UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS,GALATI

FACULTATEA DE MECANICA





PROIECT M.U.P.A










DISCIPLINA: MASINI UNELTE SI PRELUCRARI PRIN ASCHIERE
PROFESOR COORDONATOR: dr.ing.NICUSOR BAROIU
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE
STUDENTI: BALAN RADU
BEZMAN GEORGE
BOGHIAN MARCEL





AN UNIVERSITAR 2013-2014
CUPRINS:








1.INTRODUCERE

2.SCHEME DE LUCRU

3.DOMENII DE UTILIZARE

4.CLASIFICAREA STRUNGURILOR(IN FUNCTIE DE POZITIA ARBORELUI
PRINCIPAL)

5.SOLUTII DE PRINDERE A SCULELOR ASCHIETOARE SI A SEMIFABRICATULUI

6.CONCLUZIE

7.BIBLIOGRAFIE

8.DESENE ANEXE


















1.INTRODUCERE
Strungul, una din cele mai vechi maini-unelte i totodat una dintre cele
mai rspndite n industria constructoare de maini, este destinat prelucrrii
suprafeelor de revoluie cilindrice, conice, plane, elicoidale (filete) i profilate,
exterioare i interioare, n condiiile unei producii de serie mic, mijlocie sau
mare. n acest scop se utilizeaz cuite de diferite tipuri, burghie, alezoare,
tarozi, filiere .a. Strunjirea asigur o productivitate bun i precizie
satisfctoare pentru forma i dimensiunile suprafeelor prelucrate; este
considerat o prelucrare de degroare i semifinisare i se preteaz la execuia
pieselor de dimensiuni mici (de mecanic fin) pn la cele de dimensiuni
foarte mari (de mecanic grea).

Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere pe masini-unelte numite
strunguri. La aceasta prelucrare, piesa executa miscarea principala de aschiere
(miscarea de rotatie),iar scula miscarea de avans (miscare rectilinie
longitudinala, transversala sau combinata).Strungurile au o pondere foarte
mare in atelierele de prelucrari mecanice prin aschiere.
Aceste masini-unelte se folosesc la productia individuala,in serie si in masa,
precum si in atelierele de intretinere si de reparatii.

2.SCHEME DE LUCRU:
2.1Parti componente si parametrii principali ai miscarii:

Strungul normal se compune din batiul 9, prevazut cu doua picioare cu care
se sprijina pe fundatie, papusa fixa 3, in care se gaseste cutia cu viteze 4,
papusa mobila18, caruciorul 13, deasupra caruia se afla suportul portcutit 23,
arborele principal n care se monteaza universalul 26.
Arborele principal al strungului executa o miscare de rotatie, care este mis-
carea principala de aschiere. Acesta miscare este transmisa la arborele
principal prin intermediul cutiei de viteze de la un motor electric amplasat n
interiorul pi- ciorului din stnga al strungului. Cutia de viteze permite
obtinerea unei game n- tregi de turatii .
Scula aschietoare se fixeaza n suportul portcutit si executa mpreuna cu acesta
o miscare de translatie prin deplasarea caruciorului 13. Caruciorul se de-
plaseaza pe batiul strungului pe niste suprafete speciale numite ghidaje 17.
Papu- sa mobila 18 serveste la sprijinirea pieselor lungi n timpul
prelucrarii. n acest caz, piesa se fixeaza cu un capat n arborele principal, iar cu
al doilea se prinde n papusa mobila. Uneori, n papusa mobila mai
pot fi fixate diferite scule cum ar fi: burghie, alezoare, tarozi etc.
Pozitia papusii mobile poate fi modificata dupa nevoie, aceasta deplasndu- se
pe ghidaje speciale prevazute pe batiul 9. Deplasarea caruciorului
mpreuna cu scula aschietoare prin antrenarea acestuia cu ajutorul barei de
avans 11 (n cazul strunjirilor obisnuite) sau cu surubul conducator 12 (n
cazul prelucrarii filetelor).




Figura 1 ,Strung normal.













Figura 2. Papusa mobila.


2.2 Scule aschietoare specifice:


Cuitele sunt printre cele mai rspandite scule folosite n industria
de preclucrare a metalelor. Ele se folosesc la strunguri universaie, strunguri
revolver, carusel, maini de rabotat, de mortezat, strunguri automate si
semiautomate, strunguri cu comand numeric i mani-unelte cu destinaie
multipl.n funcie de tipul mainiii, de construcia cuitului, de materialul din
care este confecionat partea, achietoare i condiiile de lucru, cuitele sunt
de mai multe tipuri.Figura 3

a) drepte pentru strunjire exterioara; b) - incovoiate; c) - pentru stainjire
longitudinal a suprafefelor cu praguri; d) - pentru tiat (retezat) sau canelat;
e) -. pentru maini-unelte automatizate; f) - pentru rabotat cotit; g) - de
mortezat; h) - pentru _ strunjit guri nfundate; i) - pentru strunjit gauri
strpunse; j) - pentru strunjit, ncovoiate, cu fixare mecanic; k) - disc profilat,
l) profilate prismatic






Figura 3.











3 DOMENII DE UTILIZARE:
3.1 Cinematica procesului de aschiere :
Pentru ntelegerea mai usoara a functionarii strungului normal, se prezinta o
schema cinematicasimplificata (FIGURA 5-desene anexe ,STRUNG SNB-400) pe
care se pot urmari miscarile efectuate de masina-unealta n timpul lucruluI.





Astfel, miscarea principala de aschiere, care este miscarea de rotatie a
arborelui principal, se obtine de la motorul de actionare M1 prin lantul
cinematic1 23CV4. Arborele principal executa miscarea principala de
aschiere cu tura- tii diferite, cu ajutorul cutiei de viteze CV. n general, viteza de
rotatie variaza cu ajutorul mecanismelor cu roti baladoare. Deplasarea
longitudinala de avans f,executata de carucior se obtine de la cutia de viteze
CV, prin lantul cinematic CV56CA7II89Vz1z2 , prin cutia
de avansuri CA la bara de avansuri II si apoi la mecanismul pinion-cremaliera
z1z. Pinionul z1 este montat n cutia caruciorului, iar cremaliera z pe batiul
strungului.
Cnd pinionul z1 este antrenat cu o anumita turatie, n functie de
avansul necesar la prelucrare, el antreneaza caruciorul, cremaliera fiind fixa.
Avansul transversal ft se realizeaza pe acelasi traseu cinematic pna n punctul
9, de unde, prin 10, an- treneaza n miscare de rotatie surubul de avans
transversal III, care imprima prin mecanismul surub-piulita, deplasarea
corespunzatoare a saniei transversale a caruciorului.
La deplasarile in gol ale caruciorului, pentru a se reduce timpul consumat cu
retragerea caruciorului sau pentru a se usura munca strungarului, strungurile
moderne sunt prevazute cu un mecanism special de retragere sau apropiere
rapida. Acest mecanism este antrenat de un motor electric separat M2,
prin lantul ci- nematic 1213, la bara de avansuri II si apoi pe circuitele
cinematice descrise pen- tru deplasarile longitudinala f si transversala ft.
La filetare, caruciorul trebuie antrenat ntr-o corelatie riguroasa cu
rotirea semifabricatului SF, pentru a se executa un filet cu un anumit pas dat.
Acest lucru se realizeaza pe un circuit cinematic separat de cel de avans,
folosind lantul cine- matic CV456CA11IV.
Arborele IV este surubul conducator al strungului, care realizeaza
antrena- rea caruciorului cu o anumita viteza, astfel ca la o rotatie a piesei
vrful cutituluisa se deplaseze cu un pas. De regula, cutia de avansuri permite
imprimarea tura- tiei necesare a surubului conducator pentru a se realiza
deplasarea caruciorului(pe care este fixat cutitul de filetare), corelat cu rotirea
arborelui principal I (n carese fixeaza piesa de prelucrat).
Cnd la prelucrarea filetului nu se poate realiza antrenarea surubului
con- ducator IV cu turatia necesara pentru a taia un filet cu pas special (n toli
etc.), pe traseul 56 din lantul cinematic prezentat se introduce o transmisie
cu roti dinta- te AB. Rotile dintate AB se calculeaza din conditia ca la
rotirea
piesei cu o rotatie caruciorul sa avanseze cu pasul special cerut.


3.2 Categoii de suprafete prelucrate prin strunjire:


















4.CLASIFICAREA STRUNGURILOR IN FUNCTIE DE POZITIA ARBORELUI
PRINCIPAL SI DE CARACTERISTICILE CINEMATICE:
Clasificarea strungurilor se face lundu-se n considerare criteriile:
- poziia axei arborelui principal: strunguri orizontale i strunguriverticale
(carusel);
-gradul de automatizare: strunguri cu comand manual,
strungurisemiautomate, strunguri automate
;-gradul de universalitate: strunguri universale, strunguri specializate,strunguri
speciale;
-greutate i dimensiunile de gabarit: strunguri de banc (pentrumecanic fin),
strunguri mici, strunguri mijlocii, strunguri grele,strunguri foarte grele:
-gradul de precizie: strunguri de precizie normal, strunguri de precizie;


5.SOLUTII DE PRINDERE A SCULELOR ASCHIETOARE SI A SEMIFABRICATULUI:
5.1 Dispozitive de prindere a semifabricatului:
Piesa ce urmeaza a se prelucra se fixeaza ntr-un dispozitiv, tinnd seama de
forma si de dimensiunile ei. Cel mai des se foloseste sistemul de fixare al
pieselor n mandrina universal.
Universalul este un dispozitiv de fixare prevazut, de obicei, cu trei
bacuri, care realizeaza simultan centrarea si strngerea pieselor, avnd
diametre ntr-o gama relativ larga. Cele trei bacuri se deplaseaza n canalele din
corpul universalului, fiind antrenate de filetul plan de pe fata frontala a rotii
dintate , care, la rndul ei, este antrenata de pinionul conic . Bacurile
seintroduc n locasurile din corpul universalului ntr-o anumita ordine marcata
cu cifre: exemplu bacul numarul 1 se introduce n locasul numarul1, bacul
numarul 2 n locasul cu numarul 2 etc., pentru a se realiza deplasarea radiala
uniforma si centrarea pieselor n timpul strngerii. Universalul poate realiza
centrarea si strngerea piesei cu bacurile asezate n pozitie normala pentru
piese de diametru mic sau ntoarsa pentru piese scurte, cu diametrul mare.
Universalul este montat pe capatul arborelui principal prin nsu- rubare, avnd
un sistem de asigurare.

Pentru prinderea pieselor cu sectiune patrata se utilizeaza universale cu pa- tru
bacuri, actionate simultan. n cazul unor piese cu o configuratie complicata se
folosesc universale cu patru bacuri actionate independent. n acest caz fiecare
bac este deplasat spre suprafata piesei, centrarea facndu-se din aproape n
aproape. Strngerea sau desfacerea universalului se face cu ajutorul unei chei
care se introduce n locasul cu sectiune patrata din pinionul conic .Universalul
foloseste n general la prinderea pieselor scurte. Piesele de diametru mic se
strng cu bacurile n pozitie normal
n cazul pieselor de lungime mica si diametru mare, centrarea si prinderea
piesei se executa cu bacurile in pozitie inversa.
La piesele tubulare cu diametrul mare, prinderea se executa prin actionarea
bacurilor de la interior spre exterior. Datorita strngerii pieselor pe portiunea
anterioara a bacurilor, acestea se uzeaza .Pentru a fixa corect piesa ntr-un
asemenea universal este necesara introducerea unui adaos. Adaosul poate fi
realizat prin nfasurarea pe piesa a unor straturi de grosime corespunzatoare
din tabla subtire sau hrtie. Atunci cnd ba- curile se uzeaza, ele trebuie nsa
corectate prin rectificare (sau strunjire).


5.2 Dispozitive de prindere a cutitelor de strung:
Dintre dispozitivele de prindere a sculelor pe strung, cele mai raspndite sunt
suporturile portcutit, de diferite constructii: cu placa sau cu patru pozitii
Portcutitul cu patru pozitii intra n dotarea strungului normal si permite fixarea
a patru scule. Aducerea si fixarea sculei n pozitia de lucru se realizeaza prin
rotirea suportului portcutit cu ajutorul manetei 1.
Cutitul se fixeaza n portcutitul 3 cu suruburile 2, astfel nct vrful lui sa se
gaseasca la naltimea axei piesei de prelucrat . Pentru asezarea cutitului la
nalti- mea necesara, de obicei se folosesc placute de reglare care se aseaza
sub cutit. Aceasta naltime la care se fixeaza vrful cutitului se verifica dupa
vrful din pi- nola papusii mobile sau cu ajutorul unor sabloane.






6.CONCLUZII:















7.BIBLIOGRAFIE:

1.Cartea Masinii Strung SNB-400,Intreprinderea Arcelor Mittal Galati
2..Cartea Masinii, Intreprinderea Mecanica Fina Bucuresti.
3. www.scribd.ro
4.www.bean.ro/doc.html







8.DESENE ANEXE: