemia
- inhib resorbia esutului osos si
mobilizarea srurilor minerale,
- inhib secreia gastric si pancreatic,
- creste absorbia calciului din tubul
digestiv.
D. GLANDELE PARATIROIDE sunt 4
glande mici situate la polii glandei
tiroide.
Sunt alctuite din celule principale ce
secret parathormon si celule oxifile.
Parathormonul este un hormon
hipercalcemiant:
- stimuleaz resorbia esutului osos cu
eliberare de sruri minerale
- creste absorbia intestinal a calciului
- creste resorbia tubular renal a
calciului si magneziului.
E. GLANDELE SUPRARENALE sunt 2
glande semilunare situate la polul
superior
al rinichilor, in loja renal. Sunt formate
din dou tipuri de tesut:
- substan cortical
(corticosuprarenala) situat la periferia
glandei, imprit in 3
zone glomerular, fasciculat si
reticular
- substana medular
(medulosuprarenala) situat in interiorul
glandei, format din
cordoane de celule.
Hormonii corticosuprarenalei sunt:
1. Hormonii mineralocorticoizi
(Aldosteronul) are efect asupra
echilibrului hidroelectrolitic:
- determin retenie hidro-salin
- agraveaz inflamaia
- reduce eliminarea renal de sodiu si
creste resorbia de clor.
2. Hormonii glucocorticoizi (Cortizolul)
are multiple efecte:
- efect antiinflamator, hiperglicemiant si
inumosupresor
- creste catabolismul proteinelor si
mobilizarea lipidelor din depozite
- stimuleaz eliminarea de potasiu, calciu
si fosfor si scade eliminarea de sodiu
- inhib formarea de esut osos
- determin policitemie si limfocitoz.
3. Hormonii androgeni suprarenalieni
(androstendion, testosteron,
dihidroepiandrosteron). Aciuni:
- au aciune trofic general si
favorizeaz cresterea organismului
- sunt anabolizani proteici
- determin apariia caracterelor sexuale
secundare la pubertate.
Hormonii medulosuprarenalei se
numesc catecolamine (adrenalina,
noradrenalina si
dopamina) au ca aciune principal
adaptarea organismului la stress prin
modificri ale
metabolismului, ale circulaiei si ale
comportamentului:
- produc hiperglicemie, lizeaz
adipocitele
- vasoconstricie si contracii ale
muschilor netezi si striai
- stimuleaz secreia glandelor
sudoripare
-stimuleaz miocardul: efect inotrop,
dromotrop, batmotrop si cronotrop
pozitiv.
- stimuleaz secreia tiroidei si a
paratiroidelor.
E. GONADELE
E.1 OVARUL este gonada feninin, o
gland mixt, pereche, situat in micul
bazin.
Are form ovoidal si conine foliculi
ovarieni din care se dezvolt celulele
sexuale feminine
ovulele. Ovarul secret hormoni sexuali:
estrogeni si progesteron.
Hormonii estrogeni
- stimuleaz cresterea foliculilor ovarieni,
dezvoltarea miometrului si a canalelor
galactofore ale glandei mamare si
proliferarea endometrului
- determin apariia caracterelor sexuale
secundare la pubertate
- au efect trofic general
- produc retenie hidrosalin
- combat resorbia esutului osos si
formarea aterosclerozei.
Progesteronul
- stimuleaz maturarea ovulului
- favorizeaz implantarea zigotului la
nivelul uterului
- au efect hipertermizant.
E.2 TESTICULUL este gonada masculin.
Este situat in scrot si e format din
canalicule
seminifere cu celule germinative din care
se formeaz spermatozoizii celulele
sexuale masculine.
Intre canalicule se afl celulele Laydig ce
produc testosteron hormonul sexual
masculin.
Testosteronul are urmatoarele efecte:
- produce diferenierea si dezvoltarea
aparatului genital masculin si apariia
caracterelor sexuale secundare la
pubertate
- stimuleaz dezvoltarea musculaturii
- stimuleaz eritropoieza
- stimuleaz dezvoltarea prului in zonele
androgen dependente: regiunea facial,
presternal, axilar si pubian
- grbesc inchiderea cartilajelor de
crestere.
PUBERTATEA este etapa dezvoltrii in
care apare maturizarea sexual si
fertilitatea.
Hipofiza si hipotalamusul stimuleaz
producia de hormoni sexuali de catre
gonade, acestia
determinand cresterea in inalime,
dezvoltarea complet a organelor
genitale, aparitia
caracterelor sexuale secundare (prul din
zonele androgen dependente: regiunea
facial,
presternal, axilar si pubian;
dezvoltarea sanilor si apariia
menstruaiei la sexul feminin;
dezvoltarea musculaturii la sexul
masculin) si modificri comportamentale
si psihologice.
Apare in mod normal la varsta de 11 ani
la sexul feminin si la 13 ani la sexul
masculin.
II.NOIUNI DE SEMIOLOGIE
ENDOCRINILOGIC
FACIESUL IN AFECIUNILE ENDOCRINE
1. Faciesul hipertiroidian are aspectul
caracteristic de ,,spaim ingheat.
Ochii sunt strlucitori, exoftalmici
(proiemin din orbite), cu midriaz.
Privirea este
fix iar clipitul rar. Pleoapele sunt
edemaiate, pigmentate, iar pleoapa
superioar e retractat.
Pielea e subire, umed si cald; prul e
subire, lucios si incruneste devreme.
La privirea in sus fruntea nu se
increeste asinergie oculo-frontal.
Modificrile apar in hiperfuncia glandei
tiroide, mai ales in boala Basedow.
2. Faciesul hipotiroidian are aspect de
,,lun plin.
Pielea este edemaiat, aspr, acoperit
de scuame, rece,uscat cu paloare
glbuie ca
ceara. Pleoapele sunt groase,
edemaiate, czute, dand aspectul
adormit. Privirea e rtcit.
Nasul e gros, buzele groase si rsfrante;
limba e edematiat cu amprente dentare
pe margini.
Gatul e scurt si gros. Pavilionul urechii e
ingrosat, gelatinos. Prul e rar,
incrunit si aspru.
Modificrile apar in cadrul hipotiroidiei
adultului.
3.Faciesul din nanismul tiroidian este
inexpresiv, edemaiat. Fruntea este
joas, in
form de trapez. Ochii sunt mici,
enoftalmici (infundai in orbite), cu
distant mare intre ei.
Nasul e gros, trilobat si cu rdcina
infundat. Gura e mare cu buze grose si
limb mare
(macroglosie).
4. Faciesul cushingoid are aspect de
,,lun plin cu tegumente congestive cu
vase de
sange dilatate (telangiectazii) la nivelul
pomeilor, nasului si barbiei. Prul facial
este
abundent in timp ce la nivelul scalpului
se constat alopecie.
Pielea este gras, cu tendin la acnee.
Grsimea se acumuleaz preauricular
astfel c
bolnavul nu isi vede urechile cand se uit
in oglind. Gatul e scurt si cilindric.
Modificrile apar in boala Cushing
exces de hormoni glucocorticoizi.
5. Faciesul addisonian e caracterizat prin
aspectul ,, obosit si pigmentaia brun,
neuniform ce apare si la nivelul buzelor,
gingiilor si a mucoasei bucale.
Pigmentaia este
generalizat, mai accentuat la nivelul
regiunilor expuse (fa si extremiti).
Modificrile apar in boala Addison
insuficiena corticosuprarenalei.
6. Faciesul acromegalic se
caracterizeaz prin ingrosarea
trsturilor. Craniul este
mare cu sprancene, pomei si mandibul
proieminente. Fruntea e tesit, nasul,
buzele, limba si urechile mari. Piele e
groas si ridat. Ochii sunt infundai in
orbite, iar pleoapele sunt
pigmentate.
Modificarile apar in hipersecreia
hipofizar de STH aprut la varst
adult.
7. Faciesul din nanismul hipofizar
Craniul este mic, cu trsturi
armonioase, avand aspectul de ,,cap de
ppus.
Pielea are aspect imbtranit si poate fi
pigmentat. Acest aspect apare in
hiposecreia
de STH aprut in copilrie.
8. Faciesul din casexia hipofizar
Pielea e subire si se muleaz pe craniu,
ochii sunt infundai in orbite, cu privire
inexpresiv. Nasul, buzele si urechile
sunt subiri si palide. Prul e uscat si rar,
cu alopecie la
nivelul scalpului.
Modificrile apar in hiposecreia de
hormoni hipofizari survenit la varst
adult.
9. Faciesul din sindromul Sheehan
(necroza hipofizei postpartum) prezint
trsturi
sterse. Pleoapele sunt edemaiate si
galbene. Sprancenelor le lipseste treime
extern.
STATURA
1. GIGANTISMUL reprezint cresterea in
inalime peste 2 metri.
1.1 Gigantismul din hiperfunctia
hipofizar se caracterizeaz prin crestere
disproporionat a trunchiului si
membrelor superioare fa de craniu si
membrele inferioare.
Organele interne sunt mari:
cardiomegalie, hepatomegalie,
megacolon, etc. Tiroida ;i
gonadele sunt atrofiate.
1.2 Gigantismul prin absena gonadei
masculine (eunucoidismul) are ca
trstur
caracteristic crestere excesiv si
disproporionat in inlime, rezultand
aspectul de ,,
paianjen: cap mic cu fruntea tesit, gat
lung si subire, umeri ingusti, torace
deformat cu
cifoscolioz, bazin larg, membre
inferioare lungi, platfus.
2. NANISMUL reprezint inlimea de
1,20 -1,50 metri intalnit la persoane
adulte.
2.1 Nanismul hipofizar apare in cazul
hiposecreiei de STH in copilrie.
Statura este mic dar armonioas.
Faciesul este expresiv. Pielea este
palid, subire si
transparent iar prul mtsos.
Dezvoltarea psiho-intelectual e normal.
2.2 Nanismul tiroidian apare in cazul
hiposecreiei de hormoni tiroidieni in
copilrie.
Statura este mic dar nearmonioas.
Capul e mare, lat si turtit posterior.
Faciesul e
caracteristic, toracele globulos iar
abdomenul batracian. Membrele sunt
scurte, groase si
curbate. Dezvoltarea psiho-intelectual e
redus.
EDEMUL IN AFECIUNILE ENDOCRINE
1. MIXEDEMUL apare in hipotiroidie si
const in infiltraia edematoas a
esutului
conjunctiv. Edemul e alb, pstos,
generalizat si nu las godeu. Afecteaz
tegumentele cat si
mucoasele determinand macroglosie,
disfagie, dispnee si disfonie.
2. MIXEDEMUL PRETIBIAL apare in
hipertiroidia netratat. Apare ca un edem
masiv a esutului subcutanat de pe faa
anterioar a gambei.
3. EDEMUL HIPERFOLICULINIC apare la
jumatatea ciclului menstrual, deci e
periodic. Are volum redus, e alb si moale
si e localizat la pleoape, sani si gambe.
MODIFICRILE OCHILOR
MODIFICRILE TEGUMENTELOR
Ambele au fost descrise in capitolul
,,Faciesul in afeciunile endocrine.
MODIFICRILE PRULUI
1. Modificrile cantitative
Alopecia reprezint pierderea prului de
la nivelul scalpului. Apare in boala
Cushing
si in casexia hipofizar.
Hipertricoza este cresterea excesiv a
parului, interesand mai ales prul de la
nivelul
feei, pieptului, axilei si pubisului. Apare
in boala Addison.
Hirsutismul este o crestere excesiv a
prului ce depseste zonele acoperite in
mod
normal cu pr. La femei, prul are
dispoziie tipic masculin (mustat,
barb, pr in regiunea
pectoral si la nivelul membrelor
superioare si inferioare, pr pubian de
form rombic).
Apare in sindromul Cushing, boal
polichistic ovarian.
2. Modificarile calitative
- prul incruneste prea devreme in hipo
si hipertiroidie
- prul e subire, lucios in hipertiroidie
- Prul e rar, aspru, cu aspect prfuit in
hipotiroidie.
MODIFICRILE UNGHIILOR
1. KOILONICHIA reprezint unghiile
concave cu aspect de linguri, subiri
si
sframicioase, fisurate. Apar in boala
Addison.
2. ONICOREXIS unghiile sunt ingrosate
si friabile datorit hipocalcemiei din
hipoparatiroidie, hipertiroidie.
3. Unghiile lungi si inguste apar in
eunucoidism si gigantism.
4. Unghiile patrate apar in acromegalie.
MODIFICRILE OASELOR SI ALE
MUSCHILOR
1. OSTEOPOROZA apare in
hiperparatiroidie fiind insoit de
deformri osoase si de
fracturi spontane; in acromegalie odat
cu ingrosarea oaselor de la nivelul
extremitilor; in
hipertiroidie e insoit de dureri osteo-
articulare.
2. HIPOTONIA MUSCULAR apare in
nanismul hipofizar si tiroidian, ajungand
la
atrofie muscular in hipotiroidie.
3. MISCRILE INVOLUNTARE
- tremurturile fine, frecvente si regulate
apar in hipertiroidie
- crampele musculare nedureroase
asociate cu spasme laringiene, bronsice,
gastrice
apar in hipoparatiroidie
- tulburrile extrapiramidale apar in
hipoparatiroidie.
TULBURRILE SOMNULUI
Sunt reprezentate in principal de
somnolen ce apare in hipotiroidie si
hiperparatiroidie.
ASTENIA reprezint incapacitatea de a
realiza efort fizic si intelectual, ce
anterior
era realizat cu usurin. Se manifest ca
oboseal si nevoie de odihn prelungit.
Apare in
special in cazul hipofunciilor endocrine:
hipofizar, tiroidian, paratiroidian,
suprarenalian.
CEFALEEA reprezint durerea
persistent localizat la nivelul capului.
Poate fi:
- cefalee simptomatic, in tulburrile de
secreie ale hormonilor tiroidieni,
ovarieni,
paratiroidieni. Apare si in feocromocitom.
- cefaleea din tumorile hipofizei este
determinat de cresterea presiunii din
interiorul
craniului si are caracter progresiv, e
accentuat de efortul fizic, schimbarea
poziiei capului,
tuse, strnut, expunerea la lumin si la
zgomote. Se asociaz cu tulburri de
vedere (diplopie,
scderea acuitii vizuale), bradicardie,
vrsturi ,,in jetsi tulburri neuro-psihice
(somnolen, confuzie, tulburri de
memorie).
SUGHIUL este produs prin iritarea
nervului frenic de ctre gusa cervical
sau
endotoracic sau prin spasme ale
diafragmului (in hipoparatiroidie).
MODIFICRILE VOCII
1. Disfonia sau vocea rgusit apare prin
paralizia corzilor vocale datorat
conpresiunii nervului recurent, in special
in cazul cancerului de tiroid si in gusile
voluminoase.
2. Vocea groas se datoreaz ingrosrii
corzilor vocale datorat tulburrilor
hormonale
din mixedem, boala Addison, acromegalie
si insuficien hipofizar.
3. Vocea subire, piigiat apare
datorit lipsei aciunilor hormonilor
sexuali asupra
corzilor vocale si apare in hipogonadism
si sindrom adipozo-genital.
TULBURRILE DE VEDERE
Diplopia, amputrile campului vizual si
scderea acuitii vizuale pan la
pierderea
total a vederii apar in special in tumorile
hipofizei (prin compresiunea cailor
optice) si in
boala Basedow prin compresiunea
nervului optic si modificrile corneei.
AMEELILE reprezint senzaia de
instabilitate asociat cu tulburri de
vedere si
scderea forei musculare.
Apar in hipo si hipertiroidie,
hipoparatiroidie, feocromocitom.
PALPITAIILE reprezint perceperea
btilor inimii ca pulsaii rapide sau rare,
regulate sau neregulate. Sunt insoite de
anxietate, dureri precordiale,dispnee,
tulburri
vizuale si auditive. Apar in hipertiroidie.
DISPNEEA sau respiraia dificil apare
in cazul paraliziilor laringelui din cancerul
tiroidei si in edemul laringian din
hipotiroidie.
POLIDIPSIA reprezint setea exagerat
ce determin ingestia unor mari cantiti
de lichide si eliminarea unor cantiti
mari de urin (poliurie). Este
caracteristic diabetului
insipid.
POLIFAGIA sau foamea exagerat
apare in hipertiroidie.
INAPETENA reprezint lipsa poftei de
mancare si apare in hipopituitarism,
hipotiroidie, hiposecreia suprarenalei si
anorexia nervoas.
DISFAGIA sau deglutiia dificil apare
datorit compresiunii esofagului prin
gus
voluminoas sau cancer tiroidian.
VRSTURILE sunt acte reflexe,
constand in eliminarea brusc a
coninutului
gastric si intestinal pe gur. Apar in
tumorile hipofizei.
CONSTIPAIA reprezint stagnarea
indelungat a materiilor fecale in
intestin.
Apare in hipotiroidie si in tumorile
suprarenalei (acestea comprim
intestinul determinand
ocluzii).
DURERILE ABDOMINALE apar in
tumorile suprarenalei.
TRANSPIRAIILE difuze predominent la
nivelul palmelor si al capului apar in
hipertiroidie. Transpiraia excesiv
apare si in acromegalie.
TULBURRILE MENSTRUAIEI
1. TULBURRILE CANTITATIVE
- hipomenoreea, menstruaia in cantitate
redus apare in afeciunile tiroidei
- hipermenoreea, menstruaia in
cantitate mare apare in hiperfoliculism.
2. TULBURRILE DURATEI
- oligomenoreea este menstruaia cu
durat redus. Apare in hipoestrogenism.
- polimenoreea este menstruaia cu
durat mai mare de 6 zile. Apare in
hiperfoliculism.
- menoragia este menstruaia cu durat
mai mare de 10 zile.
- metroragia este o sangerare abundent,
aciclic ce apare in tumorile de ovar.
3. TULBURRILE RITMULUI
- bradimenoreea semnific cicluri
menstruale rare ce apar la 40-60 de zile.
- spaniomenoreea semnific cicluri
menstruale foarte rare 2-4 pe an.
- tahimenoreea semnific cicluri
menstruale frecvente. Apar in tumorile de
ovar.
TULBURRILE PUBERTII
Pubertatea este precoce atunci cand se
instaleaz la varsta de 8-9 ani si tardiv
cand nu
apare pan la 16 ani.
III. INVESTIGAII PARACLINICE UTILE IN
ENDOCRINOLOGIE
A. INVESTIGAII IN AFECIUNILE
HIPOFIZEI
1. Dozri ale hormonilor hipofizari
2. Studiul efectelor hormonilor hipofizari
asupra glandelor periferice si a organelor
efectoare
3. Explorari imagistice:
radiografia craniului in incidene de fa
si profil pentru studiul aspectului seii
turcesti
ce permite aprecierea modificrilor
hipofizei.
Computer tomografia (CT) cranio-
cerebral
RMN- rezonana magnetic nuclear
4. Explorri oftalmologice: msurarea
acuitii vizuale si examenul fundului de
ochi.
B. INVESTIGAII IN AFECIUNILE
TIROIDEI
1. Dozri hormonale: T3,T4, calcitonin si
TSH.
2. Explorri imagistice:
- radiografia cervical
- ecografia tiroidian
- CT cervical
- RMN cervical
- scintigrafia tiroidian cu Iod radioactiv
e util in diagnosticul nodulilor
tiroidieni.
3. Markerii impregnrii hormonale:
- metabolismul bazal = consumul de
oxigen pe unitatea de suprafa
corporal si
pe zi. Crescut in hipertiroidie si sczut in
hipotiroidie.
- colesterol si lipide sunt crescute in
hipotiroidie si sczute in hipertiroidie.
- proteine
- reflexograma achilean e alungit in
hipotiroidie si scurtat in hipertiroidie.
- enzimele musculare (CPK, LDH si
mioglobina) sunt crescute in hipertiroidie
si
sczute in hipotiroidie.
- EKG si ecocardiograma pentru
determinarea timpilor sistolici. Sunt
sczui in
hipertiroidie si crescui in hipotiroidie.
- ecografia doppler pentru aprecierea
funciilor diastolice ventriculare
- hemoleucograma
4. Teste dinamice de frenare cu hormoni
tiroidieni si de stimulare cu hormoni
hipofizari.
5. Studiul varstei osoase pe radiografii
ale mainii
6. Dozarea anticorpilor si antigenilor
tiroidieni
7. Examenul histopatologic al piesei
operatorii sau a esuturilor extrase prin
punciebiopsie.
C. INVESTIGAII IN AFECIUNILE
PARATIROIDEI
1. Dozarea parathormonului
2. Dozarea calcemiei, fosfatemiei,
natremiei, cloremiei, fosfatazei alcaline.
3. Dozarea calciuriei
4. Teste dimanice: perfuzii cu calciu,
EDTA
cu glucocorticoizi, gel aluminiu.
5. EKG
6. EMG
7. EEG
8. Explorari imagistice
- radiografie cervico-mediastinal
- radiografie a mainii
- tranzit baritat esofagian
- arteriografie selectiv
- ecografie cervical
- CT si RMN cervico-mediastinal
- scintigrama cu seleniu
D. INVESTIGAII IN AFECIUNILE
SUPRARENALEI
1. Dozri hormonale cortizol
2. Teste dinamice:
- stimularea secreiei cu ACTH si
insulin
- inhibiia secreiei cu dexametazon
3. Explorri imagistice
- ecografia abdominal
- CT si RMN abdominal
E. INVESTIGAII IN AFECIUNILE
GONADELOR
E.1 INVESTIGAII IN AFECIUNILE
OVARULUI
- determinarea temperaturii bazale
- examenul mucusului cervical
- frotiu citologic vaginal
- biopsia endometrului
- dozri hormonale: FSH, LH
- teste dinamice cu progesteron, estro-
progestative si LH-RH
- ecografia pelvin
- CT pelvin
E.2 INVESTIGAII IN AFECIUNILE
TESTICULULUI
- spermogram
- teste cu clofimen, HCG, LH-RH
- dozri hormonale: testosteron, DHT,
FSH, LH.
IV. PRINCIPALELE AFECIUNI
ENDOCRINE
A. AFECIUNILE HIPOFIZEI SI
HIPOTALAMUSULUI
A.1 ADENOMUL CROMOFOB
Definiie - ademomul cromofob este o
tumoare a hipofizei ce nu secret
hormoni.
Etiopatogenie - neelucidat.
Evoluia este indelungat, aproximativ
15-20 ani, cu simptomatologie discret.
In
acest timp, tumoarea creste in
dimensiuni, comprim esutul nervos din
vecintate, crescand
presiunea din interiorul craniului.
Simptome
- cefaleea frontal
- simptome datorate comprimrii si
distrugerii esuturilor vecine:
epistaxis, scurgere nazal de LCR
paralizii ale nervilor cranieni
tulburri de vedere pan la cecitate
anosmie
tulburri de comportament
crize convulsive
- simdrom de hipertensiune intracranian
Investigaii
- radiografia craniului in inciden de
fa si profil arat modificri ale seii
turcesti datorate cresterii tumorii
- CT cranio-cerebral permite aprecierea
dimensiunilor tumorii, a invaziei locale
si a leziunilor esuturilor vecine.
- RMN cranio-cerebral
Tratament
- chirurgical const in extirparea tumorii
- radioterapia se efectueaz in cazul in
care tumoare nu poate fi extirpat.
A.2 GIGANTISMUL SI ACROMEGALIA
Definiie. Ambele afeciuni sunt
datorate secreiei excesive de hormon
somatotrop
(STH). Dac aceasta apare in copilarie,
cand cartilajele de crestere nu sunt
inchise, se produce
cresterea masiv in inalime-
gigantismul; dac survine la varst adult
apare acromegalia.
Etiopatogenia
Secreia excesiv de STH se datoreaz
adenomului hipofizar somatotrop sau
unor
tumori maligne cu alte localizri (cancer
pulmonar, cancer mamar, cancer
pancreatic).
Simptome
GIGANTISMUL
Reprezint cresterea excesiv in
inalime, depsind cu 20% inlimea
medie a varstei.
Scheletul creste in inlime foarte mult,
dar proporiile dintre diferitele segmente
sunt pstrate.
Musculatura este bine dezvoltat, dar
organele interne sunt de mari dimensiuni.
Pot aparea
deformri ale coloanei vertebrale (cifoze,
scolioze) pe fondul osteoporozei.
ACROMEGALIA
Reprezint crestere excesiv in lime si
grosime a oaselor extremitilor (craniu,
membre superioare si inferioare).
Craniul are frunte ingust, sprancene si
pomei proiemineni, mandibul mare si
impins anterior; nasul, limba si buzele
sunt groase.
Mainile si picioarele cresc in lime si
grosime. In urma acestor modificri
pacientul
este nevoit s achiziioneze pantofi,
mnusi si plrii cu numere mai mari.
Toracele capt aspect globulos datorit
deformrilor osoase: sternul devine
proieminent si apar accenturi ale
curburilor coloanei (cifoze si lordoze).
Organele interne cresc in dimensiuni.
Laringele este infiltrat, iar vocea se
ingroas.
Simptome comune
- amenoree, galactoree la femei si
impoten sexual la brbai
- diabet zaharat, hipertensiune arterial,
osteoporoz
- simptome datorate tumorii hipofizare:
epistaxis, scurgere nazal de LCR,
- paralizii ale nervilor cranieni, tulburri
de vedere pan la cecitate, anosmie,
- tulburri de comportament, crize
convulsive.
Investigaii
- radiografia craniului in inciden de
fa si profil arat modificri ale seii
turcesti datorate cresterii tumorii
- CT cranio-cerebral permite aprecierea
dimensiunilor tumorii, a invaziei locale
si a leziunilor esuturilor vecine.
- RMN cranio-cerebral
- Radiografii ale mainii, piciorului si
coloanei vertebrale
- calciurie, fosfatemie, fosfataza alcalin
au valori crescute
- dozari ale GH, hormon ce stimuleaz
eliberarea STH. Are valori mari.
Tratament
- chirurgical const in extirparea tumorii
- radioterapia se efectueaz in cazul in
care tumoare nu poate fi extirpat
- tratament medical cu bromocriptin si
octreotid acetat (analog de
somatostatin).
A.3 NANISMUL HIPOFIZAR
Definiie. Nanismul reprezint
dezvoltarea insuficient a organismului
datorat
secreiei insuficiente de STH aprute in
copilarie. Statura este mic dar
armonioas.
Etiopatogenie
Secreia insuficient de STH are multiple
cauze:
- anomalii genetice, malformaii
congenitale
- tumori, inflamaii si traumatisme ale
hipofizei
- accidente in timpul nasterii copilului
La nastere copilul poate avea talie si
greutate normale; ulterior cresterea e
incetinit,
dar dezvoltare e armonioas, cu pstrare
proporiilor normale intre segmentele
corpului.
Intarzierea cresterii devine evident la
varsta de 3 ani.
Simptome
- talie si greutate mici, dezvoltare
armonioas
- facies de ,,ppus, piele ridat, voce
piigiat
- depozitele de grsime se localizeaz pe
trunchi, iar membrele superioare si
inferioare sunt subiri
- musculatura este slab dezvoltat, cu
tonus sczut
- pubertatea se instaleaz tardiv
- inteligena e normal.
Investigaii
- radiografia mainii permite aprecierea
varstei osoase. Arat intarzieri in
maturarea scheletului.
- radiografia craniului in inciden de
fa si profil arat modificri ale seii
turcesti: sa mic cu calcificri.
- CT cranio-cerebral
- RMN cranio-cerebral
- glicemie, uree, creatinin cu valori
sczute; lipide serice cu valori crescute
- dozri hormonale GH are valori sczute
- teste de stimulare cu insulin, L Dopa,
GH-RH si TRH. In nanism rspunsul
lipseste la cel puin 2 teste.
Tratament
- administrarea de GH sintetic sau
semisintetic in copilrie
- administrarea de estro-progestative la
fete si testosteron la biei, la pubertate.
A.4 INSUFICIENA HIPOFIZAR
(HIPOPITUITARISMUL)
Definiie. Insuficiena hipofizar este un
sindrom datorat secreiei insuficiente de
hormoni hipofizari.
Etiopatogenie
Secreia insuficient de hormoni
hipofizari are multiple cauze:
- tumori ale hipofizei sau ale SNC
- infecii ale hipofizei sau ale SNC: TBC,
micoze, sifilis
- necroza hipofizei postpartum, infarctul
hipofizei
- traumatisme cranio-cerebrale
- dup ablaia sau iradierea hipofizei.
Lipsa acestor hormoni produce
insuficiena tuturor glandelor endocrine
periferice.
Simptome
Debutul este lent cu paloare, astenie,
indiferen, pierderea parului.
In perioada de stare apar insuficiene ale
glandelor endocrine periferice:
Hipotiroidie: piele rece, fin, infiltrat,
pr rarefiat, absena transpiraiei.
Insuficiena suprarenalei: astenie,
hipotensiune, depigmentare a pielii,
tulburari
digestive, scdere in greutate.
Insuficiena gonadei:
la femeie apare amenoreea, frigiditatea,
atrofia aparatului genital, lipsa lactaiei
dup
nastere.
la brbat apare atrofia aparatului genital,
impoten sexual, rarefierea brbii si a
prului de pe corp.
hipoglicemie
Investigaii
- radiografia craniului in inciden de
fa si profil arat modificri ale seii
turcesti: sa
mic cu calcificri.
- CT cranio-cerebral
- RMN cranio-cerebral
- dozri hormonale: TSH, T3, T4, ACTH,
cortizol, testosteron, estrogeni,
progesteron,
FSH, LH, PRL, STH. Toi au valori
sczute.
- frotiul vaginal arat atrofie a mucoasei
- spermograma: oligospermie sau
azoospermie (spermatozoizi puini sau
abseni).
Tratament
- Cauzal: extirparea tumorilor, tratarea
infeciilor.
- Substitutiv cu hormoni: L tiroxin, HHC
sau prednison, estero-progestative la
femei
si testosteron la brbai.
A.5 DIABETUL INSIPID
Definiie. Diabetul insipid este o
afeciune caracterizat prin poliurie si
polidipsie.
Etiopatogenie
Diabetul insipid are 2 cauze:
Diabetul insipid neurogen datorat
secreiei sczute sau absente de ADH
datorat
leziunilor hipotalamusului si hipofizei
(tumori, infecii, traumatisme,
intervenii chirurgicale)
Diabetul insipid nefrogen datorat lipsei
de rspuns a rinichiului la ADH prin
afeciuni renale cronice, tulburari ale
echilibrelor electrolitice si acido-bazice,
etc.
Simptome
- poliuria diurn sau nocturn, constand
in eliminarea unei mari cantiti de urin
incolor (5-10-15 litri), in funcie de
gravitatea diabetului.
- polidipsia este in concordan cu
poliuria.
Investigaii
- radiografia craniului in inciden de
fa si profil arat modificri ale
hipofizei
- CT cranio-cerebral
- RMN cranio-cerebral
- dozarea ADH: sczut in diabetul insipid
neurogen si normal in diabetul insipid
nefrogen.
- injectarea de ADH creste densitatea si
osmolaritatea urinar.
- examenul de urin: densitate sub 1005,
osmolaritate sub 200.
- teste dinamice:
testul restriciei hidrice permite
diferenierea diabetul insipid de
potomanie.
Dimineaa, pacientul urineaz, se
cantreste, dupa care nu mai primeste
lichide. Se
urmreste volumul, densitatea si
osmolaritatea urinei in fiecare or. In
diabetul insipid
neurogen, urina rmane diluat, in
potomanie se normalizeaz.
testul ADH difereniaz diabetul insipid
neurogen de cel nefrogen. Administrarea
de
ADH normalizeaz diureza in diabetul
insipid neurogen.
testul cu nicotin stimuleaz secreia
de ADH.
testul cu diuretice administrate timp de
3 zile scad diureza in diabetul insipid
nefrogen.
Tratament
- Cauzal const in tratamentul
afeciunilor ce produc diabetul insipid.
- Substitutiv prin administrarea de ADH:
preparate nazale- antidiuretin si
parenteralesoluie
de retrohipofiz.
- Diuretice in diabetul insipid nefrogen.
A.6 SINDROMUL ADIPOZO-GENITAL
Definiie. Reprezint asocierea obezitate
si hipogonadism datorat secreiei
insuficiente de hormoni sexuali.
Etiopatogenie
Cele mai frecvente cauze sunt tumorile si
inflamaiile hipofizei si hipotalamusului.
Simptome
Difer in funcie de debutul afeciunii:
Debutul in copilrie produce:
- la fete: amenoree, absena dezvoltrii
sanilor si organelor genitale, prului
pubian si
axilar.
- la biei: organe genitale atrofiate,
voce subire, lipsa brbii, mustii,
prului axilar
si pubian.
- obezitate cu localizare particular:
torace anterior, abdomen, solduri, coapse
si
rdcinile membrelor superioare si
inferioare.
Debutul la adult determin:
- stergerea caracterelor sexuale
secundare
- frigiditate si amenoree la femei,
impoten sexual la brbai
- obezitate progresiv
- polifagie
Investigaii
- radiografia craniului in inciden de
fa si profil arat modificri ale
hipofizei
- CT cranio-cerebral
- RMN cranio-cerebral
- dozri hormonale: FSH, LH, LH-RH,
hormoni sexuali
Tratament
- Cauzal tratarea tumorilor si
inflamaiilor hipofizei si hipotalamusului.
- Substituia prin administrarea de
hormoni: estero-progestative la femei si
testosteron
la brbai, hormoni tiroidieni.
- Regim hipocaloric.
B. AFECIUNILE TIROIDEI
B.1 HIPERTIROIDIA (TIREOTOXICOZA)
Definiie. Tireotoxicozele sunt afeciuni
datorate secreiei excesive de hormoni
tiroidieni.
Etiopatogenie
Cauzele tireotoxicozei sunt multiple:
- secreie in exces de TSH datorat unui
adenom sau cancer al hipofizei ce
determin secreie in exces de hormoni
tiroidieni
- secreie in exces de hormoni tiroidieni
de ctre adenoame toxice, cancere si
metastaze ale tiroidei sau gus nodular
sau tumori de ovar
- eliberare excesiv de hormoni tiroidieni
in tiroidite
- aport in exces de iod
Simptome sunt grupate sub denumirea de
sindrom tireotoxic:
- scdere in greutate, transpiraii
excesive, prurit
- tegumente umede, calde, subiri
- pr fin, moale, mtsos, rar; unghii
sframicioase
- astenie, nervozitate, tremurturi ale
mainilor
- polifagie, polidipsie, tranzit intestinal
accelerat
- tahicardie, palpitaii, fibrilaie atrial,
insuficien cardiac
- oligomenoree, amenoree la femei si
impoten sexual la brbat
- dureri articulare, osteoporoz.
CRIZA TIREOTOXIC se manifest prin:
- alterarea strii generale
- deshidratare masiv si scdere
important in greutate
- polipnee, tahicardie, hipotensiune
arterial, insuficien cardiac
- vrsturi, diaree
- parapareze, tulburri psihice (delir,
agitaie)
BOALA GRAVES- BASEDOW este o form
clinic special a tireotoxicozei ce se
manifest prin:
- sindrom tireotoxic
- gus
- manifestri oculare: exoftalmie, privire
fix, diplopie apoi ulceraii ale corneei si
pierderea vederii
- mixedem pretibial: edem masiv al
gambelor cu piele tare, infiltrat si
strlucitoare.
Investigaii
- dozri hormonale TSH, T3, T4
- lipsa rspunsului la TRH
- msurarea metabolismului bazal - valori
mari
- reflexograma achilean e scurtat in
hipertiroidie.
enzimele musculare (CPK, LDH si
mioglobina) sunt crescute in hipertiroidie
.
EKG si ecocardiograma pentru
determinarea timpilor sistolici. Sunt
sczui in
hipertiroidie.
- ecografia doppler pentru aprecierea
funciilor diastolice ventriculare
- ecografia tiroidian
Tratament
MEDICAL administrarea de:
- iod radioactiv in soluie Lugol (1 g iod,
2 g iodur de potasiu, 20 ml ap distilat)
- antitiroidiene de sintez:
derivai de tiouree: propiltiouracil,
metiltiouracil
derivai de imidazol: carbamizol,
metimazol, tiamazol
- medicaie adjuvant: sedative,
betablocante.
CHIRURGICAL tiroidectomie (extirparea
tiroidei).
B.2 HIPOTIROIDIA
Definiie. Hipotiroidia este o afeciune
determinat de secreia sczut de
hormoni
tiroidieni.
Etiopatogenie
Hipotiroidia primar e datorat secreiei
sczute de hormoni tiroidieni prin
afeciuni
ale tiroidei. Poate fi congenital (tiroid
absent la nastere, administrarea de
antitiroidiene de
sintez la gravide, caren sever de
iod) sau dobandit (tiroidectomie,
distrugerea tiroidei cu
iod radioactiv sau prin tiroidite, blocajul
tiroidei cu antitiroidiene).
Hipotiroidia secundar apare in afeciuni
ale hipofizei (tumori si inflamaii) ce
determin scderea secreiei de TSH si
implicit a celei de hormoni tiroidieni.
Hipotiroidia teriar apare in afeciuni
ale hipotalamusului ce determin
scderea
secreiei de TRH si implicit de TSH si
hormoni tiroidieni.
Deficitul de hormoni tiroidieni afecteaz
intregul organism si perturb toate
metabolismele.
Simptome
B.2.1 HIPOTIROIDIA ADULTULUI
(MIXEDEMUL)
Reprezint afectarea organismului prin
deficitul de hormoni tiroidieni survenit la
varst adult. Manifestrile se datoreaz
infiltraiei edematoase, vascoase,
masive a tuturor
esuturilor:
- tegumente infiltrate, ingrosate, galbene
- pr rar, subire, incrunit ; unghii
friabile
- muschi atrofiai, infiltrai, cu crampe
musculare
- dureri osteo-articulare
- obstrucie nazal, dispnee, revrsat
pleural
- cardiomegalie, revrsat pericardic,
bradicardie, blocuri atrio-ventriculare,
cardiopatie
ischemic, insuficien cardiac
- hepatomegalie, macroglosie,
constipaie, meteorism, ascit, litiaz
biliar
- incetinirea funciior psihice, depresie,
parestezii
- tulburri endocrine:
la femei amenoree, metroragii,
sterilitate, frigiditate, galactoree
la brbai impoten si sterilitate
- senzaie permanent de frig
COMA MIXOMATOAS se instaleaz
progresiv cu astenie, hipotermie, dispnee
cu
insuficien respiratorie.
B.2.2 HIPOTIROIDIA COPILULUI
(NANISMUL TIROIDIAN) apare datorit
lipsei
sau deficitului de hormoni tiroidieni,
manifestandu-se prin dezvoltare fizic si
psihic redus.
La nastere copilul poate fi normal sau
supraponderal prezentand edeme,
hipotermie,
fontanel anterioar larg, nas trilobat,
macroglosie, icter, cianoz,meteorism
abdominal,
hernie ombilical, tegumente groase,
portocalii acoperite cu peri abundeni.
Tiroida poate lipsi
sau poate fi mrit de volum.
Ulterior, devine evident intarzierea
cresterii in inalime, cu aparitia
nanismului
disarmonic, cu membre inferioare scurte
si deformate. Erupia dinilor este
intarziat.
Dezvoltarea psihic este deficitar:
inteligena este sub medie, mersul si
vorbirea apar tardiv.
Pubertatea e intarziat.
Investigaii
- dozri hormonale TSH, T3, T4
- msurarea metabolismului bazal valori
sczute
- reflexograma achilean e alungit in
hipotiroidie
- enzimele musculare (CPK, LDH si
mioglobina) sunt sczute in hipotiroidie.
- EKG si ecocardiograma pentru
determinarea timpilor sistolici. Sunt
crescui in
hipotiroidie.
- ecografia doppler pentru aprecierea
funciilor diastolice ventriculare
- ecografia tiroidian
- scintigram tiroidian
- hemoleucograma anemie
- teste de coagulare
- hiperglicemie, scderea toleranei la
glucoz
- hipercolesterolemie, hiperlipidemie
- hipoproteinemie, hipocalcemie
- morfogram, curba de crestere si
determinarea coieficientului de
inteligen in
hipotiroidia copilului.
Tratamentul este substitutiv cu hormoni
tiroidieni (Eutirox), in doze progresiv
cresctoare.
B.3 GUSA NODULAR
Definiie. Reprezint mrirea de volum a
glandei tiroide cu tumefieri localizate
(noduli).
Etiopatogenie
Cauzele pot fi:
- deficitul de iod
- adenoamele tiroidiene.
Gusa poate secreta hornoni in exces
producand hipertiroidie, sau se poate
asocia cu un
deficit de hormoni si hipotiroidie.
Simptome
- mrirea de volum a tiroidei
- fenomene de compresiune a traheei,
esofagului si laringelui: dispnee, disfagie
si
disfonie
- semne de hipotiroidie sau hipertiroidie
Investigaii
- dozri ale hormonilor tiroidieni: T3, T4
- dozri ale anticorpilor antitiroidieni
- ecografie tiroidian: noduli hipoecogeni
(maligni) sau hiperecogeni (benigni).
- scintigram tiroidian: noduli ,,calzi
sau ,,reci(maligni).
- CT si RMN
- puncie biopsie tiroidian si examen
citologic
Tratament
Chirurgical tiroidectomie total sau
parial
Medical administrarea de hormoni
tiroidieni in caz de hipotiroidie si de
antitiroidiene in hipertiroidie.
B.4 CANCERUL TIROIDIAN
Definiie. Cancerul tiroidian grupeaz
toate tipurile de tumori maligne
localizate in
glanda tiroid.
Etiopatogenie este necunoscut. Au fost
incriminai unii factori:
- deficitul si excesul de iod
- tiroidita
- iradierea regiunii cervicale
Clasificarea cancerului tiroidian
1. Cancerul folicular este un nodul mare,
hipoecogen, ce evolueaz lent. Invadeaz
tesuturile vecine si d metastaze
ganglionare (rar) si la distan (plman,
creier, ficat, oase).
2. Cancerul medular se asociaz cu
cancere ale altor glande
endocrine;secret ACTH
si calcitonin producand sindrom
Cushing, diaree, bufee de cldur. Apare
ca un nodul rece.
D metastaze ganglionare.
3. Cancerul papilar este un nodul solitar
rece si hipoecogen, insoit de metastaze
ganglionare. Evolueaz lent cu invadarea
esuturilor vecine si metastaze la
distan (plman,
oase).
4. Cancerul nedifereniat este o tumoare
voluminoas, moale, hipoecogen, ce
determin metastaze ganglionare si la
distan (plman, ficat, oase).
5. Metastazele tiroidiene apar ca noduli si
provin de la cancere pulmonare, mamare,
renale, etc.
6. Limfomul tiroidian este o tumoare ce
creste foarte repede.
Simptome
- tiroid mrit de volum, cu consisten
inegal, nedureroas
- metastaz ganglionar: formaiune
dur, nedureroas, aderent situat
laterocervical
- simptome datorate compresiunii si
invaziei organelor vecine: dispnee,
disfagie,
disfonie.
Investigaii
- dozri ale hormonilor tiroidieni: T3, T4
- ecografie tiroidian: noduli hipoecogeni
(maligni).
- scintigram tiroidian: noduli ,,reci
(maligni).
- CT si RMN
- puncie biopsie tiroidian si examen
citologic.
Tratament
- Chirurgical tiroidectomie total si
evidare ganglionar
- Radioterapie administrarea de iod
radioactiv
- Chimioterapie
- Tratament hormonal substitutiv
Eutirox . Se administreaz dup
tratamentul
chirurgical sau dup radioterapie.
C. AFECIUNILE PARATIROIDEI
C.1 HIPERPARATIROIDIA
Definiie. Hiperparatiroidia este o
afeciune datorat secreiei in exces de
parathormon.
Etiopatogenie
Hiperparatiroidia poate fi:
- primar: secreia excesiv de PTH se
datoreaz unui adenom sau cancer al
paratiroidei
- secundar: secreia excesiv de PTH
se datoreaz carenei de calciu
- paraneoplazic: secreia excesiv de
PTH se datoreaz unor tumori ale
hipofizei,
pancreasului, suprarenalei.
Ca urmare a excesului de PTH apare
hipercalcemia cu manifestri patologice
generalizate.
Simptomatologie
- astenie, cefalee, depresie, atenuarea
reflexelor, scderea tonusului muscular,
paralizii, com
- dureri, tumefieri si deformri ale
oaselor; osteoporoz cu fracturi
patologice;
pierderea dinilor
- calcificri la nivelul organelor interne,
tesutului subcutanat, vaselor sangvine,
articulaiilor; litiaz
- hipertensiune, tahicardie
- anorexie, vrsturi, constipaie, dureri
abdominale, scdere in greutate
- poliurie, polidipsie, insuficien renal.
Investigaii
- hipercalcemie, hipofosfatemie
- hipercalciurie, hiperfosfaturie
- fosfataz alcalin cu valori crescute
- dozarea PTH - valori crescute
- teste dimanice: perfuzia cu calciu scade
secreia de PTH, perfuzia cu EDTA
creste
secreia de PTH
- radiografia cervico- mediastinal si
tranzitul baritat esofagian identific
compresiunile date de tumorile
paratiroidei
- ecografia cervical identific tumorile
paratiroidei
- CT si RMN identific tumorile
paratiroidei
- scintigrama cu seleniu identific ariile
cu activitate crescut.
Tratament
- Chirurgical - paratiroidectomie
- Radioterapie
- Medical administrarea de medicamente
ce scad calcemia:
preparate ce reduc absorbia calciului:
prednison
preparate ce reduc calcemia si
PTH:calcitonin, propranolol
preparate ce cresc eliminarea calciului:
diureticele
- reducerea aportului de calciu
C.2 HIPOPARATIROIDIA
Definiie. Hipoparatiroidia este o
afeciune datorat secreiei sczute de
PTH.
Etiopatogenie
Cauzele pot fi:
- necroza si iradierea paratiroidei;
extirparea acesteia
- lipsa paratiroidei la nastere
- deficiena de magneziu.
Deficitul de PTH produce hipocalcemie
cu manifestri generalizate.
Simptomatologie
- pielea e uscat si descuamat
- prul si unghiile sunt friabile
- dinii sunt cariai, erodai
- tulburri de vedere pan la orbire
- tremurturi ale extremitilor
- semne de tetanie latent
semnul Trousseau instalare si
meninerea mansetei tensiometrului sau
a unui garou
produce contracii ale membrului
superior.
semnul Chwostek percuia unui punct
aflat la jumtatea distanei dintre
comisura
bucal si ureche produce contracia
buzei superioare asociat sau nu cu cea
a aripei nasului
sau a hemifaciesului.
semnul Weiss percuia regiunii
temporale produce contracia
pleoapelor.
- criza de tetanie se manifest prin stare
general alterat, parestezii ale
extremitilor, contracturi nedureroase
ale muschilor mainilor, picioarelor si
feei. Uneori apar
spasme laringiene si bronsice (dispnee),
frenice (sughi) si gastrice.
Investigaii
- hipocalcemie
- dozarea PTH valori mici
- teste dinamice: administrarea de EDTA
scade calcemia; administrarea de calciu
marcat arat o absorbie digestiv
crescut a acestuia.
- radiografiile scheletului osteoporoz
- CT cerebral arat calcificri cerebrale
- EKG alungirea segmentului QT
- EEG tulburri iritative
- EMG dublete si triplete in repaus
Tratament
Administrarea de preparate de calciu si
vitamina D ca tratament de fond. In criza
de
tetanie se administreaz 1 fiol de
gluconat de calciu, intravenos sau o
perfuzie cu calciu si
vitamina D.
D. AFECIUNILE SUPRARENALEI
D.1 BOALA ADDISON
Definiie. Boala Addison este afeciunea
cronic determinat de secreia
deficitar de
hornoni corticosuprarenalieni.
Etiopatogenie
Cauzele deficitului de hormoni sunt:
- afeciuni congenitale
- afeciuni ale corticosuprarenalei:
inflamaii, hemoragii, metastaze ce
distrug
glanda
- corticoterapie prelungit
Simptome
Simptome de fond
- pigmentare brun a pielii mai
accentuat pe zonele expuse la soare
(melanodermia)
- scadere marcat in greutate
- hipotensiune accentuat in ortostatism
- astenie
- anorexie, vrsturi, dureri abdominale
Criza addisonian
- accentuarea melanodermiei
- accentuarea simptomelor de fond
- hipotensiune cu tendin la soc
- febr, confuzie
- dureri abdominale
Investigaii
- hemoleucogram - eozinofilie
- hipoglicemie
- uree, creatinin cu valori crescute
- hiponatremie, hiperpotasemie,
hipercalcemie, acidoz
- dozri hormonale: ACTH si cortizol cu
valori sczute
- radiografie abdominal
- ecografie abdominal
- CT abdominal
- test CRH
Tratament
- Cauzal tratamentul TBC si al
hemoragiilor suprarenalei
- Substitutiv administrarea permanent
de hemisuccinat de hidrocortizon sau
prednison si fluorohidrocortizon.
D.2 SINDROMUL CUSHING
Definiie. Este o afeciune datorat
excesului de hormoni glucocorticoizi.
Etiopatogenie
Excesul de hormoni este:
- secretat de adenoame, cancere sau
hiperplazii ale suprarenalei
- datorat tratamentului cu ACTH si
glucocorticoizi
Simptome
- obezitate facial si la nivelul trunchiului,
cu membre superioare si inferioare
subiri
- piele subire cu vergeturi groase, rosii
- musculatur atrofiat
- hirsutism la femei
- fragilitate vascular cu echimoze
multiple
- osteoporoz
- hipertensiune arterial
- tulburri psihice: insomnii, tulburri de
memorie si concentrare, euforie, psihoze
- amenoree si infertilitate la femei;
impoten sexual la brbai
- litiaz renal
- ulcer gastric
Investigaii
- hiperglicemie, alterarea toleranei la
glucoz
- glicozurie
- hipoproteinemie
- radiografie toracic cardiomegalie,
deformri ale coloanei vertebrale
- CT si RMN abdominal identific
tumorile suprarenalei si hipofizei
- dozri hormonale glucocorticoizi si
ACTH au valori mari
Tratament
Chirurgical extirparea tumorilor
suprarenalei
Medical administrarea de inhibitori ai
secreiei hornonale (Mitotan, Metopiron,
Nizoral)
D.3 HIPERALDOSTERONISMUL
Definiie. Este o afeciune datorat
secreiei excesive de aldosteron
Etiopatogenie
Secreia excesiv de aldosteron apare
datorit unui adenom, unor noduli sau
unui
cancer al corticosuprarenalei. Efectele
excesului de aldosteron sunt:
- retenia de ap si sodiu
- hipopotasemia
- scderea toleranei la glucoz
Simptome
- hipertensiune arterial
- astenie muscular, crize de tetanie,
pareze
- poliurie, nicturie
- polidipsie
Investigaii
- ionograma sangvin: hipernatremie,
hipercloremie, hipopotasemie,
hipomagneziemie, alcaloz
- dozri hormonale: aldosteron sangvin cu
valori normale sau crescute; aldosteron
urinar cu valori crescute.
- cercetarea activitii reninei
plasmatice - sczut
- teste dinamice: incrcare salin, test cu
captopril si test cu spiromolacton
- investigaii imagistice identific
tumorile corticosuprarenalei
ecografia abdominal
CT si RMN abdominal
scintigram cu iod radioactiv
Tratament
Chirurgical: extirparea tumorilor sau a
suprarenalei
Medical: administrarea de
spironolacton, amilorid, captopril,
dexametazon;
administrarea de cisplatin in tumorile
maligne.
D.4 FEOCROMOCITOMUL
Definiie. Feocromocitomul este o
tumoare a medulosuprarenalei ce secret
adrenalin, noradrenalin si dopamin in
exces.
Etiopatogenia este incomplet elucidat.
Simptome
Asocierea hipertensiune arterial (HTA),
tahicardie, transpiraii si cefalee este
caracteristic.
304
305
- HTA poate fi permanent, cu valori mari
si modificri importante ale fundului de
ochi. Rspunsul la tratament este slab.
Pe acest fond apar pusee de HTA,
hipotensiune
ortostatic, anxietate, transpiraii
profuze. sau
- HTA paroxistic sub form de crize cu
cefalee, tahicardie, transpiraii profuze,
paloare, dureri precordiale si abdominale,
anxietate, tremor si parestezii. Criza se
termin cu
bradicardie, hipotensiune, poliurie,
congestie a pielii si senzaie de
epuizare.
- crize de angin pectoral, infarct
miocardic, aritmii
- scdere in greutate
Investigaii
- dozri hormonale: catecolamine serice,
AVM (acid vanilmandelic) urinar
- teste dinamice cu regitin si clonidin
- explorri imagistice identific
tumoarea
ecografia abdominal
CT si RMN abdominal
scintigrama
arteriografia
Tratament
Chirurgical extirparea tumorii sau a
suprarenalei
Medical administrarea de betablocante
(propranolol), alfablocante (regitin,
prazosin), alfabetablocante (labetalol) si
inhibitori ai secreiei hornonale (Mitotan,
Metopiron,
Nizoral).
D.5 SINDROMUL ADRENO-GENITAL
Definiie. Sindromul adreno-genital
grupeaz o serie de stri de
intersexualitate
datorate tulburrilor de secreie ale
steroizilor suprarenalieni.
Etiopatogenie
Tulburrile secreiei de hormoni steroizi
suprarenalieni se datoreaz unor
anomalii
genetice, rezultand fie exces fie deficit
hormonal.
Organele genitale externe se dezvolt in
lunile a II a si a III a de viaa
intrauterin,
dezvoltarea lor fiind influienat de
steroizi.
Excesul de hormoni androgeni la
embrionul de sex feminin determina
virilizarea
organelor genitale externe (deci ftul va
avea ovare si organe genitale externe
ambiguie nici
feminine nici masculine).
Deficitul de androgeni la embrionul de
sex masculin va impiedica dezvoltarea
organelor genitale externe, (deci ftul va
avea testicule si organe genitale externe
ambiguie).
Simptome
Exist mai multe tipuri de sindrom
adreno-genital:
Tipul I se datoreaz excesului de
androgeni. La fete apar organelor
genitale externe cu
aspect masculin, iar la biei se produce
dezvoltarea accelerat a aparatului
genital.
Tip II se datoreaz deficitului de cortizol
si androgeni. La fete, organele genitale
externe au aspect normal. La biei, sunt
ambiguie. La ambele sexe apare pierderi
de sare.
Tipul III se datoreaz excesului de
androgeni. Se manifest prin apariia
pubertii la
5-6 ani.
Tipul IV se datoreaz deficitului de
mineralocorticoizi. Se manifest prin
tulburri
metabolice si absena pubertii.
Tipul V se datoreaz excesului de
mineralocorticoizi si se manifest prin
HTA si
alcaloz.
Investigaii
- dozri ale steroizilor
- teste cu ACTH si dexametazon
Tratament
- substitutiv: administrarea de
hemisuccinat de hidrocortizon sau
dexametazon
- plastia organelor genitale externe.
E. AFECIUNILE GONADELOR
E.1 HIPOGONADISMUL
Definiii
Hipogonadismele sunt afeciuni
determinate de secreia deficitar a
ovarelor sau
testiculelor.
Eunucismul este starea determinat de
absena secreiei de hormoni sexuali,
datorat
lipsei congenitale sau dobandite a
gonadelor.
Eunucoidismul este starea determinat
de secreia insuficient de hormoni
sexuali,
prin funcie deficitar a gonadelor.
Etiopatogenie
Hipogonadismul poate fi:
306
307
- primar in cazul funciei deficitare sau
absenei (castrare chirurgical sau
distrugere
prin iradiere) gonadelor (ovare sau
testicule)
- secundar in cazul funciei deficitare a
hipofizei (secreie deficitar de FSH si
LH)
- teriar in cazul funciei deficitare a
hipotalamusului (secreie deficitar de
GH-RH).
Absena sau deficitul de hormoni sexuali
determin consecine ce afecteaz
intregul
organism, manifestrile fiind diferite in
funcie de momentul debutului
afeciunii: inainte sau
dup pubertate.
Simptome
Forma prepubertar
Debuteaz inainte de pubertate. Ca
urmare a lipsei sau deficitului de hormoni
sexuali,
cartilajele de crestere nu se inchid, iar
membrele cresc mult in lungime,
disproporionat fa
de restul corpului. Statura este inalt,
scheletul e gracil iar musculatura e slab
dezvoltat.
Aparatul genital nu se maturizeaz, nu
apar caracterele sexuale secundare, iar
psihicul rmane
infantil.
Astfel, la fete nu apare menstruaia, nu
se dezvolt sanii si prul axilar si pubian.
Organele genitale externe nu se
maturizeaz. La biei, organele genitale
externe rman
infantile, vocea nu se ingroas, nu apare
barba si mustaa, prul axilar, pectoral
si pubian.
Forma postpubertar
Debuteaz dup pubertate si determin
regresia caracterelor sexuale primare si
secundare, producandu-se atrofia
aparatului genital si pierderea fertilitii.
La femei, organele genitale externe si
sanii se atrofiaz, dispare prul axilar si
pubian.
Se instaleaz amenoreea si sterilitatea.
Tulburrile neuro-vegetative constau in
bufee,
nervozitate si insomnii. Tulburrile trofice
sunt: osteoporoza si uscciunea
tegumentelor si
mucoaselor.
La brbai, organele genitale externe se
atrofiaz, dispare prul facial, pectoral,
axilar si
pubian. Vocea se subiaz. Apar
impotena sexual si sterilitatea dar si
tulburrile neurovegetative
(nervozitate, insomnii, astenie, ameeli).
Investigaii
- dozri hormonale: estrogen,
progesteron, testosteron, FSH, LH, GH-RH
- teste dinamice cu progesteron, estro-
progestative si LH-RH; - teste cu
clofimen,
HCG, LH-RH
- ecografia pelvin
- CT pelvin identific tumorile ovariene si
CT cerebral identific tumorile hipofizei
- frotiu citologic vaginal
- spermogram
Tratament este substitutiv: administrarea
de hormoni sexuali estero-progestative la
femei si testosteron la brbai.
E.2 CRIPTORHIDIA reprezint absena
testiculului din scrot, acesta situandu-se
in
canalul inghinal sau in abdomen. Aceast
afeciune predispune la hipogonadism si
la
sterilitate. Necesit tratament chirurgical
(coborarea testiculului in scrot), inainte
de pubertate.
E.3 HIRSUTISMUL reprezint dezvoltarea
pilozitii la persoanele de sex feminin,
pe arii caracteristice sexului masculin:
barb, musta, piept, abdomen inferior
si coapse.
Se datoreaz:
- secreiei excesive de androgeni de
ctre glanda suprarenal sau ovar
(sindrom
Cushing, boal polichistic ovarian,
tumori)
- administrrii de androgeni sau steroizi
anabolizani
- administrrii unor medicamente
(fenitoin).
Tratamentul este:
- cauzal in cazul tumorilor
- medical cu inhibitori ai receptorilor de
androgeni: spironolactona.
E.4 BOALA POLICHISTIC OVARIAN
(BPCO)
Definiie. BPCO este o afeciune
caracterizat de apariia unor chisti la
nivelul
ovarelor, rezultai prin absena
ovulaiei.
Etiopatogenie
BPCO se datoreaz:
- afeciunilor hipotalamusului cu
secreie excesiv de LH-RH
- afeciunilor hipofizei cu secreie
excesiv de LH
- afeciunilor ovariene cu secreie
excesiv de androgeni.
Excesul de androgeni determin absena
maturrii foliculului ovarian, cu
transformarea lui in chist cat si apariia
acneei si a hirsutismului.
Obezitatea determin rezisten la
insulin, cu stimularea secreiei de
insulin si a celei
de hormoni androgeni.
Simptome
- infertilitate
- obezitate
- amenoree, spaniomenoree
- hirsutism
- mastoze, fibrom si cancer uterin
Investigaii
- dozri hormonale: LH are valori mari;
FSH are valori sczute
- ecografie pelvin: ovare mari, ingrosate,
cu muli chisti asezai in coroan.
Tratament
- contraceptive orale sau
- inductori de ovulaie
- diet hipocaloric si exerciii fizice
pentru scderea in greutate
E.5 PUBERTATEA PRECOCE
Definiie. Reprezint apariia semnelor
de maturare sexual la varste mici: sub 8
ani la
fete si sub 9 ani la biei.
Etiopatogenie
Pubetatea precoce poate fi:
- adevrat fiind datorat secreiei
premature de LH-RH in cadrul unor
afeciuni ale
hipotalamusului (inflamaii, tumori,
traumatisme), in hipotiroidie, sindroame
adreno-genitale.
- fals conform cu sexul genetic fiind
determinat de secreia de estrogeni in
tumorile de ovar si suprarenal.
- fals neconform cu sexul genetic
(masculinizare la fete, feminizare la
biei).
Aceasta este determinat de tumori ale
ovarului si suprarenalei, sindroame
adreno-genitale
sau de administrare de hormoni sexuali.
Investigaii
- dozri hormonale: FSH, LH, estrogen,
testosteron
- CT cerebral identific afeciunile
hipofizei si hipotalamusului
- ecografie si CT abdominal sau pelvin
pentru diagnosticul tumorilor
suprarenalei si ovarului.
Tratament
- doze mari de progesteron
- analogi agonisti de LH-RH
E.6 PUBERTATEA NTRZIAT
Definiie. Reprezint absena
caracterelor sexuale secundare pan la
varsta de 16 ani.
Etiopatogenie
Apare in hipogonadisme sau poate fi
familial.
Investigaii
- dozri hormonale: estrogen,
progesteron, testosteron, FSH, LH, GH-RH
- teste dinamice cu progesteron, estro-
progestative si LH-RH;
- teste cu clofimen, HCG, LH-RH
- ecografia pelvin
- CT pelvin si CT cerebral
- frotiu citologic vaginal
- spermogram
- determinarea varstei osoase pe
radiografii ale mainii
Tratament
Const in administrarea de hormoni:
- estro-progestative la fete
- testosteron la biei.









TEST
ENDOCRINOLOGIE
1. Simpomele hipertiroidiei sunt:
a) scdere in greutate
b) anorexie
c) tahicardie
2. Simptomele hipotiroidiei sunt:
a) edeme ale tegumentelor si mucoaselor
b) polifagie
c) incetinirea funciilor psihice
3. Simptomele acromegaliei sunt:
a) extremiti mari si late
b) tegumente groase
c) statur mic
4. Simptomele crizei addisoniene sunt:
a) melanodermia accentuat
b) hipotensiunea
c) piuria
5. Tabloul clinic al sindromului Cushing
fac parte:
a) obezitatea facial si troncular
b) vergeturile
c) nanismul
6. Feocromocitomul secret in exces:
a) adrenalin si noradrenalin
b) prolactin
c) calcitonin
7. Din triada bolii Basedow fac parte:
a) tireotoxicoza
b) spaniomenoreea
c) oftalmopatia
8. Tratamentul hipertiroidiei se face cu:
a) hormoni tiroidieni
b) antitiroidiene de sintez
c) iod
9. Tratamentul chirurgical al cancerului
tiroidian este:
a) gastrostomia
b) laringectomia
c) tiroidectomia
10. Tratamentul hipotiroidiei se face cu:
a) hormoni tiroidieni
b) antitiroidiene de sintez
c)magneziu