1

JACQUES SALOME
Curajul de a fi tu nsuti
Arta de a comunica contient
JACQUES SALOME este psihosociolog, formator, scriitor i poet. i-a o!i"#t lice"!a $"
psihiatrie social% la Ecole prati&#e 'es (a#tes Et#'es e" Scie"ces Sociales )*aris+. Este
fo"'ator#l Ce"tr#l#i 'e formare $" rela!ii mter#ma"e ,Le -egar' fertile. 'e la -o#ssillo"-e"-
*ro/e"ce, #"'e pre'% #"% parte 'i"tre c#rs#rile 'e formare. A pre'at timp 'e 10 a"i la
U"i/ersite 'e Lille 111.
Jac&#es Salome 'orete s% tra"sforme com#"icarea $"tr-o ma terie 'e si"e st%t%toare ce se
pre'% $" coli i cre'e $" respo"- saili2area i"'i/i'#l#i $" /e'erea cre%rii #"or rela!ii s%"%toase,
pri"tr-o com#"icare acti/%.
i-a $"cep#t cariera $" 'ome"i#l rela!iilor i"ter#ma"e por"i"' 'e la cercet%rile i l#cr%rile ce
apar!i" c#re"t#l#i psihologic #ma"ist, repre2e"tat 'e Cari -ogers. La $"cep#t#rile carierei sale,
s-a folosit 'e psiha"ali2%, merg$"' pe 'irec!ia prop#s% 'e Milto" E"c3so", pe"tr# care
i"co"tie"t#l este #" re2er/or 'e res#rse, i "# o compo"e"t% $"t#"ecat% a psihic#l#i, $" primele
sale c#rs#ri 'e formare, Jac&#es Salome a folosit teh"ici corporale c#m ar fi Rebirth, ioe"ergia
sa# mi4loacele 'e e5presie sce"ic%, prec#m psiho'rama.
6#p% aceste "#meroase e5perie"!e, a4#"ge la o meto'% perso "al%. El creea2% #" sistem
teoretico-practic, 'e2/olt$"' co" cepte i i"str#me"te proprii. Astfel ia "atere meto'a ES*E-E
)E"ergie Specific% *e"tr# o Ecologie -ela!io"al% Ese"!ial%+. Scop#l 'emers#rilor sale
pe'agogice i e'#cati/e "# este acela 'e a 'a sfat#ri, ci 'e a stim#la reflec!ia perso"al% i
mat#ri2area, 'e a 'ecla"a tre2irea co"tii"!ei i l#area 'e po2i!ie fa!% 'e si"e i fa!% 'e ceilal!i.
*#"ct#l 'e plecare este e5primarea perso"al%. A format p$"% $" pre2e"t peste 78888 'e asiste"!i
sociali, me'ici, psihologi i co"s#lta"!i. A !i"#t co"feri"!e i c#rs#ri 'e formare i are 'iscipoli
)mo'eratori $" meto'a ES*E-E i for matori 'e mo'eratori+ $" 9ra"!a, :elgia, Q#eec, El/e!ia,
1"s#lele -e#"io".
Este a#tor a peste ;8 'e c%r!i, coa#tor al #"or l#cr%ri 'e referi" !% 'espre com#"icare i c#pl#,
teoreticia" $" ca'r#l Asocia!iei pe"tr# Com#"icare -ela!io"al% pri" Asc#ltare Acti/%. C%r!ile sale
a# fost tra'#se $" <= 'e limi, i"cl#si/ $" lima rom>"% (Vorbete-mi, am attea s-i spun, Dac
m-as asculta, m-as n elege, ap%r#te la e'it#ra C#rtea ?eche+.
Prefa
6ac% om#l este o trestie g$"'itoare, co"form 'icto"#l#i co"sacrat, ome"irea este pe cale s% 'e/i"% o
re!ea g$"'itoare, iar acest proces "e olig% mai m#lt ca "icio'at% s% reflect%m la #"a f#"c!io"are a
sistem#l#i pe care se a2ea2%@ com#"i carea.
La fel c#m e5ist% sisteme prec#m cel circ#lator, respirator sa# "er/os care asig#r% #"a f#"c!io"are a
/ie!ii i"ter"e a or ga"ism#l#i #ma", tot astfel "e p#tem imagi"a e5iste"!a #"#i sistem $"s%%rci"at c# #"a
f#"c!io"are a acest#i corp colecti/ care este $"tr-o oarecare m%s#r% orga"ism#l e5terior al om# l#i
i"tegrat $" societate A #" sistem co"stit#it 'i" legi care, $" m%s#ra $" care s$"t c#"osc#te i aplicate,
asig#r% echilir#l gr#p#l#i si, pri" e5te"sie, al speciei sa#, 'impotri/%, $l 'esta ili2ea2%. Acest sistem este
com#"icarea.
Societatea este co"stit#it% 'i" leg%t#ri 'e schim i 'i" ri t#al#rile care le g#/er"ea2%. C#"oaterea
acestora face oiect#l 'e st#'i# al psihosociologiei i tocmai 'e aceea Jac&#es Salome, care i-a
c$tigat o i"e meritat% rep#ta!ie $" acest 'o me"i#, "e poate a4#ta s%-1 $"!elegem, oferi"'#-"e pre!ioasa
sa co"tri#!ie. 6ar orice form% 'e c#"oatere a om#l#i este si #" perma"e"t omagi# a'#s fr#m#se!ii, iar
Jac&#es Salome are 'ar#l 'e a se l%sa c#pri"s 'e aceast% ,stare poetic%. care face 'i" opera sa
crea!ia #"#i artist /i2io"ar.
9ormator $" rela!iile i"ter#ma"e, el este pe"tr# epoca "oastr% #" ,profet social. ale c%r#i scrieri
i"spirate $"cearc% s% "e 'e2/%l#ie meca"ismele /ie!ii om#l#i pe"tr# care com# "icarea este o "ecesitate.
6e la #" aseme"ea i"i!iator $" #"i /ers#l rela!io"al atept%m s% elaore2e o teorie i o meto'olo gie
<
as#pra com#"ic%rii co"tie"te la care ar tre#i s% rec#rgem pe"tr# a preg%ti s% tr%im mai i"e, $"tr#
$"c#"#"area re!elei g$"'itoare.
*roiect com#" $"tregii specii, re!ea !es#t% 'i" i"forma!ii, 'i" fii"!e #ma"e care stailesc leg%t#ri $"tre ele,
este 'e o importa"!% primor'ial% s% p#"em i s% co"soli'%m a2ele aces tei tii"!e, a se citi ale acestei
arte care este com#"icarea, la n-demna tuturor, pe sc#rt, s% e"#"!%m #" a"saml# 'e reg#li me"ite
s% ,trase2e a#tostr%2ile 'repte ale i"forma!iei....
C#m om#l pri" "at#ra sa "# este me"it si"g#r%t%!ii, ci /ie!ii $" gr#p, el s-a co"fr#"tat $"c% 'e la $"cep#t
c# "ecesitatea 'e a crea, $" acest /$rte4 al 'ifere"!elor, str#ct#ri si reg#li care s% respecte 'rept#rile
fiec%r#ia. Jac&#es Salome "e i"i!ia 2% $" 'escoperirea acestor reg#li si legi f%c$"'#-"e martorii propriei
sale 'e2/olt%ri si co"fi'e"!ii e5perie"!elor sale.
6i"colo 'e aceasta, a/em $" fa!% mai m#lt 'ec$t o teorie, o meto'ologie practic%, o 'iscipli"% a
tra"sform%rii care, pe" tr# a com#"ica $" mo' co"tie"t, pare s% cear% t#t#ror /igi le"!% i hot%r$re.
:#''hism#l "e-a $"/%!at, pri" practica ?ipassa"a 'e e5empl#, c#m s% e/ol#%m tra"sform$"'
respira!ia $"tr-#" act co"tie"tB Jac&#es Salome "e prop#"e o 'iscipli"% oarec#m i'e"tic%,
tra"sform$"' sistem#l 'e com#"icare 'e la "i/el#l a"gre"a4#l#i social $"tr-#" 'emers co"tie"t.
9%r% $"'oial% c% a/em 'e-a face c# o $"t$l"ire pe prim ra"g, pe care, la $"cep#t#l cel#i 'e-al treilea
mile"i#, ar fi i"e s% "# o rat%m, si pe care e'it#ra -elie a/ea 'atoria 'e a o e5p#"e. Ce alt
amasa'or mai #" ar fi p#t#t g%si pe"tr# 'eschi'erea acestei "oi colec!ii me"ite s% 'if#2e2e
/alorile co"tii"!ei $" toate 'ome"iile 'e acti/itate i 'e reflec!ie a om#l#i social, 'ec$t cel care i-a
co"sacrat /ia!a r%sp$"'irii acestor /alori i care a ti#t s% emo!io"e2e at$!ia si at$!ia oame"i afla!i $" c%#t%ri.
C" aceast% er% 'e tra"2i!ie, tre#ie s% $"!elegem sa# s% re- $"!elegem ,apel#l la"sat pri" mii 'e
sa"ti"ele.B aici este cel al #"#i ,$"so!itor al marilor treceri. i 'ac% este /ora 'espre c#ra4#l 'e a fi t#
$"s#!i, este /ora i 'espre 'em"itatea, mai s#til tra"smis%, 'e a fi cel%lalt 'i" si"e. *e"tr# cei care
#"eori ca#t% prea 'eparte 'r#m#l spre caritate, aceast% i"/ita!ie la com#"icarea co"tie"t% poate foarte
i"e s% 'eschi'% 'r#m#l ,"oilor com#"icatori..
D?AE AMA-
Pentru fiecare dintre noi,
Fiecare cale de cutare personal
Dispune de un loc n spaiul-timp din ni!ers"
Fiecare e#isten are de $ucat un rol
%n marca coregrafie cosmic a istoriei omenirii"
Fiecare drum al !ieii, ntins ntre cer i prnnt,
&rasea' !olute i arabescuri,
&ornade sau circum!oluiuni mictoare,
(upus fiind aspiraiilor contradictorii
ntre ancorare sau nrdcinare, elan sau 'bor"
Rtcirile noastre oscilea' ntre naintare ctre ceilali,
)i retragere, ntoarcere sau concentrare asupra sinelui"
*e cutm prin salturi succesi!e,
&rei pai nainte i uneori doi napoi
+tunci cnd nu trebuie s facem un salt lateral"
,utarea nesfrsit a ce e mai bun n sine se n!rte
n encla!a libertii oferite fiecruia
ntre datorie i credit, uurare si autonomie,
-a limita dintre definit si nedefinit,
Dintre trecut si !iitor,
ntre rsritul i apusul fiecrei fiine"
Introducere
Orice 'emers spirit#al "e $"'eam"% mai $"t$i la p#rificare i la 'e2/%l#ire, "e i"/it% s% postim c# i"ima i
s% a4#"%m c# s#flet#l. Chiar 'ac% imp#"e re"#"!area la il#2ii, el "# "e sc# tete 'e o m#"c% 'e
arheologie perso"al%, a'ic% 'e o me'ita !ie as#pra trec#t#l#i "ostr#, as#pra fi'elit%!ilor, repeti!iilor i
mote"irilor "oastre. i "# "e ferete 'e o clarificare a co"/i" gerilor "oastre, 'e o e5plorare a capca"elor
i "e$"!elegerilor care "e leag% 'e m$i"i i 'e picioare sa# "e p#" e!e $" roate $" rela!iile c# cel%lalt
sa# c# "oi $"i"e. Are la a2% o perioa '% 'e #ce"icie, pe"tr# a "e 'a repere soli'e i p#"cte 'e a" -
corare ferme, pe"tr# a "e a4#ta s% "e sit#%m $" lairi"t#l "# meroaselor solicit%ri ale /ie!ii co"tempora"e.
;
S% "e '%m seama 'e posiilitatea #"ei com#"ic%ri rela!io "ale sa# s% com#"ic%m co"tie"t@ $" aceast%
carte este /ora tocmai 'espre as#marea respo"sailit%!ii pe"tr# a co"tie"ti 2a i a "e a"ga4a $" rela!ii
mai 'eschise.
Mi-am 'orit s% ofer c$te/a or"e por"i"' 'e la parc#rs#l me# si 'e la cel al fii"!elor care mi-a# marcat
/ia!a.
*e"tr# c% setea 'e sem"ifica!ie care "e st%p$"ete $" a"# mite mome"te ale /ie!ii se $"al% a'esea si
poate fie s% se as-t$mpere c# %#t#ri g#stoase si mieroase, 'ar $m%t%toare i to5ice, fie s% se sti"g% $"
r%sp#"s#ri e5cesi/e.
6ac% prosperitatea se ati"ge pri"tr-o $mpli"ire i"terioar%, at#"ci aceast% $mpli"ire tre#ie tot#i s% se
poat% tra"sp#"e $"tr-o e5perie"!% a coti'ia"#l#i !es#t% i amalgamat% 'i"tr-o re!ea 'e rela!ii acti/e i
creatoare c# si"e i c# ceilal!i.
1" acelai timp, orice 'emers spirit#al, fo"'at 'eopotri/% pe aspira!ia la tra"sce"'e"!% si pe "e/oia 'e
aprof#"'are, "e co"'#ce c%tre 'e2golire. Ee pate risc#l #"#i oc i al #"ei $"- t$l"iri '#reroase i
#l/ersa"te c# propria "#'itate psihic%. Aceast% a/e"t#r% "e co"fr#"t% c# lips#rile "oastre afecti/e, c#
e5cesele "oastre, c# /i'#l 'e i'e"titate, c# ap%sarea certi t#'i"ilor, c# 'ori"!ele si lac#"ele "oastre, c#
i"sig"ifia"!a /alorilor "oastre, c# gol#rile si care"!ele "oastre, 'ar $" acelai timp c# h%#l 'i" "oi i
mo"trii "otri i"teriori, pe"tr# a "e p#tea 'eschi'e A aceasta este spera"!a care m% a"im% A c% tre o
$"t$l"ire c# aceast% parte 'e 'i/i"itate care $i cere 'rep t#l la i"tegrare $" totalitate.
1" aceste mome"te 'e i"stailitate 'e '#rat% sa# tra"2ito rie care caracteri2ea2% orice schimare, este
'e 'orit i chiar "ecesar s% c%#t%m repere /ali'e i /erificate, pe"tr# a "e me"!i"e la s#prafa!%,
a"cora!i pe li"ia "oastr%. -epere 'em "e 'e acest "#me care, f%r% s% "e 'icte2e pas#l #rm%tor, s% "e fie
or"e pe"tr# "ecesit%!ile 'r#m#l#i, l#mi"i care s% "e a4# te s% p%str%m 'r#m#l #", f%r% a "e st$"4e"i
tot#i ,c%#tarea. i ela"#l $"tre%rilor. C# at$t mai m#lt c# c$t $" 4#r#l aspira!iei la $"%l!are spirit#al%
mi#"% ame"i"!%rile@ oala i'ealism# l#i, 'ecolarea "# $"tot'ea#"a co"trolat% c%tre st%ri 'e co"ti i"!%
'iferite, sa# ateri2%rile for!ate pe "isip#rile mic%toare ale coti'ia"#l#i sec. $" acest sf$rit 'e secol,
mo"'iali2area galopa"t% i e5pa"si#"ea /ertigi"oas% a re!elelor 'e com#"i ca!ii $" toat% l#mea "e
$mpi"g A si pe copii si "epo!ii "otri $"c% i mai m#lt A spre a ne l%sa pra'% atotp#ter"iciei i"fa" tile
c$"' aceasta "e face s% co"f#"'%m s%r%torirea c# co"s#- matorism#l i "e 'etermi"% sa flirt%m
peric#los c# propriile "oastre fro"tiere i"terioare.
Ce l#"g si pres%rat c# capca"e este 'r#m#l c%tre g%sirea #"#i se"s pe"tr# ma"ifest%rile a"ale si
impre/i2iile ale /ie!ii, pe"tr# a 'ep%i apare"!ele, pe"tr# a a4#"ge la #" acor', $"ai"te 'e a 'e/e"i "oi
$"i"e i2/oare, /a tre#i s% "a/igam pe $4$ite sa# s% fim $"'r#ma!i pe"tr# a "e g%si calea.
Calea se pre2i"t% c$"' ca #" spa!i# ime"s $"tre cre'i"!e si certit#'i"i, c$"' ca #" 'r#m $"g#st pe care se
co"fr#"t% i"t#i !ii, oser/a!ii si e5perie"!e, $"ai"te 'e a "e tre2i, a/em 'e parc#rs o $"treag% ,iti"erare.
)c%#tarea #"#i iti"erar+care ti"e 'e la c%#tarea a'e/%r#l#i, c# risc#l #"ei a'apt%ri, p$"% la "ecesitatea #"ei
'e2goliri. Fre#ie s% cre%m #" spa!i# larg $" "oi $"i"e pe"tr# a "e "ate $"tr# acceptare.
Chiar 'ac% practica este pre2e"t% $" e5iste"!a mea, "# 'espre ea /rea# s% /oresc, ci /rea# s% e5p#" o
germi"are@ a mea 'i" cei G8 'e a"i 'e /ia!%.
%n strfundurile materiei, am tiut s !edem
energie, n strfundurile energiei, am tiut s !edem
informaia, n strfundurile informaiei oare !om mai ti
s !edem contiina. Vom ti s !edem c informaia nsi
depinde de contienti'area ei,
adic de sensul pe care i-l atribuim. HA?1E- EMMAEUELL1
Cap.1. Naterile din viaa mea
6ac% m% g$"'esc la tot ce ti# 'espre mi"e, 'e c$"' $mi a'#c ami"te, am se"time"t#l c% /ia!a mea "#
a fost 'ec$t o s#ccesi#"e 'e "ateri, o s#it% 'e etape marcate fiecare c# o "o#% or"% al% a #"ei
importa"te tre2iri 'e co"tii"!%, f#" 'ame"tal% pe"tr# 'e2/oltarea mea. Astfel, /ia!a mea pare #"
parc#rs str%%t#t 'e "ateri, apari!ii i /e"iri pe l#me care a# co"tri##t la facerea om#l#i care am
'e/e"it ast%2i.
7
6espre c$te/a 'i"tre aceste "ateri /% /oi /ori ac#m, pe" tr# c% fiecare 'i"tre ele este $" acelai timp
pilo" 'e s#s!i"ere, imp#ls i chemare c%tre o /ia!% mai pli"%.
Copil#l care am fost, om#l care am 'e/e"it i cel care 'e /i", schim$"'#-m% $" fiecare 2i c$te p#!i", toate
s$"t re2#ltat#l acestor "ateri.
Si 'ac% ast%2i s$"t at$t 'e pasio"at 'e rela!iile i"ter#ma"e, 'ac% /i2i#"ea mea as#pra com#"ic%rii, 'ei
p#!i" #topic%, este mere# 'e act#alitate, i"tact% i la fel 'e "ecesar%, 'ac% s$"t at$t 'e hot%r$t s% i"'#c
fiec%r#ia 'ori"!a 'e a $"/%!a co m#"icarea $" rela!iile i"terperso"ale A 'e e5empl# s% 'e/i "% #" oiect
'e st#'i# $" coli, la fel ca matematica, istoria, geografia sa# fra"ce2a A tot acest e"t#2iasm pro/i"e
'i" $"t>l"irile, #imirile si 'escoperirile care s-a# i/it pe parc#rs#l /ie!ii mele, la orice /$rst%.
i simt c% pot s% m% mai "asc 'e m#lte ori 'e aici $"ai"te pe"tr# alte e5perie"!e 'e /ia!%. Foate aceste
"ateri se /or spri4i"i pe c$te/a or"e, repere ferme pe care mi le-am format $"torc$"'#-m% mere# la
$"!elepci#"ea lege"'ar% a #"icii mele i i"4o"c!i#"ea aserti/%@ ,6ac% "# ai %tr$"i, tre#ie s% !i-i c#mperiI.
Simt c% $" mi"e s$"t $"scrise prof#"' c$te/a reg#li 'e /ia!% c%rora m% str%'#iesc s% le fi# fi'el i pe care m%
a"ga4e2 s% le respect c# prioritate, oricare ar fi #rge"!ele sa# co"str$"ge-rile care apas% as#pra mea. *ri"tre
acestea se "#m%r%@
J a'mira!ia si #imirea f%r% limite $" fa!a copiilor i a efort#rilor lor 'e a 'e/e"i fii"!e a#to"ome, a'#lte,
creatoareB
J respect#l prof#"' pe"tr# femei, pe"tr# mister#l i ge"ero2itatea lorB
J preoc#parea perma"e"t% 'e a-mi as#ma respo"sailitatea pe"tr# ce mi se $"t$mpl%B
J co"/i"gerea 'e/e"it% 'e "estr%m#tat c%, aseme"i oric%rei fii"!e #ma"e, s$"t p#rt%tor#l #"#i 'ar
fa#los, cel al /ie!ii care mi-a fost l%sat% $" gri4% $"c% 'e la co"ceperea mea. 6ar imaterial, 'ar foarte real
i ta"giil, alc%t#it 'i"tr-o s#m%, 'i"tr-o mas% 'e e"ergie i 'e i#ire #"i/ersal% care mi-a fost $"cre'i"!at% si
fa!% 'e care am 'atoria, aseme"i oric%r#i alt %rat sa# femeie, s% o 'e2/olt $"tr-o form% #"ic%, c# toat%
liertatea posiil%.
C"tr-a'e/%r, !i"e 'e respo"sailitatea mea@
J fie s% co"s#m p#r i simpl#, s% risipesc aceast% i#ire i aceast% e"ergieB
J fie s% le amplific si s% le 'e2/olt.
Urr"$"' #"a 'i"tre aceste 'o#% c%i pe"tr# care /oi fi optat, $" f#"c!ie 'e orie"tarea pe care am 'at-o
pri"cipalelor preoc#p%ri 'i" /ia!a mea, $" mome"t#l marii treceri c%tre cel%lalt t%r$m, sa# c%tre o alt% stare,
altfel sp#s, la sf$rit#l cicl#l#i me# 'e /ia!%, /oi re'a materiei #"i/ersale, 2estrei com#"e, 'imi"#at% sa#
$mog%!it%, aceast% re2er/% 'e e"ergie i i#ire care mi-a fost i"i!ial l%sat% $" gri4%.
As#marea respo"sailit%!ii 'e a m% implica i 'e a ac!io"a a fost co"seci"!a fapt#l#i c% am 'e/e"it co"tie"t
c% /ia!a mea a fost o s#ccesi#"e 'e "ateri. i acestea a# fost at$t 'e "#meroase, s#rpri"2%toare,
impre/i2iile si /ariate, $"c$t 'e fiecare 'at% mi-a# st$r"it #imirea i e"t#2iasm#l, 'i"colo 'e 'isperarea,
'e2echilir#l i $"'oiala pe care mi le-a# pro/ocat.
Naterea ntru gelozie
U"a 'i"tre primele "ateri 'i" /ia!a mea 'e care $mi ami"tesc a fost cea $"tr# co"f#2ie, gelo2ie si haos, $"
mome"t#l /e"irii pe l#me a fratel#i me#. A/eam patr# a"i i 'eo'at% reperele mele oi"#ite s-a# sp#lerat.
*re2e"!a mamei "# mai era aceeai, miros#rile, 2gomotele i ritm#l casei se schimaser%. :r#sc am
c%p%tat se"time"t#l c% "# mai a/eam "ici o importa"!%, c% "ime"i "# m% p#tea i#i, c# at$t mai p#!i" mama
mea, pe"tr# c% ea "# mai a/ea ochi 'ec$t pe"tr# el, acest i"tr#s care tocmai $mi i"/a'ase #"i/ers#l.
Ast%2i ti# A "# 'oar la "i/el ra!io"al, ci la "i/el#l emo!io"al 'e ac#m A ca eram i#it, c% mi se acor'a toat%
ate"!ia "ecesar%B 'ar pe"tr# se"siilitatea mea 'e copil 'e patr# sa# ci"ci a"i, aceast% e5perie"!% a fost
teriil% i terifia"t%, o a'e/%rat% re/ol#!ie.
6o#% fotografii p%strate c# sfi"!e"ie $" al#m#l 'e familie sta# m%rt#rie pe"tr# aceast% perioa'%, $"tr-#"a
'i"tre ele apare #" %ie!el lo"', 2$mitor, a'orail, $mr%cat $" cost#m 'e mari"ar. ,S%-1 m%"$"ci, "#
alta, 'e sc#mp ce e., a#' i ac#m c#/i"tele pe care le rostea# 'eas#pra cap#l#i me#. $" cealalt% apare #"
copil c# cap#l ras, c# aer#l #"#i oc"a sa# al #"#i ceretor g%tit c# #" palto" /echi, c# p#m"ii str$"i $"
#2#"are, c# pri/irea '#r% i 2$mi"' for!at. 1"tre aceste 'o#% mome"te... se "%sc#se fratele me#.
0
Naterea ntru prietenie
*e la apte a"i, a/eam #" /eci", Marcel, care a 'e/e"it priete"#l me# ,'e /iat% si 'e moarte., c#m "e
'eclar%m la acea /$rst%. Al%t#ri 'e el am 'escoperit ce $"seam"% s% ai $"cre'ere, s% $!i respec!i c#/$"t#l
'at, s% fii soli'ar $"tr-o priete"ie, s% sim!i sig#ra"!a pe care !i-o '% acceptarea "eco"'i!io"at%. Eram i#it i
acceptat aa c#m eram, si "# aa c#m /oia# al!ii s% fi#. Eram "e'esp%r!i!i, ceea ce $"seam"% c% respiram
aceleai emo!ii si "e mi"#"am 'e aceleai 'escoperiri. E# sa# el, era tot#"a, $"fr#"tam /ia!a i"/i"ciili,
i"'estr#ctiili si $"cre2%tori.
Loc#iam $"tr-#" cartier m#"citoresc #"'e i2#c"ea# a'e sea cert#ri $"tre copii@ ri/alit%!i pe"tr# teritorii,
pe"tr# s#prema!ie, pe"tr# mo'ele. L#pta se '%'ea mai m#lt $" imagi"a !ia "oastr% 'ec$t $" realitate,
'ar #"eori se l%sa c# /iole"!%.
Mi-am pier'#t #" 'i"te $" timp#l #"ei astfel 'e $"c%ier%ri c# pratia... iar corp#l me# poart% "#merose
#rme ale cicatri- celor 'i" acea perioa'%. 6ar a/eam certit#'i"ea asol#t% c%, orice s-ar $"t$mpla,
p#team co"ta pe Marcel, m% p#team a2a pe el pe"tr# a $"fr#"ta orice peripe!ie 'i" /ia!a mea 'e
copil.
Naterea ntru ndrgostire
A/eam tot apte a"i. *e ea o chema Michele i loc#ia foarte aproape 'e "oi. 6imi"ea!a, c$"' o /e'eam
tra/ers$"' stra'a pe"tr# a merge la scoal%, o #rm%ream i apoi f%ceam #" ocol 'est#l 'e mare pe"tr#
a "# fi "e/oit s% trec pri" fa!a colii 'e fete. 6i" p#'oare, 4e"% sa# #" se"time"t prea ac#t al 'ifere"!ei.
C$te emo!ii i c$t% t#l#rare c$"' 'r#m#rile "oastre se i" tersecta#I 6i"tr-o 'at% timp#l se 'ilata, aer#l
'e/e"ea mai /i#, mai p#r, parc% toate for!ele "at#rii se tre2ea#, ca pe"tr# a face s% e5plo'e2e corp#l
me# 'e/e"it r#sc prea strimt. U"i/ers#l celera tr%irile si il#2iile mele. Sa/oarea clipei, /i ra!iile
i"e5primail#l#i, paleta 'e c#lori a fiec%r#i mo me"t... toate se $mpletea# pe"tr# a $"s#fle!i i#irea care
se "%tea $" mi"e.
La iserica la care mergeam am$"'oi, mome"t#l cel mai special era ae2area la masa 'e com#"i#"e.
Era $"ai"tea i"tro'#cerii $"/%!%m$"t#l#i mi5t, pe /remea c$"' at$t coala, c$t i iserica era# i"te"s
preoc#pate s% "# pert#re #"ele mo ra/#ri, 'rept care, pe"tr# a "# l%sa copiii pra'% ispitei, a/ea# gri4%
s% separe fetele 'e %ie!i. C$"' eti cresc#t $"tr-#" astfel 'e me'i#, re/eriile si $"t$l"irile c# se5#l op#s
cap%t% atrac!ia fr#ct#l#i oprit, $"tot'ea#"a f%ceam $" aa fel $"c$t s% m% ae2 e5act pe loc#l simetric c# al
ei i /ai 'e mitoca"#l care ar fi ri 'icat prete"!ii sa# care ar fi $"'r%2"it s% mi-1 oc#pe@ eram gata s% fac
#" sca"'al mo"str#os.
6e at#"ci "# am mai reg%sit "icio'at% acea for!%, acea i" te"sitate a se"time"telor, a emo!iilor care m-
a# $"cercat $" acea perioa'%. E5traor'i"ar#l acestei tr%iri /a fi mere# $"scris $" corp#l me#. 6i" ea s-a#
hr%"it m#lte 'i"tre emo!iile mele 'e mai t$r2i#.
Naterea ntru lectur i relaionare
La "o#% a"i m-am $mol"%/it 'e t#erc#lo2% osoas% i am plecat la #" sa"atori# $" *iri"ei, la 1K88 'e
metri altit#'i"e. Am stat !i"t#it la pat /reme 'e patr# a"i, $" gips 'e la picioa re p$"% la piept, iar si"g#ra
mea pri/elite era #" m#"te imo il "#mit Camre 'LA2e ),f#"'#l 'e m%gar.+ i #" cer ime"s, at$t 'e
l#mi"os $"c$t $!i l#a ochii.
Acolo am 'escoperit lect#ra. *%ri"!ii mei a/ea# o co"'i!ie e5trem 'e mo'est%, "ici #"#l 'i"tre ei "# a/ea
st#'iiB 'oar c$- te/a c#"oti"!e eleme"tare 'e ortografie, aritmetic% i foarte m#lt #" sim!, cam asta era
2estrea lor. Fot#i, $" mo' bi'ar, t" ei s%l%l#ia se"time"t#l 'e pioe"ie i a'e/%r asol#t $" fa!a
c#/$"t#l#i scris. ,6ac% este scris, $"seam"% c% este a'e /%rat. era co"cl#2ia respect#oas% a mamei,
pri"tr-o form#lare $" care co"si'era!iile morale i ci/ice, ampre"te ale se"time" t#l#i 'atoriei i s#p#"erii,
!i"ea# loc 'e orga"i2are meto'ic% a ca#2elor i efectelor i trecea $"ai"tea g$"'irii logice, s#fo- CC"'
orice #rm% 'e spirit critic.
La sa"atori#, #"'e "# m% 'eplasam 'ec$t pe #" pat r# la"t, am 'escoperit liertatea fa#loas% pe care
!i-o ofer% lect#ra 'espre c%l%torii imagi"are, posiilitatea 'e a te i'e"tifi ca c# eroii, 'e a crea l#mi, 'e a
imagi"a sit#a!ii p$"% la cele mai mici 'etalii sa# 'e a f%#ri 'esti"e. Ce perioa'% mi"#"a t%I Cei 'i" 4#r#l
me# s$"t a'esea #imi!i c$"' m% a#' i"/oc$"' fericirea acestei p%r!i 'i" /ia!a mea $" care, 'ei
imoili2at, m% #c#ram tot#i 'e o liertate fa"tastic%, cea 'e a /isa.
G
Naterea ntru comunicarea relaional
C" pla"#l com#"ic%rii rela!io"ale am fost m#lt% /reme #" s%latic. C$"' $mi rememore2 a'olesce"!a, tot
ce p%stre2 este o l#"g% serie 'e #mili"!e, "e'rept%!i, "eaccept%ri, o s#ccesi# "e 'e "e$"!elegeri i 'e
ma"ifest%ri "egati/e. Eram #" a'e/% rat i"firm $" a rela!io"a, #" ha"'icapat al c#/i"telor, o /icti m%
a "e$mp%rt%irii.
Am 'escoperit mai t$r2i#, $" /ia!a 'e a'#lt, p#terea c#/i" telor si a i'eilor, og%!ia schim#l#i 'e
i'ei pri" 'isc#!ii i" termi"aile 'espre i#ire, moarte, /ia!%, femeie, c%l%torii. ?ia!a mi s-a
'eschis. Fot#l p#tea fi s#p#s co"fr#"t%rii, p#tea fi p#s s# sem"#l $"tre%rii i $mi 'eschi'ea "oi
'r#m#ri spre #" pl#s 'e coere"!%, 'e2/olt$"'#-mi $" acelai timp ca pacitatea 'e a m% implica i
'e a-mi 'o$"'i o a#to"omie re al%. Foate aceste procese se materiali2a# pri"tr-o a"corare mai
prof#"'%, pri"tr-o perso"alitate mai ferm%.
Naterea ntru tiin
M% refer la "aterea $"tr# tii"!a 'e a tr%i la #" "i/el mai i"e co"t#rat. Aceast% "atere a /e"it o
'at% c# $"ceperea #"ei terapii a"alitice. *$"% at#"ci tiam 'i/erse l#cr#ri, tiam s% fac 'i/erse
l#cr#ri. O!i"#sem c$te/a 'iplome si cre'eam, ca t$"%r a'#lt, c% aceast% 2estre $mi era s#ficie"t%
pe"tr# a por"i $" /ia !% si a re#iI Ca #" -astig"ac al timp#rilor mo'er"e, $mi $"chi p#iam c#cerirea
l#mii ca fii"' o chesti#"e 'e p#tere, i"fl#e" !% i mai ales rec#"oatere. Aceast% "e/oie 'e a fi
rec#"osc#t, /alori2at, co"firmat mi-a str#ct#rat o parte a e5iste"!ei.
6ar 'e-a l#"g#l terapiei am 'escoperit o alt% form% 'e a tr%i, mai creati/%, mai 'i"amic%, mai p#!i"
reac!io"al%, maiL p#!i" /iole"t% fa!% 'e mi"e $"s#mi. Astfel mi-am $"cep#t 'es t#l 'e t$r2i# o e'#ca!ie
'e co"tie"ti2are, care $mi lipsise p$"% la ;8 'e a"i si f%r% 'e care s#ferisem at$ta.
Naterea ntru iuire i se!ualitate
S% sim!i c% i#eti, c% eti $"'r%gostit, $"fl%c%rat i i#it, s% tr%ieti 'ori"'#-!i i primi"' pre2e"!a
cel#ilaltMceleilalte, ce re/ol#!ie fermec%toare $" /ia!a #"ei fii"!e.
C$"' eti $"'r%gostit, i"tri $"tr-o stare special% care $!i '% o /italitate, o e"ergie i o creati/itate
aparte. C$"' eti $"'r%gostit, 'escoperi pote"!ial#ri "ee5plorate $"c% i, $"tr-#" fel, te lai pri"s si
p#rtat c%tre ce e mai #" 'i" ti"e $" $"t$l"irea c# mi"#"ea si impre/i2iil#l 'i" cel%lalt.
Naterea ntru creaie
La << 'e a"i, mi-am $"cheiat acti/itatea 'e co"tail, prima mea alegere 'e carier%. Am 'e/e"it
olar, apoi sc#lptor $" lem" i metal. ?reme 'e 'oi a"i am tr%it $"tr-#" loc magic, #" spa!i# $" afara
timp#l#i, $"tr-#" castel 'e la sf$rit#l secol#l#i al H1H-lea care f#sese oferit 'rept ca'o# 'e
'esp%r!ire ama" tei sale, o pri"!es% r#soaic%, 'e c%tre cel care a/ea s% 'e/i"% E'Nar' ?11. 6e 4#r
$mpre4#r, ;88 'e hectare 'e p%'#re i mai ales 'e t%cere, 'eas#pra #" cer care se schima la
fiecare clip%,agitat 'e marile /$"t#ri 'i" /est.
C" timp#l acestor 'oi a"i am tr%it $" miros#l 'e lem" i 'e metal, $"tr-o stare 'e efer/esce"!%
i"cre'iil%. M% tre2eam $" fiecare 'imi"ea!% pli" 'e o m#l!ime 'e i'ei i 'e "#meroase proiecte pe
care le /oiam reali2ate ime'iat. Eram asorit i a"imat 'e "e/oia 'e a $"fr#"ta materia, 'e a m%
l%sa 'omi"at 'e ea, la $"cep#t, i mai apoi 'e a o s#p#"e. 6i" aceast% pe rioa'% p%stre2 #"
re2er/or 'e e"ergie, #" pote"!ial "etirit 'e a $"fr#"ta impre/i2iil#l.
C#m pro/i" 'i"tr-#" me'i# mo'est, $" care "imic "# mi-a fost /reo'at% '%r#it i #"'e tot#l tre#ia
c#cerit, mi se pare c% mere# m-am 'efi"it a/$"' ca reper gre#t%!ile. 9iecare $"cercare, fiecare
co"str$"gere sa# limit% 'e/e"ea #" stim# le"t sa# $mi 'eschi'ea calea spre o "o#% re2er/% 'e
e"t#2iasm i 'e ela".
6ac% $" ge"eral m% simt 'esc#mp%"it la $"cep#t 'e #" re f#2, 'e o respi"gere, 'e o p#"ere la
$"'oial%, '#p% aceea $" fr#"t sit#a!ia si m% l#pt. i "# at$t pe"tr# a c$tiga, c$t pe"tr# a-mi rec$tiga
respect#l fa!% 'e mi"e $"s#mi.
Naterea ntru paternitate
Mi-am co"cep#t prim#l copil, o fiic%, la <; 'e a"i. 6ar tat% am 'e/e"it m#lt mai t$r2i#. Acest copil m-a f%c#t
s% 'e/i" p%ri"te si t%tic.
=
A/ea ase l#"i i, pe"tr# a o '#ce la '%'ac%, tre#ia s% parc#rg $" fiecare 'imi"ea!% i sear% c$te trei
3ilometri pe 4os pri" p%'#re.
O !i"eam la piept $"tr-#" fel 'e r#csac pe care-1 co"cep# ser% pe"tr# ea. C$t !i"ea 'r#m#l ea g$"g#rea tot
timp#l, $mi /orea mai ales c# ochii, c# e5presii 'e o mare i"te"sitate emo!io"al%, pri" "oi gest#ri
i"/e"tate c# fiecare 2i.
Ea m-a $"/%!at s% asc#lt, s% '%r#iesc, s% primesc i 'e ase me"ea s% sp#" "#. C# ea am $"/%!at s%
'escop%r aece'ar#l com#"ic%rii i s%-1 folosesc $"ai"te 'e a co"ti"#a s%-1 aprof#" 'e2 c# ceilal!i copii ai mei.
Naterea ntru e!primarea personal
C# to!ii am fost 'epose'a!i 'e 'rept#l la e5primarea perso"al% tocmai 'e c%tre cei care se pres#p#"ea c%
tre#ie s% "i-1 'ea@ p%ri"!ii "otri. ?ori"' $" loc#l "ostr#, 'ict$"'#-"e cel mai a'esea "e/oile,
se"time"tele, comportame"tele, "e-a# r%pit posiilitatea 'e a rec#"oate i 'e a e5prima o tr%ire
perso"al%. Cei mai m#l!i 'i"tre "oi "e form%m por"i"' 'e la aceast% "e$"!elegere.
6e-aia c%tre ;< 'e a"i mi-am 'escoperit o e5primare proprie, al c%rei eco# $l p#team a#2i pe"tr# prima 'at%
$" mi"tea mea, c#/i"te care "# mai era# $mpr#m#tate 'e la al!ii.
A fost o 'escoperire "eoi"#it% a #"ora 'i"tre ori2o"t#rile mele 'e posiilit%!i, co"comite"t c# o er#p!ie 'e
'ori"!e at$t 'e "oi, $"c$t m-a# ar#"cat $"tr-#" amalgam 'e co"tra'ic!ii, 'e co"flicte 'e fi'elitate care mi-a#
marcat '#reros aceast% perioa'% 'i" /ia!%.
C" aceast% perioa'% $"tre ;8 i 78 'e a"i m-am ri'icat, $"-tr-o oarecare m%s#r%, c%tre om#l care eram c#
a'e/%rat... re-"#"!$"' la rol#rile care-mi f#seser% atri#ite, la mo'elele pre'efi"ite sa# prestailite, iei"'
'e s# impact#l i"4oc!i#"i-lor, re"#"!$"' la aproarea celorlal!i, accept$"' s% fi# #"eori si"g#r si "e$"!eles,
parte i"e/itail% a oric%rei $"cerc%ri 'e schimare.
6a, la aproape 78 'e a"i am 'escoperit c% tr%iam $" #"% m%s#r% $" "o"-afirmare 'e si"e, c% f#sesem $"
mare parte #" copil co"formist, asc#lt%tor, copleit 'e fi'elit%!i si 'e misi#"i compe"satoriiI
Naterea ntru scriitur
C" 4#r#l /$rstei 'e ;7,;0 'e a"i, '#p% o rela!ie amoroas% $" care "e-am co"topit prea m#lt, am sim!it "e/oia
imperioas% 'e a m% e5prima si 'e a fi $"!eles, a'ic% rec#"osc#t. Era ca o foame /orace i i"sa!iail% care
$"c% "# pare s% se fi potolit.
-e2#ltat#l a fost o carte s# form% 'e roma", /u m numesc tu, care mi-a a'#s o corespo"'e"!%
co"si'erail%. S#te 'e femei si %ra!i, 'ar mai ales femei, s-a# rec#"osc#t $" a/e"t#ra 'e i#ire pe care
am 'escris-o.
U"ele a# fost chiar /iole"te, repro$"'#-mi c% m% asc#"' s# #" "#me 'e %rat, pe"tr# c%, preti"'ea# ele,
,'oar o femeie p#tea 'escrie at$t 'e real rela!ia 'e i#ire a femeii.I M% "%team astfel $"tr# aceast% lat#r%
femi"i"% care 'e at#"ci "# a $"cetat s% se 'e2/olte i s% m% complete2e.
6#p% ce am scris acest roma", $"tr-#" efort 'e elierare, 'e4co"tie"ti2are at$t 'e importa"t, "# am mai
re"#"!at la scris mai ales $" ceea ce pri/ete profesia mea 'e formator $" rela!ii i"ter#ma"e, 'i" "e/oia 'e
rigoare, 'e coere"!%, i pe"tr# a 'iscer"e mai i"e fir#l co"'#ctor al acti/it%!ii mele.
6e aceea am scris m#lt 'espre cele ci"ci mari rela!ii care orga"i2ea2% /ia!a oric%rei fii"!e #ma"e@
J -ela!ia c# si"e $"s#i sa# c#m s% fii #" #" to/ar% pe"tr# si"e, s% $"/e!i s% te respec!i, s% te
/alori2e2i, pe sc#rt, s% te i#eti
J -ela!ia 'e i#ire sa# 'e c#pl#, c$"' $"t$l"irea se $"scrie $"tr-#" proiect 'e /ia!% $" com#".
J -ela!ia c# copiii, c$"' $i a/em, c$"' tre#ie s% le fim al%t#ri, c%ci s$"t cei care '#c mai 'eparte /ia!a
"oastr%B ei s$"t /iitor#l ome"irii. -ela!ia c# ei este ese"!ial%, pe"tr# c% "e face s% re/e"im mere# la copil#l
care e5ist% $"c% $" "oi. Este tipic pe"tr# #" copil s% ai% p#terea 'e a tre2i c# o te"acitate i"cre'iil%, c# #"
c#ra4 #imitor, r%"ile asc#"se, "esp#se 'i" trec#t#l "ostr#.
-ela!ia c# proprii "otri p%ri"!i, pri" prisma "oastr%, a fotilor copii. -ela!ie mere# pli"% 'e
'ific#lt%!i, 'e co"tra 'ic!ii $"tre se"time"tele i raport#rile 'e co"trol sa# 'e 'epe"'e"!% pe care "i le
prop#" a'esea, i"'ifere"t 'e /$r- st%. Aceste rela!ii prea a'esea "e co"s#m% e"ergia i tre #ie
perma"e"t re'efi"ite, reclarificate, reafirmate $" "oi limite.
-ela!ia c# 'i/i"#l, altfel sp#s c# acea parte care r%m$"e "eati"s% $" "oi i "e #"ete c#
i"fi"it#l.
K
Eaterea $"tr# l#ci'itate
Ce/a mai t$r2i#, o alt% "atere a ap%r#t $" /ia!a mea, cea care mi-a permis s% re"#"! la po/etile i la
fa"te2iile c# care m% hr%"eam, p#rt$"' 'oli#l '#p% il#2iile mele, #" 'emers #"eori chiar mai '#reros
'ec$t 'oli#l '#p% ci"e/a 'rag.
M-am "%sc#t $r$tr# l#ci'itate pri" prisma a 'o#% mari 'es coperiri@
J Am acceptat c% s$"t respo"sail 'e propria mea /ia!%, $" se"s#l c% s$"t parte i"tegra"t% 'i"
tot ce mi se $"t$mpl%.
J Am 'e/e"it co"tie"t 'e impact#l c#lt#rii mesia"ice $" care am fost cresc#tB mi-am 'at seama
'e for!a i 'e p#te rea co"'i!io"%rilor i2/or$te 'i" aceast% c#lt#r% care "e $m pi"ge $"c% 'e foarte 'e/reme
s% atept%m ca cer#l, #" sal/ator, #" e/e"ime"t sa# #" seam%" 'e-al "ostr# s% ac !io"e2e $" loc#l "ostr#,
s% "e calme2e s#feri"!a, s% r%sp#" '% atept%rilor "oastre.
Naterea ntru mpcarea i unificarea cu sine
*%str%m $" "oi #rmele a "#meroase sit#a!ii "e$"cheiate. 6e-a l#"g#l /ie!ii, am a'#"at $" "oi r%"ile ca#2ate
'e /iole"!ele, #mili"!ele, 'ecep!iile i fr#str%rile pe care le-am s#ferit.
i tocmai aceste /iole"!e i"ter"e $"tre!i", me"!i" 'eschise r%"ile ac#m#late pe parc#rs i s$"t ca#2a
s#feri"!elor pre2e"te, s#feri"!e care #"eori re/i" at$t 'e r#sc i at$t 'e /iole"t, $"c$t "e s#rpri"'.
Naterea ntru simolizare
Simoli2area este #"a 'i"tre c%ile posiile 'e a acce'e la 'i/i"itatea care e5ist% $" "oi. U"ii co"si'er% c%
'i/i"itatea este mai pres#s 'e ei, $" cer sa# $" cosmos, $i 'a# #" "#me, $i co"sacr% rit#al#ri, o i"/oc% sa#
o $m#"ea2% pri" r#g%ci#"i. 1" ce m% pri/ete, e# cre' c% 'i/i"itatea s%l%l#iete $" fieca re 'i"tre "oi. Ea
este acest "#cle#, aceast% partic#l% i"'es tr#ctiil% care leag% fiecare fii"!% 'e #"i/ers i $i co"firm% c% are
#" loc al ei $" marele $"treg, $" pre2e"t, m#l!i 'i"tre "oi s$"t i"firmi 'e 'i/i"itate si r%m$" "ite ha"'icapa!i
'e sacr#.
Frec$"' $" re/ist% c$te/a 'i"tre "aterile care a# trasat par c#rs#l /ie!ii mele, am p#"ctat ceea ce mi se pare
a fi fir#l ro# al #"ei e5iste"!e #ma"e@ s% 'escoperim ce este mai /aloros 'i" #"i/ers#l "ostr# 'e
posiilit%!i, s% a/em c#ra4#l 'e a 'e/e"i "oi $"i"e.
Dac eterna e#isten se transform,
nseamn c !a fi i mai frumoas"
Dac dispare, nseamn c !a re!eni
cu ce!a nc mai sublim"
Dac doarme, nseamn c !isea' la o deteptare
mai bun, cci fiecare renatere
este nc mai mrea" 01+-2- 324R+*
Cap .". #one de umr sau zone de confuzie din personalitatea noastr
9iecare 'i"tre "oi este posesor#l #"#i pote"!ial psihologic i rela!io"al care se str#ct#rea2% $" 4#r#l a
'o#% tip#ri 'e compo"e"te@
J Compo"e"tele po2iti/e, care /or ac!io"a ca "ite a'e/%ra te motoare sa# ca stim#le"te care ar
p#tea co"tri#i la il#mi"area /ie!ii "oastre.
J Compo"e"tele "egati/e sa# margi"ale, care, 'impotri/%, ar p#tea co"stit#i tot at$tea fr$"e,
limit%ri sa# co"str$"geri capaile s% "e $"gre#"e2e sa# s% "e $"t#"ece e5iste"!a c# 2o"e 'e #mr% i
'e 'ific#lt%!i.
A"saml#l compo"e"telor po2iti/e i "egati/e particip% $" mo' acti/ la str#ct#rarea peso"alit%!ii
"oastre prof#"'e i a rela!iilor c# l#mea i c# ceilal!i.
S% "e imagi"%m c% acele compo"e"te "egati/e, care ali me"tea2% $"tr-o oarecare m%s#r% 2o"a 'e
#mr% i 'ime"si#"ea co"flict#al% a pote"!ial#l#i "ostr# rela!io"al, se /or orga"i2a $" fiecare 'i"tre "oi
$" 4#r#l #"ei co"stela!ii 'e ca racteristici sa# tr%s%t#ri 'omi"a"te.
Ele f#"c!io"ea2% la ma5im c$"' s$"t $"tre!i"#te, solicitate, reacti/ate, stim#late sa# e5acerate 'e
atit#'i"ea sa# compo"e"ta 'omi"a"t% a cel#ilalt. i f#"c!io"ea2% la mi"im c$"' s$"t 'imi"#ate, ate"#ate
sa# me"!i"#te $" s#r'i"% pri" com pleme"taritatea 'omi"a"tei cel#ilalt.
O
1at% 'eci c% tre#ie s% acor'%m importa"!% i s% fim ate"!i la ceea ce cel%lalt stim#lea2% sa# i"hi% $"
"oi, pe parc#rs#l "#meroaselor $"t$l"iri sa# rela!ii sem"ificati/e 'i" /ia!a "oastr%.
C$"' o 'omi"a"t% este acce"t#at% e5agerat, ea se poate tra"sforma $" comportame"te limit%, a'ic%
patologice, care risc% s% se perma"e"ti2e2e s# forma #"or te"'i"!e cro"ice sa# a #"or tr%s%t#ri 'e
caracter.
Este 'e 'atoria fiec%r#ia s%-i 'e2/olte o a"#mit% respo" sailitate 'e a-i co"tie"ti2a compo"e"ta
'omi"a"t%... elec ti/% sa# preferat% i, 'i"colo 'e aceast% l#ci'itate fa!% 'e si"e, s% r%m$"% $" egal%
m%s#r% /igile"t si ate"t pe"tr# a "# se l%sa a"tre"at 'e reac!iile i"terloc#tor#l#i c# care are 'e-a
face c$"' i"i!ia2% sa# "e a"ga4ea2% $"tr-o rela!ie c# acesta.
Prezentarea succint a principalelor componente negative ale personalitii noastre
Lista compo"e"telor pre2e"tate aici "# este e5ha#sti/% i $mpr#m#t% o parte 'i" terme"i categoriilor
'e4a e5iste"te, $" acest 'ome"i# 'isti"gem 'o#% mari tip#ri 'e clasific%ri.
U"ele s$"t mai ales 'escripti/e, orga"i2ate por"i"' 'e la #" i"/e"tar al co"stela!iei 'e caracteristici 'e
l#"g% '#rat% i a celor mai e/i'e"te tr%s%t#ri 'e perso"alitate la o persoa"% 'at%.
Celelalte clasific%ri s$"t "#mite str#ct#rale i por"esc 'e la a"ali2a 'i"amic% a str#ct#rii prof#"'e a
perso"alit%!ii. Ele se a2ea2% mai ales pe l#area $" co"si'erare a trei criterii pri" cipale, si a"#me@
"at#ra a"goaselor i temerilor oi"#ite ale persoa"ei respecti/e, mi4loacele sa# meca"ismele pe care
aceasta le folosete cel mai a'esea pe"tr# a se ap%ra sa# a se prote4a )"at#ra, /arietatea,
maleailitatea sa# rigi'itatea lor+ si, $" sf$rsit, fel#l $" care rela!io"ea2% c# ceilal!i i c# me'i#l
$"co"4#r%tor. Aici /om re!i"e si /om e/i'e"!ia c# prec%'ere mo'alit%!ile 'e rela!io"are.
Componenta sadic sau masoc$ist
Moil#l pri"cipal al acestei compo"e"te se "ate 'i" c%#tarea pl%cerii pri" a i"'#ce sa# a-si i"'#ce siei
s#feri"!%, 'i" c%#tarea satisfac!iei resim!ite $" a se 'escalifica, a se "ega sa# a saota posiilele re#ite.
S#feri"!a este #"eori co"si'erat% o s#rs% 'e pl%cere $"tr-o #ltim% $"cercare 'isperat% 'e a p%stra
co"trol#l sa# 'e a 'omi"a $"tr-o sit#a!ie $" care raport#rile 'e for!e "# "e s$"t fa/oraile.
Masochist#l se me"!i"e $" limitele #"or comportame"te ale eec#l#i. Se pl$"ge c% "# are parte 'ec$t 'e
"efericiri, i $" acelai timp g%sete perma"e"t sc#2e i moti/e serioase pe" tr# a si le 4#stifica. E# tie
asol#t 'eloc s% profite 'e mome" tele 'e pl%cere sa# 'e re#ite. Accept% s% fac% pe"tr# ceilal!i l#cr#ri
care cer #" sacrifici# 'e si"e e5agerat. -ef#2% ofertele 'e a4#tor sa# sfat#rile. 6escalific$"'#-se, el $l
'escalific% implicit si pe cel care ar /rea s%-1 a4#te, ar%t$"'#-i c$t 'e p#!i" /alorea2% 'ac% se arat%
'ispo"iil sa# i"teresat 'e #"#l care merit% at$t 'e p#!i" oste"eala.
E# tie s% primeasc% #" ca'o# sa# #" complime"t. Acest comportame"t este frec/e"t si $" alte
compo"e"te, 'ar acest tip, c$"' sp#"e@ ,E# tre#ia., chiar asta g$"'ete, f%r% fals% mo'estie, se simte
/e5at si s#fer%. 6rept 'o/a'%@ 'ac% $i ofe ri!i #" ca'o# c# a'e/%rat fr#mos i sc#mp, /e!i /e'ea mai t$r- 2i#
c#m, 'i" $"t$mplare, acesta $l /a r%t%ci sa# $l /a sparge )A se /e'ea Alerto Eig#er, *etit Fr%ite 'es
per/ersio"s mor"les )Mic tratat 'e per/ersi#"i morale+, :aPar' e'itio"s, 1OO=.+.
6omi"a"ta se /a forma $" 4#r#l #"ei str#ct#ri sa'o-maso- chiste, fie c# o eroti2are a s#feri"!ei primite, fie
c# pl%cerea resim!it% pri" ca#2area s#feri"!ei.
E/ol#!ia patologic% a acestei 'omi"a"te /a co"'#ce c%tre per/ersi#"i c# #miliri, te"'i"!e 'e a $"gr%'i
a#to"omia celor apropia!i, comportame"te 'istr#cti/e i a#to'istr#cti/e.
Componenta isteroid
:a2a /a fi co"stit#it% 'i" $"/estirea ma4or% a corp#l#i c# f#"c!ia 'e repre2e"tare, pri" gest#ri i e5presii
corporale e5cesi/e, e5agerate, 'ramati2ate, teatrale, "ecoor'o"ate sa# 'is propor!io"ate $" raport c#
eleme"t#l 'ecla"ator sa# c# sit#a !ia tr%it%B pri" ma"iera ge"eral% 'e a se comporta $" f#"c!ie 'e o
e5citailitate, 'e o reacti/itate emo!io"al% $" mare parte fal s% si 'ecla"at% 'e cereri sa# stim#li chiar
mi"ori.
Folera"!a la fr#str%ri si la m#l!#miri $"t$r2iate este sc%2#t%.
6omi"a"ta /a fi o a"corare $" rela!ia 'e tip isteric. Urma rea patologic% o /or co"stit#i cri2ele 'e isterie
e5cesi/e, "eco"trolate.
18
Componenta paranoid sau paranoic
Are la a2% o stare rec#re"t% 'e "e$"cre'ere, #" se"time"t 'e persec#!ie, 'e respi"gere, 'e e5cl#'ere,
'e lips% 'e i#ire sa# de "egare, tot#l pe fo"'#l #"ei l#pte prof#"'e i co" sta"te $mpotri/a oric%rei
forme 'e 'epe"'e"!% rela!io"al%.
Aceste tr%iri se tra"sform% $" po2i!ii marcate 'e e5acera rea se"time"t#l#i 'e ame"i"!are. 9orma
para"oi'% este caracteri2at% 'e lipsa 'e $"cre'ere, c# atit#'i"i 'e persec#!ie fa!% 'e cel%lalt, ac#2a!ii,
$"'oieli, comportame"te a/oc%!eti, o atit#'i"e 'e perma"e"t% $"'oial% fa!% 'e rest#l l#mii.
*e lat#ra para"oic%, 'omi"% l#pta c# risc#l #"#i atac sa# al #"ei i"tr#2i#"i pro/e"i"' 'i" e5terior, c# o
atit#'i"e marcat% 'e o mare pr#'e"!%, c# te"'i"!a 'e a atri#i cel#ilalt i" te"!ii r%#/oitoare sa# /icle"e, #"
to" 'oct si "e/oia 'e 'o/e2i clare sa# certit#'i"i. Ee$"cre'erea este legat% mai 'egra% 'e persoa"e
'ec$t 'e sit#a!ii.
6omi"a"ta para"oi'% se 'e2/olt% s# forme /ariate, 'e la co"trol la persec#!ie i ame"i"!are, i chiar
p$"% la p#"eri $" fapt. A"#mite forme 'e gelo2ie ac#t% i 'e posesi/itate pot alter"a c# fa2e 'e retragere
$" 'efe"si/%, agresi/% fa!% 'e si"e $"s#i.
9orma patologic% a acest#i comportame"t este para"oia, care $i '% cel#i ol"a/ sa# ati"s 'e ea
se"time"t#l ac#t, copleitor i perma"e"t c% cel%lalt este #" pote"!ial '#ma", o fi i"!% peric#loas% si
"oci/%, o ame"i"!are. Aceasta se poate tra"sforma $" hal#ci"a!ii si p#"eri $" fapt care s% /i2e2e eli -
mi"area i 'istr#gerea cel#ilalt.
Componenta foic
Aceasta este caracteri2at% $" pri"cipal pri" frica persiste"t% fa!% 'e o a"#mit% sit#a!ie sa# 'e #" a"#mit
oiect, pri" c%#tarea reco"fort%rii, pri" $"cercarea 'e e/i are a sit#a!iilor sa# oiectelor care 'ecla"ea2%
a"goasa sa# care tre2esc se"time"t#l 'e "esig#ra"!%. 6i"colo 'e aceste sit#a!ii sa# oiec te i"e
'elimitate, persoa"a "# pare a"goasat% i $i imp#"e S% "# fie. 6ar apare risc#l ge"erali2%rii sit#a!iilor
a"5ioge"e. Compo"e"ta foic% poate ca#2a o re'#cere co"si'erail% i 'e l#"g% '#rat% a capacit%!ii 'e
a ac!io"a i poate e/ol#a $" foie social%, $" forma sa 'omi"a"t%, poate 'ecla"a i"hii!ii, loca4e
rela!io"ale i 'i/erse forme 'e parali2ii care atrag '#p% ele limit%ri ma4ore si '%#"%toare $" /ia!a
coti'ia"% )'e e5empl# 'ific#ltatea 'e a se 'eplasa "e$"so!itM%, i"capacita tea 'e a merge la c#mp%r%t#ri
$" a"#mite loc#ri, prec#m marile comple5e sa#, 'impotri/%, micile maga2i"e, teama 'e a "# fi c#pri"s 'e
pa"ic% la coafor, teama 'e a "# trem#ra ri'ic> "' pahar#l sa# ceaca 'e cafea...+.
Componenta osesiv
Este format% 'i" atit#'i"i 'e co"trol, 'e metic#lo2itate, c# te"'i"!a ma"iac% 'e a ara"4a, 'e a /erifica, 'e
a orga"i2a irocratic sa# metic#los /ia!a, f%r% pic 'e fa"te2ie. 6% "atere #"or comportame"te rigi'e,
repetiti/e care co"s#m% m#lt% e"ergie )'e e5empl#, pier'eri 'e timp co"si'eraile+. Cel mai a'esea este
$"so!it% 'e o "eli"ite late"t% fa!% 'e impre/i2iil i fa!% 'e orice form% 'e ,$"t$mplare., "eli"ite care "#-i
permite s% se #c#re 'e pre2e"t i s% se aa"'o"e2e fr#m#se!ii mome"t#l#i, pri" meca"isme 'e
ap%rare a2ate pe apel#l la ra!i#"e i la i"telect.
6omi"a"ta osesi/% se materiali2ea2% pri" $"cercarea 'e 5 clasa, 'e a ali"ia, 'e a co"trola, 'e a
rit#ali2a tot#l p$"% la e5trem, pe"tr# a e5cl#'e se"time"tele, pe"tr# a a"ticipa /ii tor#l, #it$"' s% tr%iasc%
pre2e"t#l, 'o/e'i"' re!i"eri ma4ore, 'ific#lt%!i $" a oferi i a primi.
9orma patologic% a acestei compo"e"te apare at#"ci c$"' spirit#l este i"/a'at 'e $"'oieli, 'e
co"str$"geri, 'e temeri ira!io"ale, care '#c la i2olare, retragere $" si"e i pro/oac% #"eori a"goase
parali2a"te. Cea mai mare parte a e"ergiei este acti/at% sa# ca"ali2at% pe"tr# a $mpie'ica 'ecla"area
a"goaselor sa# a co"flictelor i"ter"e.
Componenta de instailitate a dispoziiilor sau comportamentelor
Se rec#"oate pri" /ariailitatea ciclic% a emo!iilor i se" time"telor, p#!i"' '#ce la apari!ia #"or
comportame"te ira !io"ale sa# impre/i2iile, 'ispropor!io"ate fa!% 'e sit#a!iile tr%ite.
Ceea ce caracteri2ea2% aceast% compo"e"t% este alter"a" !a fa2elor 'e e5citailitate )fals% #c#rie sa#
/eselie e5cesi/%, agita!ie, logoree+ c# fa2ele 'e 'esc#ra4are, m$h"ire, 'epresie, lips% 'e $"cre'ere $"
si"e sa# 'e $"'oial% i co"f#2ie.
11
6omi"a"ta, a2at% pe o alter"a"!% a fa2elor 'e e5#era" !% i 'e 'epresie, a'esea pare aproape
i"'epe"'e"t% 'e sti- m#lii e5teriori.
9orma patologic% a acestei compo"e"te este starea ma"ia- co-'epresi/% care poate merge p$"% la 'elir,
'$"' "atere #"or acte i comportame"te i"a'aptate care $i "eli"itesc i $i c#lpaili2ea2% pe cei 'i" 4#r.
$" fi"al, poate '#ce la si"#ci'e re sa# la 'epresii gra/e.
Componenta narcisic
E#l i"/a'ea2% $"treg#l spa!i# social, marcat 'e o i"capaci tate 'e a iei 'i" si"e i 'e a !i"e co"t 'e cel%lalt,
i 'e #" a"#mit fel 'e a se 'efi"i a2at pe #" sim! e5agerat al importa" !ei propriei persoa"e, pe o
s#praestimare a reali2%rilor sa# posiilit%!ilor proprii, c# prete"!ia 'e a fi rec#"osc#t ca e5 cep!io"al, care
alter"ea2% c# fa2e 'e 'esc#ra4are ca#2ate 'e se"time"t#l lipsei 'e /aloare.
i aceasta pe"tr# c% fel#l oi"#it 'e a fi este 'iri4at $" pri"cipal 'e #" i'eal 'e si"e prea $"alt, care "#
a'mite greeli sa# tato"%ri. i se"time"t#l care 'ec#rge este mai m#lt 'e r# i"e 'ec$t 'e /i"o/%!ie, iar
reac!iile s$"t mai m#lt 'e f#rie $mpotri/a propriei persoa"e 'ec$t 'e m$"ie $mpotri/a celorlal!i.
Cel%lalt este folosit pe post 'e m%s#r% a propriei /alori sa# pe"tr# ati"gerea scop#rilor, este tratat ca o
fii"!% a c%rei f#"c!ie este $" pri"cipal cea 'e a-i $"t%ri, fa!% 'e si"e $"s#i, respect#l 'e si"e.
6ac% $" forma sa "ormal% acceptail% i chiar 'e2irail%, compo"e"ta "arcisic% coresp#"'e #"#i fel 'e
i#ire 'e si"e 'eschis% si i"e/oitoare, ma"ifestarea acce"t#at% i patologi c% este acea parte a i#irii 'e
si"e $" care s#iect#l 'e i#e te ca oiect si mai pres#s 'e orici"e altci"e/a.
Se 'e2/olt% por"i"' 'e la fa"te2ia i"'i/i'#l#i 'e a fi ce" tr#l #"i/ers#l#i i st%p$"#l l#mii, i at#"ci c$"' se
'esf%oar% $" toat% gra"'oarea sa, se a2ea2% 'e fapt pe o co"tra'ic!ie. Orice te"'i"!% "arcisic%
e5acerat% se co"si'er% i se procla m% s#ficie"t% siei, c$"' 'e fapt are "e/oie 'e pre2e"!a #"ei alte
fii"!e care s% o rec#"oasc% i s% o aproe. Earcisic#l poa te 'e2l%"!#i #" a'e/%rat terorism rela!io"al,
pe"tr# c% re'#ce tot#l la el $"s#i. Se comport% ca si c#m l#mea $"treag% ar tre#i s%-1 rec#"oasc%, $"
mo' i"e/itail, /om $"t$l"i $" f#"c!ii $"alte persoa"e c# aceast% tr%s%t#r%, pe"tr# c%, i"e$" !eles, acestea
$i atrag. )A se /e'ea pe aceast% tem%, La 9olie cachee 'es homi"es 'e po#/oir )Ee#"ia asc#"s% a oame"ilor
'e la p#tere+, Ma#rice :erger, E'. Ali" Michel, 1OO;.+
Componenta pervers
Aceast% compo"e"t% este gre# 'e 'efi"it $" c$te/a c#/i" te, pe"tr# c% terme"#l este prea 'es folosit la
$"t$mplare si c# se"s#ri restricti/e. Este c# at$t mai importa"t s% sp#"em c$te /a c#/i"te 'espre aceast%
compo"e"t%, c# c$t ea se afl%, poate, pri"tre cele i"/ocate cel mai 'es $" aceast% carte si toto'at% este cel
mai gre# 'e a'mis $" ceea ce "e pri/ete i 'e i'e"ti ficat la ceilal!i.
Compo"e"ta per/ers% se alime"tea2%, $" formele ei cel mai i"e co"t#rate, 'i" pl%cerea 'e a face r%# si
'e a pro'#ce s#feri"!%. 6ar caracteristica ei pri"cipal% este mo'#l 'eo seit 'e a i"tra $" rela!ie c#
cel%lalt, re'#c$"'#-1 la stat#t#l 'e oiect. -ela!ia per/ers% se 'efi"ete ca fii"' o form% 'e rela !ie a#2i/%
'e 'omi"are, care este forma e5trem% a #"ei rela !ii 'e i"egalitate. Ea se rec#"oate $" ,i"fl#e"!a pe care
#"#l 'i"tre parte"eri o e5ercit% as#pra cel#ilalt, $" 'etrime"t#l ce l#i 'i" #rm%..)6#p% 'efi"i!ia pe care o
'a# -e2"al'o *erro"e i Marti"e Ea""i"i $" ?iole"ce et A#s se5#els 'a"s la familie, li"e approche
sPstemi&#e ct comi"#"ica-tio""elle )?iole"!% i a#2 se5#al $" familie, O tratare sistematic% si com#"icati/a+, E'.
E.S.9., 1OO0+Aceasta 'ifer% 'e co"trol#l osesi/ care are la a2% o 'ifere"!iere "et% $"tre si"e i ceilal!i.
-ela!ia 'e 'omi"are per/ers% atrage parte"er#l sa# i"terloc#tor#l pri" ati t#'i"i se'#c%toare foarte aile,
care $i co"fer% acest#ia 'i" #rm% #" rol 'e '#l#r% sa# 'e ogli"'%. 6e e5empl#, folosi rea #"#i ,se. sa#
,"oi. $" acest ca2 "# are aceeai /aloare c# #" ,"oi. 'e co"topire. Este #" ,"oi. care $l i"cl#'e pe cel% -
lalt f%r% a i se cere p%rerea, ca si c#m e 'e la si"e $"!eles c% e complice i c% "# poate tr%i, sim!i, percepe
sa# g$"'i "imic 'i ferit 'e cel care /orete.
Mi4loacele rela!io"ale ale #"#i aseme"ea tip "# par s% 'i fere prea m#lt 'e cele folosite 'e orga"i2a!iile
de psihopa!i care rec#rg la acte 2gomotoase. A# la a2% #" '#l# 4oc rela !io"al care $"cepe c# o
apare"t% s#p#"ere i cooperare, chiar 'ac% $" realitate aceasta "# este a#te"tic%, $"so!it% 'e o per -
ma"e"t% tra"sgresare, s# o form% sa# alta, a reg#lilor sa# le gilor. Aceste caracteristici s$"t c# at$t mai
peric#loase i ami g#e, c# c$t s$"t 'isim#late c# $"'em$"are. *ri"tre atit#'i"ile rela!io"ale per/erse se
"#m%r% i toate formele 'e a $"cerca s% sp#i o mi"ci#"% pe"tr# a afla a'e/%r#l, 'e a 'a 'rept real ce/a
fals, toate acele 4oc#ri 'e-a #ite-1M"# e, ma"ip#larea se cret#l#i c# scop#l 'e a capta ate"!ia cel#ilalt, 'e
1<
a-i o!i"e co"sim!%m$"t#l, 'e a-1 fasci"a i 'e a-i a!$ta c#rio2itatea. 6e e5empl#, toate formele 'e
i"tr#2i#"e sa# $"c%lcare a i"timi t%!ii cel#ilalt fac parte 'i" acest registr#.
Compo"e"ta per/ers% rec#rge a'esea la mesa4ele "o"-/er ale)A se oser/a importa"!a 'eoseit% a
pri/irii p%tr#"2%toare, "#mit% toc mai 'e aceea i ,hip"otic%., i a ati"gerilor amig#e c# sem"ifica!ie
"esig#r%.+ c# "#meroase co"tra'ic!ii $"tre ce se sp#"e i ce se tra"s- 4 mite $" realitate sa# ce se
e5prim% pri" lima4e alter"ati/e.
Componenta parazitar
Se e5prim% pri" "e/oia 'e a 'epi"'e 'e ci"e/a si 'e a cere mere# mai m#lt 'e la acesta. *ara2it#l se
ataea2% 'e ci"e/a care i se pare s#ficie"t 'e ge"eros i soli' pe"tr# a r%sp#"'e "e/oilor proprii. C#
g#ra 'eschis% i m$i"ile $"ti"se, primele c#/i"te pe care le pro"#"!% $" mome"t#l #"ei $"t$l"iri e5pri m%
o cerere@ ,Fe-ai g$"'it la mi"e, tre#ia s%-mi a'#ci...., ,E#-i aa c% "# ai #itat s%-mi a'#ci ce mi-ai
promisQ.
Mo'alit%!ile 'e ma"ip#lare s$"t /ariate i 'e o i"ge"io2i tate a'esea remarcail% i i"ep#i2ail%, $" cea
mai mare parte a ca2#rilor, para2it#l face $" aa fel $"c$t cel%lalt s% crea'% c %... el este cel care are
"e/oie 'e cel%lalt.
C" forma sa e5trem%, para2it#l se lipete la propri# 'e #" alter ego pe care-1 'e/orea2% mai repe'e sa#
mai $"cet.
Angajament si evoluie
6i" perspecti/a #"#i a"ga4ame"t $"tr-o rela!ie 'e l#"g% '#-frat%, este i"e s% fim ate"!i la efectele 'e
amplificare i 'e 'estaili2are ale $"t$l"irii sa# ale co"fr#"t%rii c# #"a sa# alta 'i" tre aceste 'omi"a"te.
?om oser/a c% a"#mite 'omi"a"te ale #"ei persoa"e a# efecte 'e i"hiare as#pra cel#ilalt, sa# i"/ers,
pe"tr# c% a"#mite 'omi"a"te pot a/ea efecte 'e amplificare Sa# 'e stim#lare care se /or 'o/e'i la fel
'e '%#"%toare.
6e e5empl#, o 'omi"a"t% para"oi'% $" comi"a!ie c# o 'omi"a"t% sa'o-masochist% poate 'a "atere
#"ei rela!ii e5trem 'e '#reroase pe"tr# amii parte"eri, o rela!ie care 'e/i "e rapi' i"fer"al% sa#
imposiil%. O 'omi"a"t% isteroi'% $" comi"a!ie c# o 'omi"a"t% osesi/% poate 'a "atere #"ei
pasi#"i "e#"e i imposiile... care '#rea2% tot#i m#lt, spre "efericirea fiec%r#ia 'i"tre parte"eri.
Este 'e 'atoria fiec%r#ia 'i"tre "oi s% fie "# 'oar c$t mai co"tie"t posiil 'e propriile compo"e"te i
mai ales 'e 'omi"a"ta pri"cipal%, ci s% fie i /igile"t, ate"t la compo"e"te le i la 'omi"a"ta rela!io"al%
a cel#ilalt, mai ales c$"' a/em 'e g$"' s% co"str#im o rela!ie 'e l#"g% '#rat% afecti/% sa# 'e
colaorare...
Aspectele pe care le-am 'escris s$"t 'e or'i" str#ct#ral. Ele co"stit#ie o parte 'i" armat#ra sa#
osat#ra perso"alit%!ii, pri" opo2i!ie c# simptomele, pe"tr# care formele cele mai /i 2iile s$"t ma"ifest%rile
c#re"te. Ar fi i"#til si il#2ori# s% cre 'em c% le p#tem face s% 'ispar%. Cel m#lt p#tem s% le facem s%
f#"c!io"e2e la mi"im sa# s% le $ml$"2im, $" ca'r#l #"#i tratame"t terape#tic aprof#"'at care "e-ar
permite s% ac!io"%m as#pra pri"cipalelor meca"isme 'e ap%rare.
Liertatea 'e a tr%i $" coti'ia" 'epi"'e 'e posiilitatea 'e a fi mai co"tie"!i i mai /igile"!i $" leg%t#r% c#
ceea ce acti/ea2% aceste compo"e"te i este 'etermi"at% 'e respect#l pe care "i-1 acor'%m "o#% $"i"e,
pe"tr# a "# 'a "atere sa# a "# "e implica $" sit#a!ii rela!io"ale care se /or 'o/e'i catastrofale pe"tr# "oi.
Aceste c$te/a reflec!ii "e pot face s% $"!elegem mai i"e c% a"#mite rela!ii s$"t sortite eec#l#i 'i" start.
-isc#rile pe care le pre2i"t% 'ori"!a 'e a face s% coaite2e perso"alit%!i ireco"ciliaile, ale c%ror 'omi"a"te
se /or reacti/a "egati/ $"tr-o m%s#r% prea mare sa# prea e5plo2i/%, s$"t co"si'eraile.
6ific#ltatea /i"e 'i" fapt#l c% $" a"#mite rela!ii s$"tem $" cea mai mare parte a timp#l#i ori, imoili2a!i sa#
a"este2ia!i 'e mi2ele afecti/e, emo!io"ale sa# f#"c!io"ale care par prioritare, ceea ce "# "e mai permite
s% a'opt%m o po2i!ie clar% si l#ci'%... pre/e"ti/% si sal/atoare.
Vine un timp cnd nu mai este 'i,
i nu s-a fcut nc noapte"""
)i numai n acel moment putem ncepe
s contemplm lucrurile sau !iaa6
pentru a !edea mai bine,
1;
a!em ne!oie de puin umbr,
pentru c sntem noi nine un amestec
de lumin si umbr" ,1R2(&2+* 4742*
Cap.%. &iolene' rni si suferine
C" 'ec#rs#l "#meroaselor semi"arii 'e formare $" rela!ii i"ter#ma"e pe care le-am !i"#t, am a#2it 'e foarte
m#lte ori astfel 'e hot%r$ri@
,?a tre#i s%-i $"apoie2 mamei s#feri"!a pe care am tr%it-o 'i" ca#2a eiI.
,?a tre#i s%-mi fac c#ra4 s%-i sp#" tat%l#i me# c$t% s#feri"!% mi-a pro/ocat mie alcoolism#l l#i..
Sa# afirma!ii prec#m@
,E# $i /oi ierta "icio'at% pe p%ri"!ii mei pe"tr# s#feri"!a pe care mi-a# pro/ocat-o 'i/or!$"'..
6ac% /om asc#lta c# mai m#lt% ate"!ie fiecare fra2% $" parte, /om oser/a c% toate a# ca p#"ct com#"
c#/$"t#l ,s#feri"!%.. Acesta este e"#"!at 'e cel care se e5prim% ca o ac#2a!ie la a'resa persoa"ei
'e"#"!ate 'rept a#tor al /iole"tei, c%ci ra"a resim!it%, pro'#s% sa# r%scolit% $" cel sa# cea care o e/oc% se
co"f#"'% c# comportame"t#l /iole"t, c# /orele ofe"satoare, "e'repte sa# "epotri/ite care /i" 'e la
cel%lalt.
A/em se"2a!ia, poate la $"cep#t co"f#2%, c% persoa"ele care /oresc astfel i care se co"fr#"t% c#
e5perie"!a /iole"!ei a# te"'i"!a, rec#rg$"' la o sc#rt%t#r%, s% co"f#"'e /iole"!a i s#feri"!a, altfel sp#s,
ca#2a si efect#l, origi"ea i #rmarea, ia# s% co"f#"'e ce se petrece la cele 'o#% e5tremit%!i ale #"ei rela!ii.
i $"tr-a'e/%r, "# p#tem ,$"apoia. o s#feri"!%, pe"tr# c% "#mai "oi s$"tem $" m%s#r% s% pro'#cem si s%
$"tre!i"em $" "oi s#feri"!a, a'ic% ceea ce sim!im. 6a, cel care s#fer% este cel care $i pro'#ce s#feri"!a,
$" i"terior#l s%#, chiar 'ac% ea este pro/ocat% 'e o /iole"!% /e"it% 'i" e5terior, o /iole"!% care 1-a r%"it.
9apt#l c% ci"e/a sp#"e sa# face ce/a care "e r%"ete "# $"seam"% c% el 'e/i"e a#tomat ca#2a r%"ii
"oastre. S#ccesi#"ea temporal% a faptelor "# 'etermi"% ipso facto o rela!ie 'i rect% 'e ca#2% i efect.
*e"tr# c%, la 'rept /ori"', "# ceea ce sp#"e sa# face cel%lalt "e r%"ete sa# "e 'e2echilirea2%, ci
fapt#l c% ati"ge #" p#"ct se"siil, 'e4a r%"it, 'i" "oi, c% r%s colete sa# reacti/ea2% o ra"% mai /eche,
'e4a e5iste"t% 'e mai m#lt timp i care 'e/i"e i"s#portail% $" acel mome"t.
U"#l 'i"tre mit#rile cel mai i"e $"r%'%ci"ate $" societa tea "oastr% este cre'i"!a c% e/e"ime"tele "e
/i" 'i" e5terior#l "ostr#, c% a# o ca#2% 'i"colo 'e "oi, #"eori mai pres#s 'e "oi, o ca#2% i"'epe"'e"t%
'e /rerea i /oi"!a "oastr%. i mai este i i'eea c% 'i"colo 'e "oi e5ist% #" respo"sail pe"tr#
"efericirea "oastr%, pe"tr# gre#t%!ile i 'isperarea "oastr%.
C#lt#ra "oastr%, 'e tip f#"'ame"tal mesia"ic, "e las% s% cre'em )iar "oi s$"tem 'or"ici s% "e
compl%cem $" aceast% mitologie+ i c% ci"e/a )pe"tr# #"ii 6#m"e2e#+, ce/a )ha2ar '#l pe"tr# al!ii+, o
$"l%"!#ire i"'estr#ctiil% )'esti"#l, fatali tatea sa# soarta pe"tr# al!ii+ /eghea2% sa# apas% as#pra "oas -
tr%, sa# alteori c% are i"te"!ii #"e $" ce "e pri/ete. At#"ci se pres#p#"e c% aceast% alteritate f%r% form%
tre#ie s% ai% gri 4% 'e "oi, s% "e ofere sol#!ii pe"tr# "efericirile sa# 'ecep!iile "oastre. i 'ac% "# "e '%
acest spri4i", 'ac% "# "e re2ol/% pro lemele, co"seci"!a este c% a/em se"time"t#l sa# co"/i"ge rea c%
,are ce/a c# "oi., c% ,e $mpotri/a "oastr%., c% ,"# a/em "oroc. sa# c% ,"# am f%c#t ce tre#ia pe"tr#
aceast% e"titate..
Astfel risc%m s% facem c# "oi $"i"e cea mai rea 'i"tre es crocherii@ aceea 'e a "# $"!elege c% s$"tem
parte acti/% 'i" tot ceea ce "i se $"t$mpl%, c% s$"tem $" acelai timp i"i!iatorii i pro'#c%torii propriei
"oastre s#feri"!e.
La 'rept /ori"', s#feri"!a este ge"erat% 'e crearea, im pla"tarea sa# r%scolirea #"ei r%"i origi"are,
primare, $"scris% $" "oi $" f#"c!ie 'e r%sp#"s#rile sa# "o"-r%sp#"s#rile import a"te primite 'e la cei
apropia!i sa# 'e la me'i#l 'i" ime'ia ta pro5imitate, 'e-a l#"g#l $"tregii /ie!i.
C$"' r%sp#"s#rile primite 'e la cei 'i" 4#r la cererile i a tept%rile "oastre ese"!iale si /itale "# s$"t
cele potri/ite, aceasta se /a tra"sforma $" /iole"!% i /a pro'#ce $" "oi r%"i #"eori foarte prof#"'e.
Altfel sp#s, schema@ /iole"!e s#ferite AR r%"i pro/ocate sa# re'eschise --S s#feri"!% pro'#s% face
parte 'i" cicl#l 'e /ia!% al fiec%r#ia 'i"tre "oi. 1mpact#l #"#i gest, al #"#i act, al #"#i c#/$"t primit $"tr-#"
mome"t 'e /#l"erailitate, 'e pre 'ispo2i!ie spre a fi marca!i, 'e/i"e o form% 'e /iole"!% i 'es chi'e calea
17
c%tre o ra"% care '#rea2% m#lt mai m#lt 'ec$t e/e "ime"t#l care o 'ecla"ea2%. Cel mai a'esea, /iole"!a
"# este 'ecla"at% 'e ceea ce face cel%lalt, ci 'e fel#l $" care primim "oi ceea ce /i"e 'e la el. i, $"tr-
a'e/%r, "#meroase r%"i origi "are, f%c#te la $"cep#t#l /ie!ii #"#i copil, a# a'esea 'rept ca #2% acte care
"# se 'orea# a fi /iole"te i care a# trec#t chiar "eoser/ate 'e cel care le-a comis. *%ri"!i s$"t #imi!i,
a'esea chiar oca!i, i s$"t l#a!i pri" s#rpri"'ere c$"' 'escoper%, m#lt mai t$r2i#, c$t 'e p#ter"ic a fost,
pe"tr# copil#l lor, eco #l #"#i c#/$"t sa# al #"#i gest c%r#ia ei "# i-a# 'at "ici o im porta"!%.
O #"% parte 'i" copil%rie se /a 'esf%#ra $" rela!ie 'irec t% c# acte, 'eci2ii sa# comportame"te care se
/or imprima ca fr#str%ri, co"str$"geri sa# chiar ca ame"i"!%ri i agresi#"i sa#, 'impotri/%, /or fi
primite ca rec#"oateri i i"efaceri i "e /or $"t%ri #c#ria 'e a tr%i permi!$"'#-"e s% acce'em la #"
pl#s 'e a#to"omie, 'e liertate, 'e $"florire, 'e i#ire.
*#tem astfel $"!elege mai i"e ailitatea i i"/e"ti/itatea c# care #"ii 'i"tre "oi "e /om gr%i s%-1
ac#2%m, s%-1 a'#cem la ar%, s%-1 c#lpaili2%m pe cel%lalt, pe sc#rt, s%-1 facem res po"sail 'e s#feri"!a
"oastr% f%r% a "e 'a oste"eala s% 'e/e "im "oi $"i"e respo"saili, por"i"' 'e la propria tr%ire@ ,E# am
sim!it acest gest, acest c#/$"t, acest comportame"t ca fi i"' 'e/alori2ator sa# 'escalificator.. 6e altfel,
acest proces pare s% alc%t#iasc% o mi2% c# o i"fi"itate 'e /aria!i#"i $" re la!iile apropiate.
E ca i c#m acest ,oicei rela!io"al. "e-ar a#tori2a ple"ar i ple"ipote"!iar s% "# facem "imic la cap%t#l
"ostr# 'e rela !ie i s% cre'em c% cel%lalt tre#ie s% schime ce/a la cap%t#l l#i 'e rela!ie sa# la
"i/el#l l#i, i asta, i"e$"!eles, $" 'irec!ia i"tereselor "oastre.
*l%cerea ac#2a!iei sa# a repro#l#i, prec#m i fapt#l c% po2ea2% $" /ictim% A care #"eori ofer% cel#i
care a'opt% aceast% po2i!ie sa# se complace $" ea se"time"t#l c% e5ist% sa# c% are #" a"#mit merit
A "# fa/ori2ea2% tot#i "ici res- po"2aili2area, "ici l#ci'itatea care i-ar permite respecti/#l#i s% scape
mai repe'e 'e po/ara s#feri"!elor, s% #ite 'e rese" time"te, 'e m$h"iri sa# 'e ra"chi#"e i $" aceeai
m%s#r% s% "# mai $"tre!i"% a#to/iole"!a i2/or$t% 'i" r#meg%ri i repro #ri "esf$rite la a'resa #"ora
sa# a altora.
6i" "efericire, acest sistem 'e 'epe"'e"!% implicit% are r%'%ci"i a'i"ei $" c#lt#ra "oastr%, $"tre!i"#t
fii"' 'e a"#mite pri"cipii e'#cati/e. 6ac% cel%lalt "e i#ete, 'ac% "e /rea i "ele, 'ac% preti"'e c% "e
este priete", at#"ci tre#ie s% r%s p#"'% atept%rilor "oastre, "e/oilor "oastre, tre#ie s% "e sa tisfac%
cererile.
6ac% "# r%sp#"'e la toate acestea, preti"'em c% s$"tem o /ictim% "efericit%, "e$"!eleas%, r%"it%@ $l
tra"sform%m $" perse c#tor, $" perso"a4#l r%#. i astfel p#tem s% "e $"tre!i"em la i" fi"it rese"time"tele,
ac#2a!iile, repro#rile i respi"gerile fa!% 'e cel%lalt. Acest sistem a2at pe heteroac#2a!ii reciproce, pe
ar#"carea respo"sailit%!ii pe #merii cel#ilalt este m#lt prea a'esea $"tre!i"#t% 'e aproape to!i
protago"itii #"ei rela!ii.
Acest sistem este e5ti"s pri"tr-o $"treag% mitologie a iert% rii. ,Fe iert pe"tr# r%#l pe care mi 1-ai f%c#t..
?ictima 'e/e "it% ac#2ator m%ri"imos $i atri#ie m%re!#l rol 'e a acor'a elierarea 'e 'atorie
c%l%#l#i sa# ac#2at#l#i... ,pe"tr# r%#l f%c#t.. 6ar $" acest ca2 /ictima #it% c% ea este cea care ,p%s -
trea2%. $" ea /iole"!a primit%, c% psihic#l i corp#l s%# p%s trea2% #rmele i sechelele /iole"!ei.
1ertarea, pri" efectele sale ime'iate, se aseam%"% c# o compres% c# alsam calma"t aplicat% pe
irita!ia sa# i"flama !ia #"ei r%"i.
6#p% ce am iertat, "e $"cearc% #" se"time"t 'e i"e, 'e ##rare. *arc% "# mai a/em at>tea
rese"time"te, oser/%m #" efect 'e ali"are, 'e calmare a fr%m>"t%rilor. -ela!ia c# cel care "e-a r%"it
pare mai p#!i" te"sio"at%, mai 'eschis%, 'ar /iole" !a primit% este tot#i acolo. *oate p%rea c% /iole"!a a
'isp%r#t pri" iertare, c% ra"a a fost acoperit%, 'ar ea r%m$"e i"tact%, to t#i, asc#"s% $" str%f#"'#rile fii"!ei
"oastre si "# se cicatri2ea 2%. 6e altfel, ea se /a reacti/a la cel mai mic i"ci'e"t.
6e fapt, ar tre#i s% $"/%!%m s% "e iert%m pe "oi $"i"e, pe"tr# orice a#to/iole"!a pe care o $"tre!i"em
pri" compor tame"tele "oastre, #"eori timp 'e 2eci 'e a"i. Ar fi posiil s% /% a#2i!i sp#"$"' l#cr#ri
prec#m@
%l iert pe bieelul care eram pentru c a alimentat i a ntrei nut !reme de 89 de ani ura pe care o simea
mpotri!a tatlui care bea"
: iert pentru c mi-am n!eninat attea si attea 'ile i nopi tot retrind umilina de a fi fost agresat la ;< ani"""
10
S% "e oprim p#!i" as#pra 'i"amicii specifice fiec%r#ia 'i"tre aceti terme"i@ ,/iole"!a primit%., ,ra"%
f%c#t% sa# re'eschis%., ,s#feri"!% pro'#s%., pe"tr# c% a'esea acetia se co"f#"'% si s$"t amesteca!i,
ceea ce face ca 'ep%irea lor s% fie i mai grea.
&iolene primite
?iole"!ele primite se pot sit#a $" patr# pla"#ri@ fi2ic, /er al, "o"-/eral si moral. Tama este larg% si
/ariat%. Spectr#l lor se 'esf%oar% 'e la impresia '#reroas% c% "# am fost $"!e lei, rec#"osc#!i, la
se"time"t#l c% am fost "e'rept%!i!i, #mili!i, c% s$"tem i"#tili, trec$"' pri" '#rerea fi2ic%, amplificat% 'e
$"'oial%, "ep#ti"!% i teama 'e a "# fi iar agresa!i.
6ac% o /iole"!% "e ati"ge foarte 'e/reme sa# $"tr-#" mo me"t 'e /#l"erailitate, 'ac% /i"e 'i" partea
#"ei persoa"e importa"te pe"tr# "oi, at#"ci ea se /a $"scrie $" 2o"ele cele mai prof#"'e i /a fi 'i"tre
cele mai '#raile. Ea /a afecta o $"treag% 2o"% a rela!iei "oastre c# rest#l l#mii i poate 'a "a tere #"#i
$"treg sistem regresi/ sa# agresi/ $mpotri/a si"el#i sa# a celorlal!i. M#lte 'i"tre /iole"!ele primite astfel
$i creea2% ramifica!ii 'i/erse i '#raile, mai ales s# forma a#to-/iole"!elor. C$"' /iole"!a "# este
'esc%rcat%, $"apoiat%, ea se /a $"toarce $mpotri/a "oastr%. Meca"ism#l este pe c$t 'e simpl# pe at$t 'e
e/i'e"t.
(nile
?iole"!a oca2io"al% sa# rec#re"t%, fie c% este fi2ic%, /eral% sa# moral%, /a crea sa# /a reacti/a r%"i mai
/echi, 2o"e 'e /#l"erailitate. -%"ile origi"are, cele care $i las% ampre"ta foarte 'e/reme $" /ia!a #"#i
copil, pot 'estaili2a prof#"' o fii"!% si o pot face /#l"erail%, periclit$"'#-i /iitor#l rela!iilor c# ceilal!i.
Mai t$r2i#, orice ma"ifestare 'i" e5terior /a fi 'escifrat% 'e corp#l si 'e spirit#l "ostr# $" f#"c!ie 'e
impact#l si 'e eco#l s%# $" 2o"ele r%"ite 'i" trec#t#l "ostr#.
Astfel, #" e/e"ime"t oi"#it, #" c#/$"t a"al, #" gest "eimporta"t, care $" alte circ#msta"!e ar trece
"eoser/at, /a p#tea 'e2/eli, scormo"i r%"ile /echi, pro/oc$"' cataclisme i"ter"e prof#"'e. ?om resim!i
s#feri"!a care 'ec#rge 'i" acestea total 'ispropor!io"at fa!% 'e eleme"t#l 'ecla"ator.)6e altfel, acesta
este #" eleme"t importa"t pe care ar tre#i s%-1 re per%m. 6ac% #" eleme"t i"ofe"si/, o sit#a!ie a"al%
'ela"sea2% o reacfie "eateptat%, $"seam"% c% aceast% sit#a!ie re'eschi'e o ra"% 'i" trec#t. E#
ser/ete la "imic s% "e co"ce"tr%m as#pra pre2e"t#l#i, ar tre#i mai 'egra % s% re/e"im as#pra
trec#t#l#i "ostr#+.*rima "oastr% gri4%, preoc#parea ime'iat% si #rge"t% /a fi s% $"cerc%m s% micor%m, s%
elimi"%m aceast% s#feri"!%, #it$"' c% ea este #" lima4I Ee p#i t%m ca si c#m s#feri"!a )'#rerile, simptomele,
somati2%rile+, care este lima4#l pri/ilegiat al r%"ilor, ar tre#i re'#s% la t%cere... pe"tr# a "# mai a#2i ra"aI
6i" ca#2a acest#i proces, ast%2i "e co"fr#"t%m c# #" a'e/%rat para'o5 $" 'ome"i#l s%"%t%!ii. Ceea ce este
posiil 'i" p#"ct 'e /e'ere tii"!ific si cer#t c# i"siste"!%, c#m ar fi #" tratame"t eficie"t si rapi', "# este
$"tot'ea#"a e"efic pe"tr# ol"a/, 'ac% l#%m $" calc#l echilir#l s%# ge"eral. Eficacitatea a"#mitor
me'icame"te sa# a a"#mitor i"ter/e"!ii chir#rgicale care re'#c s#feri"!a i fac s% 'ispar% prea repe'e
simptomele, "# face 'ec$t s% re'#c% la t%cere ra"a, s% o ce"2#re2e $"tr-o a"#mit% m%s#r%, $"ai"te ca "oi s%
p#tem $"!elege ce "e striga, ce "e i"/ita s% $"!elegem.
At#"ci ra"a se poate re'eschi'e, reacti/a, pro/oc$"' "oi s#feri"!e, 'e m#lte ori la #" "i/el mai prof#"'
'ec$t la prima 'eschi'ere.
)uferina produs
6#p% c#m tocmai am /%2#t, s#feri"!a este a'esea e5pre sia #"ei r%"i. Se poate e5prima pri"tr-o '#rere
moral%, psihologic% sa# fi2ic%. Simptomele rec#re"te )trecerea la somati 2%ri+ s$"t #"#l 'i"tre lima4ele
fa/orite ale #"or r%"i /echi care $i g%sesc astfel e5primarea, $"cearc% s% "e atrag% ate"!ia as#pra "e/oii
'e a $"cheia o sit#a!ie r%mas% "e'ecis%. :olile pot fi $"!elese ca #" sem"al, ca o i"/ita!ie 'e a ,$"apoia. o
/iole"!% primit% care stochea2% sa# co"s#m% e"ergii care ast fel "# mai s$"t 'ispo"iile pe"tr# $"tre!i"erea
/ie!ii rela!io"ale, perso"ale i pe"tr# creati/itate, 'at fii"' c% s$"t re!i"#te $" #"% parte pe"tr# a "e ap%ra 'e
o e/e"t#al% i2#c"ire sa# re/e"ire a i"s#portail#l#i sa# a i"acceptail#l#i. .
Aceste s#feri"!e se pot tra'#ce pri" somati2%ri, pri" comportame"te i"a'ec/ate, pot fi $"!elese i ca cereri
sa# i"/ita!ii la o repo2i!io"are fa!% 'e o persoa"% care "e-a r%"it sa# la o re/i2#ire a perspecti/ei fa!% 'e
#" e/e"ime"t 'espre care co"si'er%m c% "e 'e2echilirea2% sa# "e m#tilea2%.
1G
Astfel, orice s#feri"!% )o re'eschi'ere a #"ei r%"i+ poate fi $"!eleas% ca #" sem"al, o i"/ita!ie 'e a schima
ce/a $" /ia!a "oastr%. Somati2%rile s$"t a'esea "ite alia!i "erec#"osc#!i, pe care "# $i asc#lt%m i "# $i
$"!elegem s#ficie"t, 'ar care tot#i "e co"'#c c%tre o stare mai #"%, pri"tr-o poisiil% limpe2ire a #"#i trec#t
prea $"c%rcat.
Orice proces 'e schimare implic% oligati/itatea 'e a "e p#rifica 'e /iole"!%, 'e /iole"!ele primite $" c#rs#l
'i/erselor e5perie"!e 'e /ia!%, pe"tr# a "e eliera e"ergiile i $" acelai timp pe"tr# a re'o$"'i p#terea
'e a "e i"fl#e"!a propria /ia!%.
C$"' $"cerc%m s% $"gri4im r%"ile 'eschise 'i" "oi, se 'e cla"ea2% #" proces 'e reco"ciliere, 'e rei"tegrare
prof#"'%.6r#m#l c%tre o stare mai #"%, me"!i"erea s%"%t%!ii pe terme" l#"g trece pri" re"#"!area la
rese"time"te, pri" p#rificarea 'e se"time"tele "egati/e care "e 'omi"%, pri" c#r%!area ,co"'#ctelor
rela!io"ale. care s$"t prea a'esea $"f#"'ate c# sit#a!ii "e$"cheiate i c# #rmele /iole"!elor primite $" trec#t.
Aceast% c#r%!are a ,co"'#ctelor rela!io"ale. i"time este #"#l 'i"tre 'emers#rile cele mai i"cita"te 'i"
/ia!%. 6ar "# este posiil 'ec$t 'ac% ieim 'i" complicitatea i"'#s% 'e co"'i!io"area "oastr% c#lt#ral% $"tre
/iole"!ele primite )pe care este 'e 'atoria "oastr% s% le $"apoiem c$"' "e-a# fost imp#se sa# s% le l#%m
$"apoi c$"' "e '%m seama c% le-am imp#s altora+ si a#tos#feri"!a pro'#s% pri" fr%m$"t%ri sa# pri" $"tre-
!i"erea repro#rilor, a ac#2a!iilor si a 4#'ec%!ilor rec#re"te la a'resa cel#ilalt.
U"a 'i"tre cele mai frec/e"te si mai '#raile escrocherii i"time $mpotri/a "oastr% $"i"e este cea 'e a
$"tre!i"e rese"time"tele, ra"chi#"ele, ac#2a!iile si repro#rile la a'resa celorlal!i, cre2$"' c% ei s$"t
respo"saili 'e s#feri"!a "oastr%.
9oarte a'esea "e imagi"%m c% tre#ie s%-i c#lpaili2%m, ami"ti"'#-le mere# c% ei s$"t la origi"ea
s#feri"!ei "oastre. C#lpaili2area late"t%, care otr%/ete "#meroase rela!ii, fa/ori2ea2% 'e2/oltarea la
"esf$rit a /iole"!ei $mpotri/a si"el#i. Clasific$"' aceti trei terme"i@ /iole"!e, r%"i i s#feri"!e, /% prop#" s%
c#r%!%m r%"ile, s% le /i"'ec%m, s% le calm%m, restit#i"' pri"tr-o ac!i#"e simolic% co"cret% /iole"!ele primite
sa# l#$"' $"apoi, tot pri"tr-#" 'emers simolic, /iole"!ele f%c#te altora. + se !edea U" chemi" 'e /ie@ la
prati&#e 'es arts sPmoli&#es )O cale 'e a tr%i@ practica actelor simolice+, (onothe=ue media, ;>>>"?
Am p#t#t co"stata c% '#p% #" aseme"ea e5erci!i# 'e simoli2are o parte 'i"tre simptome 'ispar,
somati2%rile se retrag. Frecerile la acte somatice repetiti/e $i $"trer#p cicl#l c$"' a#to/iole"fa "# mai este
alime"tat% sa# $"tre!i"#t%... 'e "oi $"i"eI *$"% ac#m am primit s#ficie"t 'e m#lte m%rt#rii care atest%
$m#"%t%!irea 'ispo2i!iei, a for!ei 'e a tr%i, creterea a#to"omiei rela!io"ale si afecti/e '#p% astfel 'e 'emer-
s#ri, pe"tr# a $"'r%2"i s% /% i"/it%m pe fiecare s% i"tro'#ce!i $" /iata /oastr% acte simolice.
La fel ca $" m#lte alte 'ome"ii, co"tie"ti2area "# este s#ficie"t%B ea tre#ie $"t%rit% pri" ac!i#"e, tre#ie
s#s!i"#t% $" timp pri"tr-#" a"ga4ame"t care s% se a2e2e pe acte simolice si pe "e/oia 'e a p#"e $" c#/i"te
pe"tr# a 'a #" se"s acestei prel#%ri a co"trol#l#i chiar 'e c%tre cel i"teresat, ceea ce $i /a permite s% se
respecte $" mo' acti/ si a'ec/at $" raport c# e/e"ime"tele-cheie 'i" e5iste"!a sa.
C"cet$"' s% mai co"f#"'%m /iole"!a primit% c# s#feri"!a pro'#s%, p#tem 'a "atere #"#i 'emers 'e
satisfacere si elierare e"ergetic%.
%ncepei prin a nu ! ur pe !oi ni!@ 37&&17-D /P1R+%: -/((2*3
Cap *. (epetiiile din viata noastr+fideliti' misiuni reparatorii' Injonciuni
-epeti!ia comportame"telor, a atit#'i"ilor atipice sa# 4e"a"te, a simptomelor, a se citi a somati2%rilor,
este #"#l 'i"tre lima4ele pri" care se e5prim% i fi'elit%!ile, misi#"ile repa ratorii sa# s#p#"erea fa!% 'e
i"4o"c!i#"i imp#se 'e c%tre persoa"ele importa"te 'i" /ia!a "oastr% as#pra copiilor care am fost i e5-
copiilor care s$"tem mere#.
,imajele recurenei
6e e5empl#, $"tr-#" gr#p 'e persoa"e $"r#'ite $"tre ele, a"#m i!i copii s$"t echipa!i c# a'e/%rate
,ra'are. care captea2% l#cr#rile "esp#se, r%"ile asc#"se ale celor apropia!i. Ei /or 'e/e"i sem"ali2atorii,
reparatorii 'irect co"ecta!i, afla!i $"tr-o re la!ie i"co"tie"t% c# r%"ile asc#"se ale fig#rilor importa"te e se
$"/$rt $" a"t#ra4#l lor@ mama, tata, r#'ele apropiate.
Fot#l se $"t$mpl% 'e parc% ei ar /rea s% atrag% ate"!ia as#pra #"ei sit#a!ii "e$"cheiate, as#pra #"ei
r%"i "ecicatri2ate as#pra #"ei perioa'e 'ificile 'i" /ia!a $"ai"tailor, '$"' ei $"ii "atere #"#i
simptom sa# #"ei treceri la #" act 'e somati2are. 6e aceea, a"#mite l#cr#ri 'i" /ia!% A c#m s$"t
1=
'atele a"i/ersare, care s$"t #" fel 'e ami"tire a aparte"e"!ei, $" toarcerea la loc#rile copil%riei A s$"t
a'e/%rate ali2e care re perea2% reapari!ia l#cr#rilor "esp#se, eco#rile t%cerii sa# st rig%tele m#te ale
ref#l%rilor care s$"t pre2e"te $" fiecare.
Aceste loialit%!i i"/i2iile 'ar te"ace, aceste fi'elit%!i i"cre'iile $" a ar%ta ceea ce ce se asc#"'e, acest c#ra4
"emaipome"it 'e a sp#"e ceea ce "# poate fi sp#s, toate aceste compete"!e se /or e5prima pri"
ma"ifest%ri ale s#feri"!ei )mala'ii sa# olile t%cerii- $" origi"al U4oc 'e c#/i"te i"tra'#ctiil mala'ie-oal%
sa# mal-a-'it-gre# 'e sp#s +, trecerea la acte somatice )acci'e"te si /iole"!e e5terioare+ sa# $" apari!ia
#"or simptome s#p%r%toare, /i2iile, rec#re"te sa# chiar $"'%r%t"ice )astm, oli 'e piele, co"4#"cti/it%,
otit%...+.
6e fapt, aceast% tra"sp#"ere $" acte somatice afectea2% tot ceea ce !i"e 'e cele ci"ci sim!#ri. Ca si c#m pri"
le2area #"#i sim! ar e5prima $" acelai timp o $"treare referitoare la leg%t#ra pe care acesta o stailete. *ri"
aceast% polari2are a #"#i sim! i ceea ce este p#s $" 4oc pri" i"terme'i#l l#i $" leg%t#ra "oastr% c# l#mea
e5terioar%, corp#l "ostr# $"cearc% s% atrag% ate"!ia as#pra ceea ce a fost r%"it sa# a mers r%# c# mama sa#
tat%l "ostr# la aceeai /$rst%.
Copii fideli
*e"tr# a fi mai la oiect, s% l#%m e5empl#l #rm%tor. U" %ie!el 'e 18 a"i ar p#tea pro'#ce o somati2are
care s%-1 fac% s%-i fie r#i"e sa# 4e"% )hemoroi2i, "egi sa# pete+, f%r% a ti $" mo' co"tie"t, ci "#mai a#2i"'
,'e #"'e/a. c% tat%l s%# a fost #milit la aceeai /$rst%, 'e e5empl# $" pla" se5#al, 'e #" a'#lt sa# 'e ci"e/a
mai mare. Este ca i c#m ar $"cerca astfel, $"tr-o ma"ier% 'em"% 'e mil%, s% ,arate. ce/a asc#"s sa# "egat
'e propri#l s%# tat%.
9i'elitatea "# se ma"ifest% $"tot'ea#"a pri" rec#re"!e 'e "at#r% i'e"tic% sa# asem%"%toare, simptom
co"tra simptom, somati2are co"tra somati2are, ci mai 'egra% $" f#"c!ie 'e #" se"s special legat 'e tr%ire, la
/$rst% la care sit#a!i a s-a grefat ca o /iole"!% sa# ca #" tra#matism $" cel care co"ti"#% s% o poarte f%r% a o
f i ,pa"sat..
O fetit% $" /$rst% 'e K a"i a f%c#t 'i"tot'ea#"a pipi $" pat. Ea "# a a4#"s $"c% la sta'i#l 'e c#r%!e"ie, a'ic% "#
a $"/%!at se co"trole2e, "# a $"/%!at s% se a!i"%, "# are p#terea s% am$"e pl%cerea #"ei elier%ri. Ea a
$"!eles, 'i" po/estirile 'e familie, c% i tat%l ei f#sese e"#retic p$"% la 1< a"i. 9i'elitatea acestei feti!e se poate
lega 'e mai m#lte proleme. 6ac% la #" mome"t 'at s-a $"'oit 'e origi"ile ei i a c%#tat o co"firmare a
$"tre%rii ei@ ,Oare tata este a'e/%rat#l me# tat%Q., at#"ci pri" e"#re2ia ei, ea $"cearc% s%-i ofere #"
r%sp#"s, 'o/e'i"' c% se rec#"oate ca fii"' ,aseme"ea. c# tat%l ei e5-e"#retic. 9%c$"' pipi $" fiecare
"oapte, e ca i c#m ea i-ar oferi o 'o/a'% 'e i#ire i o co"firmare $" fel#l ei@ ,Chiar simt c% s$"t fiica ta..
6ar fi'elitatea acestei feti!e ar p#tea fi 'escifrat% la #" c# tot#l alt "i/el@ ea ar p#tea, 'e e5empl#, s%
ser/easc% la a-i ami"ti tat%l#i ei c% tre#ie s% me"!i"% #" comportame"t rig#ros, coere"t, clar. 6ac%, 'e
e5empl#, pe /remea c$"' se afla la r$"'#l l#i la pe"sio", el a tre#it s% se asc#"'%, s% mi"t%, s% me"!i"%
apare"!ele #"#i copil c#rat $" ochii colegilor s%i, fiica sa, pri" acest #ri"at $" pat, i-ar p#tea ami"ti $" mo'
'eschis ceea ce el a asc#"s at$!ia a"i. E ca si c#m ea i-ar sp#"e@ ,?rea# s% am o rela!ie 'eschis% c# ti"eI.
6eci se"s#l #"ei fi'elit%!i, al #"ei repeti!ii "# tre#ie c%#tat 'oar $" ma"ifestare, ci $" tr%irea legat% 'e acea
ma"ifestare. Este "e/oie 'e o m#"c% 'e arheologie familial%, 'e o re'escoperire a leg%t#rilor pe"tr# a g%si
#rma impact#l#i #"#i e/e"ime"t sa# a #"#i tra#matism as#pra imagi"ar#l#i, as#pra tr%irii 'i" mome"t#l
respecti/.
Copiii fi'eli s$"t 'e #" c#ra4, 'e o creati/itate si 'e o te"acitate i"cre'iile. S$"t capaili s% se lase marca!i 'e
pert#ra!ii prof#"'e, 'e 'eregl%ri fi2iologice, 'e 'isf#"c!ii parali2a"te, a'ic% mala'ii gra/e, s$"t capaili
s% i"siste i s%-si reitere2e mesa4#l i"'irect timp 'e a"i i a"i, ca i c#m ar i"/ita astfel la o tra"sp#"ere $"
c#/i"te a ce/a ce "# a fost "icio'at% sp#s, la o /$rst% similar%, 'e c%tre #"#l sa# cel%lalt 'i"tre p%ri"!i. *ri"
$mol"%/iri, copii $"cearc% s% scoat% "erostit#l 'i" ca/o#l s%# 'e mister, s% 'e2/%l#ie t%cerea prea
ap%s%toare a c#/i"telor i"ter2ise.
O alt% feti!% s#fer% 'e i"fec!ii /agi"ale, irita!ii sa# s$"ger%ri, ca pe"tr# a-i ami"ti mamei sale 'e a#2#rile
se5#ale pe care le-a $"'#rat $" t%cere a"i i a"i, p$"% la aceeai /$rst% sa# 'e la aceeai /$rst%, 'ac% a#2#rile
a# co"ti"#at.
C"!elegerea copiilor "# 'epi"'e 'e c#"oti"!ele sa# 'e tii"!a la care a# a/#t sa# "# acces $" mo' 'irect, ci 'e o
co-"atere prof#"'% care se tra"smite pri" ca"ale rela!io"ale s#tile i i"fi"ite. Com#"icarea i"fra/eral% care
1K
circ#l% $"tre #" copil i p%ri"!ii s%i se e5prim%, se ,sp#"e. i se tra"smite 'e la co"tie"t la i"co"tie"t, trece
pri" se"siilit%!i $"c% 'eschise c%tre lo#l 'rept a creier#l#i. Aceast% ac#itate a percep!iei fa!% 'e lima4ele
i"fra/erale care e5ist% la copii este pe c$t 'e #imitoare, pe at$t 'e 'er#ta"t% i chiar s#p%r%toare #"eoriB ea este
impre/i2iil%, i"coere"t% $" apare"!%, i tot#i at$t 'e a'e/%rat%, 'e corect% i perti"e"t%, c$"' a4#"gem s%
'escifr%m se"s#l pe care "i-1 'e2/%l#ie. Este regretail c% "# s-a# f%c#t st#'ii aprof#"'ate sa# cercet%ri
care s% se a2e2e pe o oser/a!ie 'iacro"ic% i pe o asc#ltare a acest#i tip 'e prec#"oatere a #"or copii
capaili s% a"ticipe2e e/e"ime"te i s% 'o/e'easc% aceste c#"oti"!e sa# tii"!e foarte speciale. St#'ii care
s% /erifice mai apoi /eri'icitatea si ac#rate!ea a"ticip%rilor copil#l#i i s% /a'% ce form% a# l#at acestea $"
realitate, 'ac% s-a# co"firmat sa# "#.
E/ocarea fi'elit%!ilor i a loialit%!ilor pe care i le imp#" a"#mi!i copii este resim!it% #"eori ac#t 'e p%ri"!i,
mai ales 'e c%tre mame, care se eri4ea2% $" mo' greit $" respo"saile 'e aceste fi'elit%!i, ca o c#lpaili2are.
Mamele $i imagi"ea2% c% ,e /i"a lor 'ac%...., c% ,'ac% ele "# ar fi f%c#t sa#, 'impotri/%, 'ac% ar fi f%c#t..L,
copiii lor "# ar fi pro'#s $" corp#l lor acea oal% sa# acel simptom. i proce'$"' astfel, ele $i as#m% o
respo"sailitate care "# le apar!i"e, care "# le re/i"e, c%ci fiecare este respo"sail 'e misi#"ile pe care le ia
as#pra sa, fiecare, oric$t 'e t$"%r ar fi, este si"g#r#l respo"sail 'e loialit%!ile si 'e fi'elit%!ile pe care le
ma"ifest%.
Marie a fost o ele/% str%l#cit%. i-a 'at acala#reat#l la 10 a"i, a #rmat clasele preg%titoare la c$te/a coli
mari, 'ar a oprit tot#l la 1= a"i, pe"tr# a "#-i 'ep%i mama care s-a c%s%torit foarte 'e/reme i i-a
$"trer#pt st#'iile la aceeai /$rst%. Marie s-a pre2e"tat la "#meroase co"c#rs#ri, 'oar pe"tr# a-i 'o/e'i c%
este capail%@ ,?erificam 'ac% s$"t $" stare, "# '%'eam c#rs carierei care mi se oferea $" #rma co"c#rs#l#i.
Am r%mas $"/%!%toare toat% /ia!a..
:%rat#l c# care s-a c%s%torit era st#'e"t la me'ici"%. La $"cheierea st#'iilor a afirmat@ ,E# /oi a/ea copii
p$"% ce "#-mi /oi s#s!i"e te2a 'e 'octorat..
Aceast% ateptare a '#rat opt a"i $" timp#l c%rora@ ,9%cea tot fel#l 'e schim%ri, 'ar "# a scris "ici #" r$"',
"ici "# a $"cep#t /reo cercetare, $"tr-o 2i m-am hot%r$t s%-i scri# te2a. i-a o!i"#t 'octorat#l $" ase l#"i,
a ref#2at m#lt timp s% ai% copii i "# m-a iertat "icio'at% pe"tr# c% i-am scris l#crarea $" loc#l l#iI.
U"ele fi'elit%!i co"'#c la oliga!ii i compe"sa!ii perma"e"te.
,9i'elitatea mea era 'e a f#gi 'e to!i %ra!ii care preti"'ea# c% m% i#esc. Mama m% pre/e"ise@ ,S% "# ai
$"cre'ere $" %ra!i, ei "# se g$"'esc 'ec$t la #" si"g#r l#cr#I. i m#lt% /reme am cre2#t-o. M% s#p#"eam
acestor i"4o"c!i#"i, pe"tr# c% eram co"/i"s% c% o 'at% c# trecerea timp#l#i m% /a i#i mai m#ltI.
Misi#"ile reparatorii ale #"or copii se pot 'esf%#ra $" 'ome"ii c$t se poate 'e 'i/erse@ $" /ia!a afecti/% sa#
social%, pri" oal% sa# re#it%, pri" eec#ri sa# 'ecep!ii profesio"ale. ,9ratele me# prel#ase $"trepri"'erea
tat%l#i me# sl%it 'e oal%. 6#p% ce el a m#rit $"tr-#" acci'e"t la m#"te, am 'emisio"at 'i" f#"c!ia mea 'e
profesor i i-am l#at loc#l. Aceast% m#"c% m% e"er/ea2%, 'ar "# $"'r%2"esc s%-mi 'e2am%gesc familia....
U" alt %rat, care e#ea2% $" toate $"cerc%rile sale 'e afirmare social% sa# profesio"al%, /a $"!elege m#lt
mai t$r2i# $" ce m%s#r% i-a asc#ltat tat%l, o persoa"% importa"t% i toto'at% primar#l ora#l#i, care, c$"' el era
mic, $i repeta f%r% $"cetare@ ,$" orice ca2, "# o s% faci "imic f%r% mi"eI.
Pentru a scpa de constrngerea fidelitilor
Orice 'emers 'e a re"#"!a la fi'elit%!i, 'e a "# mai $"tre!i"e misi#"i sa# ma"'ate imposiile acceptate pe"tr#
a compe"sa sa# pe"tr# a pl%ti 'atorii ,ira!io"ale., prec#m i 'e a sc%pa 'e se"time"t#l c% ,mere# tre#ie
s% faci ce/a. pres#p#"e o m#"c% $"'el#"gat% "# 'oar 'e co"tie"ti2are, ci i 'e 'etaare i re"#"!are.
Ar $"sem"a s% $"cepem s% co"str#im re"#"!$"' s% mai $"tre!i"em ,imagi"i fr#moase 'e si"e pe"tr# si"e.,
as#m$"'#-"e risc#l 'e a "e afirma, pe"tr# a sc%pa 'e "e/oia 'e aproare, prea 'istr#g%toare sa# prea
co"str$"g%toare. Ar mai $"sem"a s% "e as#m%m risc#l 'e a 'e2am%gi pri" "es#p#"ere fa!% 'e i"4o"c!i#"ile
i misi#"ile care "e-a# fost imp#se.
,Mama mea i-a 'orit i s-a ateptat s% fi# %iat. Urma s% port "#mele #"ei foste i#iri "efericite. U" %rat pe
care $l $"t$l"ise $"ai"te s% se c%s%toreasc% c# so!#l ei i tat%l me#, i care se "#mea *hilippe. 6#p% V"egocieri
aprigeR )e e5presia ei+ $"tre ea i tata, s-a a4#"s la Marie-*hilippe, pe"tr# ca $" fi"al s% se a4#"g%, chiar $"
mome"t#l 'eclar%rii la registr#l 'e stare ci/il%, la V6omi"i&#eRI Sig#r, mama mi-a /orit 'e 'o#%-trei ori
'espre aceast% i#ire "efericit%, 'ar $"tot'ea#"a c# fra2e lapi'are, $mr%cate $" "ostalgie. La 1K a"i, $" timp#l
1O
#"ei certe c# tata, acesta mi-a ar#"cat $" fa!%@ VOric#m, poate c% "ici m%car "# eti fiica meaIR i a"i 'e 2ile
am asc#"s aceste ami"tiri, am fost #" mic sol'%!el c#ra4os, mere# $" prima li"ie, $"-cerc$"' s% repar o '#l%
s#feri"!%, cea a $"'oielilor tat%l#i me# i cea a regretelor mamei mele... Mi-am l#at $" spate )'e aici i her"iile
mele 'e 'iscI+ sarci"i imposiile....
*#tem, pri"tr-#" 'emers simolic, s% $"apoiem i"4o"c!i#"ile imp#se i s% o!i"em astfel mai m#lt%
i"'epe"'e"!% si coere"!% 'e si"e.
+ceast fra' care mi dicta foarte de!reme, nainte ca eu s-mi pot face o idee proprie, s gndesc c toi brbaii snt
nite nemernici, eu i-o napoie'" Din moti!e care snt doar ale tale, oricare le-ar fi originea, tu ai ales sau acceptat s faci
din aceasta de!i'a ta, dar este numai prerea ta despre brbai" /u am acceptat pn acum s fiu purttoarea acestei
credine i m simt responsabil n ceea ce m pri!ete la aceast alegere" +st'i mi dau seama n ce msur
aceast fra' m stn$enete n !iaa mea de femeie, mi dau seama n ce msur !i'iunea mea asupra relaiilor de
iubire a fost influenat de afirmaiile tale" *u mmai recunosc n deci'ia de a fi aliatul tu secret, pe post de releu care
transmite aceast con!ingere" *u mai doresc s pstre' acest mesa$ n mine, pentru c simt c el nu este bun
pentru mine" *u !reau s transmit i eu fiicei mele aceast opinie despre brbai, ci o motenire mai optimist, care s-i
tre'easc dorina de !ia" +ceasta este numai prerea ta despre brbai, nu o consider ca fiind i a mea i de aceea i-o
napoie'"
*e"tr# a 'escoperi o i'e"titate proprie, elierat% 'e mesa4e alie"a"te, 'e co"/i"geri st$"4e"itoare, tre#ie s%
r#pem leg%t#rile s#tile, 'ar p#ter"ice care $mpie'ic% 'ifere"!ierea i "# permit acces#l la perso"alitatea
#"ic% a fiec%r#ia. *#tem astfel s% re"atem $"tr# /ia!%, opri"' repeti!iile i fi'elit%!ile $mpo/%r%toare, chiar
'ac% ele coresp#"' #"ei misi#"i alese la #" mome"t 'at. *#tem co"soli'a pre2e"t#l, 'eta$"'#-1 'e
a"cor%rile $" trec#t i p#tem 'eschi'e calea c%tre /iitor, 'ac% "#-1 mai $"'ep%rt%m pri" 'epe"'e"!ele i
fi'elit%!ile fa!% 'e misi#"ile reparatorii imp#se sa# as#mate.
Efort#l 'e a se crea i a se co"str#i $" calitate 'e fii"!% i"'epe"'e"t%, c# respect 'e si"e, pe"tr# #"ii se
poate 'o/e'i #"a 'i"tre cele mai mari pro/oc%ri 'i" /ia!a lor.
*u putei transcende
ceea ce nu cunoatei"
Pentru a trece dincolo de !oi ni!,
trebuie s n!ai s ! cunoatei" S-1 EASA-TA6AFFA MA(A-AJ
Cap.- .e la fidelitatea fat de cellalt la fidelitatea fat de sine
C" rela!iile i"time se creea2% a'esea o co"f#2ie $"tre regis tr#l se"time"telor i cel al rela!iei.
*e"tr# a iei 'i" aceast% $"c#rc%t#r% i ca s% $"cerc%m s% 'efi"im mai clar l#cr#rile, /om $"cepe pri" a
c%'ea 'e acor' c specific#l #"ei e"tit%!i /ii este s% e/ol#e2e i c% se"time"te le apar!i" acest#i or'i" al
e"tit%!ilor /ii.
*e"tr# c% #" se"time"t este ce/a /i#, i"'ifere"t 'e i"te" sitatea i for!a sa la $"cep#t, el /a e/ol#a, se /a
mo'ifica, /a fi $"!eles 'iferit 'e cel care $l poart% si 'e cel care $l primete.
1ar pe"tr# c% o rela!ie este /ie, si ea /a e/ol#a. Mai m#lt, c#m o rela!ie implic% 'o#% persoa"e, ea /a
e/ol#a $" mo' 'i ferit pe"tr# cei 'oi parte"eri, "# /a a/ea $" mo' oligatori# acelai ritm pe"tr# fiecare
'i"tre ei.
Orice 'isc#!ie pe tema fi'elit%!ii, a'ic% pe tema me"!i"erii #"#i a"ga4ame"t por"i"' 'e la ila"!#l #"ei
schim%ri $" si"e la #" mome"t 'at al e5iste"!ei, /a tre#i s% !i"% seama 'e para'o5#l #rm%tor@
/u m implic ast'i, cu ceea ce snt,fa de tine, cu ceea ce eti" )i implic n aceast a!entur relaional o parte din
mine aflat n e!oluie si pe care nc nu o cunosc, fa de o parte din tine aflat n e!oluie i pe care nici tu nu o
cunoti nc" : implic pe termen lung cu o parte din mine pe care nu o cunosc i cu o parte din tine pe care nu o
cunosc, ceea ce nseamn c nu cunosc nc brbatul sau femeia care !oi de!eni, nici pe cel sau pe cea care !ei
de!eni tu"
U" a"ga4ame"t l#ci' si si"cer pres#p#"e acceptarea fap t#l#i c% orice implicare este o implicare a trei
compo"e"te@ e#, t# si o parte 'e "ec#"osc#t si 'e mister legat% 'e e/ol#!ia posiil% a fiec%r#ia.
n acest anga$ament nu pornim singuri, ci mpreun cu aceast parte de impre!i'ibil incontrolabil care ne poate uni
mai mult sau care ne poate ndeprta si despri, n anga$amentul meu fa de tine, eu implic o parte din mine pe care o
<8
cunosc bine, dar care este format din imagini, acelea pe care eu le art si acelea pe care tu !rei s le !e'i""" Dar implic
si o parte din mine pe care nu o cunosc la fel de bine, care aparine 'onelor mele de umbr" )i n acest spaiu e#ist o
parte din mine care se poate schimba n direcii sau moduri pe care eu nsumi nu le cunosc"
n acest anga$ament, eu m implic fa de ceea ce cunosc din tine, fa de ceea ce tiu despre tine, fat de ceea ce
!reau s !d din tine" Dar m anga$e' i fa de aceast parte de mister din tine, parte necunoscut ie, parte
necunoscut mie, un potenial pentru schimbare pe care nici tu, nici eu nu-l putem ignora, nici ascunde prea mult
!reme"
A'esea, ca m%s#r% 'e preca#!ie, $"cerc%m s% "e asig#r%m $mpotri/a risc#rilor pe care le implic% orice
rela!ie. 1" loc s% implic%m aceast% parte 'e mister, prefer%m s% a'#cem certi t#'i"i teroriste, cre'i"!e
i'ealiste sa# o $"cre'ere oar%.
/idelitatea
9i'elitatea fa!% 'e mi"e $"s#mi repre2i"t% acest lima", aceast% i"s#l% a comorilor, #" ref#gi#, p#"ct 'e
a"corare $" 4#r#l c%r#ia se arim% "e/oia mea 'e coere"!% i"ter"% c$"' 'ista"!a 'i"tre respect#l fa!% 'e
a"ga4ame"t#l me#, respect#l pe"tr# ti"e si respect#l 'e si"e este prea mare si "ate $" mi"e co"flicte
apri"se 'e loialitate.
E# tre#ie s% #it%m c% e# m% a"ga4e2 fa!% 'e ti"e, 'ar i fa!% 'e rela!ia pe care #rmea2% s% o co"str#im
si 'espre care "# pot ti 'i"ai"te c#m /a e/ol#a, c#m se /a 'e2/olta sa# c#m /a l$"ce2i.
6ar mai tim i c%@
J E# orice e5primare 'e/i"e com#"icare.
J E# orice rela!ie e/ol#ea2% $" ataame"t.
J E# orice schim se tra"sform% $"tr-#" a"ga4ame"t.
i tot#i, toate aceste posiilit%!i circ#l% s# form% 'e pot e"!ial $" orice $"t$l"ire 'i"tre oame"i.
Me'ita!ia pe care o prop#" aici $"cearc% s% fi5e2e c$te/a i "'icatoare $" raport c# #rm%toarele 'o#%
$"tre%ri@
J C#m $mi pot me"!i"e claritatea i coere"!a $" a"ga4ame" tele pe care mi le ia#, $" alegerile 'e
/ia!% pe care le fac sa# $" $"t$l"irile mele, $" respect#l fa!% 'e mi"e $"s#mi i fa!% 'e cel%laltQ
J C#m pot armo"i2a "e/oia 'e calitate, '#rat% i rigoare a a"ga4ame"telor l#ate c#
schimarea, e/ol#!ia i tra"sfor marea "ecesareQ
*%rerea mea ar fi c% fi'elitatea fa!% 'e cel%lalt este 'irect pro por!io"al% c# fi'elitatea pe care o pot a/ea fa!%
'e mi"e $"s#mi. 6ac% accept%m c% #"a 'i"tre premisele ese"!iale ale lier t%!ii #ma"e este 'e a 'e2/olta
$" fiecare capacitatea 'e a face alegeri, 'escoperim toto'at% c% a face o alegere $"seam"% a re"#"!a.
Foat% /ia!a mea a fost marcat% 'e aceste re"#"!%ri, a'ic% aceste alegeri. 6ac% m% g$"'esc la
a"ga4ame"tele mele, co "stat c% fir#l ro# al c%#t%rilor mele, prec#m i al $"t$l"irilor mele importa"te
este fi'elitatea. Oric$t 'e s#rpri"2%tor ar p#te a p%rea, e# cre' c% fi'elitatea este #"a 'i"tre /alorile
f#"'ame"tale ale /ie!ii mele.
C" a"ii mei 'e ti"ere!e i 'e a'olesce"!% prel#"git%, "# am p#t#t fi c# tot#l fi'el fa!% 'e mi"e $"s#mi, 'i"
ca#2a 'atorii lor i 'epe"'e"!elor imp#se 'e familie, coal% sa# societate. 6atorii #"eori s#tile, alteori
mai 'irecte, r#tale, c# mesa4e, i"4o"c!i#"i i misi#"i imp#se i acceptate. 6epe"'e"!% 'ato rit%
loca4elor "%sc#te mai ales 'i" teama mea 'e a "# fi res pi"s sa# 'e a "#-l pier'e pe cel%lalt 'e care
a/eam "e/oie, 'e c are /oiam s% fi# i#it.
Apoi am trec#t la fi'elitatea a'#lt%, care $"seam"% $" ace lai timp posiilitatea 'e a se implica A
'i"colo 'e a#to"o mia afecti/%, material%, rela!io"al% pe care aceast% implicare o pres#p#"e A si
posiilitatea 'e a se 'elimita 'e i"4o"c!i#"ile, 'e loialit%!ile i"/i2iile care alc%t#iesc leg%t#rile "oastre
primor'iale, legate 'e #"i/ers#l familial.
M#lt mai t$r2i#, pe la 4#m%tatea /ie!ii mele, c%tre /$rsta 'e ;0 'e a"i, am 'escoperit ceea ce e# "#mesc
fi'elitatea fa!% 'e mi"e $"s#mi. La aceast% fi'elitate am a4#"s pri"tr-o mai #"% c#"oatere a propriei
persoa"e, pri" clarificarea imagi"ilor mele, pri" limpe2irea temerilor, pri" rec#perarea #"ei e5prim%ri
proprii i mai ales pri" a'optarea #"ei po2i!ii ferme $" $"t$l"irea c# cel%lalt, po2i!ie caracteri2at% mai ales 'e
ref#2#l 'e a m% mai l%sa 'efi"it 'e cel%lalt.
<1
Aceste 'o#% co"cepte 'e fi'elitate, fa!% 'e mi"e $"s#mi si fa!% 'e cel%lalt, mi-a# permis s% $"!eleg mai i"e
si s% 'ifere"-!ie2 "o!i#"ile 'e a"ga4ame"t, respo"sailitate si m%rt#rie.
Angajament
A te a"ga4a $"seam"% s% te proiecte2i $" /iitor, $"tr-o rela!ie 'e '#rat%, $"seam"% s% $"ca're2i $" timp o
co"sta"t% care s-ar p#tea re2#ma $" aceti terme"i@
: anga$e' s-mi pun resursele, disponibilitatea i creati!itatea n ser!iciul relaiei pe care o ntrein cu tine" Poi conta
pe resursele, disponibilitatea si creati!itatea mea" Dar fora anga$amentului meu depinde de capacitatea ta de a primi,
de a amplifica i de a dinami'a eforturile mele"
6ar $"seam"% i s% i"cl#2i o /ariail%@
&rebuie s iei n calcul i potenialul meu e!oluti!" /u m anga$e' cu ceea ce snt ast'i, pentru cel care !oi fi mine"
Dar eu simt ne!oia s rmn fidel fa de mine nsumi pentru a menine acest anga$ament, pentru a-l pstra !iu n
actualitatea unei relaii sau a unei aciuni"
6ac% e5ist% #" 'ecala4 prea mare $"tre co"str$"gerile care ia# "atere ca #rmare a a"ga4ame"telor mele i
sistem#l me# 'e /alori, $mi /oi as#ma risc#l 'e a m% 'e2ice 'e aceste a"ga4ame"te pe"tr# a r%m$"e #"itar,
pe"tr# a fi co"sta"t, fi'el fa!% 'e mi"e $"s#mi, $mi /oi as#ma chiar i risc#l 'e a m% 'ifere"!ia, 'e a m%
$"'ep%rta, pe"tr# a-mi prote4a /alorile sa# co"/i"gerile, 'i" respect pe"tr# cel care /oi fi 'e/e"it, $mi /oi
as#ma risc#l i2#c"irii #"#i co"flict pe"tr# a-mi me"!i"e i"tegritatea. 6ac% /a fi "e/oie, /oi accepta $"fr#"ta
tea, a'ic% 'isp#ta, pe"tr# a m% p#tea respecta. ?oi re"#"!a la rela!ie 'ac% simt c% m% $mpi"ge c%tre
tr%'area co"/i"gerilor mele.
C"tr-a'e/%r, e# /%' o str$"s% i"ter'epe"'e"!% $"tre respect#l fa!% 'e mi"e $"s#mi i "e/oia mea 'e a-l p#tea
respecta pe cel%lalt, mai ales 'ac% acesta este importa"t pe"tr# mi"e.
(esponsailitatea
E# fac 'ifere"!a $"tre respo"sailitate si respo"saili2are.
Cmi as#m respo"sailitatea #"ei sit#a!ii, a #"#i e/e"ime"t c$"' m% eri4e2 $" gara"t al re#itei sale si c$"' ia#
as#pra mea as#marea actelor legate 'e mi4loacele i co"seci"!ele care 'ec#rg 'i" acestea.
U"eori, respo"sailitatea, care este #" act 'e rec#"oatere a impact#l#i sa# i"fl#e"!ei care se e5ercit%
$"tr-o sit#a!ie 'at%, este asociat% i co"f#"'at% 'e cei 'i" 4#r c# te"tati/a sa# te"ta!ia 'e a c#lpaili2a.
$"s% $" ca2#l c#lpaili2%rii, importa"t% este "o!i#"ea 'e greeal%, care ia #" aspect ac#2ator@
,F# eti respo"sail 'e s#feri"!a mea, 'e ceea ce mi se $"-t$mpl%. 6ac% t# "# ai fi plecat, "# as fi a4#"s aiciI.
,F# eti respo"sail 'e ceea ce simt e#, 'e ceea ce tr%iesc. *ri" #rmare, 'ac% 'i" ca#2a ta fac #" l#cr# sa#
alt#l... /a fi "#mai /i"a ta..
C$"' o respo"sailitate "# este as#mat% spo"ta", at#"ci risc% s% fie 'e"#mit%, ami"tit% sa# imp#s%. At#"ci
a/em 'e-a face c# #" proces 'e respo"saili2are care se $"temeia2% pe 'ori"!a sa# "e/oia c#i/a 'e a-l face pe
cel%lalt s% co"tie"ti2e2e@
,La /$rsta ta, "#-!i mai as#mi risc#l 'e a-!i schima c.i"r ra f%r% s% te g$"'esti i"e $"ai"te..
,O mam% tre#ie s% fie respo"sail% p$"% la cap%t 'e e'#ca!ia copiilor ei..
1es 'i" sfera respo"saili2%rii, si 'eci 'i" ac#2are, pe"tr# a i"tra $" sfera respo"sailit%!ii, c$"' m% 'eclar parte
acti/% a ceea ce mi se $"t$mpl%, a ceea ce tr%iesc, c$"' ia# po2i!ie fa!% 'e actele mele i 'e co"seci"!ele lor. A
'e/e"i respo"sail $"seam"% a-!i 'a seama si"g#r, $" leg%t#r% 'irect% c# #" sistem 'e /alori, 'e impact#l
#"#i act, al #"#i c#/$"t, al #"#i comportame"t.
Ast%2i "# m% simt respo"sail pe"tr# co"ceperea mea, care !i"e 'e 4oc#l 'ori"!elor p%ri"!ilor mei, 'ar m%
simt co-respo"sail pe"tr# perioa'a 'e sarci"% i pe"tr# "aterea mea. Si, 'e aseme"ea, m% simt
respo"sail 'e moartea care /a /e"i, $" se"s#l c% s$"t parte acti/% $" 'r#m#l /ie!ii mele. S$"t parte acti/% a
tot ceea ce mi se $"t$mpl% $"tre "aterea i moartea mea, i e/it s% ac#2 pe orici"e altci"e/a 'e ceea ce se
petrece $" /ia!a mea, tii"' c% am posiilitatea s% 'escop%r se"s#l t#t#ror acestor $"t$mpl%ri, mi2ele i
posiilele mesa4e.
0rturia
<<
A te 'efi"i $"tr-o rela!ie 'at%, $" raport c# #" e/e"ime"t 'at, $"seam"% s% te sit#e2i, s% sp#i #"'e te afli,
s% e5primi ce sim!i, s%-!i po!i afirma p#"ct#l 'e /e'ere, ceea ce "# $"seam"% s%-1 imp#i. *e"tr# a p#tea
sta m%rt#rie pe"tr# ti"e $"s#!i, tre#ie s% clarifici l#cr#rile fa!% 'e ti"e, si aceasta este proail partea cel
mai gre# 'e gestio"at.
9iecare 'i"tre "oi este alc%t#it 'i" 2o"e 'e l#mi"% i 2o"e 'e #mr%, fiecare este sf$iat 'e m#ltiple
co"tra'ic!ii, a'#se 'e c#re"tele /iole"te i haotice ale 'ori"!elor i temerilor "oastre. Ei se $"t$mpl% a'esea
s% "e s#p#"em sa# s% "e re/olt%m fa!% 'e mo'elele c#lt#rale, fa!% 'e presi#"ile sociale, care la r$"'#l lor
s$"t tri#tare c%ilor lairi"tice ale i"co"tie"t#l#i "ostr#.
9iecare 'i"tre "oi este p#rt%tor#l #"or co"flicte ale c%ror t#l#r%ri reacti/ea2% sa# ame"i"!% loialit%!i si
fi'elit%!i foarte a'$"ci. Orice "o#% fi'elitate se co"str#iete por"i"' 'e la sa# $" 'etrime"t#l fi'elit%tilor mai
/echi. E ca i c#m fiecare "o#% fi'elitate tre#ie s%-i g%seasc% #" loc al s%# i 'ime"si#"ile sale, pe"tr#
a se p#tea prop%i, f%r% asc#"2i#ri sa# tr%'are fa!% 'e alte fi'elit%!i mai /echi sa# co"c#re"te.
1"co"tie"t#l "ostr# "# "e este '#ma", ci are o capacitate e5traor'i"ar% 'e a "e ar%ta co"flictele si
te"si#"ile, 'e a "e a'#ce $" fa!% ref#l%rile i l#cr#rile "esp#se, 'e a "e atrage ate"!ia as#pra
i"coere"!elor "oastre. A"#mite co"flicte 'e fi'elitate se /or e5prima #"eori pri" '#reri, c$"' "# se /or p#-f
tea e5prima pri" c#/i"te.
U"a 'i"tre cele mai mari proleme ale "oastre este 'ific#ltatea 'e a asc#lta ceea ce se petrece $" "oi i 'e a
"e rec#"oate se"time"tele reale c$"' acestea e/ol#ea2% sa# se schim%, 'e a $"!elege, 'e e5empl#, c%
$" mi"e se"time"t#l 'e i#ire s-a schimat, c% i#irea mea a 'e/e"it o priete"ie amoroas%, o cal'%
afec!i#"e, c% ac#m ofer ta"'re!e, i "# pasi#"e. 6ific#ltatea co"st% $" a accepta e/ol#!ia, schimarea
se"time"telor, #"eori chiar 'ispari!ia lor.
C$"' se"time"tele se schim% la #"#l 'i"tre parte"eri, aceast% schimare pare i"acceptail% pe"tr#
cel%lalt $"tr-o prim% fa2%. 6i" ca#2a fricii sale 'e aa"'o", $" e/e"t#alitatea #"ei 'esp%r!iri, acesta se
simte at$t 'e ame"i"!at, $"c$t "# /e'e alt% sol#!ie 'ec$t s% $i ami"teasc% cel#ilalt a"ga4ame"t#l f%c#t, apoi
fi'elitatea, $" $"cercarea 'e a "ega ceea ce "# $"!elege, c%#t$"' s% e/ite i"s#portail#l.
C" orice e5perie"!% amoroas%, #"#l 'i"tre 'oliile cel mai gre# 'e s#portat este acceptarea fapt#l#i c%
fi'elitatea fa!% 'e si"e trece $"ai"tea fi'elit%!ii fa!% 'e cel%lalt.
Ei se pare m#lt prea gre# s% $"'r%2"im s%-i sp#"em c#i/a@ ,E# te mai i#esc. at#"ci c$"' se"time"t#l 'e
i#ire "# mai e5ist%. i tot#i, oric$t 'e para'o5al% poate p%rea aceast% afirma!ie, $i facem #" ca'o# fr#mos
cel#ilalt at#"ci c$"' re#im s% "e 'ep%im teama 'e a "#-1 r%"i si-i m%rt#risim se"time"tele "oastre reale. O
astfel 'e 'eclara!ie elimi"% "e$"!elegerile, falsele apare"!e i rela!iile ficti/e.
Se"time"t#l 'e i#ire "# este ati"s o 'at% pe"tr# tot'ea#"a. El este parte a #"#ia 'i"tre misterele /ie!ii pe
care "#-1 p#tem co"trola, i"'ifere"t 'e c$t% p#tere sa# /oi"!% 'isp#"em, orice i"te"!ii am a/ea.
Ee 'e2/%l#im, ar%t$"'#-"e /#l"erailitatea, c# risc#l 'e a "# fi $"!elei i rec#"osc#!i $" fi'elit%!ile "oastre
prof#"'e.
6e m#lte ori, pe parc#rs#l /ie!ii mele, a tre#it s%-mi m%rt#risesc se"time"tele si s% a'opt o po2i!ie ferm%, s%
'e4oc sa# S% 'e"#"! $"c#rc%t#ra $" care cel%lalt $"cerca s% m% $mpi"g%.
*u m simt obligat s te iubesc ca rspuns la iubirea pe care mi-o pori" : simt micat i emoionat de
sentimentele tale, dar eu nu simt la fel" *u pot ncepe sau continua o relaie n acest plan" &riesc un sentiment
po'iti!, ceea ce nseamn c snt alturi de tine, dar nu simt c te iubesc"
M-am co"fr#"tat "# o 'at% c# aceast% 'ific#ltate 'e a e5ista 'iferit 'e cel%lalt, fie c% a fost $" 'irec!ia
rela!iilor 'e i#ire, 'e familie sa# $" cele sociale sa# profesio"ale.
6e fiecare 'at% 'escop%r c$t 'e gre# este s% fii si s% r%m$i #" tot $" fa!a cel#ilalt, s%-!i me"!ii o op!i#"e, o
po2i!ie clar%. i asta $" fa!a 'ori"!elor si temerilor cel#ilalt, $" fa!a atept%rilor sale care #"eori par at$t 'e
importa"te pe"tr# el, $"c$t am /rea s% le r%sp#"'em $" loc#l l#iI
C" am#rg#l /ie!ii mele 'e p$"% ac#m i la r%s%rit#l /ie!ii mele care /a /e"i, simt 'i" ce $" ce mai m#lt
"e/oia 'e a m% e5prima $" #"icitatea mea, ca i $" #"i/ersalitatea mea, i 'e a le m%rt#risi "# 'oar pri"
co"feri"!ele mele, pri" l#cr%rile mele sa# pri" sesi#"ile 'e formare pe care le me'ie2, ci i, sa# mai ales
pri" actele mele, pri" fiecare comportame"t sa# c#/$"t, pri" fiecare pri/ire.
<;
i mai 'escop%r, $" toam"a /ie!ii mele, c% #"a 'i"tre "e/oile mele f#"'ame"tale "# este "e/oia 'e
i#ire, ci "e/oia 'e respect, 'e asc#ltare, 'e tolera"!% fa!% 'e ceea ce s$"t.
C"c% mi se mai $"t$mpl% s% pl%tesc #" pre! mare pe"tr# aceasta, pri" "e$"!elegeri, "egare, ac#2a!ii,
repro#ri i #"eori respi"gere, at#"ci c$"' "# fac efort#l 'e a m% po2i!io"a, 'e a m% e5prima c#
s#ficie"t% claritate sa# co"/i"gere.
*oate c% acesta este, p%str$"' propor!iile fa!% 'e celelalte mi2e ale /ie!ii, pre!#l liert%!ii 'e a fiQ
7 re!oluie
n felul nostru de a fi
nu poate ncepe
dect n interiorul nostru" SFAELED CA?ELL
Dincolo de ntlnire, m implic
n continuitate, n re!eria mprtit i amplificat"
: implic cu diferenele noastre
pentru un !iitor n doi
pentru a nla mpreun un col de eternitate
mai luminos"
: implic pentru a crea diminei ndr'nee
de$a sur'nd ctre 'ilele ce !or !eni
pentru a m ncumeta
ctre nserri strlucitoare"
: implic ast'i pentru ceea ce snt
fa de ceea ce eti tu
pentru a cldi n pre'ent
plsmuirea unui !iitor"
*u m implic pentru un eu ce !a fi
i pe care nu-l tiu
fa de cea care !ei de!eni
i pe care nc n-o tiu"
: implic nu la bine si la ru
sau n incertitudinea oarb
ci pentru impre!i'ibilul
i ncntarea de a fi"
: implic firete
cu superlati!ul e#tatic din mine
fa de superlati!ul uimit din tine"
: implic pentru re!elaii sidefii
pentru druire, ncredere, plcere oferit i primit"
: implic pentru susinere si spri$in
pentru entu'iasmul de a fi n doi
n cutarea unui !iitor"
Cap.1 .oliile succesive din viata noastr
6oliile s#ccesi/e 'i" /ia!a "oastr% pot fi $" acelai timp germe"ii 'e2/olt%rii "oastre...
Oare 'e c$te 'olii tre#ie s% "e impreg"%m corp#l pe"tr# a accepta s% "e $"%l!%mQ
<7
Oare c$te respi"geri i ref#2#ri tre#ie s% tergem pe"tr# a $"'r%2"i s% "e 'ifere"!iemQ
*ri" c$te 'esp%r!iri, pier'eri sa# aa"'o"#ri tre#ie s% tre cem pe"tr# a $"t$l"i, $" sf$rsit, ce e mai #" $"
"oiQ
Oare c$te si"g#r%t%!i, chi"#ri sa# 'isper%ri tre#ie s% $" fr#"t%m pe"tr# a tr%i ca #" $"treg, $" pre2e"t,
$"tr-o $"t$l"ire 'irect% i creatoare c# cel%laltQ
6e c$te ori tre#ie s% re"#"!%m, 'e c$te ori tre#ie s% ce'%m pe"tr# a c$stiga mai m#lt% a#to"omie, mai
m#lt% liertateQ
6a, /ia!a "# este 'ec$t o s#ccesi#"e 'e "ateri. *e"tr# a a/ea acces la $"treg#l "ostr# #"i/ers 'e
posiilit%!i, /a tre#i #"eori s% "e as#m%m risc#l 'e a "e 'esp%r!i, 'e a "e 'ifere" !ia 'e fii"!e apropiate,
'ragi "o#%. U"eori /a tre#i s% re"#" !%m la sit#a!ii staile, la co"/i"geri sa# la certit#'i"i. Este 'e
'atoria "oastr% s% stailim 'ista"!a corect% $"tre "oi i cel% lalt, $"tre 'ori"!ele 'iferite care "e $"cearc%.
Primele rni i primele suferine acumulate
E5perie"!a aa"'o"#l#i $"cepe $" 2orii oric%rei e5iste"!e #ma"e, #"eori por"i"' 'e la mici schim%ri 'e
ritm ap%r#te $" parc#rs#l reg#lat i li"itit al /ie!ii #"#i eel#, 'atorit% #"or ase"!e sc#rte,
#oare $"t$r2ieri pla"ificate sa# i"opi- "a"te, pre/i2iile sa# "eateptate, prel#"gite sa# mome"ta -
"e, pro'#se 'e ha2ar'#l sa# a'apt%rile i"'ispe"saile care $"so!esc coti'ia"#l /ie!ii 'e familie.
A'#l!ii 'i" 4#r#l #"#i co pil s$"t implica!i $" rela!ii m#ltiple i 'ispo"iilitatea lor, $m p%rt%it% sa# "#,
este #"eori co"flict#al% sa# ami/ale"!%. E# $"tot'ea#"a tim s% e5prim%m $" c#/i"te lipsa
'ispo"ii lit%!ii, ase"!ele sa# alte a"ga4ame"te. O l#%m pe ocolite, "e asc#"'em, e/it%m $" loc s%
"e afirm%m i s% "e po2i!io"%m.
i toate aceste a'apt%ri "ecesare, i"'ispe"saile s#pra/ie !#irii, pot $"sem"a pe"tr# a"#mi!i
eel#i, 'ar "# pe"tr# to!i la fel, ci $" f#"c!ie 'e se"siilitatea sa# /#l"erailitatea fiec%r#ia, o
ase"!% /ital%, care le 'e2/%l#ie gol#l 'i" camer% sa# 'i" cas%. Si acest gol /a c%p%ta 'eo'at% #"
caracter 'er# ta"t, teriil, i"s#portail, ca o form% 'e 'istr#gere sa# 'e pr% #ire. O lips% care /a
i"tro'#ce pe "eateptate o "ot% 'iscor 'a"t% 'e ci#'%!e"ie $"gri4or%toare $" s#ccesi#"ea p$"%
at#"ci "et#l#rat% a l#cr#rilor si reperelor oi"#ite 'i" /ia!a sa. O ase"!% care /a pro'#ce o
r#pt#r% $" co"ti"#itatea se"time" t#l#i e5iste"!ei 'e p$"% at#"ci, care /a 'eschi'e o lac#"% $"
$"cre'erea eel##l#i $" me'i#l pe care p$"% at#"ci 1-a per cep#t ca fii"' sig#r.
Aceste st%ri 'e "eli"ite, 'e te"si#"e, 'e stres..., a se citi 'e pa"ic%, se pot "ate aa'ar 'i"
ca#2a mome"telor 'e a se"!% i"e/itail% a mamei, a cel#i sa# a celei care se afl% cel mai
aproape 'e "oi la $"cep#t#l /ie!ii "oastre 'e copil sa# 'e eel# i care 'ispare s#it, f%r%
a/ertisme"tI *rimele r%"i prof#"'e, arhaice sa# a"arhice se pro'#c $" "oi c$"' persoa "a cea mai
importa"t% 'i" 4#r#l "ostr# se $"'ep%rtea2%, $"- 'elet"ici"'#-se c# tot fel#l 'e l#cr#ri 'i" care "oi
"e sim!im e5cl#i.
9ie c% aceste ase"!e s$"t reale sa# "#, ele s$"t #"eori i"te riori2ate ca lips#ri A 'e e5empl#, c$"'
mama este pre2e"t% fi2ic, 'ar este ase"t% psihic, pe"tr# c% este $"gri4orat%, trist%, asorit% 'e
#" 'oli#... 9ie c% aceste ase"!e s$"t imagi"are, i"/e"tate, i"terpretate por"i"' 'e la i"'icii mi"ore,
'e la ges t#ri aia schi!ate, 'e la 2gomote imperceptiile, 'e la mic%ri f#gare, s#tile sa#
'isim#late, ele $i las% o ampre"t% '#re roas% $" acea 2o"% 'e fragilitate care se asc#"'e $"
eel#, $" acea etap% a /ie!iiI
-esim!irea lipsei asociat% c# aceste ase"!e /a fi $"tip%rit% ireme'iail i c# ac#rate!e $"
e5traor'i"ara memorie a tr#p#l#i. Aceasta este origi"ea #"ei m#ltit#'i"i 'e r%"i primiti/e, arare,
i"co"trolaile i #"eori ,"epa"saile., care se /or grefa $" "oi 'i" primele etape ale /ie!ii,
i"'ifere"t 'e calita tea $"gri4irilor, a pre2e"!ei i a i#irii oferite.
U" mome"t $" care "e !i"em respira!ia, o pri/ire r%t%cit%, c%#tarea #"#i chip sa# a #"#i s#r$s
familiar, #" spate $"cor 'at $" ateptare, #" stomac crispat, o str$"gere 'e i"im% s$"t tot at$tea
sem"ale i"fime care formea2% o simfo"ie patetic% si strig% $" fel#l lor, c# m#lt $"ai"te s% o fi f%c#t
Jac&#es :rel@ ,E# m% p%r%si, "# m% p%r%siI.
Tol-ase"!%, t%cere /iole"t% i si"g#r%tate-haos $i /or l%sa ampre"ta 'e "eters $" a'$"c#l
tr#p#l#i-c#/$"t. U"eori se /or se'ime"ta s# form% 'e a"goase, temeri, f#rii sa# co" f#2ii t%c#te. i
<0
toate acestea at$t 'e a'$"c, $"c$t /or r%m$"e as c#"se m#lt% /reme $" fiecare 'i"tre "oi, $"ai"te 'e a
se reac ti/a, m#lt mai t$r2i#, $"tr-#" mome"t "eateptat, 'atorit% #"#i e/e"ime"t a"al, p#eril,
"esem"ificati/, care /a /e"i s% 2g$"'%reasc%, s% re'etepte aceast% ra"% primor'ial% legat% 'e
#" aa"'o", tr%it sa# $"chip#it. E# tre#ie s% #it%m c%, i" 'ifere"t 'e caracter#l real sa# imagi"ar al
acest#i aa"'o", for!a c# care el se imprim% este aceeai. i mai t$r2i# se /a tre2i, se /a
reacti/a, pri" re'eschi'erea #"ei r%"i p$"% at#"ci t%c#te, por"i"' 'e la #" e/e"ime"t i"ofe"si/ si
apare"t a "al. i, #"eori, aceasta se /a petrece at$t 'e "eateptat si 'e /iole"t, $"c$t $i /a
s#rpri"'e pe cei 'i" 4#r#l "ostr# si pe "oi $"i"e.
A/e"t#ra co"ti"#% 'e-a l#"g#l micii copil%rii, pri" prisma /ie!ii 'e familie, profesio"ale si sociale a
p%ri"!ilor. O 'at% c# $"'ep%rtarea, $mol"%/irea, 'ispari!ia sa# pier'erea fii"!elor apropiate si mai
ales #"ice, se /or restim#la aceste r%"i as c#"se i i"/i2iile care e5ist% $" fiecare 'i"tre "oi.
6ispari!ia #"#i #"ic, moartea #"ei #"ici, #" chip c# "osc#t care "# mai apare. U" 2$met, o
/oce, ritm#l #"#i pas sa# /ira!iile #"#i corp care "# mai este $" prea4m%, care "# mai #mple
peisa4#l 2il"ic, care "# mai l#mi"ea2% pre2e"t#l, i gata, $"'oiala, #imirea si #l/ersarea se
i"stalea2% pres%- r$"' peste atept%rile imagi"ar#l#i germe"ii 'isper%rii, mias ma s#feri"!ei, /$ltorile
fr#str%rii i ref#2#l#i, c#re"!ii /iole"!i ai ac#2a!iilor "eclare $mpotri/a #"ei fii"!e i#ite si i"'ispe" saile, si
cel mai a'esea $mpotri/a si"el#i.
Schimarea colii, $"morm$"tarea #"#i p%ri"te, m#tarea #"#i /eci", pier'erea #"#i a"imal sa#
$m%tr$"irea l#i mai rapi'% 'ec$t a "oastr%... i otra/a fricii celei mai te"ace A fri ca 'e aa"'o" A se
i"stalea2% sfi'$"' toate $"cerc%rile 'e li "itire sa# 'e reco"fortare.
*ier'erea #"#i #rs#le! 'e pl#s i#it sa# r%t%cirea #"ei 4# c%rii s$"t tot at$tea ase"!e care se $"scri# $"
i"e5primail. La fel o mi"ci#"%, sp#s% ca m%s#r% 'e preca#!ie 'i" teama a'#l !ilor 'e a "# r%"i, 'e a "#
pro'#ce s#feri"!%, pri" fra2e prec#m@ ,E# pl$"ge, 'rag#le, mama /i"e ime'iat...., sa#@ ,$"cearc% s%
'ormi, "# are rost s% te "eli"iteti, tata e plecat $"tr-o c%l%torie foarte l#"g%...., c$"' acesta tocmai a
m#rit $"tr-#" acci'e"t 'e a#tot#rismI
C"'oiala, "e$"cre'erea, "esig#ra"!a, se"time"t#l 'e res pi"gere sa# impresia c% "# s$"tem 'em"i 'e
i"teres, astfel 'e otr%/#ri "e maci"% certit#'i"ile, "e pol#ea2% ela"#rile, "e $" 4osesc i#irile i "e cor#p
atept%rile. 1magi"ar#l o ia ra2"a, co"str#iete o pse#'orealitate alime"tat% c# fa"te2ii me"ite s% 'ea
#" se"s l#cr#rilor "el%m#rite.
,el care este ling mine i m iubete sau cel care mi este aproape i pe care l iubesc, chiar i ei pot foarte bine s se
ndeprte'e, s m rtceasc n pdure ca pe &om Degeel, s dispar fr a mai da !reun semn de !ia sau de iubire
si chiar s se piard pentru totdeauna, n noaptea uitrilor mele@
A crete $"seam"% a $"/%!a s% te 'espar!i r%m$"$"' #" tot.
C"c% i mai t$r2i#, cresc$"', /i"e 'escoperirea c% se"time"tele se schim%, se tra"sform%, se /olatili2ea2%
#"eori. Foto'at%, 'escoperirea c% si se"time"tele 'e i#ire, pe care "# tre#ie s% le co"f#"'%m c#
afec!i#"ea)E# "#mesc ,afec!i#"e. se"time"t#l 'e i#ire f#"'ame"tal $" care 'ime"si#"ea se5#al%
i"ter/i"e sa# se ma"ifest% 1a mi"im#m i care m% leag% 'e o fii"!% importa"t% si #"eori /ital% pe"tr#
e5iste"!a mea.+, se co"s#m%, se 'eteriorea2%. 6i" ase"!a pri/irilor, 'i" ca#2a t%cerilor prel#"gi te, 'i"
"e$"!elegerile 2il"ice care "# s$"t 'isc#tate, clarificate i terse pri"tr-o e5primare clar%, i#irea
maltratat% este r%"i t%. O i#ire poate sl%i si poate fi 'istr#s% 'ac% "# tie s% se hr%"easc% 'i"tr-o
rela!ie /ie.
Mai e5ist% i 'e2$"'r%gostirea, c# stra"i#l se"time"t c% flac%ra pasi#"ii se sti"ge, c% sca'e c%l'#ra
i#irii si, mai apoi, c% 'i" ea "# mai 2%reti 'ec$t ce"#a. 6e2$"'r%gostirea care se strecoar% $"tre 'o#%
fii"!e, care se i"stalea2% pe"tr# tot'ea #"a, care 'e2echilirea2% i 2'roete i"ima.
,Cre'eam c%-1 /oi i#i pe"tr# tot'ea#"a si iat% c% tocmai se"time"tele mele m% tr%'ea2%, c% "# mai
simt acea pasi#"e, acea 'ori"!% care m% c#pri"'ea, m% $"co"4#ra 'i" toate p%r !ile, c# "#mai at$t 'e
p#!i" timp $" #rm%I.
,Aceast% rela!ie at$t 'e importa"t% pe"tr# mi"e, /ital%, care se tra"sform% sa# care 'ispare mai
repe'e 'ec$t 'ori"!a mea 'e a o p%stra $" pre2e"t....
<G
U"eori, se"time"tele $i pier' 'i" i"te"sitate treptat, pe "esim!ite, l%s$"' #" g#st 'e am%r%ci#"e i
'isperare, '#p% 'e2il#2ii i 'ecep!ii@
,Ast%2i e at$t 'e 'iferit 'e tot ceea ce $mi $"chip#iam $" perioa'a primelor $"t$l"iriI.
,E# mai e aceeai, "# $mi 'a# seama ce a p#t#t s% se $"- t$mple....
Orice rela!ie i"tim%, importa"t%, este h%r!#it% 'e l%comia implacail% a r#ti"ei, coro'at% 'e #2#ra
coti'ia"#l#i tot timp#l, f%r% a i se acor'a r%ga2#l s% se refac%. C# se"2a!ii co"tra 'ictorii care apar $"
'iferite mome"te ale /ie!ii i care s$"t mai pres#s 'e /oi"!a sa# 'e $"!elegerea "oastr%. C# se"time"te
at$t 'e comple5e, at$t 'e "eclare, $"c$t "e $"c#rc% i "e sf$sie at#"ci c$"' fii"!a temporal% care s$"tem se
i"tersectea2% c# fi i"!a atemporal% si eter"% care coe5ist% $" "oi.
Aa'ar, 'i"colo 'e tra"sform%rile pe care le implic% e/o l#!ia oric%rei rela!ii, 'i"colo 'e agita!iile #"ei
schim%ri per so"ale i"ere"te oric%rei creteri, 'ar care ame"i"!% echilirele 'e4a ati"se, 2g#'#ie
cre'i"!ele i rep#"e $" 'isc#!ie a"ga4a me"tele l#ate, orice /ia!% rela!io"al% este s#p#s% impre/i2ii l#l#i.
Orice e5iste"!% este capail% s% "e s#rpri"'% $" p#"cte le /#l"eraile, $" fi'elit%!ile, 'ar la fel 'e i"e $"
pri/i"!a posiilit%!ilor "oastre.
6e aseme"ea, poate ap%rea, la orice /$rst%, f%r% a/ertis me"t, soc#l mor!ii s#ite sa# "eateptate,
/iole"te sa# li"iti te, cel mai a'esea "e'repte i cr#'e a #"ei fii"!e 'i" car"ea si s$"gele "ostr#. Cea a
#"#i copil p#rtat $" p$"tece at$tea l#"i, $"gri4it, hr%"it si preg%tit c# $"s#fle!ire pe"tr# /ia!% si care
'ispare, trece 'e partea cealalt% '#p% "#mai c$te/a l#"i, 2ile sa# s%pt%m$"i 'e stat $mpre#"%. Fe5t#l
'e mai 4os /a ar%ta care este p%rerea mea 'espre aceast% prolem%@
,A /e"it pe l#me
i 1-am pier'#t $"ai"te 'e a-1 fi $"t$l"it.,
se 4el#ia o femeie.
i "# am ti#t s%-i sp#", at#"ci,
ce am 'escoperit mai t$r2i# si ce ti# ast%2i,
c% #"ii eel#i, #"ii copii
$i ,ia# liertatea. 'e a ap%rea,
'oar 'e a ap%rea $" aceast% /ia!%,
pe"tr# a 'a #" imol' #"#ia 'i"tre p%ri"!i
s% se "asc% o'at% sa# s% tr%iasc% mai 'i" pli"
/ia!a pe care o a#.
U"ii copii s$"t 'oar $" trecere,
pe"tr# a le ar%ta p%ri"!ilor calea,
pe"tr# a le ar%ta c% tre#ie s% fac% o alegere.
U"ii copii, pri" moartea lor s#it%,
i"/it%...
p%ri"!ii s% $"'r%2"easc% s% se schime
aa c#m "# cre2#ser% p$"% at#"ci.
A"#mi!i copii a# p#terea 'e a e5prima
pri" pre2e"!a lor 'iscret% i efemer%
i pri" 'ispari!ia lor r#tal%@
,$"'r%2"ete s%-!i tr%ieti propria /ia!%..
*#tem asc#lta si $"!elege mesa4#l secret
pe care-1 trimit aceti copii a c%ror pre2e"!%,
'ei sc#rt%,
"e marchea2% pe"tr# tot'ea#"a
'ac% ig"or%m mesa4#l lor 'e spera"!%.
6a, pe"tr# c% /ia!a este pres%rat% "#mai c# astfel 'e $"t$l "iri si 'esp%r!iri, 'epi"'e 'e fel#l $" care $mi /oi
$"s#i #rmele trasate $" mi"e 'e fiecare 'i"tre aceste $"t$l"iri, 'ac% /oi tr%i aceste separ%ri ca pe "ite
pier'eri sa# ca pe "ite sem"e /ii ale 'ep%irii 'e si"e si ale "aterilor. Sem"e care m% /or $"'repta
c%tre mai m#lt% i"'epe"'e"!% i creati/itate, care /or co"tri#i la e/ol#!ia mea si $mi /or a'#ce
co"firmarea c% ceea ce este mai #" 'i" mi"e e5ist% $" mi"e.
) nvm s trim despririle i rupturile
<=
O parte 'i" e'#ca!ia "ecesar% pe"tr# /ia!% co"st% $" a $" /%!a s% tr%im 'esp%r!irile $" /astele registre $"
care se $"scri#, $" comple5itatea i pl#ralitatea sem"ifica!iilor pe care le 'o $"'esc.
*e"tr# c% /ia!a oric%rei fii"!e este !es#t% 'i" $"t$l"iri si 'esp%r!iri, 'i" implicare si 'etaare, 'i"
alia"!e i r#peri 'e alia"!e, 'i" pier'eri i aa"'o"#ri care s$"t tot at$tea s#rse 'e s#feri"!%.
1"'ifere"t 'ac% separarea se pro'#ce ca #rmare a #"ei 'e ci2ii, 'ori"!e, /oi"!e acti/e sa# pasi/e, este
e5primat% clar pri"tr-o r#pt#r%, $"'ep%rtare sa# separare, sa# "e este imp# s% )aa"'o", pier'ere,
'oli#...+, mo'alit%!ile s$"t "#meroase i fiecare are caracteristici proprii si asc#"'e #" se"s.
(uptura
-#pt#ra re2#lt% 'i" imposiilitatea proat% $" timp 'e a p#"e cap%t #"ei rela!ii gre# 'e s#s!i"#t,
imposiile, i"acceptaile, 'istr#cti/e sa# e"ergofage@
,Fr%iesc c# el o rela!ie imposiil%, 'ar "ici e#, "ici el "# "e as#m%m risc#l 'e a "e 'esp%r!i. Atept%m #"
c#trem#r care s% "e sp#lere temerile..
C$"' #"#l 'i"tre protago"itii #"ei rela!ii importa"te "# re#ete s% se separe, s%-1 p%r%seasc% pe
cel%lalt, at#"ci si #"#l si cel%lalt /or ataca rela!ia, pe"tr# a o 'estr%ma, pe"tr# a o r#pe. E# /or e2ita s%
o maltrate2e, s% o 'escalifice, s% o 'eteriore2e si chiar s% $"cerce s% o #ci'%, "eg$"'#-i importa" !a.
At#"ci asist%m la comportame"te 'e r#tali2are "emaipo me"ite, s#tile sa# /iole"te, pe m%s#ra
'isper%rii fiec%r#ia.
Aceast% meto'% este $"tot'ea#"a 'istr#g%toare, pe"tr# c% ep#i2ea2% i $i a'#ce la 'isperare at$t pe cel
care se $"cr$"ce- "ea2% s% r#p% rela!ia, c$t si pe cel care se op#"e #"ei posiile $"'ep%rt%ri percep#te ca
fii"' peric#loas%. C$"' rela!ia oo sit%, co"s#mat%, lo/it% sa# r%"it% ce'ea2% $" fi"al, #"#l 'i"tre cei 'oi...
ca'e 'e s#s si se lo/ete r%#, foarte r%#.
Aandonul sau fuga
*ri" aceast% mo'alitate, #"#l 'i"tre cei 'oi parte"eri, cel care "# s-a implicat c# a'e/%rat $" rela!ie
sa# care "# mai particip% la rela!ie, poate #"eori $"cerca s% se separe, s% se $" 'ep%rte2e sa# s% se
'ifere"!ie2e mai m#lt, plec$"' f%r% e5pli ca!ii, f%r% a p#tea s%-si as#me e5plicit respo"sailitatea po2i !iei
a'optate. At#"ci pot ap%rea mai m#lte sit#a!ii.
Aandonul activ . *e"tr# a l#pta $mpotri/a propriei $"/i "o/%!iri, pe"tr# a $"cerca s% ate"#e2e 4e"a sa#
pe"tr# a e/ita s% se co"fr#"te c# o imagi"e "egati/% 'e si"e, cel care se 'e ci'e s% p#"% cap%t rela!iei
sa# s% se retrag% 'i"tr-#" co"tract o /a face respi"g$"'#-1 pe cel%lalt sa# tra"sform$"'#-1 $" per so"a4
"egati/. Fot cel%lalt, 'e/e"it "esatisf%c%tor, /a fi /%2#t ca fii"' r%#. Acesta 'i" #rm%, co"fr#"tat c#
aceast% percep!ie "egati/% 'espre si"e, ati"s $" p#"ct#l ce"tral al /#l"erailit% !ii sale, pe"tr# c% el este
cel care resimte acest aa"'o", /a s# feri o ra"% "arcisic% c# at$t mai prof#"'% c# c$t cel mai a'e sea
$"c% mai are se"time"te p#ter"ice si /ii pe"tr# cel care-1 aa"'o"ea2%. Aceast% form% 'e aa"'o", 'e
respi"gere 'es chi'e o ra"% echi/ale"t% #"eori c# o lo/it#r% mortal%.
Aandonul pasiv C$" acest ca2, cel care este aa"'o"at "# s#port% "ep#ti"!a $" care se afl%, "#
accept% s% fie ,l%sat. sa# ,$"'ep%rtat.. 6escoperi"' c% se"time"tele sale "# mai a# p#tere as#pra
se"time"telor cel#ilalt, $i /e'e ame"i"!ate co"/i"gerile sale i"time legate 'e mitologia i#irii eter"e sa#
#topia i#irii atotp#ter"ice. 6#p% ce s-a 2%t#t, '#p% ce a oferit i mai m#lte 'o/e2i 'e i#ire, '#p%
ce si-a e5primat ataame"t#l i a s#li"iat sacrifici#l 'e si"e, acesta poate $" cerca s% $"toarc% sit#a!ia,
pri" para'o5#l #rm%tor@ ,6e /reme ce "# m% mai i#eti, "ici e#.... ,6e /reme ce "# m% mai /rei, o s%
te fac s% pl%teti.. ,6e /reme ce "# mai s$"t 'em" 'e ti"e, $"seam"% c% am meritat-o, aa c% tre#ie
s% m% pe'epsesc $" co"ti"#are....
Oricare ar fi strategia folosit%, $"tot'ea#"a ea /a fi '#re roas%. 9ie c% este /ora 'e o /iole"!% 'eschis%,
pli"% 'e agre si/itate $"'reptat% c%tre si"e sa# c%tre cel%lalt, sa# 'espre o /iole"!% late"t%, 'irect% sa#
i"'irect%, $" orice ca2, ea este re sim!it% ca a#to'istr#cti/%.
*e"tr# a e/ita sf$ierile 'atorate r#pt#rilor, pe"tr# a 'imi "#a se"time"t#l respi"gerii, r%"ile sa#
/iole"!ele 'e a#tope'epsire asociate aa"'o"#l#i, este 'e 'atoria cel#i sa# celei care se hot%r%te s%
r#p% rela!ia sa# s%-i p#"% cap%t s% $"/e!e s%-i e5prime e/ol#!ia propriilor se"time"te, s%-si clarifice
po2i!ia si s% se implice perso"al fa!% 'e cel%lalt. Mi2a cea mai e/i'e"t% /a co"sta $"tr-o co"fr#"tare mai
'eschis% a a"ga4a me"telor l#ate, pe"tr# a 'escoperi c% fi'elitatea fa!% 'e cel% lalt "# mai are /aloare,
<K
c% "# mai este 'ec$t #" reper ficti/, pe"tr# c% "# mai coresp#"'e, $"tr-#" a"#mit mome"t, fi'e lit%!ii
fa!% 'e si"e.
(enunarea
E5ist% posiilitatea 'e a re"#"!a la o rela!ie, i"'ifere"t c$t 'e importa"t% este sa# a p#t#t fi, c$"'
aceasta "# mai este #"% pe"tr# "oiB c$"' sim!im c% ea a'#ce c# si"e /iole"!e 'i recte sa# i"'irecte,
/i2iile sa# 'isim#lateB c$"' ati"ge acele 2o"e 'e r%t%cire $" care ac!io"ea2% i"tolera"!a sa# /#l"erai -
litatea este e5citat% la ma5imB c$"' sim!im c% "e este imposi il s% "e mai respect%m. At#"ci e mai i"e
s% "e retragem si S% re"#"!%m la rela!ie, oric$t 'e importa"t% ar fi eaI -e"#"!a rea la o rela!ie imposiil%,
'e/e"it% "esatisf%c%toare, este #" 'emers acti/, po2iti/, 'e afirmare si 'e rec$stigare a propriei
i"tegrit%!i. E# este /ora 'e respi"gerea, 'e 'escalificarea sa# 'e 4#'ecarea cel#ilalt ca fii"' r%#, ci 'e
a-i tra"smite@
+ceast relaie, care la un moment dat a fost important, chiar bun pentru mine, nu mai este" *u mai rspunde
ateptrilor mele profunde, nu mai corespunde omului sau femeii care am de!enit, i de aceea prefer s renun"
-e"#"!$"' la o rela!ie pe care o percep ca fii"' "egati/%, $"/%! s% m% respect pe mi"e, iar corp#l me#
$mi /a fi rec#"osc%tor. C$te somati2%ri, i"fec!ii i mai ales acci'e"te "# s$"t le gate 'e co"flicte
i"traperso"ale care "# pot fi re2ol/ate pri" tr-o alegere sa# o 'eci2ie 'elierat%, at#"ci c$"' s$"t pri"se
$" s#strat#ri prea co"tra'ictoriiQ Co"flicte $" i"terior#l #"ei fi i"!e care e5prim% 'ific#ltatea acesteia 'e a
se 'ifere"!ia, 'e a se 'esp%r!i 'e ci"e/a care $i prop#"e sa# $i imp#"e o rela!ie "esa!isf%c%toare,
ame"i"!%toare sa# 'e/alori2a"t%. Co"flict $"tre acea parte a fii"!ei ale c%rei 'ori"!e e/ol#ea2% $" alte 'i -
rec!ii 'ec$! rela!ia pri"cipal% si co"tii"!a ei care "# poate ac cepta aceast% e/ol#!ie a 'ori"!elor.
,E# mai re#esc s%-mi s%r#t so!ia, simpl#l fapt c% m% ati" ge sa# c% se apropie 'e mi"e m% face s%
/rea# s%-mi $"torc pri/irea, 'ar "# re#esc s%-i sp#" ce simt c# a'e/%rat. 6e fie care 'at% $i pro/oc
'#rere. *oate c% aceste se"2a!ii s$"t trec% toare, poate c% aseme"i m#ltor %ra!i 'e /$rs!a mea, trec
pri" cri2a /$rstei mi4locii si tre#ie s% mai ateptQ.
Om#l care /orete astfel "# mai resimte 'ori"!% 'e m#lt $" aceast% rela!ie. A re$"t$l"it $" #rm% c#
c$te/a l#"i o priete"% 'e 'em#lt pe"tr# care a sim!it o atrac!ie, o 'ori"!% pe care tot#i "# o poate
a'mite si care 1-a copleit@
,C$"' m-am aflat si"g#r $" pre2e"!a ei, "# ti# ce m-a ap#cat, i-am c#pri"s talia c# ra!ele, apoi am
f#git f%r% s% scot #" c#/$"t. A 'o#a 2i am s#"at-o s%-i e5plic... Aceast% fe meie pe care "# am mai /%2#t-
o '#p% aceea, 'ar pe care o port aici.... m%rt#risete el. *ri/irea i se l#mi"ea2%, se $" 'reapt% si-si '#ce
m$"a $" 'rept#l i"imii.
S-a tort#rat $"cerc$"' s% $"%#e aceast% 'ori"!%, $" timp ce pe"tr# femeia fa!% 'e care i-a l#at
a"ga4ame"te "# mai simte 'ec$t #" fel 'e ataame"t care seam%"% mai m#lt c# o rela!ie 'i"tre frate si
sor% 'ec$t c# o rela!ie 'e c#pl#. El /rea s% crea'% c% 'ori"!a fa!% 'e so!ia sa se poate reapri"'e@ ,Ar fi
'e a4#"s s% o 'oresc 'i" "o#, pe"tr# ca tot#l s% re$"ceap%I.
)eparrile
Se $"t$mpl% ca se"time"tele s% se schime, ca e/ol#!ia #"#ia 'i"tre parte"eri s% atrag% re/i2#irea
a"ga4ame"telor, repo2i!io"area fa!% 'e o fi'elitate trec#t% sa# i"#til%. 6ar /a fi "ecesar% o e5primare
pri" c#/i"te por"i"' 'e la propria l#i tr%ire...
*u pot fi parte a unui proiect comun, dar i pot mprti tririle mele"
*#s $" c#/i"te, ar fi@
J pe"tr# cel care pleac%, s% $"'r%2"easc% s% e5prime, 'i"co lo 'e 'eci2ia sa, care este "at#ra
se"time"telor sale, a e5 perie"!ei tr%ite. C$"' p#tem ar%ta ce a fost #" $"tr-o rela !ie pe cale s% se
'estrame, f%r% s% o asociem c# gre#t%!ile, c# 'i/erge"!ele, c# cioc"irile sa# co"flictele pre2e"t#l#i,
aceste schim#ri clarificatoare pot a4#ta la l#area 'eci2iei 'e separare.
J pe"tr# cel care r%m$"e, s% sp#"% ce este t#l#rat $" el, ce este ati"s, s% 'escopere la ce
ra"% mai /eche $l trimite aceast% separare. 6ac% se poate sim!i $"!eles si co"firmat, e foarte posiil ca
t#l#r%rile 'atorate pier'erii s% se li"i teasc% mai repe'e.
C$"' #" c#pl# se separ%, este importa"t ca cei 'oi s% poa t% 'ifere"!ia "i/el#l rela!iei 'e c#pl# 'e cel al
rela!iei pare" tale i s% poat% preci2a, $" special $" fa!a copiilor, la ce "i/el se pro'#ce separarea.
<O
C" perspecti/a #"#i 'i/or!, este e/i'e"t c% rela!ia 'e c#pl# este cea care se 'estram%. Fre#ie s% "e
p#tem limita la e5pri m%ri prec#m@
,Cmi p%r%sesc so!#l..
,Cmi p%r%sesc so!ia..
-ela!ia pare"tal% tre#ie s% co"ti"#e c# orice pre!, pe"tr# c% "# 'e/e"im i fost tat% sa# fost% mam%.
Fre#ie s% p#tem 'o/e'i me"!i"erea acestei leg%t#ri@
,ontinuu s-l consider pe acest brbat tatl !ostru"
7 !oi considera ntotdeauna pe aceast femeie mama !oastr"
6i" "efericire, $" fa2a 'e reac!ie a #"ei separ%ri, se $"t$m-pl% #"eori ca amele rela!ii A rela!ia 'e c#pl# si
rela!ia pare"tal% A s% fie respi"se, c%ci se co"f#"'% prea m#lt, $" /$r-te4#l rese"time"telor si al ac#2a!iilor
reciproceI
Pierderile
*ier'erile #"ei fii"!e 'ragi repre2i"t% #"a 'i"tre co"sta" tele oric%rei e5iste"!e #ma"e. A tr%i $"seam"% a
a/ea o /ia!%, iar aceast% /ia!% are o '#rat% limitat%, chiar 'ac% "e p#tem $" tre!i"e il#2ia c% aseme"ea
"efericiri "# "i se $"t$mpl% "o#%, chiar 'ac% p#tem spera c% /om fi cr#!a!i si c% /om sc%pa 'e apari!ia
i"e/itail% a mor!ii.
Orice orga"ism /i# este, pri" 'efi"i!ie, "# 'oar /#l"era il, ci mai ales efemer. Moartea este proces#l fi"al 'e
e/ol#!ie a /ie!ii, 'ar ea "# se tra"sp#"e $" /ia!% 'oar $" terme"i 'e fi "alitate, ci !i"e si 'e impre/i2iil. Ea
poate ap%rea "e'reapt%, "emiloas%, r#sc% si r#tal% sa# le"t% si i"e5orail% $" e5is te"!a fiec%r#ia.
Moartea este primit% "# 'oar ca o pier'ere, ci #"eori si ca #" aa"'o" sa# ca o tr%'are. E# rareori
sp#"em@
,Mi-am pier'#t so!#lMso!iaMcopil#lMmama....
,A plecat prea 'e/reme, m-a l%sat....
,Mi-a f%c#t el #"a ca asta, s% moar% $"ai"tea mea, "# a/ea "ici #" 'reptI.
C$"' pier'erea este resim!it% ca #" aa"'o" sa# ca o tr%'are, ea se /a tra"sp#"e $" corp#l cel#i care
r%m$"e s# for ma #"#i 'oli# rece sa# gre# 'e s#portat, sa# s# form% 'e re se"time"te, /iole"!e asc#"se
sa# agresi/itate "egat%.
C$!i copii la $"cep#t#l /ie!ii, '#p% ce si-a# pier'#t o r#'% apropiat%, "# si-a# e5primat /iole"!a i"cre'iil%
care $i st%p$- "ea, $i i"/a'a, amestecat% c# alte se"time"te mai "eclare c#m ar fi triste!ea, regretele amar"ice,
"ep#ti"!a 'e a $"!elege, re /olta, f#ria sa# rese"time"teleQ
,6e ce e#Q 6e ce mi s-a $"t$mplat mie ac#mQ.
C$"' #" copil $i a#'e mama sp#"$"'#-i #"ei /eci"e@ ,6e c$"' 1-am pier'#t pe taic%-s%# m-am $"tors la
ser/ici#...., ce $"!elege el 'e fapt pri" c#/$"t#l ,pier'#t.Q $i /a imagi"a $" 'ec#rs#l orelor, 2ilelor, l#"ilor
#rm%toare c% ,tat%l l#i s-a pier'#t, ca Fom 6ege!el pri" p%'#re... 'i" ca#2a #"ei mame care prefera
ser/ici#l.Q Se /a certa mai apoi c# mama sa ori 'e c$te ori aceasta /a pleca la ser/ici#Q C$!i foti copii /or
c%#ta timp $"'el#"gat, f%r% rga', acest tat% pier'#t $" mea"'rele #"#i schim amig##Q
*e"tr# ca aceste pier'eri $"so!ite 'e se"time"te ref#late s% "# se tra'#c% $" somati2%ri )chist#ri, ca"cere,
#lcere, parali2ii 'e tot fel#l...+, cel sa# cea care s#pra/ie!#iete tre#ie s% $"/e!e s% poarte 'oli#l. Fre#ie s%
$"/e!e s%-si ofere mi4loacele 'e a asimila ase"!a "# ca pe o 'epose'are sa# ca pe o pri/are, ci ca pe o
schimare 'e sit#a!ie, re"#"!$"' la se"time"tele "egati/e, 'e m#lte ori s#s!i"#te c# gri4% si p#rtate
$"'el#"g $" s#flet p$"% la ma"ifestarea lor $" mome"t#l 'ispari!iei #"ei persoa"e apropiate, poate prea
apropiate.
.oliul
A !i"e 'oli# $"seam"% a "e oferi mi4loacele 'e a $"trepri"'e trei 'emers#ri pri"cipale@
J S% "e rec#"oatem i s% "e e5prim%m se"time"tele po2iti/e sa# 'e i#ire pe care le a/em pe"tr#
persoa"a 'isp%r#t%.
J S% "e rec#"oatem i s% "e e5prim%m se"time"tele "egati/e pe care i le p#rt%m aceleiai
persoa"e.
;8
J S% rec#"oatem i s% e5prim%m pri" ce a"#me aceast% rela!ie a fost importa"t%, 'ificil% i
i"cita"t%, '%#"%toare sa# creati/% pe"tr# "oi, $" 'iferite etape ale /ie!ii "oastre.
S% rel#%m pe r$"', $" 'etali# aceste p#"cte@
) ne recunoatem si s ne e!primm sentimentele pozitive sau de iuire pe care le avem pentru
persoana disprut. E# este $"tot'ea#"a #or s% rec#"oatem 'ragostea pe care am sim!it-o, pe care
am asc#"s-o $" "oi pe"tr# #" tat%, pe"tr# o mam% sa# pe"tr# o fii"!% 'rag%, mai ales 'ac% aceasta "#
tia s% o primeasc% sa# 'ac% "oi am fost specialiti $" a#tosaotare.
C$!i 'i"tre "oi "# prefer%m s% "e "eg%m se"time"tele $" loc s% le rec#"oatem, sa# p%str%m t%cerea
i ref#2%m s% le "#mim, s% le m%rt#risim sa# s% le e5prim%m fa!% 'e persoa "a $" ca#2%Q C$!i "#-i
ref#2% s% le ofere, ca replic%, ca pe 'eaps%, 'i" r%2#"are sa# 'i" rese"time"tQ Ca si c#m aceste
se"time"te asc#"se, respi"se ar #rma s% se 'escomp#"% $" ei, o 'at% c# 'ispari!ia oiect#l#i i#irii.
,C" timp#l a'olesce"!ei i la $"cep#t#l /ie!ii mele 'e a'#lt, mi-am respi"s tat%l, cre'eam chiar c%-1
#r%sc, $"tr-at$t sim!eam c% m-a 'e2am%git. 6#p% moartea l#i, am 'escoperit toat% 'ragostea pe care "#
i-am p#t#t-o oferi "icio'at%. M% sim!eam r%#, m% sim!eam otr%/it. M% g$"'eam f%r% $"cetare la el i la
tot ce mi-ar fi pl%c#t s%-i sp#"....
Opi"ia mea $" acest 'ome"i# este c% m#lte ca2#ri 'e ca" cer se 'atorea2% la origi"e tocmai fapt#l#i c%
a fost s#focat, "egat sa# r#tali2at $" si"e #" se"time"t 'e i#ire ese"!ial si /ital fa!% 'e o fii"!%
importa"t%. Cea mai mare parte a fotilor copii care se pl$"g i $i ac#2% #"#l sa# alt#l 'i"tre p%ri"!i c%
"# i-a i#it... a# aplicat o form% 'e a!i"ere 'e la i#ire. E# a# p#t#t s%-i ofere persoa"ei i#ite-#r$te
se"time"tele lor i" te"se, p#ter"ice, "# a# p#t#t s%-i 'ea fr$# lier se"time"te lor care mai t$r2i# i-a#
s#focat, i-a# sf$iat 'i" i"terior.
*ri" asasi"area se"time"telor prea /ii 'i" "oi "e m#til%m corp#l $" mo' ireme'iail, $"ceperea #"#i
'emers 'e $mp% care c# "oi $"i"e implic% s% "e repre2e"t%m se"time"tele re c#"osc#te ac#m, pri"tr-#"
oiect simolic i s% 'ep#"em, 'e e5empl#, acest oiect pe morm$"t#l p%ri"tel#i 'isp%r#t.
Este #" act 'e i#ire "eco"'i!io"at%, c%ci acest gest /a fi f%c#t f%r% spera"!a #"#i r%sp#"s sa# a
co"firm%rii se"time" telor 'i" partea cel#ilalt.
) ne recunoatem si s ne e!primm sentimentele ne gative pe care i le purtm aceleiai
persoane. S$"tem f%c#!i 'i" l#mi"% i #mre, 'i" poli "egati/i i poli po2iti/i care or ga"i2ea2% $"tr-#"
a"#mit fel #"itatea i echilir#l "ostr# i" terior.
Este la fel 'e importa"t s% rec#"oatem i "at#ra, $"sem "%tatea, for!a si i"te"sitatea se"time"telor
"egati/e care "e $"cearc% la $"t$l"irea c# ci"e/a apropiat, importa"t sa# ese" !ial, mai ales c$"' acea
persoa"% "e p%r%sete sa# moare, pe" tr# a "# le p%stra $" "oi ca #" strat p#r#le"t i "es%"%tos.
Aceste se"time"te s$"t #"eori ref#late, 'et#r"ate sa# 'e plasate pe po2i!ii 'e fals% $"!elegere@ ,E# e /i"a
l#i, i el a s#ferit c$"' era t$"%r...., sa# 'e 4#stificare@ ,E "ormal s% fie aa. Ea la /$rsta ei "# p#tea
$"!elege....
-ec#"oaterea si $"!elegerea acestor se"time"te "egati/e, /iole"te 'i" "oi, 'e care #"eori "e r#i"%m,
care "i se par "e potri/ite sa# prea terori2a"te, $"'r%2"eala 'e a le pro"#"!a, 'e a le e5p#"e $" fa!a
persoa"ei respecti/e, chiar i '#p% moartea acesteia, a4#t% $" as#marea 'oli#l#i. Acest l#cr# este
posiil mai ales pri"tr-o simoli2are )6emers#rile simolice s$"t a'e/%rate lima4e pri" care "e p#tem
a'resa i"co"tie"t#l#i. A se citi, pe aceast% tem%, ,ontcs A guerir, contes h grandir, #"'e s$"t il#strate i
'e2/oltate aceste te2e.+care cel mai a'esea per mite #" proces 'e a'aptare i 'e reco"ciliere c# si"e i
c# ce e mai #" $" si"e.
,C" 2i#a $" care am p#s pe morm$"t#l tat%l#i me# toat% #ra mea $mpotri/a alcoolism#l#i l#i, $"grop$"' o
sticl% 'e /i" pe care am scris@ Valcool 'e tat%R, m-am sim!it ca i c#m a fi sc%pat 'e 'o#% to"e 'e
ref#2#ri i co"str$"geri. *e"tr# mi"e a $"cep#t at#"ci o a'e/%rat% elierare....
,C$"' am re#it s% a'#" $"tr-#" s%c#le!, scrise pe #c%!ele 'e h$rtie, toate 'escalific%rile, toate
'e/alori2%rile i #mili"!e le pe care mama le ar#"case as#pra mea /reme 'e ;0 'e a"i i m-am '#s s% le
ar' pe morm$"t#l ei, toate rese"time"tele mele, toate ac#2a!iile $mpotri/a ei a# 'isp%r#t 'i"tr-o 'at%..
) recunoatem i s e!primm prin ce anume aceast relaie a fost important' dificil si
incitant' duntoare sau creativ pentru noi' n diferite etape ale vieii noastre. 1'e"tificarea,
;1
'efi"irea i e5primarea a ceea ce a fost /ital, to "ic, stim#lator, '#reros, i"fa"tili2a"t sa# o s#rs% 'e
creati/i tate $" rela!ia care s-a $"cheiat pri" 'ispari!ia cel#ilalt este #" act 'e rec#"oatere. i aici m%
g$"'esc 'i" "o# la rela!ia foti copii-p%ri"!i.
6#p% c#m la $"cep#t#l /ie!ii "oastre p%ri"!ii "e rec#"osc pri"tr-#" act legali2at la prim%rie 'rept ,fi#l
sa# fiica l#i... i alMa..., care 1-a# rec#"osc#t., $" acelai fel este 'e 'atoria fie c%r#i fost copil 'e/e"it
a'#lt s%-i rec#"oasc% fiecare 'i"tre p%ri"!i 'rept ceea ce a fost.
,6a, acest %rat a fost tat%l me#, chiar 'ac% "# a p#t#t fi p%ri"tele sa# t%tic#l pe care mi 1-am 'orit e# s%
fie, sa# pe care as fi /r#t s%-1 amI.
,Aceast% femeie a fost mama mea, chiar 'ac% a fost mai 'egra% o cloc% care m-a hr%"it perma"e"t, m-
a $"'opat c# a"goasele sa# c# 'efectele ei....
Acest act 'e rec#"oatere a p%ri"!ilor "otri 'e c%tre "oi $"i"e "e /a reco"cilia c# ge"era!iile care a# tr%it
$"ai"tea "oastr% i "e /a '#ce c%tre #" /iitor al ome"irii mai p#!i" /iole"t.
*e"tr# a se 'e2/olta, a se mat#ri2a, a crete i a se $mpli"i, fiecare 'i"tre "oi tre#ie s% accepte apari!ia #"ei
schim%ri $" rela!iile "oastre apropiate si posiilitatea #"ei pier'eri $" rela!iile /itale. Cea a #"ei fii"!e
apropiate care "e este 'rag%, cea a #"ei fii"!e apropiate care "# "e mai este 'rag% pe"tr# c% "oi "e-am
schimat sa# pe"tr# c% ea a e/ol#at si a #rmat o cale 'iferit% 'e a "oastr%.
De-a lungul !ieii,
prsim si sntem prsii"
&rebuie s renunm la o bun parte
din ce iubim"
Pierderea pare a fi preul
pentru a creste n !ia"
(i totodat este surs pentru cele mai multe
dintre progresele noastre"
Cap.2 )entimente i triri
Co"f#"'%m a'esea tr%irile ime'iate c# se"time"tele mai prof#"'e, care !i" 'e #" proces mai comple5.
6ac% primele coresp#"' #"ei e5perie"!e s#ite i s#perficiale 'e tre2ire a capacit%!ilor se"2oriale, celelalte
se caracteri2ea2% pri" implicarea asc#"s% a #"#i proces co"ti"## i co"sta"t a c%r#i marc% se $"tip%rete
$" i"ima a'e/%r#l#i "ostr# i"terior.
Altfel sp#s, tr%irea r#t% se /a e5prima s# forme prec#m@ ,a#I, pic%, m% 'oareI... MmmI Ce #" e...., $"
/reme ce o emo!ie tra"sformat% $" se"time"t se /a e"#"!a $" terme"i 'e@ ,Fe #r%sc... Fe i#esc...., si /a
a/ea ramifica!ii mai prof#"'e, mai '#raile.
*e"tr# a $"!elege mai i"e c% a/em 'e-a face c# 'o#% ge"#ri 'iferite 'e realit%!i. i tot#i, 'e c$te ori "# "e
l%s%m p%c%li!i, $" /arietatea sit#a!iilor, $" m#ltit#'i"ea 'e e/e"ime"te i stim#li c# care "e co"fr#"t%m
2il"ic, "#mi"' se"time"t ceea ce !i"e 'e tr%ire i i"/ersI
6e c$te ori "# "e $"el%m as#pra acestor 'o#% "i/el#ri, fie co"si'er$"' a fi #" se"time"t ceea ce "# este 'ec$t
o tr%ire, fie re'#c$"' la o simpl% tr%ire ceea ce $"cepe 'e4a s% 'e/i"% #" se"time"tQ
i at#"ci, c#m s% "e 'esc#rc%m $" imperi#l l#i ,a sim!i. i ,a tr%i., acolo #"'e 'om"ete s#iecti/itatea
afecti/%, a'ic% se'i#l pri" e5cele"!% al logicii ira!io"ale i i"co"tie"teQ
(egistrul sentimentelor
Se"time"tele se "asc i $"floresc $" lima4#l i"imilor, !i" 'e ceea ce #"ii "#mesc $"t$l"ire a s#fletelor. Se
co"s#m% $" timp si prel#"gesc tr%irea pe care #"eori o tra"sform%. Ele co"stit#ie #r2eala !es#t#l#i
co"4#"cti/ 'i" care este format% leg%t#ra 'i"tre 'oi oame"i, co"tri#ie la alime"tarea, la co" soli'area si
la me"!i"erea coere"!ei acestei leg%t#ri, i"'ife re"t 'e "at#ra lor. *e"tr# c% se"time"tele a# mai m#lte
aspecteB f#"'al al /ie!ii "oastre afecti/e, ele c#pri"' o palet% larg% ale c%rei c#lori 'e a2% se
'esf%oar% 'e la c#lorile l#mi"oase, c# refle5e, ale i#irii, la 'egra'e#rile $"chise, a'#mrite 'e spectr#l
$"t#"ecat al #rii sa# al ami/ale"!ei, trec$"' pri" c#lorile cal'e, pastelate ale ta"'re!ii sa# to"alit%!ile "e -
#tre ale i"'ifere"!ei.
;<
Se"time"tele pro'#c o e"ergie proprie, fie creatoare, fie 'istr#g%toare. Ele /or fi #"eori ma"ifestarea
tri#mfal% a ela"#l#i /ital, alteori e5presia malefic% a i"sti"ct#l#i mor!ii. *ot moili2a for!e "e%"#ite,
ce"trif#ge sa# ce"tripete, ale c%ror efecte se /or r%sfr$"ge $" mo' po2iti/ sa# "egati/, stim#lator sa#
i"hiitor i /or ge"era o micare p#ter"ic% 'e 'eschi'ere sa# 'e $"chi'ere, 'e r%sp$"'ire sa# 'e
f#2i#"e, 'e 'ifere"!iere sa# 'e al%t#rare si /or fa/ori2a astfel atrac!ia si te"ta!ia sa# respi"gerea i
rep#lsia. 1ar calitatea #"#i se"time"t, og%!ia si "#a"!ele l#i /or fi 'etermi"ate tocmai 'e ampre"ta si
sem"#l specific l%sate 'e miile 'e comi"a!ii posiile ale acestor efec te 'isti"cte i ale mic%rilor lor, 'e
i"te"sitatea si 'e ritm#l lor. $" special se"time"t#l 'e i#ire se afl% la a2a #"ei mi c%ri para'o5ale, care
$" acelai timp tra"sform% si i"tegrea2% fii"!a $" raport c# ea $"s%i, c# cel%lalt i c# l#mea, pe cele
'o#% coor'o"ate pri"cipale@ spa!i#l i timp#l, $" calitate 'e creator al #"or schim%ri t#m#lt#oase si
$"c$"t%toare $" or'i "ea #"i/ers#l#i i"terior, el $mrac% reperele care 'etermi"% raport#rile "oastre 2il"ice
$" e5traor'i"ar, le imprim% alte forme, mai maleaile, mai s#ple, mai elastice.
,C" perioa'a c$"' am fost $"'r%gostit 'e ea, $"fr#"tam prolemele 'e la ser/ici# c# o e"ergie $"2ecit%..
,E#, care p$"% at#"ci "# f%ceam 'ec$t s% l#cre2, oc#p$"'#-m% 'e sarci"i care "# $mi f#seser% "eap%rat
$"cre'i"!ate mie, e#, care eram mere# lier, f%r% s% p#" pre! pe timp#l me#, iat% c% ac#m "# m%
g$"'esc 'ec$t la #" l#cr#@ c#m s% scap mai repe'e ca s% m% $"t$l"esc c# i#ita mea. M#"ca "# mai
este 'ec$t #" mi4loc 'e a c$stiga ce/a a"i pe"tr# a "e pl%ti fact#rile telefo"ice )"e s#"%m $" fiecare 2i,
chiar 'e mai m#lte ori pe 2i+, c%l%toriile i escapa'ele amoroase 'i" Ne- e3-e"'. 6irector#l 'e la a"ca
la care l#cre2 m% s#"% tot tim p#l, 'ar mie p#!i" $mi pas%, toate aceste preoc#p%ri $mi i"tr% pe o #reche
i ies pe cealalt%, e# "# am 'ec$t #" g$"'@ ea@B
Se"time"t#l 'e 'ragoste reface geografia spa!i#l#i, remo- 'elea2% !i"#t#l "ostr# i"terior. *oate fi
resim!it ca o a'e/% rat% prel#"gire a si"el#i c%tre cel%lalt sa# ca o apropiere a ce l#ilalt c%tre si"e.
*rec#m #" po' sa# o pasarel%, "e a4#t% s% str%atem 'ista"!ele, s% #"im 'o#% /ie!i, 'o#% e5perie"!e
care #"eori, la $"cep#t, se afl% la poli op#i. La fel ca #" mag "et care a'#ce tot#l l$"g% el. Ce co"tea2%
at#"ci 'esp%r!irile, 'ifere"!ele sa# chiar a"tago"ismeleI
Se"time"t#l i#irii re'efi"ete i"forma!iile ceas#l#i, a'apt$"' i'eea 'e timp i perioa'%. Ci"e "# tie
ce $"seam"% orele i"termi"aile 'e ateptare feril% sa# c$t 'e repe'e trec mi"#tele c$"' /i"e ceas#l
'esp%r!iriiQ 6e aseme"ea, pro/oa c% #" /ast proces 'e amplificare, 'e retrospec!ie i 'e a"tici pare care
re/ol#!io"ea2% pre2e"t#l, rea"ali2ea2% 'atele 'i" trec#t i i"sta#rea2% o "o#% realitate $" e5iste"!a
fiec%r#ia, co"form #"#i "o# pla" 'e #"ificare. 1"tro'#ce $" fi"it#'i"ea 2ilei ,mome"te 'e eter"itate.,
re/i2#iete e5perie"!ele 'i" trec#t pe"tr# a le reae2a $"tr-o "o#% po/este scris% '#p% alte repere i
'eschi'e perspecti/e c%tre #" alt /iitor. Aa'ar, i# irea este matricea emo!io"al% a #"ei "oi e"tit%!i
colecti/e i soli'are $" 'oi, e5primat% s# forma #"#i ,"oi. emrio"ar, arhetip al #"#i c#pl# care se /a
prel#"gi sa# "# s# forma i"-stit#!io"ali2at% a c%s%toriei sa# chiar a lierei co"/ie!#iri.
3rirea
Fr%irea este prim#l i"'ici# pe care-1 a/em 'espre impact#l #"ei i"terac!i#"i, 'e la cea mai oi"#it% p$"%
la cea mai i"tim%. Este s#port#l sa# mi4loc#l 'e e5primare a a"saml#l#i fe"ome"elor empatice
f#"'ame"tale care i"ter/i" $" crearea oric%r#i $"cep#t 'e leg%t#r%. Ea se "ate 'i" acea impresie primar%,
i"t#iti/% i aproape se"2#al% c% cel%lalt este f%c#t 'i" acelai ,al#at. ca i "oi si 'i" "e/oia #"ei com#"ic%ri
i"terpsihice.
Fr%irea este mai m#lt legat% 'e car"al, 'e leg%t#ra ,'e la corp la corp.. Se $"scrie $" mome"ta", c# p#"cte
'e s#spe"sie $" co"te5t#alitatea #"e $"t$l"iri si $" 'isco"ti"#itatea efemer#l#i. Acti/at% 'i" e5terior, ea $i
prel#"gete r%'%ci"ile $" tr%irea corporal% i $"s#mea2% repre2e"t%rile me"tale imprimate 'e la $"cep#t#rile
rela!iilor. Se ma"ifest% pri"tr-o stare 'e i"e sa# 'e r%#, a2at% pe pri"cip#l pl%cere-'#rere, i"tegrare-
efrac!ie. Fr%irile 'e pl%cere i 'e #c#rie /or fi asimilate ca e5perie"!e 'e a2% si /or co"stit#i a2a
se"time"t#l#i 'e sig#ra"!% i 'e $"cre'ere $" si"e, $" /reme ce tr%irile 'e "epl%cere i 'e '#rere /or s%pa
a'e/%rate gropi psihice a c%ror ami"tire /a fi p%strat% i"tegral 'e corp#l emo!io"al tra#mati2at.
Oare o tr%ire 'e mome"t este res#scitarea #"ei tr%iri origi"areQ Oare ce prel#"giri a"#"!% si 'eschi'e eaQ
Eime"i "# tie c# a'e/%rat. E5ist% mere# posiilitatea ca e/a"tai#l se"2a!iei si a reac!iei s% fie foarte larg,
foarte p#ter"ic, at$t 'e i"te"s i 'e /i#, $"c$t #"eori s#scit% o a'e/%rat% e!ie. i at#"ci tr%irea este co"f#"'at%
;;
c# #" se"time"t. *e"tr# c% pri" "at#ra i s#sta"!a lor, '#p% c#m arat% i origi"ea lor etimologic%, tr%irile se
formea2% $" 4#r#l #"#i "#cle# 'e e5perie"!% com#", cel al #"ei sim!iri $" rela!ie c# cel%lalt, cel p#!i" la $"cep#t.
,M% sim!eam i"e, pli" 'e $"cre'ere, 'eschis, $mi 'oream ca ea s% m% asc#lte, s% fie c# mi"e. Ea a cre2#t
c% o i#eam, c$"' e# 'oar m% sim!eam i"e c# ea..
,C"'at% ce m% aflam $" pre2e"!a l#i, era ca si c#m prolemele mele 'isp%rea#, te"si#"ile se 'i2ol/a#, m%
c#pri"'ea o stare 'e gra!ie, 'e $"cre'ere, $i c%#tam pre2e"!a, apropierea, 'ar "# mai m#lt, m% l%sam
p#rtat% 'e tr%ire. El mi-a 2is c% m% i#ete. Apoi m-a co"si'erat o cochet%, c$"' i-am sp#s c% e# "# am
se"time"te pe"tr# el. M-am sim!it p#!i" $"col!it%, $" acea perioa'% "# tiam s% fac 'ifere"!a 'i"tre
se"time"te i rela!ii..
) nvm sa distingem ntre sentimente si triri
Fot flirt$"' c# sim!#rile i ,sim!irea., c# se"2a!iile i emo!iile, se"time"tele i tr%irile le i"'#c m#ltora i'eea #"#i
complot $"el%tor, gata s% $"tre!i"% il#2ia simplist% pe care, 'i" eco"omie psihic%, s$"tem gata s% o
cre'em. 6e aici se "ate si se 'e2/olt% o co"f#2ie frec/e"t% si te"ace, gre# 'e 'emistifi-cat. M#l!i 'i"tre "oi
"#mim se"time"t ceea ce "# este 'ec$t o tr%ire po2iti/% care apare $"tr-o sec/e"!% aparte si strict co"t#rat%
'i"tr-o rela!ie. Spo"ta"eitatea epi'ermic% a #"ei tr%iri i"te"se i importa"te pe"tr# "oi "e face #"eori s%
cre'em c% este /ora 'e #" se"time"t care la r$"'#l l#i, este $"scris mai '#rail $" fiecare fir% a "oastr% i
a c%r#i se/% "e str%ate corp#l $" $"tregime. 6impotri/%, "# $"tot'ea#"a este #or s% "e '%m seama c$"'
este /ora 'e #" se"time"t care trece 'rept ma"ifestarea #"#i e"t#2iasm 'e mome"t. Alteori 'eci, a/em
te"'i"!a s% re'#cem la o simpl% tr%ire #" se"time"t pe cale 'e a se "ate, care, s# aceast% form%, "i se
pare mai acceptail, mai p#!i" peric#los, i care astfel $i croiete o prim% trecere, $"ai"te 'e a-i g%si loc#l $"
"oi i 'e a se e5ti"'e p$"% la a "e coplei.
O alt% pie'ic% s#rs% a "e$"!elegerilor !i"e tot 'e 'ifere"!ele i"'i/i'#ale i 'e prag#l 'e tolera"!% al fiec%r#ia
'i"tre "oi. 9iecare are #"i/ers#l s%# propri# 'e mit#ri i cre'i"!e, a"imat 'e o m#ltit#'i"e 'e mesa4e, i'ei,
repre2e"t%ri sa# i"4o"c!i#"i care co"tri#ie la 'efi"irea aptit#'i"ilor sale, a g#st#l#i pe"tr# pl%cere, pe"tr#
#"%stare, pe"tr# ta"'re!e sa# fericire. i care 'elimitea2% 'eci regi#"ea sa 'e se"siilitate perso"al% c#
2o"e e5treme 'e reac!ie, a'ic% acele p#"cte 'e plecare si f%r% 'e $"toarcere 'e la care i 'i"colo 'e care "#
se mai poate accepta "ici o "egociere, acele p#"cte pe care este at$t 'e importa"t s% le preci2%m si s% i le
pre2e"t%m cel#ilalt@
%mi place s petrecem acest timp mpreun si s facem aceste lucruri mpreun" :i-a dori ca aa ce!a s se repete,
dar nu cu orice pre" +precie' gri$a i atitudinea ta pre!enitoare, dar nu mi !oi asuma ceea ce simt c este ne!oia ta
de linitire"
U"ii se apri"' ca #" foc 'e paie $" timp ce al!ii $i p%strea 2% cap#l pe #meri. Ei /or fi mai circ#mspec!i,
mai pr#'e"!i, mai re2er/a!i sa# mai /igile"!i, fie 'i" e5perie"!% sa# ca #r mare a #"or 'ecep!ii, $" f#"c!ie
'e atept%rile lor, 'e e5ige" !eleW sa# 'e l#ci'itatea lor $" materie 'e rela!ii.
$" aceast% pri/i"!%, este 'e 'atoria "oastr% s% $"/%!%m s% p#"em $" practic% pri"cipiile 'e a2% ale #"ei
com#"ic%ri acti /e, aa c#m s$"t ele pre2e"tate i il#strate $" meto'a ES*E-E ,E"ergie specific% pe"tr# o
ecologie rela!io"al% ese"!ial%.. A se /e'ea si Potir ne plus !i!re sur 2a planete &ain (Pentru n nu mai f ". pe
planeta &ficere? i ne Vie A se dire (7 Via pentru a spune i tot 'e 'atoria "oastr% este s% tim s%
rec#"oatem i s% as c#lt%m $" "oi gama 'e tr%iri c# formele lor m#ltiple, s% $"ce pem s% le 'ifere"!iem
'e se"time"te, pe"tr# a p#tea s% le $" !elegem mai i"e para'o5#rile i comple5it%!ile 'i" /ia!a 'e 2i c#
2i. i mai ales tre#ie s% $"!elegem mai i"e #rm%toarea co"statare, tr%it% 'e "e"#m%rate ori 'e #"#l
sa# cel%lalt 'i" tre parte"erii #"ei rela!ii 'e i#ire.
,6egeaa am se"time"te foarte p#ter"ice pe"tr# ci"e/a apropiat, 'egeaa $l i#esc, pe"tr# c% asta
"# m% $mpie'ic% s% simt $" a"#mite mome"te o tr%ire "egati/%, "epl%c#t%, 'i so"a"t%, ap%s%toare sa#
'eco"certa"t% care m% 'e2echilirea 2%. Se poate s% fi# preoc#pat, s% m% simt fr#strat, te"sio"at,
i"'isp#s, "eli"itit sa# a"goasat c# ci"e/a pe care-1 i#esc sa# care m% i#ete..
6impotri/%, mi se $"t$mpl% #"eori s% $"cerc #" se"time"t s#perficial 'e afec!i#"e, 'e priete"ie fri/ol%,
/esel% si gl# mea!% pe"tr# altci"e/a. Se poate chiar s% m% simt 'i"tr-o 'at% $" larg#l me# c# #"Mo
"ec#"osc#tM% care mi se pare r#sc simpaticM% i at#"ci am o 'ispo2i!ie s#fleteasc% po2iti /%, m% simt
c#pri"s 'e st%ri 'e aa"'o" sere", 'e complicita te, 'e /eselie... f%rL% s% m% simt tot#i legat pri"
se"time"te 'e i#ire..
;7
Aceste c$te/a g$"'#ri oferite c# titl#l 'e repere "# fac 'ec$t s% co"firme c% "# e5ist% "ici o reg#l%, "ici o
re!et% $" materie 'e tr%iri si se"time"te. Aceste preci2%ri "# s$"t $"s% s#ficie" te pe"tr# a scr#ta partea
'e mister i"e/itail specific oric%r#i fe"ome" afecti/ si rela!io"al, prec#m i artei 'e a i#i. Orice
se"time"t r%m$"e pri" "at#ra sa $" registr#l creati/it%!ii i este $" ese"!% #"ic i irepetail. At#"ci, c#m
s% 'eoseim c# a'e/%rat #" se"time"t 'e o tr%ire, 'ac% "# pri" 'e/e"irea lor #lterioar%Q i c#m s%
pre2icem soarta fiec%r#ia, 'ac% "# pri" a "e m#l!#mi s% co"stat%m ce a 'e/e"it '#p% aceeaQ
,e s-a ntmplat cu ade!rat n 'iua aceea. ,e s-a ntmplat cu tine. )tii. i aminteti. ,e am surprins n aceast
pri!ire, n acest gest ambiguu, n aceast micare suspendat pentru o clipa. ,e am simit n tine, n mine. +ceast
trire, abia mult mai tr'iu i-am neles calitatea, sensul e#act, forma, ntinderea, mi'ele i posibilitile"
Oare rela!ia 'e i#ire "# este tocmai acest /iitor posiil "e sig#r care se $"tre/e'e #"eori $" a"#mite tr%iri
promi!%toare i e5cep!io"ale a c%ror tra"sformare $" se"time"t r%m$"e tot#i s# forma #"#i pote"!ial
impre/i2iil, la $"tret%ierea a 'o#% traiectorii 'e /ia!% $" schimareQ La i"tersec!ia a 'o#% ela"#ri
p%timae sa# $" atrac!ia a 'o#% mic%ri aflate #"a $" c%#tarea celeilalte si care se rec#"osc $"
"em%rgi"irea #"#i parc#rs 'e /ia!%Q Ce c#rios este 'esti"#l #"ei $"t$l"iri magice 'i"tre 'o#% fii"!eI Ce
mirac#loas% este alchimia afi"it%!ilor electi/e si i" t#iti/e, a tr%irilor i a se"time"telor oferite i primiteI
6i"colo 'e i"e5primail, 'e emo!ie, 'e t#l#rare, 'e $"'o ial%, 'e c%#tare, rela!ia 'e i#ire e5ist% at#"ci
c$"'@
J Schim#l se $"firip% $" 4#r#l $"!elegerii, se a2ea2% pe coa itarea armo"ioas% a se"time"telor
si tr%irilor a#te"tice si po2iti/e care /irea2% la #"iso".
J Aceast% coaitare se face sim#lta" i armo"ios, $"tr-o sta ilitate i o co"sta"!% relati/%,
gara"!ie a #"ei oarecare '# rate $"temeiat% 'i" acel mome"t "# pe /oi"!% sa# co"- str$"gere, ci pe o
"ecesitate i"ter"% "%sc#t% 'i" 'ori"!%.
J Ea poate fi tr%it% i 'e o parte, i 'e cealalt% $"tr-o oareca re simetrie afecti/% i pe a2a
i"terac!i#"ilor pe care fieca re 'i"tre parte"eri le i"i!ia2% sa# le primete pe r$"'.
J Ea se ma"ifest% $" c$mp#l )c$"t#l+ $mp%rt%irii, al recipro cit%!ii a2ate pe $"cre'ere i stim#lare
i 'eci pe o m#t#a- litate fec#"'% i creatoare, care astfel, 'i" $"t$l"ire $" $"c$"- tare, 'i" 'escoperire $" co-
"atere, se poate $"t%ri f%r% a se ep#i2a sa# a se sl%i.
(ine rimea2% c# tine i fiecare se simte mai fr#mos, mai 'eschis i mai complet, pe"tr# c%
este #" receptac#l al se"time"telor cel#ilalt, c#pri"s 'e o tr%ire care $l ia si $l poart% c%tre ce e mai #"
'i" si"e.
Pentru a te implica n relaii interumane acti!e,
trebuie s poi demonstra un sim al impro!i'aiei
care s le de'!olte si s le dea un farmec inefabil,
care s-i dea cura$ul s continui"""
Cap.4 5femerul emoiilor
6i" efemer#l #"ei emo!ii se "asc a'e/%r#ri ese"!iale, clipe 'e /ia!% str%l#citoare prec#m 'iama"tele. Cre'
c% specificitatea emo!iilor co"st% tocmai $" fragilitatea lorI Ele pot ap%rea pe "eateptate, pri"tr-#" tertip
al rela!iei sa# $" prel#"girea #"ei $"t$l"iri, la chemarea #"or sem"ale imperceptiile, tre2i te 'e mic%ri
aia sim!ite ale i"imii.
5moii intense din viaa mea
?ia!a mea este #"eori pres%rat% 'e emo!ii sclipitoare pre c#m ogli"'a #"#i lac 'e m#"te. Alteori, este
$"c%rcat%, #mrit% 'e emo!ii m#ltiple prec#m calea lactee pe #" cer 'e /ar%, $" acelai timp l#mi"oas%
si opac%.
Am sim!it o emo!ie 'e o i"te"sitate i"cre'iil% $"tr-o pri m%/ar% la Amster'am, c$"' ,am 'at peste.
floarea soarel#i a l#i ?a" Togh. Am /%2#t mii 'e repro'#ceri ale acest#i talo# pe c%r!i potale, 'ar 'e
'ata aceea florile mi s-a# p%r#t l#mi "oase, /ii. Mi-a# i"trat $" s#flet. U" fel 'e /ira!ie p#ter"ic% mi-a
str%%t#t tot corp#l. :r#sc am 'e/e"it mai real, mai 'es chis. Am $"!eles c% l#mi"a p#tea /ira, respira,
palpita $" i"i ma #"ei p$"2e, ca #" i2/or "esecat.
E# am #itat "icio'at% aceast% emo!ie, aceast% micare "e ateptat%, "%sc#t% 'i" str%f#"'#rile fii"!ei
mele $" e5plo2ia #"ei 'escoperiri. C$"' am /%2#t acest ?a" Togh $" Amster 'am, ochii mi s-a# 'eschis
pe"tr# a /e'ea s#r$s#l si /eselia fr#m#se!ii.
;0
*$"% at#"ci cre'eam $" gra/itatea estetic#l#i, $" solem"i tatea fr#m#se!ii, $" gra"'oarea re!i"#t% a
sim!#rilor, $" acel mome"t le-am 'escoperit i fa"te2iile, ela"#rile i pl%cerile. O emo!ie "# '#rea2%, 'ar
ea se imprim% $" "oi ca #" germe "e. Las% #rme asc#"se, chiar 'ac% "oi cre'em #"eori c% am pier'#t-
o, r%m$"e ca #" mic soare i"terior care "e poate l#mi "a ce"#i#l gre#t%!ilor coti'ie"e. Ea 'e/i"e #" r$#
s#tera" care alime"tea2%, f%r% tirea "oastr%, ce e mai #" $" "oi.
Specific#l emo!iei este 'e a i2#c"i $" cele mai impre/i2i ile mome"te ale e5iste"!ei@ "e $mr%!iea2%,
"e sare 'e g$t, "e captea2% pri/irea, g%sete e"ergii asc#"se care e5plo'ea2% 'eo'at% la s#prafa!%,
prel#"gi"'#-"e sim!#rile p#!i" c%tre asol#t.
Cnd ne ntlnim cu emoia
E# /om $"t$l"i emo!ia 'ac% por"im $" c%#tarea eiB "e g% sete ea pe "oi, "e s#rpri"'e, "i se al%t#r% si
"e tre2ete.
Emo!ia ati"ge o fir% a c%rei tre2ire /a scoate la l#mi"% se"time"te a'ormite, se"2a!ii #itate, percep!ii
"eateptate si le /a $"s#fle!i c# fream%t#l ei... E# este #or s% 'escrii sa# s% e5primi o emo!ie $"
lima4#l c#/i"telor. O e5prim%m pri" # c#rie, triste!e, #"eori "ostalgie, $" str%f#"'#rile fii"!ei "oas tre,
s$"tem co"tie"!i 'e fragilitatea #"ei emo!ii, 'e golici# "ea, 'e /remel"icia ei si $" acelai timp 'e
agresi/itatea ei, c$"' "e i"#"'%. 6e aceea tre#ie s% accept%m s% "e l%s%m $" so!i!i 'e ea, c$t mai
'eparte, c$t mai prof#"', s% "e l%s%m '#i 'e h#la ei, s% "e l%s%m $"%l!a!i i amplifica!i 'e c%l'#ra ei,
/r%4i!i 'e pre2e"!a ei.
Emo!ia este #" fir a#rit care "e leag% 'e se"s#l asc#"s al fii"!ei i e5iste"!ei "oastre.
Emo!ia a ca ,sesam., ca o cheie care "e 'eschi'e 'r#m#l c%tre asc#"2i#rile se"siilit%!ii "oastre, c%tre
og%!ia #"ei as c#lt%ri "e%"#ite. Emo!ia "e face s% 'escoperim ceea ce "ici "oi "# tiam c% tim, "e
face s% p%tr#"'em $" i"imagi"ail.
1"tr-o 2i i-am 'at $"t$l"ire 1#irii mele $"tr-o cafe"ea. Am a4#"s mai 'e/reme i am /%2#t i"tr$"' o
femeie i #" %rat ce/a mai $" /$rst% 'ec$t mi"e. S-a# ae2at la o mas% al%t#rat%, $" fa!a mea, f%r% s%
m% /a'%, fiecare pier'#t $" pri/irea cel#i lalt. La #" mome"t 'at, femeia a f%c#t #" gest "eoi"#it, "e -
ateptat, $"tr-#" ela" 'e ta"'re!e, o 'o/a'% 'e i#ire@ a ati"s ora2#l %rat#l#i c# #" gest #or at$t
'e 'elicat, 1-a pri/it at$t 'e i"te"s, c% #2a l#i a $"cep#t s% trem#re #or. Am fost #imit s% /%' acea
femeie oferi"' #" gest at$t 'e i"te"s %ra t#l#i i#it. Mi-a /e"it s% pl$"g i am hohotit pe t%c#te 'i" tr-#"
prea pli" 'e fericire.
Seara mea a fost complet tra"sformat%. Am primit i e# acest gest i"ec#/$"tat ca pe #" 'ar, o
ofra"'% "eateptat%. Cea pe care o ateptam m-a g%sit /esel, #", ,mi"#"at. )'#p% sp#sele ei+,
m#l!#mit% acest#i gest a'resat 'e o "ec#"osc#t% i#it#l#i ei. E# i-am re/%2#t "icio'at%, 'ar am r%mas $"
l#mi"a str%l#citoare a acestei tre2iri timp 'e mai m#lte 2ile, gra!ie for!ei, pre2e"!ei, calit%!ii si str%l#cirii
i#irii pe care am s#r- pri"s-o $" acel gest simpl# i $" fel#l $" care a fost primit. Am a/#t impresia c% am
'e/e"it e# $"s#mi mai se"siil, mai i"te lige"t, parc% str%%t#t 'e ra2a acel#i gest 'e i#ire.
Emo!ia este efemer% i ira!io"al%. 1ra!io"al%, $" se"s#l c% tra"sce"'e total oicei#rile "oastre i "e
$"/%l#ie.
C$"' s$"tem 'eschii primim c# "at#rale!e o emo!ie i $i acor'%m loc#l c#/e"it.
Emo!ia este #" miracol care p%tr#"'e $" coti'ia". Este mi "#"ea ce se "ate 'i"tr-o 'at% pe"tr# a "e
p#rta c%tre crearea i re$mprosp%tarea "eateptat% a pre2e"t#l#i.
Emo!iile 'i" copil%rie a# o for!% at$t 'e aparte, s$"t at$t 'e p#ter"ice, $"c$t seam%"% c# /al#rile 'i"
a'$"c#ri care "e ri'i c%, "e poart%, "e copleesc 'e tr%iri $"ai"te 'e a "e l%sa pe ma l#rile coti'ia"#l#i
"eschimat. *%stre2 "ostalgia emo!iilor 'i" copil%rie c# se"time"t#l c% "# le /oi mai $"t$l"i "icio'at%.
Specific#l emo!iei #"ice este s% lase o #rm%, s% 'ep#"% $" "oi #" se'ime"t, #" ferme"t care /a p#tea
re"ate i reap%rea la #" mome"t 'at, $" c# tot#l alte circ#msta"!e.
Emo!ia cea mai i"te"s% 'i" #ltimii a"i am tr%it-o la *aris, $" m#2e#l *icasso. Frec$"' 'i" sal% $" sal%,
am co"tie"ti2at i"cre'iila creati/itate a acest#i om, $""oirile l#i perma"e"te.
6e fiecare 'at% c$"' i#ea o femeie, $i p#tea schima to tal ma"iera 'e a picta. Sp#"em ,#" *icasso.,
'ar 'e fapt ar tre#i s% sp#"em ,mai m#l!i *icasso.. 6a, acest om care a pictat /reme 'e peste K8 'e
;G
a"i a r%mas 'e o i"/e"ti/itate aproape "eoosit%. 1"/e"ti/itate i creati/itate mere# stim# late 'e femeile
pe care le-a $"t$l"it. Aceast% /i2it% 'i" sal% $" sal% este $"tot'ea#"a ca #" peleri"a4 amoros pe"tr# mi"e.
6e fiecare 'at% $mi pro/oac% o emo!ie format% 'i" acceptare, # c#rie, pl%cere. U" se"time"t 'e
m#l!#mire care $mi reami" tete 'e fiecare 'i"tre i#irile mele, 'e #"icitatea fiec%reia, $" timp#l acestor
/i2ite am impresia c% m% apropii 'e om#l *i casso. E# "e-am $"t$l"it "icio'at%, "e 'esparte #" $"treg #"i -
/ers, i tot#i am impresia c% s$"tem apropia!i, c% s$"t mai pre2e"t pri" el. -e/i" as#pra c#/$"t#l#i
pre'ent, care tra'#ce fapt#l c% m% simt mai m#lt e# $"s#mi@ aceasta este calitatea #"ei emo!ii.
Ee face s% p%tr#"'em mai a'$"c $" acea parte 'e mister care $"so!ete orice /ia!%. Emo!ia, oric$t 'e
efemer% ar fi, "e permite s% "e apropiem 'e 'i/i", 'e 2e#l sa# 'e 2eii care e5ist% $" "oi, "e prote4ea2%
sa# "e tr%'ea2% #"eori. -ol#l emo!iilor este s% "e a'#c% p#!i" mai aproape, foarte aproape 'e
'escoperirea i#irii #"i/ersale.
*u e suficient ca soarele s se nale,
:ai trebuie s transformm 'orile
ntr-o nou 'i"
Cap.6 )imolicul+ de la ruptur la reailitare
C" toate etapele istoriei #ma"it%!ii, oame"ii a# sim!it "e /oia 'e a se c%#ta pri" simol#ri, $" $"cercarea
'e a $"!elege origi"ea l#mii si 'e a $ml$"2i for!ele "em%rgi"it#l#i i ale i"co"trolail#l#i.
.espre originile rupturii cu simolicul
Co"fr#"tat c# e"igma crea!iei i c# mister#l /ie!ii, om#l a creat mai $"t$i imagi"i c# rol#l 'e p#"!i, 'e
pasa4e 'e trecere, mi4loace 'e leg%t#r% sa# c#rc#ee 'e repre2e"t%ri la"sate c% tre realitate, pe"tr# a
colora #"i/es#l c# sem"ifica!ii, fie ele i imagi"are. 9%r% 'e ele, spa!i#l 'i"tre i"terior i e5terior ar fi
fost prea lipsit 'e se"s, prea pli" 'e spaime.
*e"tr# a "# se afla si"g#r $" fa!a "ea"t#l#i i a a"goasei, om#l a $mp$"2it spa!i#l c# $"cerc%ri 'e
e5plicare, ca r%sp#"s la $"tre%rile e5iste"!iale o"tologice pe care i le p#"ea. *re sim!i"' pr%pastia
'i"tre realitate )aflat% mere# $" e5terior+ i real )aflat mere# $" i"terior+, om#l a #rmat, $" 'ec#rs#l isto -
riei sale, 'o#% 'irec!ii importa"te al c%ror parc#rs a fost tra sat por"i"' 'e la op!i#"i si alegeri
f#"'ame"tal 'iferite $"c% 'e la $"cep#t.
*rima este cea care a 'omi"at $" l#mea occi'e"tal% i i-a p#s ampre"ta as#pra mo'elelor "oastre
'e g$"'ire p$"% $" pre2e"t. :a2$"'#-se pe c#ceriri, pe apropriere, pe $"cercarea 'e a co"trola, 'e a
acapara realitatea, aceast% 'irec!ie a fost pli"% 'e /iole"!e, $"trer#pt% 'e r%t%ciri si pres%rat% c# 'istr# -
geri, chiar 'ac% a co"'#s la re#ite co"si'eraile, prec#m co"trol#l as#pra formelor 'e e"ergie,
c#cerirea spa!i#l#i, re/ol#!io"area ge"eticii, tra"sformarea materiei sa# $m#"%t% !irea st%rii 'e
s%"%tate.
Cea 'e-a 'o#a 'irec!ie, a5at% mai m#lt pe cercetarea rea l#l#i 'ec$t a realit%!ii, se a2ea2% pe
rec#"oaterea acest#i real, pe $"!elegerea i, $"tr-o oarecare m%s#r%, pe st%p$"irea l#i. Aceast%
aor'are a l#at #"eori $" co"si'erare si imagi"a r#l, care $"cerca s% #"easc% cele 'o#% 'r#m#ri. Aceasta
a fost f#"c!ia pri"cipal% a mit#rilor, a artei si a simol#rilor.
6etaarea 'e simol#ri s-a f%c#t treptat, $"ai"te 'e a se 'e fi"iti/a pri" 'esimoli2area oiectelor pe care
o co"stat%m $" 2ilele "oastre. Acest parc#rs e/ocat foarte schematic prefig# rea2% 'o#% mari li"ii 'e
r#pt#r% $" istoria ome"irii.
C"tr-o prim% fa2%, la aceast% r#pt#r% a co"tri#it apari!ia filo2ofiei, care preti"'ea c% e5plic% l#mea,
'escalific$"' mit#rile tra"smise p$"% at#"ci pe cale oral%, pri" 'i/erse religii care $"cerca# s% e5plice
fe"ome"ele "at#rale i #ma"e. Ea terea filo2ofiei a co"tri#it la i"sta#rarea #"#i mo' 'e g$"'i re a5at
pe trimiterea perma"e"t% la e5perie"!% si ra!i#"e, la pol#l op#s g$"'irii mitice i practicilor religioase
care e5pri ma# capacitatea om#l#i 'i" acele /rem#ri 'e a se respo"sa- ili2a $" raport c# soarta sa.
C"tre cele 'o#% tip#ri 'e g$"'ire s-a pro'#s o r#pt#r%, #"a fii"' co"si'erat% mai e/ol#at% 'ec$t cealalt%,
"#mit% c# 'ispre! $" 2ilele "oastre ,g$"'ire primiti/%.. Simolic#l a 'e/e "it apa"a4#l marilor religii care i-
a# apropriat i"str#me"tele si practicile sale, pe care le-a# sec%t#it, tra"sform$"'#-le $" "ite fosile.
;=
A 'o#a li"ie 'e r#pt#r% c# simolic#l a ap%r#t la sf$rsit#l e/#l#i me'i#. *$"% at#"ci, simolic#l a/ea loc#l
s%# $" /ia!a coti'ia"%. Om#l p#tea fi $" acelai timp ,teh"icia" si alchi mist, istoric si mitologist, om 'e
tii"!% si mistic., "e ami"te te c# m#lt% 4#ste!e Christia"e Si"ger. ) 1" 6# o" #sage 'es crises )U2a4#l
cri2elor+, e'. Ali" Michel, colec!ia ,Es-paces Lires., 1OO=.+Do#ssef Chai"e "e ofe r% 'e aseme"ea o #"%
il#strare a acest#i fe"ome" $" film#l 6esti"#l) Ap%r#t $" ,9etite :iliothe&#e. a Cahiers '# ci"ema, 1OO=.+,
care pre2i"t% /ia!a l#i A/erroes, acest filo2of care era $" acelai timp i 4#'ec%tor, i me'ic i ale c%r#i
scrieri /oresc 'eopotri/% 'espre teologie, 'espre "at#ralism i 'e spre re!ete c#li"are.
T$"'itori prec#m 6escartes sa# Mo"taig"e a# co"tri#it la acce"t#area 'ifere"!ei 'i"tre spirit i corp,
si 'eci la 'e2/oltarea g$"'irii logice ra!io"ale care a '#s la imperialism#l tii"!ific i teh"ologic 'e
ast%2i. 6ar "# tre#ie s% #it%m, "e mai sp#"e Christia"e Si"ger, c% 6escartes p#rta $"c% ampre" ta
acestor 'o#% l#mi si c% $" "oaptea il#mi"%rii sale i-a pro mis ,9ecioarei M%ria #" peleri"a4 pe care 1-a
f%c#t 'oi a"i mai t$r2i#..
/uncia si sensul general al simolicului
La $"cep#t, f#"c!ia simol#rilor era 'e a asc#"'e a'e/% r#rile sacre 'e ochii profa"ilor, l%s$"' $" acelai
timp s% se /a'% sem"e co'ate, #" fel 'e chei pe"tr# cei care tia# s% le citeasc%. Astfel, cei care $i
'%'ea# oste"eala p#tea# acce'e la o c#"oatere ese"!ial%. C#"oaterea se"siil%, s#til%, /oalat% face
apel la me'ita!ia as#pra simolic#l#i, pe 'e-o parte $" rela!ia 'i"tre om i "at#r%, pe 'e alt% parte
pe"tr# a $"cerca s% repre2i"te impalpail#l, i"accesiil#l. Charles :a#'elaire a sim!it foarte i"e acest
acor' i"tim pe care 1-a tra"sp#s $" poe2ie@
*atura e un templu n care coloanele !ii
-as uneori s le scape cu!inte confu'e"
7mul trece printre ele, prin pduri de simboluri
,are l obser! cu pri!iri familiare"
C" accep!i#"ea sa practic%, sPmolo" era #" sem" 'e rec# "oatere pe"tr# persoa"e care f#seser%
apropiate $" mome"t#l $"t$l"irii sa# al rela!iei lor. C$"' 'o#% persoa"e se $"t$l"ea# A 'oi m#safiri, 'o#%
persoa"e pe cale s% se 'espart% pe"tr# m#lt timp, 'e e5empl#, sa# #" cre'itor i #" 'eitor A alegea#
#" oiect a"#me, 'e ceramic%, 'e lem" sa# 'e me tal, pe care $l r#pea# $" 'o#% #c%!i. 9iecare p%stra c$te o
#cat% pe"tr# ca mai t$r2i#, #"i"'#-le i reco"stit#i"' oiect#l i"i!ial, s% poat% astfel 'o/e'i o rela!ie, o
aparte"e"!%, o leg%t#r% 'e ospitalitate sa# 'e priete"ie, sa# chiar #" a"ga4ame"t as#mat.
Simol#l 'esparte i re#"ete.) $" Dicionar de simboluri, Jea" Che/alier i Alai" Theerra"t, E'it#ra
Aramis, :#c#reti, 1OO7.+ 1si'or 'i" Se/illa )c. 0=8-G;G+ $l 'efi"ete ca fii"' ,#" sem" care permite o
rec#"oatere.. 6i" p#"ct 'e /e'ere etimologic, simolic#l, care e5prim% ac!i#"ea 'e re#"ire, se op#"e
'iaolic#l#i, care se co"ce"trea2% as#pra celei 'e separare. Simolic#l este 'e aseme"ea legat 'e
c#/$"t#l ,simptom., pri" r%'%ci"a sCn )$mpre#"%+, ceea ce $i permite M%riei :almarP) $" -D1omine nu#
statues6 Freud ou lafaute cachec du pere (7mul cu statui6 Freud sau greeala ascunsa a tatlui?, e'. Trasset,
ree'. 1OO7.+ s% co"chi'%, la fi"al#l #"#i st#'i# am%"#"!it@ ,Simptom#l apare acolo #"'e lipse te simol#l.,
ca si c#m ,simptom#l ar fi #" s#-simol, o re /e"ire pri" i"terme'i#l ha2ar'#l#i a ceea ce "# a p#t#t fi
simoli2at..
Spre 'eoseire 'e alte oiecte care a# /aloare 'e sem", simol#l este #" sem"ifica"t, iar se"s#l sa#
/aloarea simolic% atri#it% #"#i oiect sa# alt#ia !i"e 'e cel care $l co"fer% sa# $l primete. Astfel,
"#meroase sem"e pot c%p%ta #" se"s aparte i #"ic $" istoria #"ei persoa"e i $" rela!ia sa c# l#mea. 6e
a"#mite simol#ri #"i/ersale s$"tem lega!i la #" "i/el prof#"' sa# arhetipal, 'ar fiecare $l /a $"!elege mai
m#lt sa# mai p#!i" s#perficial, $" f#"c!ie 'e propria l#mi"are sa# or ire, $i /a g%si sa# $i /a acor'a #" se"s
perso"al, pri" prisma propriilor /alori i cre'i"!e.
Simol#l /a fi 'eci, por"i"' 'e la #" oiect, #" sem" care se /a $"ca'ra $"tr-#" a"saml#, pe"tr# a-i 'a
#"itate i for!%, spri4i"i"'#-se pe o f#"c!ie 'e a2%, cea 'e #"ificare i"terioa r% i ce"trali2are a e"ergiilor, $"
$"s%i ese"!a sa, 'emers#l 'e simoli2are, care co"st% $" folosirea simol#rilor, "e permite s% i"tr%m $"
leg%t#r% c# sacr#l, si 'eci c# 'i/i"#l care e5ist% $" acelai timp $" fiecare 'i"tre "oi i $" 4#r#l t#t#ror.
Pentru o reailitare a simolicului
C" ceea ce m% pri/ete, e# m% /oi m#l!#mi s% 'e"#"! r#pt#ra c# simolic#l care e5ist% $" pre2e"t, fie c% este
/ora 'e rela!iile sociale sa# 'e e'#ca!ie, $" c#rs#l 'e2/olt%rii om#l#i, $"c% 'e c$"' este copil, pre2e"!a
;K
simolic#l#i mi se pare /ital% i ese"!ial%, pe"tr# c% repre2i"t% a2a rela!iei copil#l#i c# l#mea. 9%r% a4#tor#l
simol#rilor i al simoli2%rii, ac#m#larea 'e c#"oti"!e i capacitatea 'e sociali2are se re'#c la ma"ip#l%ri
se"2oriale, motrice i co"crete care "# 'ep%esc 'atele ime'iate i perceptiile 'e timp, spa!i# i
ca#2alitate. 9%r% simolic, g$"'irea "# se poate 'etaa 'e realitatea 'e care este legat%, "# $i ati"ge
f#"c!ia 'e repre2e"tare, a'ic% 'e ,"o#% pre2e"tare., care 'escrie acces#l la /ia!a i"terioar% i la sce"a
imagi"ar#l#i. 1ar comportame"tele "# /or fi 'ec$t o s#ccesi#"e 'e ma"ifest%ri "ecoor'o"ate i
"ecoor'o"aile.
?% chem pe fiecare 'i"tre /oi la o reco"ciliere c# simolic#l, mai c# seam% s# aspect#l leg%t#rii pe care
acesta o $"tre!i"e c# lima4#l i com#"icarea. ?% prop#" s%-1 rei"tro'#ce!i $" /ia!a 'e 2i c# 2i, co"feri"' 'i"
"o# #" se"s rit#al#rilor sa# rei"/e"t$"' acele practici simolice #"ice care 'eschi' #" spa!i# mai larg, mai
prof#"' pe"tr# rela!iile fiec%r#ia c# ceilal!i si c# si"e.
.rumul meu
C"tr-#" fel e# s$"t #" copil al psiha"ali2ei. 6eteptat 'e co"tri#!iile ei, ref%c#t $" #rma #"#i tratame"t si a
altor 'emers#ri asem%"%toare, alime"tat c# co"ceptele ei, am 'escoperit, ca oricare alt m#ritor, c# #imire,
s#feri"!% i #"eori "eli"ite, importa"!a /ie!ii i"co"tie"te i 'eci pre2e"!a acti/% $" mi"e a acestei i"sta"!e
a perso"alit%!ii mele. Am $"/%!at si am re!i"#t, timp 'e mai m#l!i a"i, c% i"co"tie"t#l $mi /orea pri" trei
lima4e pri"cipale@ /isele, actele ratate i laps#s-#ri-le. i astfel am acceptat s% le asc#lt, s% stailesc p#"!i 'e
leg%t#r% $"tre /ia!a mea co"tie"t% A c# logica i ara"4ame"tele sale A si haraa#ra, f#rt#"ile i
"%2'r%/%"iile, ar tre#i s% a'a#g, 'i" i"co"tie"t#l me#.
Mi-a tre#it m#lt timp s% $"!eleg c% $" acest fel m% me"!i"eam $"tr-#" fel 'e 'epe"'e"!%, a se citi s#p#"ere
fa!% 'e i"co"tie"t#l a c%r#i atotp#ter"icie fa"tasmatic% $mi ser/ea $" acelai timp 'e alii A ,i"co"tie"t#l
$mi 4oac% feste., $mi sp#"eam e# pe"tr# a m% li"iti A i 'e re2er/or 'e res#rse i"ep#i2aile, care $mi
alime"ta# fa"te2ia i #mor#l )care, '#p% c#m tie toat% l#mea, este cea mai politicoas% form% a
'isper%rii+.
Aceast% e/ol#!ie a rela!iei mele c# i"co"tie"t#l a trec#t pri" mai m#lte etapeB $" fi"al am $"!eles c% era mai
i"e s% $"chei #" pact c# el.
*ri" #rmare, am trec#t $" prim#l r$"' 'e la repre2e"tarea i"co"tie"t#l#i ca #" tira" peric#los si
ame"i"!%tor, ca #" '#ma" $" care "# a/eam $"cre'ere, la cea a #"#i i"co"tie"t percep#t ca i"e/oitor,
apropiat, ca #" fel 'e aliat, 'e ghi', 'e priete", chiar 'e co"silier, gra!ie lect#rilor mele 'i" C. T. J#"g si
al!ii.
Apoi, la aproape 08 'e a"i, am a4#"s s% 'escop%r c% 'ac% $"tre!i"eam o rela!ie c# mi"e $"s#mi,
$"tre!i"eam a#tomat i o rela!ie c# i"co"tie"t#l me#. 6i" acest fapt am 'e'#s c%, 'ac% o rela!ie are 'o#%
e5tremit%!i si 'ac% i"co"tie"t#l me# $mi p#tea ,/ori., mi se p#tea a'resa pri" cele trei lima4e pri"cipale
ale sale, la fel 'e i"e p#team i e# s%-i /oresc. S%-i trimit mesa4e pri" cele trei lima4e fa/orite ale mele
i care s$"t la 'ispo2i!ia oric%rei fii"!e #ma"e@ lima4#l poetic, po/etile i crea!ia artistic%, $" care e# sit#e2
simoli2area A $" se"s#l 'e 'emers simolic acti/ pe care 1-am 'at acest#i co"cept.X A se /e'ea ,Y
propos 'es sPmolisatio"s. ),6espre simoli2are.+, $" &ern du ,iel, "r. ;8, i#"ie-i#lie 1OO0.A'ic%
posiilitatea 'e a rec#rge la acte simolice i"'i/i'#ale, 'elierate i /ol#"tare, si "# 'oar aleatorii sa# im-
pre/i2iile.
Aceast% 'escoperire, care por"ete 'e la ce/a ce ar p#tea p%rea e/i'e"t, a repre2e"tat o a'e/%rat%
re/ol#!ie rela!io"al% $" /ia!a mea. Ea s-a 'o/e'it a fi 'e o fec#"'itate #imitoare $" rela!ia c# trec#t#l, c#
pre2e"t#l i c# /iitor#l me#. *osiilitatea 'e a co"/ersa astfel c# i"co"tie"t#l me# m-a elierat 'e m#lte
$"'oieli, i"certit#'i"i i, se pare, 'e capca"e $" care #"eori m% compl%ceam.
Aceast% 'escoperire, care por"ete 'e la ce/a ce ar p#tea p%rea e/i'e"t, a repre2e"tat o a'e/%rat%
re/ol#!ie rela!io"al% $" /ia!a mea. Ea s-a 'o/e'it a fi 'e o fec#"'itate #imitoare $" rela!ia c# trec#t#l, c#
pre2e"t#l i c# /iitor#l me#. *osiilitatea 'e a co"/ersa astfel c# i"co"tie"t#l me# m-a elierat 'e m#lte
$"'oieli, i"certit#'i"i i, se pare, 'e capca"e $" care #"eori m% compl%ceam.
Mai t$r2i# am 'escoperit c% #"ele aplica!ii ale simolic#l#i i"tegrate $" 'ome"i#l /ie!ii rela!io"ale i al
com#"ic%rii coti'ie"e 'eschi'ea# #" c$mp larg 'e posiilit%!i. i, pe #"% 'reptate, #" simol poate fi #"
focali2ator 'e e"ergie formi'ail. Ee poate permite s% folosim 'i" "o# e"ergii locate, $"chistate $" 'iferite
strat#ri ale trec#t#l#i "ostr#, sa# imoili2ate $" 4#r#l #"or sit#a!ii "e$"cheiate sa# al #"or r%"i foarte /echi,
;O
sa# 'e/iate pe l$"g% il#2ii sa# cre'i"!e e"ergofage. At#"ci am a/#t se"time"t#l c% am 'e/e"it e# $"s#mi,
$" tot ce repre2i"t% persoa"a mea, mai ,e"ergoge". A a'ic% $"tr-o oarecare m%s#r% "# "#mai co"s#mator,
'ar i creator i 'istri#itor 'e e"ergie.
7 identificare accesiil tuturor
Orice efort perso"al a2at $"tre altele pe rec#rgerea la simol#ri, care "e permite s% acce'em la o c#"oatere
mai i"tim% a si"el#i, orice form% 'e "atere pe care tre#ie s% o retr%im la 'iferite "i/el#ri ale e5iste"!ei
"oastre se reali2ea2% s# forma #"#i proces pe care-1 p#tem 'escrie ca pe o spiral% asce"'e"t%,
'esce"'e"t% i ce"tripet%. Aceast% e/ol#!ieMi"/ol#!ie 'ecla"ea2% temeri, a"goase si 'eci "esig#ra"!%.
C# c$t #rc%m mai s#s pe aceast% spiral%, c# at$t "e $"'ep%rt%m 'e a5a ei i c# at$t mai m#lt crete risc#l 'e a
"e r%t%ci i 'e a "e 'e2echilira.
6ac% $" materie 'e spirit#alitate e5ist% 'est#i maetri, $"!elep!i, ghi2i sa# i"str#ctori )e# prefer acest
terme"+, se pare c% astfel 'e maetri, $"!elep!i, ghi2i sa# i"str#ctori $" rela!ii i"ter#ma"e s$"t foarte rari.
E5ist% "#meroi cercet%tori, ,c%#t%tori. sa# peleri"i pleca!i la 'r#m care, 'i" "efericire pe"tr# #"ii, c$"' a#
'escoperit o cale, #" a'e/%r sa# #" a"saml# 'e leg%t#ri a# f%c#t greeala 'e a le l#a 'rept a'e/%r#ri 'e
"eco"testat, 'efi"iti/e i 'e a se tra"sforma $" profe!i, $" aPatolahi ai com#"ic%rii.
Sl%ici#"ea si /#l"erailitatea, prec#m si og%!ia i capacitatea 'e stim#lare a cercet%rii $" 'ome"i#l
rela!iilor i"ter#ma"e /i" 'i" aceea c% ea este emi"ame"te pragmatic%. Ea se poate ime'iat i"tegra A i
tocmai acesta este oiecti/#l s%# pri"cipal, /oca!ia sa ma4or% A $"tr-o aplicare $" coti'ia"#l e5iste"!ei.
Eficie"!a sa# aplicailitatea ei s$"t ime'iat s#p#se proei realit%!ii, $" acest se"s, acesta este #" test 'e
a2% pe"tr# a"#mite meto'e ale c%ror f#"'ame"te sa# e5plica!ii teo retice "e fasci"ea2%, ai c%ror
propo/%'#itori o!i" #" marc s#cces 'atorit% p#terii lor 'e co"/i"gere, 'ar care fie fac oiect#l #"or
aplica!ii pe #" tere" e5trem 'e restr$"s, fie co" tri#ie, pri" mo'#l $" care s$"t retra"smise sa# pri"
ramifica!iile lor, la perpet#area #"#i sistem 'e schim#ri care se 'o /e'esc 'i" ce $" ce mai
a"tirela!io"ale.
C" preoc#parea 'e a-i asig#ra perpet#area, orice 'emers 'e formare $" rela!iile i"ter#ma"e se
orie"tea2% c%tre 'o#% 'irec!ii posiile@ pe 'e o parte se poate re'#ce la simpla e"#" !are a #"or
co"stat%ri, co"/i"geri i cre'i"!e pe a2% 'e m%r t#riiB pe 'e alt% parte se poate tra"sforma $"tr-o
meto'ologie c$"' e5perie"!ele c# care se co"fr#"t% pot fi $mp%rt%ite A "# 'oar la "i/el 'e c#"oti"!e si
'e aplicare, ci la "i/el#l e5iste" !ei, al crea!iei si al 'e/e"irii A, c$"' ea se e5ti"'e s# form" #"or
prop#"eri, c$"' se spri4i"% pe o practic% perfectiil%, ca pail% s% se i"tegre2e $"tr-o cercetare teoretic% si o
g$"'ire cri tic%, care s%-i teste2e i"str#me"tele, co"ceptele 'e a2% si pri"cipiile f#"'ame"tale.
*e"tr# mi"e, p#"ct#l 'e referi"!% r%m$"e i"tegrarea si m#lta"% a #"ei practici, a #"ei etici i a #"ei
implic%ri $" /ia!a 2il"ic% 'e familie, 'e c#pl#, $" $"/%!%m$"t i $" l#mea pro fesio"al%.
9iecare 'i"tre "oi /a tre#i s% se co"fr#"te c# propriile 'escoperiri i c# eco#rile sa# re2iste"!ele pe
care "i le rele/% aplicarea $" coti'ia" a #"ei alte mo'alit%!i 'e a com#"ica.
(ufletele noastre seamn
cu locuri de pelerina$6
dei sntem n pericolul de a fi distrui,
nu !rem totui s ne e#ilm@ ASS1A 6JE:A-
Cap 18. .espre sincronicitate sau cnd $azardul nu se poate refugia n $azardul $azardurilor
,a orice di!initate, ha'ardul are preteniile lui"
+re ne!oie de temenele, nchinarea la ha'ard
nseamn s-i stai la dispo'iie, n permanen"
,u toate simurile tre'e, cele cinci cunoscute i cele
necunoscute de lumea noastr imperfect"
Pentru a nu-l rata dac bine!oiete s treac pe lng noi" C(-1SF1AEE -OC(E9O-F
9iecare 'i"tre "oi a r%mas $"tr-o 2i sa# alta #imit sa# per ple5, a fost micat sa# tre2it, a!$!at sa# chiar
"e'#merit 'e for!a #"ei coi"ci'e"!e, 'e $"t>l"irea s#rpri"2%toare i "eatep tat%, #"eori chiar e5plo2i/% a
'o#% e/e"ime"te, a 'o#% fe"o me"e sa# a 'o#% c#/i"te care "# ar fi tre#it s% se afle acolo, $mpre#"%,
re#"ite $" "epre/%2#t#l real#l#i.
78
Cari T#sta/ J#"g a reflectat $"'el#"g as#pra fe"ome"#l#i coi"ci'e"!elor care se ma"ifest% pri"
apari!ia impre/i2iil% sa# i"opi"at% a #"or g$"'#ri, acte, fapte sa# e/e"ime"te, sa# pri" repeti!ia #"or
sit#a!ii care, sit#$"'#-se $" pla"#ri 'iferi te ale realit%!ii, "# ar a/ea ,"ici #" moti/. s% se $"t$l"easc% i "ici
"# e5ist% /reo proailitate statistic% s% apar% $" acel mo me"t i $" acel loc.
Caracteristica #"ei coi"ci'e"!e este s% pro'#c% #" se"s sa# o e"ergie "o#% care /a permite o
schimare 'e perspecti /%, /a a'#ce o asc#ltare 'iferit%, /a orie"ta o $"treare, o re flec!ie sa# o c%#tare
$"tr-o 'irec!ie "o#% i /a ar%ta, 'i"colo 'e apare"te, 'e posiilit%!i i 'e pre/i2i#"i, aspecte "e%"#ite ale
e5iste"tei. MarPse Legra"') *siholog cli"icia", coa#toare al%t#ri 'e Jac&#es Salome a acestor c#get%ri 'espre
si"cro"icit%!i.+ a i"/e"tat #" terme" pe care e# $l co"si'er foarte fr#mos pe"tr# a 'esem"a acest fe"ome"
"#mit $" mo' "ormal si"cro"icitate@ ECL1*SEE.
Ce este o ECLIPSEE?
E #" fel 'e fe"ome" astrologie la "i/el#l spirit#l#i #ma", care apare #"eori $" #"i/ers#l ime'iat si ta"giil
al /ie!ii "oastre. Este #" fe"ome" a"al, $" se"s#l 'e oi"#it, c#re"t. Altfel sp#s, #" fe"ome" com#" i,
'#p% toate apare"tele, mai frec/e"t, mai pre2e"t i poate chiar mai acti/ $" /ia!a 'e 2i c# 2i 'ec$t p#tem sa#
/rem "oi s% /e'em.
,Era aproape 'e pr$"2, preg%team masa, c$"' mi-am ami"tit 'eo'at% c% 'imi"ea!%, c%tre ora opt,
a#2isem c$i"ele l%tr$"' 'e mai m#lte ori, f%r% ca e# s% reac!io"e2 $" /re#" fel. 6e c$te/a 2ile ateptam #"
pachet importa"t care #rma s%-mi fie trimis pri" c#rier special i toat% 'imi"ea!a om%"isem $mpotri/a
acestei $"t$r2ieri. 6eo'at%, a#2i"' 'i" "o# c$i"ele l%tr$"', am f%c#t o asociere c# l%trat#l 'e 'imi"ea!%.
At#"ci am ieit $" gra% i 1-am /%2#t pe mesager#l care tre#ia s%-mi a'#c% pachet#l #rc$"' $"
mai"%. E# $l a#2isem c$"' s#"ase. Am alergat, iar c$"' 1-am a4#"s 'i" #rm% acesta mi-a sp#s c% /e"ise si
'imi"ea!%, 'ar pe"tr# c% "# $i r%sp#"sese "i me"i c$"' s#"ase, plecase. 6ac% "# a fi fost ate"t i "# a fi
f%c#t leg%t#ra $"tre cele 'o#% l%trat#ri, as fi ateptat $"c% o 2i pe"tr# pachetZ
*ri" acest e5empl#, /e'em c% re/e"irea ami"tirii 'e 'imi "ea!% $i asc#te sim!#rile pe"tr# o asc#ltare
'iferit%, care $i permite s% asocie2e l%trat#rile c# sosirea pachet#l#i ateptat i c# "ecesitatea 'e a-1 primi.
Acest ge" 'e fe"ome"e, se pare, "e pri/esc pe fiecare 'i" tre "oi si "# 'oar o elit% 'e i"i!ia!i. E posiil ca #"ii
'i"tre "oi, care "# co"stit#ie tot#i o e5cep!ie, aleii, pri/ilegia!ii sa# "o rocoii, s% fie mai co"tie"!i sa# mai
'eschii $" a le sim!i, a le repera i a le primi. Se sp#"e 'espre ei c% a# i"t#i!ie. E# cre' c% acetia s$"t 'e
fapt mai se"siili la asc#ltarea acestor mesa4e i"fra/erale care circ#l% pri" l#me, pe"tr# c% $i p%strea2%
a"te"ele $"ti"seI
O ECL1*SEE ar fi 'eci o ,#imitoare corespo"'e"!% l#mi"oas% 'i"tre i"t#i!ia "oastr% prof#"'% i sistem#l
e"ergetic care "e $"co"4oar%.. Ea se $"r#'ete c# ceea ce J#"g a 'escris s# "#mele 'e si"cro"icitate sa#
c# ceea ce James -e'fiel'), -a Prophetie des +ndes (Profeia din +n'i?, 1OO7B -a -e(on de !ie de la prophetie
des +ndes (-ecia de !ia a profeiei din +n'i?, 1OO0B -a Di#ieme Prophetie de la prophetie des +ndes (+ 'ecea
profeie a profeiei din +n'i?, 1OOO, e'. -oert Laffo"t.+ 'efi"ete mai rece"t ca fii"' coi"ci'e"!e sem"ificati/e,
misterioase, "eateptate sa# "esperate. Eoi prop#"em 'e aseme"ea sigla C1-1* pe"tr# a 'e"#mi
,Corespo"'e"!a 1mpre/i2iil% 'i"tre -ealitate i 1"t#i!ia "oastr% *rof#"'%..
E ca si c#m ma"ifestarea #"ei ECL1*SEE ar 'ec#rge $"tr-o oarecare m%s#r% 'i" acti/itatea #"ei a"te"e 'i"
lo#l 'rept la"sat% $" 'irec!ia #"i/ers#l#i apropiat sa# $"'ep%rtat, prec#m #" ra'ar rela!io"al /igile"t
perma"e"t la p$"'%, gata s% capte2e micarea i"fim% a /ira!iei care #rc% 'i" i"ima /ie!ii c%tre i"efail#l
m#ltiplelor sale lima4e. i aceasta pe"tr# a "e permite s% r%sp#"'em chem%rii i"terioare 'e tra"sformare
c%tre ce e mai #" 'i" "oi $"i"e, s% a'#"%m cele mai e'ificatoare i"forma!ii "ecesare creterii "oastre si
$mpli"irii 'esti"#l#i "ostr# perso"al, i"tro'#c$"'#-"e s#til $" compli-t#'i"ea 'i/i"it%!ii 'i" care s$"tem pe
'e-a $"treg#l... parte compo"e"t%.
Pentru a fi receptivi la sincroniciti
-$"'#rile care #rmea2% se refer% la co"'i!iile $" care pot s#r/e"i #"eori $" e5iste"!a "oastr% aceste
$"t$mpl%ri m%re!e, ge"eroase sa# "efericite, la "at#ra acestor co"4#"ct#ri impre/i2iile care "e s#rpri"' c$"'
se ma"ifest%. Este o i"/ita!ie la a $"!elege mai i"e se"s#l, 'i"amica i 'e'es#t#rile acestor a"alogii
mirac#loase, ale acestor $"car"%ri ale improail#l#i $" /ia!a 'e 2i c# 2i, s# forma #"#i acor', a #"ei
#"%/oi"!e, a #"ei ge"ero2it%!i, a #"ei i"ec#/$"t%ri sa# a #"#i a/ertisme"t care se i/esc #"eori
pro/i'e"!ial $"tre o ateptare i #" r%sp#"s al /ie!ii, $"tre o 'ori"!% i #" 'ar al e5iste"!ei... c# co"'i!ia s%
71
fim s#ficie"t 'e 'eschii, 'e lieri, 'e 'ispo"iili si preg%ti!i s% le percepem #"'ele i i"'iciileB c# co"'i!ia
s% tim s% le capt%m, s% le primim i s% le i"tegr%m $" /ia!a "oastr%, s% le i"cl#'em $" aga4#l "ostr# 'e
e5perie"!e. O femeie po/estete@
,E# o mai /%2#sem pe (ele"e, o priete"% foarte 'rag%, 'e <8 'e a"i, a'ic% 'e la 'ata termi"%rii scolii, $"tr-
o 2i, c$"' m-am '#s s%-mi c#mp%r #" r#4, am a#2it-o pe clie"ta 'i" fa!a mea cer$"' V-o#ge :aiserR )S%r#t
-o#+B ime'iat, imagi"ea (ele"ei mi-a ap%r#t, $" a'olesce"!%, tr%sesem la sor!i care s%-i cear% /$"2%toarei
acest faimos V-o#ge :aiserR, at$t eram 'e timi'e. A 'o#a 2i '#p% acest episo', am primit o scrisoare 'e la
(ele"e $" care m% a"#"!a c% se $"torcea 'i" str%i"%tate i c% trecea pri" regi#"ea mea. *arc% f%c$"'#-mi
'i" ochi complice m-a $"treat 'ac% mai foloseam V-o#ge :aiserR, me"!io"$"' c% ea folosea ac#m VOr-
c#i/reR 'e la H, a'ic% e5act "#a"!a pe care o alesesem e# si pe care o foloseam 'e c$te/a 2ileI.
Aceast% s#it% 'e coi"ci'e"!e poate p%rea a"al%, chiar 'eri2orie, poate tre2i #" i"teres a"ec'otic 'e mome"t
sa# poate '#ce la ra!io"ali2%ri sa# 'igresi#"i care s%-i arate i"#tilitatea. 6ar la fel 'e i"e p#tem co"si'era c%
si"cro"icit%!ile e/i'e"!iate 'e acest e5empl# arat% care este for!a #"ei e"ergii, at#"ci c$"' ea este legat% 'e
#" g$"' care c%l%torete $" spa!i# i timp c# 'est#l% p#tere pe"tr# a-i l%sa ampre"ta as#pra a 'oi i"'i/i2i
'esp%r!i!i 'e foarte m#lt timp.
*ersoa"a care a po/estit aceast% $"t$mplare a/ea s% "e sp#"% mai apoi c# emo!ie c$t 'e importa"t%
pe"tr# /ia!a ei f#sese $"t$l"irea c# priete"a 'i" lice#@ ,'atorit% ei am 'at 'e #rma #"#i %rat 'i" trec#t#l
me# i astfel am p#s cap%t #"ei sit#a!ii "e$"cheiate 'i" /ia!a mea care p$"% at#"ci $mi pro/ocase m#lt%
s#feri"!%..
E# $"tot'ea#"a a/em acces la imp#ls#l i"i!ial, la mi"i-eleme"t#l 'ecla"ator care a'esea ser/ete 'e
'eto"ator sa# 'e sesam mirac#los si 'eschi'e calea #"ei s#ccesi#"i 'e e/e"ime"te care la r$"'#l lor,
aseme"i pieselor amestecate 'i"tr-#" p#22le, se /or a'#"a $"tr-#" tot #"itar si /or c%p%ta se"s.
Apari!ia #"ei si"cro"icit%!i, a #"ei ECL1*SEE !i"e, f%r% $"'oial%, 'e o $"t$l"ire fericit%, la $"tret%ierea c$mp#rilor
'e for!e fa/oraile, 'i"tre sistem#l $"co"4#r%tor si propria "oastr% 'ispo"iilitate. La #" mome"t 'at, c$"'
s$"tem $"c%rca!i c# e"ergie acti/%, p#tem repre2e"ta #" p#"ct 'e atrac!ie pri/ilegiat pe"tr# fl#5#l #"i/ersal
i cosmic al e"ergiilor aflate $" micare. Calitatea pre2e"!ei "oastre $" l#me, $" fii"!e i $" l#cr#ri co"tea2% A
tre#ie s% cre'em acest l#cr# A la fel c#m co"tea2% i s#sta"!a 'i" care este cl%'it% i"te"!ia "oastr%
pri"cipal%.
6ac% i"te"!ia "oastr% a re#it s% se eliere2e 'e 4#'ec%!i ra!io"aliste, 'e /eleit%!i /ol#"tariste, 'ac% ea este
c# a'e/%rat prof#"'%, c# alte c#/i"te gra/%, i"te"s%, a#te"tic%, at#"ci c# sig#ra"!% /a ati"ge strat#ri $"
care l#cr#rile s$"t mai co"ce"trate i #"'e ele /or primi acest pl#s 'e ac#rate!e i 'e preci2ie care le
'irec!io"ea2%, $" mo' firesc, c%tre ese"!ial. i at#"ci, i"te"!ia "oastr% prof#"'% este p%tr#"s% 'e o l#ci'ita-
te i 'e o preci2ie asc#!ite, capaile s% primeasc% i, f%r% $"'oial%, s% trimit% $" spa!i# sem"ale /ariate,
imp#ls#ri m#ltiple si p#ter"ice pri" 'e"sitatea sa# pri" for!a 'e 'eteptare.
,*e /remea c$"' $mi c%#tam o loc#i"!%, am /i2itat mai m#lte apartame"te. Am g%sit #"#l $" care m-am
sim!it "eoi"#it 'e i"e. L-am ales ime'iat. ase l#"i mai t$r2i# am 'escoperit c% #"ica mea loc#ise
chiar $" acel apartame"t pe /remea c$"' era copil, '#p% ce am g%sit $"tr-#" '#lap "#mele ei gra/at pe
lem"#l #"#i ca"at..
-ecepti/itatea "oastr% la sem"ale i"fra/erale sa# la mesa4e metamorfice )a se /e'ea l#cr%rile l#i -#pert
Shel'ra3e.+ are c# sig#ra"!% #" rost. C$"' a4#"gem la o oarecare mat#ritate, receptorii "otri s#tili se
echipea2% c# o ate"!ie i o clar/i2i#"e care "e i"/it% s% rec#"oatem, s% i'e"tific%m, s% 'eoseim si s%
pri"'em 'i" 2or, 'i" m#ltit#'i"ea 'e solicit%ri me"ite s% "e 'istrag% ate"!ia 'e la c%#tarea "oastr%, g$"'#l
potri/it, imagi"ea sem"ificati/%, c#/$"t#l a'ec/at, parf#m#l stim#la"t sa# clipirea care a'#ce c# si"e
corespo"'e"!a. 9iecare 'i"tre aceste sem"e se ofer% ca #" eleme"t-rele#, ca #" /ector al acestei
co"cor'a"te fort#ite si misterioase care, chiar 'ac% mo'ific% #"eori 'irec!ia trasat% a /ie!ii "oastre, particip%
la #"ificarea fii"!ei "oastre.
1/irea "esperat% a "epre/%2#t#l#i, 'e2"o'%m$"t#l 'orit al #"ei sit#a!ii $"c#rcate "e 'etermi"% s% facem
a"#mite gest#ri si s% fa/ori2%m i"co"tie"t $"t$l"irea si"cro"i2at% c# imposiil#l.
,Eram c%s%torit%, a/eam #" ama"t si tre#ia s% 'a# 'o/a'% 'e o creati/itate i"cre'iil%, 'e o e"ergie i 'e o
perse/ere"!% "eoosit% pe"tr# a i"/e"ta alii#ri, prete5te pe"tr# a lipsi 'e acas%, pe"tr# a p#tea s%-1
$"t$l"esc. $" lips% 'e i'ei si la cap%t#l res#rselor, $"tr-o 2i am preti"s c% o priete"% 'i" copil%rie, 6a"ielle, care
7<
"# mai '%'#se "ici #" sem" 'e /ia!% 'e 1K a"i, m% s#"ase si-mi sp#sese c% /oia s% /oreasc% c# mi"e
'espre prolemele ei perso"ale $"ai"te 'e a pleca $" str%i"%tate. Astfel, cre'eam e#, a/eam #" arg#me"t
'e fier pe"tr# a petrece c# ama"t#l cel p#!i" 'o#% ore. La $"toarcere, so!#l me# m-a primit foarte rece@ $"
ase"!a mea, faimoasa 6a"ielle m% s#"ase sp#"$"' c% /rea s% m% /a'% 'e #rge"!%. Se face c% pe
ama"t#l me# $l cheam% 6a"iel, iar pe so!#l 6a"iellei $l cheam% la fel ca pe so!#l me#. $" acea 2i am
$"!eles c% f#sese ,ara"4at. ca so!#l me# s% afle 'e rela!ia mea paralel%. Ceea ce se $"t$mplase si i"terpretarea
pe care am 'at-o mesa4#l#i mi-a# 'at c#ra4#l s% p#" cap%t acestei sit#a!ii.
A'esea pri" i"terme'i#l #"ei atit#'i"i 'e rela5are, 'e /i' $" ateptare sa# 'e $"c%rcare c# e"ergie
orie"tat% spre si"e primim, i"tercept%m sa# capt%m mesa4#l care "e /a 'a se"time"t#l #"ei corespo"'e"!e
c# 'ori"!e, g$"'#ri si aspira!ii secrete i t%c#teB i at#"ci se $"t$mpl% ceea ce ar p#tea fi, aa c#m ar p#tea
fi, $" %rat#l sa# femeia care s$"tem.
Colette ?ictor, so!ia faimos#l#i e5plorator *a#l-Emile ?ictor, po/estete $" cartea sa )Colette ?ictor, -e ,ceur du
couple (2nima cuplului?, e'. -oert Laffo"t, 1OOK+ c% so!#l ei, materialist si ate#, a a"#"-!at-o c# ce/a timp
$"ai"tea mor!ii@ ,*lec $" /$"t i proail $" "ea"t. 6ar 'ac% acest "ea"t s-ar 'o/e'i a f i o comoar%, m-a
l#pta c# for!ele te"erelor pe"tr# a face s% se a#'% o /oce $mog%!it% 'e aceast% e5perie"!% "o#%, pe"tr#
a /% tra"smite promisi#"ea pe care /oi fi sm#ls-o t%cerii... Ca s% ti!i c% 'i"colo e ce/a, altce/a.. Si a
co"ti"#at afirm$"' c# t%rie@ ,6ac% e5ist% ce/a, am s% g%sesc #" mi4loc 'e a /% sp#"eI.
Mari"a "a!io"al% i-a 'at o"or#l, $" mome"t#l $" care corp#l l#i a fost ar#"cat $" mare, '#p% 'ori"!a l#i, pe
alastr#l ime"s al cer#l#i f%r% "ici o pat% a ap%r#t #" "or gol 'e forma #"ei i"imi perfecte.
Chiar si '#p% at$!ia a"i, Colette ?ictor p%strea2% "eati"s% emo!ia tre2it% $" ea 'e aceast% /i2i#"e pe care ea
a percep#t-o ca fii"' sem"#l promis 'e so!#l ei.
C$"' 4oc#l posiilit%!ilor "# este p$"g%rit 'e /reo co"tami"are sa# para2itare, c$"' rela5area "# este "ici o
pier'ere a limitelor, "ici o pr%#ire a reperelor, c$"' starea 'e gol "# este #" /i' scoit 'e lips#ri si c$"'
'eschi'erea c%tre cel%lalt este si"cer 'e2i"teresat%, at#"ci p#tem g#sta aceste se"2a!ii #imitoare i
l#mi"oase 'e a "e sim!i re#"i!i, coplei!i si $"tregi!i pri" aceste corespo"'e"!e mirac#loase.
S$"t sig#r c% e5ist% o leg%t#r% str$"s% $"tre si"cro"icit%!i i fi'elit%!ile pare"tale, ca i c#m am a/ea $" "oi o
memorie mai /eche, mai prof#"'% 'ec$t ami"tirile "oastre ome"eti.
,6#p% ce mi-am 'at acala#reat#l, am fost asiste"t% social% timp 'e <8 'e a"i, 'ei $mi 'oream s% 'e/i"
profesoar%, $" 1OOG, am o!i"#t #" post 'e profesor 'e geriatrie. Mai t$r-2i#, la 'oi '#p% ce am aflat 'e
e5iste"!a tat%l#i me# iologic )care "# era cel pe care $l cre'eam tat%l me#+ i apoi 'e moartea l#i, am
'escoperit c% era profesor 'e gero"tologie. Ceea ce mi se pare i"cre'iil este s% co"stat ast%2i c$t 'e m#lte
sem"e a# fost pres%rate 'e-a l#"g#l 'r#m#l#i me#, pe care "# am /r#t sa# "# am p#t#t s% le $"!eleg p$"%
at#"ci. 6e e5empl#, 'e fiecare 'at% c$"' remarcam #" l#cr# #" 'espre tat%l me#, 'eci 'espre so!#l ei,
mama m% $"trea@ VCe te face s% cre2i c% este tat%l t%#QR E# cre'eam c% este geloas% i c% "# /rea 'ec$t s%
m% "ec%4easc%, aa c% 'e fiecare 'at% $i r%sp#"'eam@ VS$"t sig#r%, s$"t fiica l#i preferat%...R $l prote4am si
m% prote4am si pe mi"e pri" aceast% afirma!ie. 6e at#"ci am 'esl#it mai i"e ma"iera haotic% $" care mi-
am co"'#s /ia!a. Am $"cercat toto'at% s% fi# rec#"osc%toare si fi'el% cel#i care f#sese #" tat% #" pe"tr#
mi"e i $" acelai timp s% m% leg 'e p%ri"tele me# "ec#"osc#t pe care 1-am reg%sit i 1-am $"t$l"it '#p% ce
am $mpli"it 7K 'e a"i, pri" i"terme'i#l #"#i a"ga4ame"t profesio"al..
Se pare c% a/em re2er/e 'e ami"tiri, 'e imagi"i, 'e se"2a!ii a'#"ate $"tr-o iliotec% ime"s% i fiecare carte
'i" aceast% iliotec% este #" capitol 'i" e5iste"!a "oastr%. U"eori 'eschi'em #"a si 'escoperim $" ea ce/a
mai m#lt se"s pe"tr# /ia!a "oastr%, r%sp#"s#ri la c%#t%rile "oastre.
Si"cro"icit%!ile "e i"i!ia2% $"tr-o or'i"e 'eoseit% a real#l#i. Se pare c% o $"/%!are clasic% a sociali2%rii i a
com#"ic%rii "# "e poate familiari2a c# aceast% or'i"e a realit%!ii care "# se las% st%p$"it%, ci 'oar $ml$"2it%.
E# e5ist% mome"te priel"ice sa# loc#ri i'eale pe"tr# a se pre'a c#rs#ri 'e formare $" acest c$mp 'e forte
care "e proiectea2% $" ira!io"al. Fot#i, orice "e poate ser/i 'rept prete5t, oca2ie sa# oport#"itate.
Aceast% i"i!iere !i"e mai m#lt 'e e5perie"!a 'e /ia!%, 'e starea 'e spirit, 'ec$t 'e registr#l /oi"!ei sa# al
ac!i#"ii.
Asc#ltarea i"terioar%, /igile"!a, co"tie"ti2%rile s$"t c$te/a 'i"tre etapele acestei com#"i#"i. Este 'e 'atoria
"oastr% s% e5ers%m oser/area acestor co"e5i#"i care #"eori s#gerea2% A $" ci#'a "e/oii "oastre 'e
ra!io"ali2are A c% 'o#% e/e"ime"te pot fi legate co"form #"#i pri"cipi# 'e ca#2alitate comple5% care !i"e
7;
'e for!e sa# 'e e"ergii s#perioare celor pe care le poate imagi"a logica "oastr% formal% i ale c%ror origi"i i
co"seci"!e "e scap% la o prim% /e'ere. Este 'e 'atoria "oastr% s% "e p#"em $"tre%ri 'espre se"s#l
e/e"ime"telor 'i" /ia!a "oastr%, s% cercet%m #rm%rile i s% $"!elegem corespo"'e"!ele care poate a# fost $"
trec#t#l "ostr# i care "e 'iri4ea2% c#rs#l /ie!ii.
,:#"ica mea 'i" partea mamei a aflat la 1K a"i c% so!#l mamei ei, cel care $i f#sese pre2e"tat 'rept tat%, "#
era tat%l ei iologic. Mama mea s-a "%sc#t $" afara c%s%toriei i a aflat acest l#cr# la 1K a"i, cer$"'
certificat#l 'e "atere. E# $"s%mi m-am "%sc#t la sase l#"i '#p% ce tat%l me# s-a $"tors 'i" capti/itate $"
Terma"ia. ?aria"ta oficial% a fost c% m-am "%sc#t premat#r. La 1K a"i mi-am g%sit tat%l iologic i m-am
$mp%cat c# trec#t#l me#. i fiica mea a fost co"cep#t% $" afara c%s%toriei i "# i-a /%2#t "icio'at% tat%l p$"%
la 1K a"i, c$"' i-a $"cep#t st#'iile 'e arhitect#r% si a 'escoperit c% el a/ea aceeai meserieI.
E/e"ime"tele si peripe!iile 'i" istoria /ie!ii "oastre repre2i"t% #" c$mp larg 'e e5plorare si 'e e5perime"tare a
acest#i tip 'e fe"ome"e@ ca i c#m pre2e"t#l ar p#"e la 'ispo2i!ia "oastr% i ar a'#"a $"tr-#" loc accesiil
pri"cipalele i"forma!ii #tile pe"tr# mat#ri2area "oastr%B ca i c#m am fi chema!i s% "e oc#p%m $" sf$rit i la
mome"t#l potri/it 'e tot ce a r%mas $" #mr%, "esp#s, asc#"s, $"'r%2"i"' s% facem efort#l 'e
reunire( E#mesc reunire capacitatea 'e a apropia, 'e a lega $"tre ele 'o#% registre 'iferite 'e fapte sa#
e/e"ime"te care astfel cap%t% se"s.+
9%r% a ce'a te"ta!iei #"#i fatalism #mil sa# #"ei atit#'i"i pasi/e $" fa!a 'esti"#l#i prestailit, /ia!a 'e 2i c# 2i
poate fi #" maestr# formi'ail pe"tr# cei care ti# s% accepte s% se lase co"'#i 'e mesa4ele, 'e
sem"ele i 'e re/ela!iile sale. *re2e"t#l, limpe2it 'e trec#t, poate 'e/e"i ,'asc%l#l. s#prem pe"tr# cei
care ti# s% $"/e!e s% r%m$"% co"sta"!i si 'eschii, a"cora!i i maleaili, ate"!i si 'ispo"iili pe"tr# ceea ce
este #imitor, "eateptat, "esperat, pe"tr# 'escoperirile, $"c$"t%rile i s#rpri2ele la care "e i"/it% a/e"t#ra
/ie!ii.
O ECL1*SEE a ap%r#t pe "eateptate...
Pentru c lucrurile care trebuie s se ntmple n lume
snt amestecate, f ar ordine precis,
atingndu-se unele de altele, cu toate e!enimentele
uni!ersului, pn cnd a$ung n prea$ma
unui punct de atracie,
n care pot n sfrit s se mplineasc" M[-1A FE-ESA 61 LASC1A
Cap.11 Cuvnt si e!primare
C"tr-o l#"g% perioa'% a /ie!ii mele, "# a/eam c#/i"te ca s% m% e5prim. E# tiam c% ele e5ist%, c% s$"t pe
#"'e/a 'ispo"i ile, la $"'em$"a mea. 1g"oram complet posiilitatea 'e a le folosi i e#. C#/i"tele, ca
at$tea alte l#cr#ri 'i" l#me care m% $"co"4#ra#, apar!i"ea# a priori celorlal!i, le era# $"tr-#" fel re 2er/ate.
Era ca i c#m e# "# a/eam acces la ele, "# a/eam 'rept#l s% m% apropii.
.e la cuvintele celorlali...
C#/i"te a/eam 'est#le, 'ar ele "# $mi apar!i"ea#, ci 'oar $mr%ca# po/etile pe care le sp#"eam. La
coal%, $" pa#2e, eram i"ep#i2ail, i"/e"tam foiletoa"e 'espre Ca/aler#l Al, #" coNoP i"/i"ciil,
$mr%cat $" al pe #" cal al. U" -oi" al p%'#rilor america"e, ge"eros c# cei s%raci, 'rept c# cei
oropsi!i, 'e/otat "%p%st#i!ilor /ie!ii Mi-am petrec#t copil%ria si am trec#t 'e coala primar%, cea mai
grea, sp#"$"' po/esti la #mra plata"#l#i sec#lar 'i" c#rtea colii Lespi"asse 'i" cartier#l Sai"t-
CPprie", cartier#l s%racilor, #" gheto# /e"ic i"#"'at 'e apele ieite 'i" matc% ale fl#/i#l#i Taro""e, pe
at#"ci m#r'ar, maiest#os i "emilos, care se 'esp%r!ea $" mii 'e r$#le!e $"ai"te 'e a a4#" ge la Fo#lo#se.
Eram #" copil a"tisocial, pe"tr# c% orice $"cercare 'e co m#"icare f$rea r#sc. Le r%sp#"'eam
a'#l!ilor ra/$"' c# o pri/ire i"'ig"at% i i"sole"t% care t%ia $" car"e /ie@ ,Asta "# e #" r%sp#"sI. -i'icam
cap#l i "#mai aceast% micare i acest aplom li se p%rea 'e o i"sole"t% si 'e o $"'r%2"eal% i" -
acceptaile. E# a/ea# 'ec$t o gri4%@ s% re'#c% la t%cere c$t mai repe'e aceast% tr#fie.
i astfel, primeam mesa4e co"tra'ictorii. 1"tro'#cerea se 'orea a fi promi!%toare@ ,?orete, hai
/oreteI Sp#"e ce ai 'e sp#sI., 'ar to"#l tr%'a "er%'area, marcat% i 'e o fra2% care "# f%cea 'ec$t
s% o co"firme@ ,E# /rei s% /oreti, foarte i"e, at#"ci taciI.
C$te 'r#m#ri "# am parc#rs 'e at#"ci $"coaceI C$te s#fe ri"!e elierate, c$te t%ceri sparte "# a tre#it s%
$"fr#"t pe"tr# a trece 'e la ,FaciI. la ,F# eti ceea ce /oretiI., $"ai"te 'e a-mi 'a seama, 'ar aceast%
77
'escoperire a /e"it m#lt mai t$r-2i#, c% "# era /ora 'oar 'espre a t%cea sa# a /ori, c% 'oar a /ori
"# era s#ficie"t@ tre#ia i s% fi# $"!elesI S% fii $"!eles, amplificat i asimilat pe"tr# a p#tea $" sf$rit s%
$"!eleg pe"tr# mi"e ce /oiam s% sp#".
C%ci partea importa"t% "# este s% sp#i, s% e5primi, s% ar#"ci $" afara ta, ci s% te po!i $"!elege $"
haos#l, $" lairi"t#l 'e 'isc#rs#ri i"terioare, $" mea"'rele #"ei afirm%ri 'ificile comi"at% $" ca2#l me#
c# "e/oia 'e rec#"oatere, 'e i'e" tificare.
...la cuvntul lit
Si aa am $"cep#t s% /oresc 'espre mi"e $" t%cere, 'e/e "i"' po/estitor, apoi cititor. *ier'#t $"tr-o
carte, "# m% mai s%t#ram 'e remarci, 'e replici sa# 'e 'igresi#"i, $mpr#m#- t$"' f%r% pic 'e 4e"%
e5presiile mai m#ltor protago"iti. 6e/e "i"' cel%lalt.
Mi-am petrec#t a'olesce"!a pl#ti"' pe fra2e magice i" /e"tate 'e al!ii, "# 'e mi"e.
C" rela!iile 'e i#ire a fost c#mplitI ,?oreste-mi, 2i-mi ce/aI., $mi cerea ea si aceast% i"/ita!ie simpl% m%
l#a pe "epreg%tite, sporea gol#l 'i" mi"e. Chiar i cel mai "e$"sem"at c#- /i"!el $mi sc%pa, m% l%sa
pier'#t, st$"4e"it $"tr-o t%cere t#m#l t#oas%. M% sim!eam agresat, pe"tr# c% eram at$t 'e 'e2armat.
La mat#ritate, c$"' t%cerea a 'e/e"it mai a'$"c%, mai sf$-sietoare, am $"cep#t s% scri#. Am scris $"
prim#l r$"' pe"tr# mama mea, care "# tia s% scrie prea i"e i care a 'escoperit lect#ra $" cea 'e-a
'o#a parte a /ie!ii ei, la pe"sie.
C" familia mea s-a "%sc#t o lege"'%. Mama mea "#-i c# "osc#se mama si 'e c$"' eram mic am /isat c%
$"tr-o #"% 2i o /oi c#"oate pe aceast% femeie care "# p#tea fi 'ec$t o pri" !es% care a #itat 'e copil#l
ei. $mi imagi"am c% a/eam s%-i a'#c mamei $" 'ar o mam%. M% /e'eam $"torc$"'#-m% $"tr-o sear%
acas%, !i"$"' 'e m$"% o femeie #imit% i timi'% pe care i-o pre2e"tam mamei@ ,Mam%, iat-o pe
mama.... E# am g%- sit-o "icio'at% pe aceast% femeie, 'ar o 'at% c# trecerea a"ilor mi-am i"/e"tat o
#"ic% mitic%, #" i2/or "esecat 'e metafo re i /ore 'e '#h pe care le presar%m pri" c%r!ile mele i pe
care le citam la co"feri"!e, $" stagiile pe care le !i"eam@ ,C#m 2icea #"ica, partea rea $" c%#tarea
a'e/%r#l#i este c% #"eori $l g%simI.
i astfel, am 'at /ia!% #"ei p%r!i care lipsea 'i" ge"ealogia mea, orga"i2$"' si $"t%ri"' a2ele i'e"tit%!ii
mele, co"firm$"- '#-mi $" acelai timp o 'escoperire care s-a 'o/e'it a fi /alo roas%@ c$"' o sit#a!ie este
locat% sa# $"chistat% la "i/el#l re alit%!ii, p#tem $"tot'ea#"a s% o 'eloc%m pri"tr-#" 'emers simolic.
M-am hr%"it m#lt timp c# c#/i"te@ pri" i"terme'i#l lor am cresc#t, am i#it i am 'e/e"it mai complet,
mai soli', mai $"s#fle!it si legat, $" sf$rit, 'e o com#"itate #ma"% care m% accepta.
Ast%2i, 'i"colo 'e c#/i"te i 'e e5prim%ri, $"cerc s% $"!e leg sem"ele, s% prel#"gesc a/e"t#ra e5iste"!ei
mele p$"% la gra"i!ele /ie!ii, $" c%#tarea se"s#l#i, ori2o"t#l se '% $"apoi, cer#l se $"al!% pe"tr# a face
loc posiilit%!ilor $"t$l"irii.
(i calea e att de lung
ntre cunoscutul de la care am plecat
ctre necunoscutul la care !rem s a$ungem"
(i totui, este momentul marilor discursuri" :+R,/- :7R/+
Cap 1".5roismul n cotidian
Eroism#l $" coti'ia" se ma"ifest%, '#p% c#m arat% i e5 presia, 2i 'e 2i. E# se 'esf%oar% s# forma
#"or fapte eroice e5p#se $" p#lic, ci m#lt mai pro2aic, $" tot fel#l 'e sit#a!ii i mai ales f%r% s% ias% $"
e/i'e"!%, $" mici "imic#ri, $" 4#r#l #"or fapte #"eori "e$"sem"ate. Se tr%iete $" a"o"imitate, at$t $" /ia!a
'e familie, i"tim%, c$t si $" /ia!a profesio"al% i social%.
.iferite forme de eroism n cotidian
Eroism#l $" coti'ia" coresp#"'e #"#i a"#mit mo' 'e a tr%i $" /ia!a 'e 2i c# 2i. Este o form% 'e opo2i!ie
fat% 'e for!ele co"str$"g%toare si rareori preci2ate sa# 'e"#"!ate ale tero rism#l#i rela!io"al care $"t#ie,
se imp#"e si $i las% ampre" ta s# forme /ariate i s#tile sa# i2#c"ete $" /aria"tele sale /iole"te,
at$t $" rela!iile apropiate, i"time, co"4#gale sa# pare"tale, c$t i $" co"te5te mai largi, $" rela!iile
profesio"ale sa# sociale.
70
Ferorism#l rela!io"al i2/or%te 'i" /iole"!a 'ori"!ei cel#i lalt as#pra "oastr%, prec#m si 'i" /iole"!a
temerilor sale... pe care /a $"cerca s% "i le tra"smit%, s% "i le imp#"% l%s$"'#-"e s% cre'em c% face
ceea ce face pe"tr# "oi, c$"' $" realitate "#-i /e'e 'ec$t propri#l i"teres. Ferorism#l este $"tre!i"#t 'e
/iole"!a 'ori"!ei ca cel%lalt s%-si 'oreasc%, pe care "oi o l%s%m s% se 'e2/olte $" "oi.
Mi se $"t$mpl% a'esea s% s#s!i" c% 'e fapt copiilor "# le este fric% 'e mai"i sa# 'e str%i"i r%#/oitori, ci 'e
teama tat%l#i sa# a mamei proiectat% as#pra mai"ilor sa# as#pra str%i"ilor r%#/oitori. S% "# fi# $"!eles
greit@ "# sp#" c% "# e5ist% #" pericol real 'ac% acetia tra/ersea2% stra'a pri" loc#rile "emarcate sa# se
co"fr#"t% c# /iole"!a 'ori"!ei a"#mitor 'om"i pe"tr# copii, $"s% prop#"erea mea este s% se /oreasc% p#r
i simpl# 'espre posiilitatea 'e a $"t$l"i astfel 'e proleme.
Ferorism#l $i arat% col!ii c$"' ci"e/a /rea s% "e imp#"% p#"ct#l s%# 'e /e'ere, mo'#l s%# 'e a /e'ea
l#cr#rile, fel#l s%# 'e a fi. C$"' ci"e/a $"cearc% s% "e atrag% $"tr-o ac!i#"e $" care "oi "# "e rec#"oatem.
Ferorism#l rela!io"al se alime"tea2% 'i" toate res#rsele afecti/it%!ii A i s$"t i"ep#i2aile A, 'i" "e/oia
"oastr% p#ter"ic% 'e a me"!i"e raport#rile 'e for!e $" a/a"ta4#l "ostr#, f%c$"' apel la c#lpaili2area,
'e/alori2area sa# 'escalificarea p#"ct#l#i 'e /e'ere al cel#ilalt.
Acest terorism este spri4i"it 'e $"'oiala si "e$"cre'erea care se 'ecla"ea2% $" "oi $" mome"t#l $" care el
este folosit $mpotri/a "oastr% sa# $" 'irec!ia "oastr%. Ee 'etermi"% s% e2it%m $" pri/i"!a /alorilor,
certit#'i"ilor i chiar a co"/i"gerilor "oastre, sa# p#r i simpl# s% p#"em s# sem"#l $"'oielii terme"ii
a"ga4ame"t#l#i l#at. ,Chiar am sp#s e# astaQ.
?om a4#"ge s% "e $"tre%m 'ac% am emis c# a'e/%rat o p%rere sa# alta sa# 'ac% am afirmat@ ,6ar $!i
promit c%.... sa#@ ,E# am sp#s c%...., $"tr-at$t cel%lalt /a fi capail s% "e co"/i"g% 'e co"trari#l a ceea ce
am sp#s sa# cre'em c% am sp#s sa# am f%c#t, $"tr-at$t /a $"cerca s% "e 'emo"stre2e si s% "e co"/i"g% c%
,"# cre'eam c# a'e/%rat ce sp#"eam.I
C" /ia!a 'e 2i c# 2i e gre# s% l#cr%m, s% tr%im sa# p#r i simpl# s% i"tr%m $" rela!ie c# persoa"e care
practic% ceea ce e# "#mesc ,mi"ci#"a si"cer%.. A"#mite persoa"e pot fi 'e rea-cre'i"!% c# o si"ceritate
#imitoare )i #"eori acea persoa"% pot fi chiar e#I+.
U"#l 'i"tre sem"alele care "e pot alerta este to"#l /ocii. Ci"e/a /% /orete, iar /oi sim!i!i c% e5ist% #"
'ecala4 $"tre ce sp#"e i ce arat% c% simte sa# g$"'ete persoa"a respecti/%. Aa se $"t$mpl%, 'e e5empl#,
$" film#l Cerc#l poe!ilor 'isp%r#!i $" sce"a $" care t$"%r#l st#'e"t s#s!i"e c% ,a /orit c# tat%l s%#., iar "oi
sim!im c% acesta "# a $"'r%2"it s-o fac%. $"tr-o atare sit#a!ie, profesor#l ar tre#i s%-i poat% afirma
p%rerea, s% sp#"% ce simte sa# c#m /e'e sit#a!ia, ceea ce "# face $" sce"ari#l film#l#i, l%s$"'#-1 astfel
pe a'olesce"t s% se co"fr#"te c# i"co"fort#l si si"g#r%tatea mi"ci#"ii sale.
Ci"e/a se /a sc#2a $" fel#l #rm%tor@ ,E# am p#t#t /e"i la petrecerea ta, am fost co"/i"s c% era mar!i
seara.. $i co"firma!i c% i-a!i trimis i"/ita!ia pe"tr# l#"i, iar el i"sist%@ ,Ah, serios, chiar am cre2#t c% e mar!iI.
At#"ci /% 'a!i seama c% "# are "ici #" rost s%-i arg#me"ta!i sa# s% $"cerca!i s%-i 'emo"stra!i c% a!i /orit
clar c# el. $" ceea ce-1 pri/ete, el cre'e si"cer $" mi"ci#"a l#i, care 'e altfel pe"tr# el "# este o mi"ci#"%.
Afirma!ia l#i "# este o 'o/a'% 'e rea-/oi"!% 'ec$t pe"tr# mi"e, por"i"' 'e la ceea ce simt e#.
i a a'mite "# $"seam"% "ici a-1 ac#2a pe cel%lalt, "ici a m% ac#2a pe mi"e. E# $l pot trimite la rea#a l#i
cre'i"!%, pe"tr# c% el este pe 'epli" co"/i"s 'e mi"ci#"a l#i. 9irete, fiecare 'i"tre "oi tre#ie s% "e $"'oim
#"eori 'e propriile certit#'i"i. Fre#ie s% l%s%m cale lier% #"ei posiile co"fr#"t%ri. Fre#ie s% "e as#m%m
risc#l #"#i schim care s% co"!i"% $" stare late"t% o posiil% re/i2#ire sa# rea4#stare a po2i!iilor "oastre.
E# $"seam"% $"s% c% tre#ie s% $"c#ra4%m o form% 'e "e$"cre'ere meschi"% care se tra"sform% a'esea $"
comportame"te 'e persec#!ie. Cel mai potri/it ar fi s% a'opt%m o atit#'i"e 'e tolera"!% l#ci'%, /igile"t% fa!%
'e oscila!iile 'e /alori, fa!% 'e capca"ele a"ga4ame"telor l#ate, fa!% 'e tr%'%rile scop#rilor i mi4loacelor
folosite sa# fa!% 'e co"f#2ia 'i"tre 'ori"!% i proiect.
Ferorism#l rela!io"al practicat $"tr-#" me'i# 'at are o mare p#tere 'e a "e 'e2echilira, 'e a "e face s%
o/%im, 'e a tre2i $" "oi, 'i"tr-o micare, $"'oieli as#pra propriilor "oastre comportame"te, c#/i"te sa#
a"ga4ame"te.
Eroism#l $" coti'ia" $"seam"% "# o atit#'i"e 'efe"si/% sa# 'e respi"gere, ci 'impotri/%, #" comportame"t 'e
afirmare, 'e a'optare se"i"% a #"ei po2i!ii. El se /a a2a pe capacitatea 'e afirmare por"i"' 'e la e5perie"!a
perso"al% si se /a ma"ifesta pri" posiilitatea 'e a a/ea $"cre'ere $" propria tr%ire.
7G
,red ci-am spus asta, cred c am adoptat aceast po'iie" ,red c am promis la ora ;E, i nu la ;F@
Eroism#l $" coti'ia" $"seam"% s% fi# capail s% m% re'efi-"esc, s%-mi reafirm po2i!ia, s%-mi s#s!i" p#"ct#l
'e /e'ere f%r% a m% l%sa p#rtat 'e 'efi"i!ia pe care mi-o '% cel%lalt.
Alteori se poate s% m% las f#rat c# #"% tii"!% 'e propriile mele capca"e, 'e propriile ,mi"ci#"i si"cere., $"
aseme"ea co"'i!ii, eroism#l $" coti'ia" ar co"sta $" a oser/a co"flict#l i"terior, $" a l#a c#"oti"!% 'e "o#l
raport 'e for!e, "%sc#t 'i" percep!iile mele co"tra'ictorii, $" a-mi rec#"oate prolema i a accepta c% m%
pot $"ela. Ar $"sem"a s%-mi 'a# seama c% am e/al#at greit co"seci"!ele 'eci2iei mele, c% mi-am as#mat
mai m#lt 'ec$t pot face, c% mi-am 'ep%it res#rsele sa# mi4loacele reale.
E importa"t s% rec#"oatem si s% accept%m c% #"eori "e l%s%m f#ra!i 'e propri#l e"t#2iasm, 'e a/$"t#l
sa# 'e 'ori"!ele proprii, c% risc%m s% "e l%s%m a"tre"a!i 'i"colo 'e limitele sa# 'e posiilit%!ile "oastre
reale.
S% rec#"oatem astfel, simpl# si mo'est, "# ca o f#g% 'e respo"sailitate, c% "e-am s#praestimat
res#rsele, c% /orele a# 'ep%it g$"'#l si s% $"'r%2"im s% sp#"em@
/ ade!rat, nu este tocmai ceea ce am !rut s spun" ,red c m-a luat gura pe dinainte si am spus mai mult dect
intenionam"
A"glo-sa5o"ii s$"t a'esea capaili s% se $"toarc% as#pra lor $"ile, s% accepte s%-i schime afirma!iile c$"'
'escoper% c% acestea "# s$"t fo"'ate. Ei s$"t m#lt mai 'isp#i s% $i re-'efi"easc% po2i!ia, s% a'opte o alt%
atit#'i"e.
O astfel 'e atit#'i"e este mai gre# 'e co"cep#t $" 9ra"!a, #"'e raport#rile 'e for!e s$"t acce"t#ate 'e o
agresi/itate late"t% care $"cearc% s% se e5prime "# $" fa!a cel#ilalt, ci co"tra cel#ilalt. 6e aseme"ea, este
'ificil% si pe"tr# a"#mite perso"alit%!i care se aga!% 'e po2i!iile i certit#'i"ile lor, c%rora li se pare aproape
imposiil s% a'mit% c% poate s-a# $"elat, care simt "e/oia s% ar#"ce respo"sailitatea as#pra celorlal!i
pe"tr# a p%stra #" mi"im 'e coere"!%, fie i "#mai 'e fa!a'%. Eroism#l $" coti'ia" se ma"ifest% pri" 'o#%
po2i!ii rela!io"ale e5trem 'e simple i tot#i a'esea 'ificil 'e me"!i"#t.
*rima pres#p#"e risc#l 'e a sp#"e da" A 'o#a, pe cel 'e a $"'r%2"i #"eori s% sp#"em nu"
Orice rela!ie /iail% se /a orga"i2a $" 4#r#l acestor 'o#% po2i!ii rela!io"ale@
J as#marea risc#l#i 'e a sp#"e 'a, 'e a se a"ga4a, a'ic% 'e a merge mai 'eparteB
J as#marea risc#l#i 'e a ref#2a, "# pri" opo2i!ie c# cel%lalt, ci pri"tr-o po2i!ie 'e afirmare.
1"tr-o com#"icare acti/%, /or e5ista "#meroase sit#a!ii $" care /a i"tra $" ac!i#"e eroism#l 'i" coti'ia".
Aceste ac!i#"i si po2i!io"%ri "ecesit% m#lt% e"ergie, 'ar respect#l 'e si"e si respect#l pe"tr# cel%lalt "e /or
a4#ta s% mergem mai 'eparte.
Eroism#l $" coti'ia" "# co"st% $" a se i"'ig"a sa# a-1 'e"#"!a pe cel%lalt, ci $" a e5prima i"s#portail#l,
i"acceptail#l, $" a re"#"!a la micile lait%!i c%tre care s$"tem foarte a'esea a"tre"a!i, $" ci#'a /oi"!ei "oastre,
'i" como'itate sa# 'i" pasi/itate.
A "# sp#"e "imic, a "# face "imic echi/alea2% #"eori c# a fi che2a prostiei, r%#t%!ii sa# /iole"!ei. A t%cea
$"seam"% a l%sa mai m#lt spa!i#, chiar 'ac% "# s$"tem 'e acor' $" mo' e5pres, ##ri"!ei i me'iocrit%!ii
care tri#mf% a'esea.
Eroism#l $" coti'ia" $"seam"% s% "e reco"firm%m respect#l 'e si"e, $"seam"% s% "e reg%sim la "i/el#l
fi'elit%!ilor "oastre prof#"'e, pe"tr# a "e l#a a"ga4ame"tele ese"!iale.
Eroism#l $" coti'ia" "# implic% $"tot'ea#"a c#ra4, 'ar cere /igile"!%, l#ci'itate si mai ales coere"!%. M#l!i
'i"tre "oi "# mai a/em la 'ispo2i!ie 'ec$t for!a sa# sl%ici#"ea c#/$"t#-l#i "ostr#, gara"!ia pri/irii "oastre,
str%l#cirea #"ei certit#'i"i sa# p#r i simpl# /erticalitatea #"ei po2i!io"%ri clare i corecte, pe"tr# a "e
e5prima.
Fr%im $"tr-o l#me $" care certit#'i"ile "e scap%, $" care a'e/%r#rile se co"tra2ic, se a"#lea2% sa# se
risipesc mai repe'e 'ec$t capacitatea "oastr% 'e a le chestio"a, 'e a le i"tegra, 'e a le 'e2/olta sa#
prel#"gi.
Eroism#l $" coti'ia" "e cere o asc#ltare lier%. El 'e/i"e imagi"ea pe care o oferim. Se ma"ifest% pri"tr-#"
c#/$"t care $"'r%2"ete s% se e5prime, chiar si at#"ci c$"' 'era"4ea2%, c$"' pare 'eplasat fa!% 'e
oicei#rile $"r%'%ci"ate, fa!% 'e c$r '%ia ipocrit% a circ#msta"!elor.
7=
Eroism#l $" coti'ia" 'ecla"ea2% /iole"!e $mpotri/a cel#i care-1 practic%. Ero#l a"o"im, cel mai com#",
$i as#m% risc#l 'e a fi co"si'erat origi"al, atipic, a"ormal sa# chiar "e#". ?a "ate proteste, /a fi
4#'ecat, respi"s, /a fi #" a'e/%rat ecra" pe"tr# proiec!iile "egati/e.
Eroism#l $" coti'ia" "# co"st% $" "egarea 'e si"e, $" sacri fici#l 'e si"e, si "ici m%car $" a'aptarea pri"
compromis#ri, pe"tr# c% m#lt prea a'esea compromis#l e la #" pas 'e com promitere $" 'ome"i#l
a"ga4ame"telor /itale sa# al $"tre%ri lor f#"'ame"tale. 6impotri/%, eroism#l $" coti'ia" co"st% $" a se
'efi"i, a-si co"feri o i'e"titate pri" 'ifere"!iere, $" #"ici tate, pri" a 'a seam% 'e si"e.
C$"' eram copil, a'esea /isam c# ochii 'eschii #" /is care mai apoi s-a repetat 'e s#te 'e ori. $"
acest /is, e# eram #" ero# a"o"im care "# e2ita $" pli"% iar"% s% sar% $"tr-#" r$# $"ghe!at pe"tr# a
sal/a o femeie $mpre#"% c# copil#l ei, care era# pe p#"ct#l 'e a se $"eca, $"tr-o alt% /aria"t% a
acest#i /is, e# sfi'am fl%c%rile #"#i i"ce"'i# e"orm pe"tr# a sal/a 'oi, trei, #"eori patr# copii care ar
fi m#rit 'ac% "# ap%ream e# $" mo' mirac#los, 'ac% "# ar fi fost c#ra4#l me# e5traor 'i"ar. Si astfel,
toat% ti"ere!ea mea am tr%it a/e"t#rile #"#i ero# "erec#"osc#t, i"tra"sige"!a "ea%t#t% a #"#i ca/aler
c# i"ima c#rat%, pier'#t $"tr-o epoc% a /iole"!ei, a mi"ci#"ii si a haos#l#i.
Cre' c% i '#p% ce am cresc#t am p%strat c$te/a sechele ale acestor aspira!ii c%tre eroism. Se pare c%
ele s-a# orie"tat c% tre /ia!a mea profesio"al%, $" a"ga4ame"tele mele sociale, $" milita"tism#l pe"tr# o
l#me mai 'reapt%, mai #ma"%, $" par ticiparea la acti/it%!i 'e a4#torare sa# 'e s#s!i"ere a celor mai
"%p%st#i!i. U"eori, ele s-a# 'o/e'it a fi $" co"tra'ic!ie fla gra"t% c# propriile mele "e/oi, c# aspira!iile
mele prof#"'e. 6e #"'e a fost "e/oie, $" toam"a /ie!ii mele, 'e c$te/a rea4#s t%ri '#reroase.
M#lt mai t$r2i# am $"!eles c# a'e/%rat $" ce m%s#r% /ia!a 'e 2i c# 2i implic% eroism, c#ra4 i risc#ri
pe"tr# a r%m$"e fi 'el mie $"s#mi, a"ga4ame"telor l#ate sa# p#r i simpl# pe" tr# a $"cerca s% fi#
co"sta"t, a'ic% s% me"!i" #" acor' $"tre ceea ce simt si ceea ce tr%iesc, $"tre ceea ce sp#" si ceea ce fac.
La fel ca m#l!i al!i eroi "e'escoperiti, fiecare 'i"tre "oi se poate co"fr#"ta c# alegeri 'ificile $" sit#a!iile
cele mai a"ale, cele mai 'eri2orii sa# cele mai 'ramatice ale /ie!ii sale.
5ecurile si poziionrile eroului din cotidian
Mi s-a $"t$mplat #"eori s% m% $"'oiesc 'e "ormalitatea mea, s% cre' c% eram prea e5ige"t, prea 'ificil
$" rela!iile mele apropiate, c% ar fi tre#it s% 'a# 'o/a'% 'e mai m#lt% r%'a re, 'e mai m#lt% #"%/oi"!%
sa# $"!elegere fa!% 'e ceea ce mi se p%rea i"acceptail, si $" acelai timp eram terori2at la g$"- '#l c%
era at$t 'e simpl# s% las tot#l s% c#rg%, s% re"#"!. E a'e/%rat c% cele mai mari 'ific#lt%!i apar $" /ia!a
'e 2i c# 2i, $" "e"#m%ratele acte care tre#ie preci2ate 'e fiecare 'at%, care tre#ie marcate, pe"tr#
a e/ita r#ti"a como'it%!ii, a ace l#i@ ,?om mai /e'ea...., a l#i ,Asta eI.
E#, "imic "# e5ist% p#r si simpl#, "imic "# /i"e 'e la si"e. Este 'e 'atoria "oastr% s% "e op#"em
gre#t%!ii e/i'e" !ei, s% re2ist%m legilor #"i/ersale ale gra/ita!iei care "e $m pi"g spre como'itatea
efort#l#i mi"im.
Cel mai gre# este s% "# te lai a"tre"at 'e presi#"ea celor apropia!i, care apro%, las% s% treac%,
co"firm% 'omi"a"tele sistem#l#i rela!io"al la care s-a a4#"s. E# co"ta!i "icio'at% pe $"!elegerea
cel#ilalt $" pri/i"!a schim%rii@ ,Oric#m "# se poate schima "imic, ei s$"t aa 'i"tot'ea#"a..
U" me'ic mi-a fi5at o co"s#lta!ie la ora 1K, 'ar m-a primit i co"s#ltat la ora 1O.70. At#"ci, la mome"t#l
pl%!ii, am $" 'r%2"it s%-i sp#"@
,C" mo' "ormal e# s$"t pl%tit c# 00 'e fra"ci pe or%. ?% pl%tesc 'ifere"!a p$"% la K0 'e fra"ci, c$t
repre2i"t% o"orari#l '#m"ea/oastr%, i cei 00 'e fra"ci pe care i-am pier'#t atep t$"'#-/%, pe"tr# c%
a/eam o programare fi5at%, ceea ce $" seam"%, 'i" p#"ct#l me# 'e /e'ere, c% '#m"ea/oastr% /-a!i
a"ga4at s% m% primi!i, iar e# s% fi# lier la acea or%. $"!eleg c% "# p#te!i fi pre2e"t la fi5, 'ar o or% si trei
sfert#ri mi se pare e5cesi/, 'ac% "# chiar a#2i/, $" orice ca2, aceast% am$"are 'ep%ete ceea ce e# pot
co"si'era o $"t$r2iere acceptail%. 6ac% accept pri"cipi#l c% '#m"ea/oastr% /% c$tiga!i p$i"ea 'i"
s#feri"!a mea, "# $"seam"% c% accept s% /-o c$tiga!i c# timp#l /ie!ii mele..
Eram foarte pali2i i #"#l si cel%lalt, e# poate mai st$"4e"it 'e aceast% "o#% afirmare a mea. 6ar pe"tr# mi"e
era importa"t s% ar%t c% timp#l me# tre#ie respectat, c% are /aloare, c% este rec#"osc#t. Era 'e 'atoria
mea s%-1 fac respectat i s% "# permit "im%"#i s% 'isp#"% 'e el, pe"tr# c% $mi re/i"e sarci"a 'e a g%si
mi4loacele pri" care s% fac s% fie respectat ceea ce co"si'er e# importa"t, 'ac% este ca2#l.
7K
Afirmarea A a'ic% a#to'efi"irea, a'optarea #"ei po2i!ii, clarificarea loc#l#i 'e!i"#t, a rol#l#i, a mi4loacelor, a
posiilit%!ilor sa# a limitelor $"tr-o sit#a!ie 'e i"terac!i#"e c# altci"e/a A mi s-a p%r#t #"#l 'i"tre actele cele
mai "ecesare, mai sal#tare si mai ese"!iale, 'ar si #"#l 'i"tre cele mai 'ificile, mai a"goasa"te, pe"tr# ca
apar "#meroase $"tre%ri peric#loase, pri"tre care cea mai 'es $"t$l"it% este@ ,Am 'rept#l s% sp#" astaQ
Oare "# c#m/a are 'reptateQ.
Acest ge" 'e $"tre%ri este ipocrit i peric#los, pe"tr# c% 'eplasea2% mi2a pe #" tere" periferic, care "#
are "imic 'e-a face c# prolema ce"tral% legat% 'e afirmarea 'e si"e. *ri" 'efi"i!ie, pote"!ial#l 'e
afirmare se afl% $" fiecare 'i"tre "oi si fiecare este propri#l 4#'ec%tor $" aceast% pri/i"!%, fiecare este
si"g#r#l care poate 'eci'e.
$" "ici #" ca2 "# este /ora 'espre 'rept#ri. Sa#, 'ac% "e imagi"%m o 'eclara!ie a 'rept#rilor i oliga!iilor
om#l#i rela!io"al, $" cel mai #" ca2 am p#tea co"si'era aceasta ca pe o 'atorie, $" se"s#l #"ei "e/oi /itale
'e a a4#"ge la e5iste"!%. 6ati-mi /oie s% /% reami"tesc c% ,a e5ista. $"seam"% ,a iei 'i".. A e5ista $" pla"
rela!io"al $"seam"% a iei 'i" 'efi"irea si"el#i pe care cel%lalt $"cearc% s% "e-o imp#"%, c# 'iploma!ie i
#"eori c# m#lt%... 'ragoste sa# i"teres.
,ti# c% pot co"ta pe ti"e c$t /oi fi plecat%, sper s% "# m% 'e2am%geti....
,tii i"e c% 'i" ca#2a s%"%t%!ii tale ar fi mai i"e s% practici o meserie calm% i stail%. Ar tre#i s% faci "ite
c#rs#ri 'e a'mi"istra!ie, aa m%car ai a/ea 'rept#l la o pe"sie asig#rat%....
,Ar tre#i s% /% g$"'i!i la copii i s% /% l#a!i m%s#ri 'e sig#ra"!%. Ar tre#i s%-i cere!i parte"er#l#i s%-i
rec#"oasc%I.
,Oare s$"t o mam% 'e"at#rat% 'ac% "# imp#" aceast% rec#"oatereQ.
,Oare s$"t i"co"tie"t c$"' g%sesc $"tr-#" s#permar3et 'i" ora#l me# ia#rt#ri e5pirate 'e 2ece 2ile si le
scot 'i" raio" pe"tr# ca al!ii s% "# se p%c%leasc%, $" /reme ce ef#l 'e raio" i"ter/i"e r#sc i $mi sp#"e c# o
/oce 'i" ce $" ce mai /iole"t%@ VL%sa!i-le acolo, p#"e!i-le la locRQ E# l#am ia#rt#rile pe care el se gr%ea s% le
p#"% la loc. M-a sal/at i"ter/e"!ia respo"sail#l#i care a pro"#"!at c#/i"tele magice@ VE# face!i sca"'al,
l#a!i ia#rt#rile 'i" raft#riIR.
,Oare s$"t a"ormal pe"tr# c% m-am hot%r$t s% orga"i2e2 co"c#rs#l Vcel mai "efericit clie"t *e#geotR c# #"
premi# 'e 18 888 'e fra"ci, 'at fii"' c% "# re#eam s% $mi s#s!i" $" fa!a repre2e"ta"t#l#i local 'rept#l... 'e
a a/ea o mai"% care s% mearg% $" a asea l#"% 'e gara"!ie, i "# o a/ala"% 'e repara!ii care aproape
$mi '#la# cost#l mai"iiQ.
,Oare s$"t "ai/, i"fa"til sa# i"co"tie"t c$"' $mi as#m risc#l #"#i proces c# #" orga"i2ator 'e co"feri"!e
pe"tr# c% am 'e"#"!at "erespectarea #"#i a"ga4ame"t pri" creterea c# 10 fra"ci a pre!#l#i ma5im pe care
co"/e"isem s%-1 cerem p#lic#l#iQ.
C$t% e"ergie tre#ie s% moili2%m, c$t% for!% i co"sta"!%, pe"tr# a me"!i"e respect#l fa!% 'e "oi $"i"e,
pe"tr# a "# "e mai l%sa 'efi"i!i 'e ceilal!i, pe"tr# a "e afirma ca #"ici, pe"tr# a "e p%stra i"tegritateaI
F#t#ror eroilor "erec#"osc#!i 'i" /ia!a 'e 2i c# 2i, /% 'e'ic acest capitol "# ca pe o me'alie post#m%, ci ca
pe schi!a #"ei carte 'e /ia!%.
+ttea mici !ictorii mpotri!a ignoranei, a cetii, a tcerii ostile a lumii" *+*,G 1(&7*
Cap. 1% (iscurile i ostacolele n calea sc$imrii
Orice $"cercare 'e schimare perso"al% comport% risc#ri, mai ales risc#l 'e a 'estaili2a po2i!ii 'e
echilir# sa# 'e homeosta2%)$ " fi2iologie,homeosta2a 'esem"ea2% staili2area, la "i/el#l orga"ismelor
/ii, a #"or co"sta"te 'e a2%. Ferme"#l a trec#t $" /oca#lar#l teoriei sistemelor.+ ati"se $" aria rela!iilor
apropiate A co"4#gale, fa miliale sa# profesio"ale. Eesig#ra"!a 'ecla"at% 'e o per specti/% "o#%,
comportame"te "eoi"#ite, #" alt mo' 'e a tr%i /or tre2i, 'i"colo 'e primele #imiri, #"eori
"%#citoare, "eli"ite, "e$"cre'ere si co"f#2ie. C# reac!ii care se pot 'o/e 'i e5cesi/e, care pot r%"i, 'e
tip#l@ ,Ai $""e#"it... Fe-ai l%sat $mroo'it%... Cre' c% ai i"trat $" /reo sect%... E# tii ce sp#i....
C# 'esf%#rarea, $" me'i#l familial, a #"#i arse"al 'e ati t#'i"i, al#2ii, ame"i"!%ri, repro#ri sa# presi#"i
care /or s%-1 fac% s% se r%2g$"'easc% pe cel care se hot%r%te s% se schime. i toate aceste for!e i
efort#ri /or fi moili2ate 'e cei 'i" 4#r pe"tr# a $"cerca s% reg%seasc%, c# orice pre!, echilir#l ati"s
$"ai"te 'e cri2a 'ecla"at% 'e aceste $"cerc%ri 'e schimare, #" echilir# percep#t p$"% at#"ci ca
7O
satisf%c%tor sa# cel p#!i" sig#r. Astfel, orice 'emers 'e schimare $" 'ome"i#l rela!ii lor i"ter#ma"e /a
reacti/a o recr#'esce"!% a comportame" telor i atit#'i"ilor a"tirela!io"ale la cei care preti"' c% "e i# -
esc sa# "e /or i"ele.
Comportamente antirelaionale
E#mesc co"'#it% a"tirela!io"al% 'e a2% s#ita 'e comportame"te pri" care $"cerc%m s%-1 'efi"im pe
cel%lalt $" spera"!a c% el /a coresp#"'e c# ceea ce am /rea "oi s% fie.
1at% c$te/a 'i"tre acestea, care a# #" re2#ltat gara"tat $" $"cercarea 'e a-1 i"fl#e"!a pe cel%lalt sa# 'e a-1
atrage $" 'ori"!a "oastr%.
Practicarea relatiei9cla!on
Co"st% $" a /ori 'espre cel%lalt si "# c# cel%lalt@ ,Ar tre#i s% te g$"'eti mai m#lt la mi"e 'ec$t la ti"e..
5miterea de judeci de valoare la adresa celuilalt
Aceast% atit#'i"e $i permite cel#i care /orete s% !i"% la 'ista"!% reperc#si#"ile si implicarea 'irect%@
,Eti chiar #" egoist, "-ai "ici #" pic 'e co"tii"!% moral%....
,Ar tre#i s% ca#!i a4#tor, iata mea feti!%I., poate sp#"e #" tat% c%r#ia copil#l s%# 'e/e"it a'#lt $i
tra"smite@
%n aceast cutiu i napoie' (demers de simboli'are? toate !iolenele pe care le-am primit de la tine and eram mic@
Sa#@
,C#mQ Fe hot%r%ti 'eo'at% s% te respec!i, '#p% 10 a"i 'e c%s%torie, si /rei s% 'i/or!e2iI Asta-i c#lmeaI E#
mai 'i/or!e2i c$"' ai copii. 9aci co"cesii, compromis#ri. E# te m#l!#meti s%-!i satisfaci micile tale pl%ceri
i"time. Uit%-te la mi"e si la tat%l t%#I Cre2i c% as mai fi c# el '#p% ;0 'e a"i 'e c%s"icie 'ac% "# as fi f%c#t
efort#riQ Mere# am cre2#t c% eti egoist%, 'ar "ici chiar $" aseme"ea m%s#r%I M% 'e2am%geti prof#"'I.
Culpailizarea
Este tot o co"'#it% a"tirela!io"al%, ca si cea care $"cearc% s% 'ecla"e2e i s% $"tre!i"% $" cel%lalt
c#lpaili2area, m#str%rile 'e co"tii"!%@ ,6e c$"' ai $"cep#t aceast% formare "# mai eti acelaiI Mama ta este
"eli"itit%, "# mai 'oarme "oaptea, i-a re/e"it starea 'e hiperte"si#"e i me'ic#l a i"sistat i "e-a reami"tit
c% tre#ie s% e/it%m orice oc emo!io"al, s% "# o co"tra2icem. Cre' c% ai p#tea tot#i s% faci #" mic efort
s% /ii s% "e /e2i mai 'es, 'ec$t s%-!i #mpli Nee3-e"'-#rile c# aceste stagii, chip#rile pe"tr# a-!i $m#"%t%!i
rela!iile i"ter#ma"eI C$"' /e'em ce ai 'e/e"it, "e $"tre%m oare ce te face s%-!i pier2i a"ii si timp#l $"
fel#l acestaI.
Ameninri i presiuni
1"cl#' aici toate acele comportame"te a"tirelatio"ale care co"!i" ame"i"!%ri, respi"geri, presi#"i 'i/erse
folosite pe"tr# a o!i"e o margi"ali2are sa# o i2olare@
,C$"' am $"'r%2"it s%-mi e5prim e"t#2iasm#l fa!% 'e film#l Podurile din :adison ,ountC 'e Cli"t EastNoo',
parte"er#l me# a !ipat@ V6a, /rei s% /e2i #" film care face apologia a'#lter#l#i i care pre2i"t% o femeie 'e
08 'e a"i $"'r%gostit% 'e #" %rat 'e /$rsta eiI $!i place chestia asta i /rei s% m% faci s% cre' c% e #" mo'el
'e /ia!% co"4#gal% pe"tr# c% $" fi"al r%m$"e c# so!#l eiIR Am $"cercat s%-i e5plic c$t 'e m#lt m-a emo!io"at
aceast% i#ire reflectat% c# at$ta tale"t 'e MerPl Streep $"tr-#" film at$t 'e aproape 'e oame"i. i $" ce
m%s#r% aceast% pasi#"e f#sese #" catali2ator si o re/ela!ie care '#p% <8 'e a"i a p#t#t s% #l/erse2e si
s% tra"sforme co"cep!ia 'e /ia!% a celor 'oi copii ai eroi"ei 'e/e"i!i a'#l!i... E-a mers "imic. M% sim!eam
aproape /i"o/at% pe"tr# c% $mi pl%cea #" film at$t 'e mi"#"at, m% sim!ea, o femeie 'e "imic pe"tr# c% $mi
'oream s%-1 re/%' c# elI.
(iscul de marginalizare si de respingere
Aceast% reac!ie se $"t$l"ete a'esea la ci"e/a apropiat sa# $"tr-#" gr#p ai c%r#i memri "# /or s%
reflecte2e as#pra lor $"sile, "# /or s% se $"tree ce a"#me 'i" ei $i face s% $"cerce s%-1 i'e"tifice pe
cel%lalt c# ,ero#l "egati/.... Este a'e/%rat c% e foarte gre# s% te $"trei 'e fa!% c# cel%lalt ce "#-!i co"/i"e la
schimarea acest#ia@
7are ce este atins n mine, ce este rsturnat de punctul de !ede re, de dorina sau de noile atitudini ale partenerului meu
fa de mine.
08
*e l$"g% aceasta, este /ora si 'espre toate rea'apt%rile, toate reara"4%rile cer#te 'e "o#tate, 'e
"epre/%2#t@
,C$"' so!#l me# s-a $"tors 'e la #" semi"ar 'espre rela!iile p%ri"te-copil, "# 1-am mai rec#"osc#t, $mi ar%ta
at$tea gest#ri 'e ta"'re!e, o ate"!ie at$t 'e "eoi"#it%, o 'ispo"iilitate at$t 'e "eateptat%, $"c$t m-am
$"gri4orat, cre'eam c% s-a $"'r%gostit 'e mo'eratoare. ?orea c# at$ta ar'oare 'espre ea, $"c$t am r%mas
locat%. Seara i-am ar#"cat pli"% 'e r%#tate@ VE-ai 'ec$t s% te $"torci la ea 'ac% tot e $" stare s%
$"!eleag% at$t 'e i"e "ite copii care "# s$"t ai eiIR.
(iscurile violenei psi$ice
U"eori aria 'e reacti/itate care este le2at% $" persoa"a 'e al%t#ri sa# $"tr-o fii"!% apropiat% pri" schimarea
sa# 'eteptarea cel#i care $"cep#t o terapie sa# o formare $" rela!ii i"ter-#ma"e este at$t 'e se"siil% sa#
/#l"erail%, at$t 'e t#l#rat% sa# c#pri"s% 'e re2o"a"!e arhaice, $"c$t prag#l 'e tolera"!% /a e5plo'a,
'ecla"$"' a"#mite treceri la fapte prec#m@ /iole"!e /erale i fi2ice, restric!ii 'e a#to"omie, co"str$"geri re-
presi/e $" pri/i"!a a"ilor, a liert%!ii 'e micare, co"trol#l osesi/ al actelor oi"#ite, al faptelor "e#tre,
al c#/i"telor r%st%lm%cite, al corespo"'e"!ei sa# telefoa"elor.
Ast%2i, mai ales femeile se schim%, $"'r%2"esc s%-i e5plore2e A c# re2er/e, 'ar i c# /italitate, l#ci'itate,
liertate, e"t#2iasm i /eselie A #"i/ers#l lor 'e posiilit%!i. Ele $"cearc% s% ias% 'i"tr-#" sistem rela!io"al
peric#los i per/ers, a2at pe co"trol si me"!i"erea $" 'epe"'e"!%, $"tre!i"#t 'e secole 'e toate marile
str#ct#ri sociale si c#lt#rale. U" sistem $" care #"#l A mai ales 'ac% se afl% $" posesia #"ei p#teri, a #"ei
for!e sa# a #"#i mi4loc 'e presi#"e A $"cearc% s%-1 'efi"easc% pe cel%lalt.
1" 'ome"i#l rela!iilor i"ter#ma"e, a'#l!ii "# se m#l!#mesc s% ai% 'ori"!e $" pri/i"!a copiilor lor ),Mi-a
'ori c# a'e/%rat s% #rme2i c#rs#ri 'e pia"....+B ei $"tre!i" $" 'epli"% legalitate #"a 'i"tre 'ori"!ele cele mai
teroriste i mai /iole"te ca impact A 'ori"!a ca cel%lalt s%-i 'oreasc%@
,Mi-a 'ori s% $!i plac% s% c$"!i la pia"I.
,Mi-ar pl%cea ca o 'at% pe"tr# tot'ea#"a s% o i#eti pe sora ta mai mic% i s%-!i plac% s#pa 'e morco/i..
,?rea# s% $"cete2i s% o mai /e2i pe fata asta care "# este 'e co"'i!ia "oastr%. Ai face mai i"e s% iei mai
'es c# Ma-rie-Fherese, care cel p#!i" a primit o #"% e'#ca!ieI.
Aceast% 'ori"!% m#lt prea a'esea a#toritar% as#pra cel#ilalt se reg%sete $"cet%!e"it% $" "#meroase rela!ii
'e c#pl#@
,E# "#mai c% te 'oresc, 'ar $mi 'oresc i ca t# s% m% 'oreti )$" mo' spo"ta"+I.
,Am chef s% merg la ci"ema i /rea# ca t# s% m% $"so!etiI 6e altfel, a# trec#t 10 2ile 'e c$"' "# am mai
ieitI.
Certit#'i"ea e/i'e"t%, alime"tat% 'e si"ceritatea "oastr% mai pres#s 'e orice, c% tim mai i"e 'ec$t
cel%lalt ce e mai #" pe"tr# el "e face s% g$"'im $" loc#l l#i si s% 'eci'em 'e #"% cre'i"!%... $" loc#l l#iI
Aceste co"/i"geri !i" loc 'e alii pe"tr# "#meroase 4#stific%ri potri/it c%rora, 'ac% i#im pe ci"e/a, aceasta
"e '% 'rept#l i chiar "e olig% s% $l $mpie'ic%m s% se r%t%ceasc%, s%-i fac% r%#, implic$"'#-se $" ce/a
'espre care "oi cre'em c% este r%# sa# "efast pe"tr# elI
,ti# c% greeti re"#"!$"' la $"/%!%m$"t, o s% regre!i $"tr-o #"% 2i. E# se poate s% re"#"!i chiar aa la
cariera ta ca s% te 'e'ici me'ita!iei si PogaI.
,Fo!i aceti a"i pier'#!i, risipi!i care "# fac 'ec$t s%-1 $mog%!easc% pe psiha"alist#l t%#. Cre' c% se
'istrea2% pe ci"ste /%2$"' c% te '#ci 'e trei ori pe s%pt%m$"% ca s%-i /oreti c$te/a mi"#te... S$"t sig#r c%
"ici m%car "# te asc#lt%I.
*ersoa"ele apropiate s$"t gata s% apese c# toat% gre#tatea afec!i#"ii, a i#irii sa# a #"%/oi"!ei lor pe"tr#
a $mpie'ica fii"!a i#it% s% se r%t%ceasc% pe o cale care, chiar 'ac% li se pare $" acor' c# ceea ce a
'e/e"it aceasta sa# c# ce simt $" ea, se 'o/e'ete a fi i"acceptail% pe"tr# cei care preti"' ,c% ti# toate
astea 'e m#lt., ,c% "# se las% p%c%li!iI. i mai ales ,c% "# a# "e/oie 'e aa ce/aI.
-epresi#"ea imagi"ar% poate fi c#mplit%. Se /a re/%rsa, s#til% sa# /iole"t%, as#pra cel#i care are o
alt% /i2i#"e 'e /i itor, care se arat% preg%tit pe"tr# a re"#"!a la #" 'r#m prea %t%torit, pe"tr# a se
01
a"ga4a $" "ec#"osc#t#l #"ei schim%ri. E ca i c#m spectr#l i"acceptail#l#i ar ame"i"!a la simpl#l
g$"' sa# la perspecti/a c% cel%lalt ar p#tea 'e/e"i mai $"flo ritor, mai /i#, mai fericitI
:i"e$"!eles, e5ist% $"tot'ea#"a teama si"cer%, #"eori 4#sti ficat% si legitim%, a celor 'i" 4#r c%rora le este
fric% 'e sp%la rea creier#l#i, 'e acapararea 'e c%tre o sect%, 'e i"fl#e"!a #"#i g#r# as#pra #"#i
priete", as#pra propri#l#i copil sa# as#pra parte"er#l#i i#it.
?igile"!a celor 'i" 4#r, 'ac% tre#ie s% r%m$"% ferm%, co" cret% si acti/%, tre#ie s% fie 'e aseme"ea
'eschis% c%tre co" fr#"tare, schim sa# $mp%rt%ire.
6ar #"eori este o misi#"e 'ificil% si 'elicat% s% foloseti aceast% /igile"!% a familiei sa# a a"t#ra4#l#i,
pli"% 'e i#ire si 'e #"e i"te"!ii, $" spirit#l respect#l#i pe"tr# cel sa# cea pe care preti"'e c% o
prote4ea2%. C$"' aceast% /igile"!% ia for ma i"terfere"!ei sa# a /iol%rii i"timit%!ii, ea risc% 'e m#lte ori s%
'eteriore2e rela!iile.
*e"tr# c% orice schimare $" rela!iile i"ter#ma"e "# se a 2ea2% "#mai pe o "o#% tii"!% sa# pe o "o#%
tii"!% 'e a face, ci trece pri" e5perie"!a i"tim% a #"ei tii"!e 'e a fi si 'e a 'e/e"i. Este o e5perie"!%
'ificil% i #" 'r#m '#reros, haotic, pres%rat c# $"'oieli i e"t#2iasm pe"tr# a a4#"ge la o "o#% "atere.
C"c>"tarea e5agerat% a #"or ,i"i!ia!i. fa!% 'e schimare, fa!% 'e 'escoperirile care-i #imesc este
prost primit%, gre# to lerat% 'e cei apropia!i care "# /%' $" aceasta 'ec$t #" foc 'e paie i o $"cercare
p#!i" prea apri"s% 'e a face #" pro2elitism care "# pic% foarte i"e.
Feama 'e schimare e5ist% $" fiecare 'i"tre "oi. E5ist% at$t $" cel care se schim%, c$t i $" cel care se
simte ame"i"!at 'e schimare.
C" cel care se schim%, "e/oia 'e a fi aproat, co"firmat este mere# $" ateptare. Feama 'e a fi
respi"s sa# 'e a "# fi i#it este mere# /ie i pre2e"t%, 'ar 'ori"!a 'e a-1 co"/i"ge 'e /ali'itatea
'emers#l#i s%# este cel mai a'esea #" ostacol serios $" calea $mp%rt%irii i asc#lt%rii cel#ilalt.
7stacolele n calea sc$imrii
C" cel care se aga!% 'e co"/i"gerile sale, 'e /echile oi cei#ri, teama cea mai te"ace i mai prof#"'%
este c% risc% ast fel s% 'escopere golici#"ea, 'eert%ci#"ea sa# i"coere"!ele propriei e5iste"!e.
S% "e '%m seama c% am trec#t pe l$"g% ese"!ial, pe l$"g% e5traor'i"ar, pe l$"g% c$te/a mome"te 'e
fericire 'e-a l#"g#l #"ei /ie!i $"tregi 'e 'e/otame"t, 'e m#"c%, 'e sacrificii sa# s#feri"!% este #" risc
i"s#portail pe care p#!i"i 'i"tre "oi s$"tem gata s% "i-1 imagi"%m i s%-1 tr%im.
Schimarea cel#ilalt, c$"' $mi arat% propria lips% 'e schimare, mi se pare i"acceptail%.
Astfel se poate e5plica escala'area r#tal% a #"or /iole" !e /erale i chiar fi2ice@
,So!#l me# "# mai s#porta st#'iile mele i, 'i"colo 'e acestea, $"t$l"irile i rela!iile $" care m% implicam
c# e"t#2iasm, $" 'imi"ea!a #"#i e5ame" importa"t, mi-a l#at actele, cheile 'e la mai"%, $"chip#i"'#-i,
cre', c% astfel "# m% /oi mai p#tea 'eplasa. Eram "%#cit%, complet st#pefiat% 'e im perti"e"!a gest#l#i
s%#, /%2$"'#-1 'em", serios, teriil 'e si" cer i a#2i"'#-1 $"ir$"' c#/i"te 'i"tr-o alt% epoc%, 'i" alte
/rem#ri, $" timp ce loca #a@ V$!i i"ter2ic s% iei. S-a termi"at c# st#'iile taleIR M-am $"chis $" camera
mea, apoi m-am ho- t%r$t s% ies tot#i. S%ri"' pe geam, mi-am r#pt rochia. Am pl$"s tot 'r#m#l $" ta5i
p$"% la fac#ltate... Ce/a 'e 'em#lt se r#pea $" mi"e si $" acelai timp o for!% "o#% $i f%cea loc. -e la!ia
mea c# el se r#pea $" sf$rit, f%r% spera"!%I A fost o cri2% c#mplit% care ame"i"!a s% "e 'espart%
'efi"iti/. C$!i/a a"i mai t$r2i#, a re#it s%-mi m%rt#riseasc% ce m#lt s-a #r$t pe" tr# c% f%c#se acel gest.
-ec#"otea tot#i c% "# re#ise s% se a!i"% si c% m-ar fi lo/it 'ac% a fi $"cercat s% trec 'e #a pe
care o ara c# corp#l l#i....
3ransferul sentimentelor
U" alt comportame"t a"tirela!io"al, mai s#til, co"st% $" fapt#l c% cel%lalt $"cearc% s% tra"sfere as#pra
l#i se"time"tele "oastre sa#, i"/ers, "oi $"cerc%m s% tra"sfer%m as#pra "oastr% se"time"tele cel#ilalt@
,Cre'eam c% so!#l me# era at$t 'e "efericit 'ac% "# m% m#lam '#p% 'ori"!ele l#i $"c$t re"#"!am la ale
mele pe"tr# a-i 'imi"#a s#feri"!a..
,C$"' mama mi-a m%rt#risit pa"ica so!iei mele care i se co"fesase c# i"'ig"are@ VSper c% "# are tot#i 'e
g$"' s% lipseasc% #" Nee3-e"' pe l#"% pe"tr# aceast% formare $" sofro-logieIR, mi-am a"#lat $"scrierea. 6i"
0<
ca#2a reac!iei am re"#"!at la ceea ce cre'eam e# c% $i pro/oac% '#rere. Mi-a# tre#it apoi 'oi a"i pe"tr# a-
mi reg%si for!a i c#ra4#l 'e a perse/era $" acest proiect care era tot#i importa"t pe"tr# mi"e..
Fra"sfer$"' as#pra "oastr% s#feri"!a ma"ifestat% 'e cel%lalt, l#$"' as#pra "oastr% temerile, '#rerea sa#
co"f#2ia acest#ia, l%s%m res#rsele "oastre s% se risipeasc% $"tr-o hemoragie, a mai m#lt, permitem ca
e"ergiile "oastre s% se co"s#me.
C" primele etape ale 'emers#l#i, $"'r%2"eala 'e a se 'efi"i, 'e a se afirma, 'e a se respecta "# este
lipsit% 'e risc#ri i co"flicte.
C#ra4#l 'e a a'opta o po2i!ie $" co"cor'a"!% 'irect% i $" acor' c# o tr%ire prof#"'% pres#p#"e c% accept%m
risc#l 'e a "e 'ifere"!ia, 'e a iei 'i" simio2%, 'e a i"tra $"tr-#" co"flict 'ac% acesta se 'o/e'ete a fi
"ecesar.
-isc#rile ma4ore ale oric%rei $"cerc%ri 'e schimare se 'o/e'esc a fi lipsa apro%rii, a s#s!i"erii i, 'impotri/%,
'escalificarea si respi"gereaB 'ar 'i"colo 'e aceste $"t$mpl%ri "epre/%2#te, $"tr-o a 'o#a fa2%, "e ateapt%
spera"!a 'e a a4#"ge la o stare 'e mai i"e alime"tat% si stim#lat% 'e rela!ii mai $"s#fle!ite i mai creatoare c#
cei apropia!i.
7are nu trebuie s fim mai nti respini pentru a de!eni noi nine. (EE-1 :AUC(AU
Cap. 1* 0etoda 5)P5(5+ cadru de referin pentru o posiil sc$imare concret
C$"' a4#"gem s% co"tie"ti2%m c% tr%im $"tr-#" sistem rela!io"al care $" cea mai mare parte a timp#l#i p#"e
acce"t pe registr#l f#"c!io"al si #tilitar al schim#rilor si prosl%/ete 'ime"si#"ea i'eologic% asc#"s% a
rela!iilor)pe a2a cre'i"!elor i mitologiilor care, p#se $" practic%, se 'o/e'esc a fi co"str>"g%toare i
prea p#!i" /iaile+ $" 'etrime"t#l 'ime"si#"ilor i"terperso"ale i i"traperso"ale, "e '%m seama c% tr%im $"
ese"!% $" re!ele $" care 'omi"% com#"icarea 'e co"s#m, a2at% pe circ#la!ia i"forma!iei, $" 'etrime"t#l re-
gistrelor A mai p#!i" e/i'e"te i tot#i mai importa"te A care prefig#rea2% aria com#"ic%rii rela!io"ale.
E#mesc com#"icare rela!io"al% acea com#"icare ce se alime"tea2% 'i" capacitatea real% 'e a p#"e $"
com#" 'ifere"!e i compleme"tarit%!i, care se a2ea2% pe posiilitatea 'elierat% 'e a a/ea c#ra4#l s% "e
co"fr#"t%m $" mo' l#ci', pri" a'optarea #"or po2i!ii clare, $" /e'erea #"ei 'e2/olt%ri mai #"e a fiec%r#i
participa"t la #" schim.
)istemul )APP5
Sistem#l SA**E )S 'e la sourd \s#r'], A 'e la a!eugle \or], * 'e la per!ers \per/ers] * 'e la pernideu#
\peric#los] E 'e la mergetiiDore \co"s#mator 'e e"ergie].+se 'isti"ge pri" ci"ci practici 'omi"a"te 'i"
com#"icarea "oastr% 'e 2i c# 2i@
J i"4o"c!i#"ea,
J 'e/alori2area sa# 'escalificarea,
J ame"i"!area sa# a"ta4#l,
J c#lpaili2area sa# ref#2#l 'e as#mare a respo"sailit%!ii,
J $"tre!i"erea #"or raport#ri 'e for!% 'e tip#l 'omi"a- tor-'omi"at.
Accept$"' s% "# mai particip%m la sistem#l SA**E, "e re /i"e sarci"a 'e a 'e2/olta mai m#lte tip#ri 'e
respo"sailit%!i@
J -espo"sailitatea 'e co"tii"!%, care co"st% $" a 'etecta c#m m% comport e# c$"' s$"t
co"fr#"tat c# sistem#l SA**E al celor 'i" 4#r, i /a fi #rmat% 'e respo"sailitatea 'e im plicare.
J -espo"sailitatea 'e implicare, care co"st% $" a "# perpe t#a acest sistem pri" fel#l me# 'e
a tr%i i 'e a com#"ica c# cei 'i" 4#r.
J -espo"sailitatea 'e ac!i#"e, care se /a orga"i2a $" 4#r#l capacit%!ii mele 'e a p#"e $"
practic% i a tra"smite #" alt mo' 'e com#"icare, care s% por"easc% 'e la meto'a ES*E-E).,E"ergie
Specific% *e"tr# o Ecologie -ela!io"al% Ese"!ial%..+
Frecerea 'e la #" sistem rela!io"al care "e-a co"'#s a"i 'e-a r$"'#l, care s-a impreg"at $" toate
schim#rile si care st% la a2a marilor re!ele 'i" sfera e'#ca!iei si a social#l#i $" se"s mai larg )s%"%tate,
4#sti!ie, eco"omie+ pare si chiar se 'o/e 'ete a fi la $"cep#t o misi#"e "e#"easc% i tita"ic%. *e"tr#
c% p#"erea $" practic% a "oilor referi"!e rela!io"ale /a 'ecla" a "#mai'ec$t t#l#rarea a"t#ra4#l#i ime'iat.
O form% 'e i"tolera"!% care risc% s% se ma"ifeste pri" respi"geri, agresi#"i, atit#'i"i 'e 'e"igrare sa#
0;
p#r si simpl# pri" margi"ali2are i rei"tegrare, care a"ali2ea2% specificitatea meto'ei ES*E-E,
s#foc$"' posiilitatea #"#i schim i asimil$"'-o #"or prac tici sa# referi"!e 'e4a c#"osc#te.
La $"cep#t, parc% s$"t $"tr#"ite toate co"'i!iile pe"tr# ca o schimare i"'i/i'#al% s% r%m$"% strict
'elimitat% i i2olat%, ca s% "# poat% i"fl#e"!a str#ct#rile 'e4a e5iste"te.
Schimarea perso"al% r%sp#"'e #"ei aspira!ii care "e $m pi"ge 'i"colo 'e "oi, 'e mo'elele "oastre
oi"#ite. Schimarea la "i/el i"stit#!io"al este re2#ltat#l #"ei presi#"i sa# al #"ei schim%ri $"
raport#rile 'e for!% stailite.
Ceea ce "e $mpi"ge c%tre o schimare perso"al% este $" prim#l r$"' s#feri"!a, 'isco"fort#l,
i"satisfac!ia fa!% 'e "oi $"i"e. 6emers#rile $"cep '#p% o cri2% perso"al%, co"4#gal% sa# familial%,
'#p% o r#pt#r%, '#p% o pier'ere sa# o separa re. E"ergiile locate p$"% at#"ci se elierea2% i 'e/i"
mai recepti/e fa!% 'e o /ia!% mai #"%.
Schimarea i"stit#!io"al% pare s% !i"% 'e alte mi2e si 'e alte 'i"amici. *oate fi 'ecla"at% 'e o
'eplasare sa# mo'ifi care a 'i"amicii raport#rilor 'e for!e chiar $" i"terior#l f#"c !iilor sa# post#rilor-cheie
ale i"stit#!iei, 'e o schimare i'eo logic%, #" sca"'al care s% scoat% $" e/i'e"!% 'iscrepa"!a prea mare
'i"tre scop#rile prop#se i meto'ele folosite sa# ,'eca la4#l 'i"tre /irt#!ile pre'icate i practicile
reale.) *ierre :o#r'ie#, Co"tre-fe#5 )-eplici+, colec!ia ,1OOK+
Schimarea i"stit#!io"al% se "ate rareori 'i" 'ori"!a 'e a c%#ta o cale mai #"% pe"tr# a echilira
res#rsele i"stit#!iei i pe cele ale a"ga4a!ilor. 1"stit#!iile secret% patologii care risi pesc res#rsele,
'etermi"% i"coere"!e $"tre mi4loacele folosite i scop#rile #rm%rite sa# a"#"!ate i co"tri#ie la $mpietrirea
str#ct#rii $" a"saml#.
1"tro'#cerea #"ei "oi aor'%ri prec#m meto'a ES*E-E /a $"t$mpi"a re2iste"!% i /a fi respi"s% categoric la
"i/el i"stit#!io"al, chiar 'ac% i"'i/i2ii ar p#tea a'era la ea $" partic#lar.
Fael#l i te5t#l care #rmea2% "e permit s% stailim c$te/a repere pe"tr# a ar%ta trecerea 'e la sistem#l
SA**E la meto'a ES*E-E si prop#" o ma"ier% 'e a /e'ea spirala schim%rii perso"ale.
)pirala sc$imrii
1magi"ea #"ei spirale este $" mo' oi"#it folosit% pe"tr# a ar%ta traiectoria schim%rii care ar fi re2#ltat#l
'eplas%rilor i oscila!iilor pe 'o#% 'irec!ii, ori2o"tal% si /ertical%, c# formarea, $"tre ele, a #"ei mic%ri 'e
#cl%, $" terme"i 'e progres sa# alteori 'e regres, $" #"i/ers#l schim%rii perso"ale, 'er#larea acestei
e/ol#!ii pe pla" ori2o"tal se trasea2% por"i"' 'e la paii pe care $i facem $" lateral sa# $"tr-o parte a realit%!iiB
este ceea ce "#mim 'e oicei a 'a $"apoi sa# a l#a 'ista"!%.
$" ca'r#l meto'ei ES*E-E, aceti pai $" lateral s$"t $"les"i!i 'e toate referi"!ele si prop#"erile care a4#t% $"
efort#l 'e 'ifere"!iere )'e e5empl#, a "# se co"f#"'a s#iect#l c# oiect#l, persoa"a care /orete c# ac!i#"ile
sa# c#/i"tele sale+, 'e orice referi"!% care permite trecerea 'e la reac!ie la rela!ie.
-%s#cirea spiralei se face s# imp#ls#l tre2irilor 'e co"tii"!%, al 'eclic#rilor, al t#t#ror i"forma!iilor care "e
tra"sform%, oper$"' o 'ifere"!% importa"t% $" ma"iera "oastr% 'e a /e'ea i 'e a g$"'iB pri" sol#!iile pe care
le g%sim pe"tr# te"si#"ile, presi#"ile, co"tra'ic!iile pe care am a4#"s s% le tr%im $" c#rs#l /ie!ii i pe care le
/om re2ol/a s# forma #"or alegeri, a'opt$"' a"#mite po2i!ii sa# l#$"'#-"e a"#mite a"ga4ame"te, pri"
$"tors%t#rile, /ira4ele sa# if#rca!iile pri" care trecem #"eori.
Foate reperele prop#se 'e meto'a ES*E-E i schemati2ate $" tael#l 'e mai s#s, toate mi4loacele care
co"tri#ie la $m#"%t%!irea rela!iei i a com#"ic%rii c# si"e /or a/ea aici rol#l 'e a fl#i'i2a, 'e a face mai s#pl%
si 'e a $"s#fle!i c#ra #clei.

Meto'a ES*E-E
.5 ,A )I)350:, )APP5 ,A 0537.A ESPERE: C;35&A (5P5(5 /:N.A05N3A,5
*-ACF1C1 CU-EEFE ALE
S1SFEMULU1 (+PP/
ALF[ CALE 6E A 91 M1JOALCE 6E 9OLOS1F
A /ori despre cel%lalt $" loc#l l#i. A /ori cu cel%lalt. E# /oresc 'espre mi"e. 9olosesc ,e#..
A r%m$"e la ,"oi. i la "i/el 'e A perso"ali2a schim#l E# m%rt#risesc. M% implic.
07
ge"eralit%!i.
A se l%sa 'efi"it. Ase po2i!io"a. A se afirma. $"'r%2"esc s% m% 'ifere"!ie2, s% fi#
ceea ce s$"t.
A a"ticipa i a g$"'i $" loc#l cel#ilalt. A-l i"/ita pe cel%lalt s% se
e5prime.
$mi e5prim tr%irea i cererile.
A /rea s% treci la fapte pentru cel%lalt
sa# $" loc#l l#i, pe"tr# i"ele l#i.
A accepta s% treci la fapte
mpreun cu cel%lalt sa# chiar a-
1 l%sa pe cel%lalt s% ac!io"e2e.
6escop%r c% orice rela!ie are 'o#%
capete. E# s$"t respo"sail 'e cap%t#l
me#.
A reac!io"a pri" opo2i !ie sa# pri"
s#p#"ere.
A /alori2a apo2i!ia. -ef#2 polemica. -e"#"! la a fi aproat.
A rec#rge la se"time"te ca
arg#me"te 'e sal/are.
A face 'ifere"!a $"tre
se"time"te si rela!ii.
$"'rept schim#l spre mi2ele rela!iei.
A r%m$"e co"ce"trat pe temeri i a le
$"tre!i"e.
A rec#"oate 'ori"!a care se
asc#"'e $" spatele oric%rei
temeri.
$mi as#m risc#l 'e a-mi asc#lta 'ori"!ele
)ceea ce "# $"seam"% "eap%rat s% le
satisfac+.
A c#lti/a /ictimi2area i
a4#tor#lMasiste"!a sa# ac#2a!ia.
A-i as#ma respo"sai litatea
propriilor acte i a"ga4ame"te.
Co"tie"ti2e2 c% s$"t coa#tor al t#t#ror
rela!iilor mele.
A co"f#"'a persoa"a c#
comportame"t#l s%#.
A face 'ifere"!a 'i"tre o
persoa"% i actele sale.
Ca#t se"s#l comporta me"telor mele.
A c%#ta s% s#primi simptomele i
comportame"tele atipice.
6i"colo 'e ca#2e, a $"!elege
simptomele ca lima4e $" si"e.
Asc#lt, m% co"ce"tre2 as#pra cel#ilalt
pe"tr# a-i permite s% $"!eleag% ce sp#"e.
Micarea 'esce"'e"t% a spiralei se /a forma 'i" ca#2a pailor $"apoi pe care $i /om face, a re2iste"telor
'e care "e /om lo/i, a $"cerc%rilor la care /om fi s#p#i, prec#m si a efort#l#i 'e aprof#"'are pe care $l
/om face.
1" sf$rit, spirala /a l#a o t#r"#r% asce"'e"t% prop#lsat% 'e 'iferite salt#ri 'e co"tii"!% pe care
tre#ie s% le facem $" registrele m#ltiple ale real#l#i.
6#p% c#m arat% si tael#l 'e mai s#s, pe"tr# a "# mai me"!i"e sistem#l SA**E, tre#ie s% "e
oferim mi4loacele practice i co"crete, tra"sp#se $" acte, alegeri i a"ga4ame"te 'i" /ia!a rela!io"al% 2il"ic%,
pe"tr# a face #"#l 'i"tre aceste salt#ri care "e /or permite s% trecem peste mo'#l 'e reac!ie pe a2% 'e
ca"titate la #" fel 'e a fi a2at pe calitate.
S1SFEMUL (+PP/ MEFO6A /(P/R/
Com#"icare 'e co"s#m, a2at% pe m#ltiplicarea
re!elelor 'e com#"ica!ie i pe creterea 'e"sit%!ii
i"forma!iei.
Com#"icare rela!io"al% care p#"e pe prim#l pla"
$mp%rt%irea, p#"erea $" com#" si e5primarea.
Atit#'i"i reacti/e i i"fa"tili2a"te 'e tip#l ceri"!elor@
A Fot#l sa# "imic. A *e pri"cipi#l ,sa#, sa#., $"tre
te"si#"e i e5citareM'esc%rcare
Atit#'i"i care fa/ori2ea2% mat#ri2area, por"i"' 'e
la afirma!ii clare, care se a2ea2% pe po2i!ii /ariate
i "#a"!ate.
Fe"'i"!% 'e a p#"e mai m#lt pre! pe ac!i#"e i
$"cli"a!ie spre posesi/itate i satisfac!ia 'e a a/ea.
Acce'erea la e5iste"!a a'e/%rat% i la posiilitatea
'e a prop#"e o pre2e"!% i o asc#ltare 'e calitate.
Ac#m#lare 'e c#"oti"!e i 'e e5perie"!%. 6e2/oltarea artei 'e a fi, a artei 'e a crea i a artei
'e a 'e/e"i.
Putem deine cunoaterea uni!ersal,
si totui !om re!eni mereu la acelai lucru6 practica"
ntoarcerea acas si aplicarea pas cu pas
a ceea ce tim, att ct este necesar,
ct mai mult timp sau pentru totdeauna"
CLA-1SSA *1E^OLA ESFES
Cap 1-.Carta unei une coe!istente cu sine sau cum s fii un mai un partener pentru tine
nsui
;" *ot 'escoperi la orice /$rst% c% s$"t parte acti/% 'i" tot ce mi se $"t$mpl%.
<. *ot $"/%!a s% "# m% complac $" ac#2a!ii la a'resa cel#ilalt sa# $" a#toac#2a!ii pe"tr# tot ce mi se $"t$mpl%
$" /ia!%.
00
;. 6ac% 'e la cel%lalt, 'e la ceilal!i sa# 'i" me'i#l $"co"4#r% tor $mi par/i"e #" e/e"ime"t, #" c#/$"t sa# #"
act care repre2i"t% o /iole"!% pe"tr# mi"e, $mi pot i'e"tifica tr%i rea si o pot $"apoia cel#i care mi-a trimis-o,
at#"ci c$"' ceea ce mi-a trimis el "# $mi face i"e
7. 6ac% 'e la cel%lalt, 'e la ceilal!i sa# 'i" me'i#l $"co"4#r% tor $mi par/i"e #" e/e"ime"t, #" c#/$"t sa# #" act
pe care le pot primi ca pe "ite ca'o#ri sa# ca pe o m#l!#mire, $mi re/i"e misi#"ea 'e a le accepta i 'e a le
'a c#rs $" i"terior. Liertatea mea i"terioar% /a fi c# at$t mai mare, iar aceasta $mi /a co"firma res#rsele, $mi
/a $mprosp%ta i-mi /a amplifica e"ergiile. Este respo"sailitatea mea s% le fac s% str%l#ceasc% si s% co"tri#i
astfel la alime"tarea spa!i#l#i /ie!ii mele c# mai m#lt% i#ire.
0. 6e fiecare 'at% c$"' $mi as#m risc#l 'e a a'opta o po2i!ie, 'e a m% afirma, respect$"'#-m%, $mi as#m risc#l
'e a fi 'iferit. i pri" aceasta pot ati"ge a"#mite se"siilit%!i, pot co" tra2ice a"#mite co"/i"geri, pot pier'e
aproarea sa# gir#l celor 'i" 4#r. *ot $"/%!a s% m% $mpac c# si"g#r%tatea mea.
G. $"'r%2"i"' s% a'rese2 cereri 'irecte si 'eschise, accept $" acelai timp s% "# co"trole2 r%sp#"s#l
cel#ilalt, $mi as#m 'eci risc#l si liertatea 'e a primi acest r%sp#"s, fie el po 2iti/ sa# "egati/.
=. Frec$"' 'e la reac!ie la rela!ie, $mi cresc posiilit%!ile 'e schim.
K. Spri4i"i"'#-m% pe c$te/a i"str#me"te capaile s% fa/ori 2e2e com#"icarea )earfa, /i2#ali2area,
simoli2area+ i aplic$"' c$te/a reg#li 'e igie"% rela!io"al%, 'e/i" mai coe re"t i mai co"sta"t, pe"tr# a
'e2/olta rela!ii creati/e, $mi alime"te2 astfel 'ori"!a 'e /ia!% 'i" mi"e. ?e2i pagi"a 17=.
O. $mi 'e2/olt si-mi m%resc a#to"omia i liertatea 'e fieca re 'at% c$"' $"/%! s% am gri4% 'e propriile mele
'ori"!e sa# se"time"te, f%r% a i le imp#"e cel#ilalt.
18. 6ac% "# mai co"f#"' /i"o/%!ia, c#lpaili2area )care /i"e 'e la cel%lalt+ i a#toc#lpaili2area, m%
a"core2 mai i"e $" realitate i, 'e aseme"ea, prop#" o leg%t#r% mai p#!i" para2itar%, mai p#!i"
ap%s%toare i mai p#!i" proiecti/% as#pra cel#ilalt.
11. Capacitatea 'e a-mi me"!i"e orie"tarea /a 'epi"'e 'e ri goarea mea $" a "# m% l%sa pol#at 'e
rela!ii e"ergofage )co"s#matoare 'e e"ergie+. 6ar /a 'epi"'e si 'e 'eschi 'erea mea c%tre a primi
rela!iile e"ergoge"e )creatoare 'e e"ergie+.
1<. 6ac% accept s% 'escop%r c% orice schimare perso"al% are #" pre! pe care tre#ie s%-1 pl%tim, s#
aspect#l e5ige"!e lor, al rigorii, al re"#"!%rilor, al separ%rii, al r#pt#rii, m% /oi apropia mai prof#"' 'e
'i/i"#l care e5ist% $" mi"e i /oi co"firma 'ime"si#"ea spirit#al% c# care coe5ist.
,ea mai rea singurtate nu este cnd eti singur,
ci cnd eti un prost to!ar""" pentru tine nsui
Cap.11. .arurile vieii
?iole"!ele, sit#a!iile "egati/e, 'ific#lt%!ile $"t$l"ite pe 'r# m#rile /ie!ii "oastre par s% lase $" spirit#l "ostr#,
$" memoria, $" corp#l "ostr# sa# $" trec#t#l "ostr# mai m#lte #rme 'ec$t e/e"ime"tele fericite pe care
le-am tr%it.
Ele se 'ep#" $" gol#ri, ca "ite falii, 'eschi' i"s#ficie"!e sa# 'a# la i/eal% lips#ri. Se $"scri# ca r%"i, ca
pagi"i ifo"ate sa# r#pte 'i" po/estea /ie!ii "oastre pe care "e gr%im s% le $"toarcem, s% le p#"em
'eoparte, s% le #it%m.
E ca i c#m pla"#l "ostr# 'e co"tii"!% ar fi $"f#"'at $"- tr-o percep!ie r#pt% i f#"'ame"tal '#alist% a
realit%!ii@ pe 'e o parte, tot ce este #", tot ce !i"e 'e registr#l pl%cerii, al m#l !#mirii, al li"itii )toate
mesa4ele 'e aceast% "at#r% s$"t c#lti /ate, p%strate, c%#tate sa# chiar sa"ctificate $"tr-o i'eologie
po2iti/ist%+, i 'e cealalt% parte, tot ceea ce pro'#ce "epl%ce re, "e co"fr#"t% c# i"acceptail#l, c#
i"certit#'i"ea, i care /a fi "egat, al#"gat, elimi"at, 'ar /a r%m$"e tot#i at$t 'e pre 2e"t pri" #rmele
prof#"'e pe care le las% $" "oi.
E ca i c#m "# am fi $"/%!at s% 'eco'%m mesa4ele 'e /ia !% co"!i"#te $" fiecare e/e"ime"t, 'i"colo 'e
co"ota!iile l#i ime'iate 'e s#feri"!%, ostacol sa# 'ific#ltateB ca i c#m "# am ti s% percepem i c# at$t
mai p#!i" s% primim c#m tre#ie 'o/e2ile 'e rec#"oti"!%, faptele po2iti/e, ca'o#rile /ie!ii, as c#"se, 'ar
pre2e"te... $" tot ce "i se $"t$mpl%.
1"'ie"ii 'i" ?est#l Ca"a'ei preti"' c% ,orice e/e"ime"t, orice $"t$l"ire asc#"'e #" ca'o#., c# co"'i!ia
s% accept%m s%-1 'escoperim ca atare.
0G
O aseme"ea 'ispo"iilitate 'e a primi, o aseme"ea 'ispo2i!ie pres#p#"e c% p#tem i"tra $"tr-o form% 'e
$"!elegere special%, $"tr-o armo"ie $" se"s#l /irator al terme"#l#i, $"tre ceea ce "i se $"t$mpl% $" /ia!% si
fel#l $" care /om percepe, /om primi, /om i"tegra i /om asimila aceste e/e"ime"te.
6e fapt, tot#l se petrece la "i/el#l #"ei alchimii misterioase i s#tile $" care i"terior#l si e5terior#l, realitatea
si real#l se /or amesteca i /or l%sa se"s#l prof#"' al #"#i act sa# al #"ei sit#a!ii si"g#lare s% ias% la
s#prafa!%.
,-eal#l. 'e/i"e astfel tra"sformarea proprie i perso"al% pe"tr# fiecare 'i"tre "oi a #"ei p%r!i a realit%!ii.
O t$"%r% c$tigase 'o#% loc#ri grat#ite la #" co"cert 'e 4a22 oferite 'e #" mare coti'ia" el/e!ia". 9#sese
primit% $" salo"#l /e'etelor, i se oferiser% mai m#lte ca'o#ri@ o gea"t%, #" 'isc, #" stilo#... $" pa#2%, c$"' s-a
'#s s%-i ia o r%coritoare, i-a l%sat portmo"e#l la picior#l sca#"#l#i, al%t#ri 'e pahar#l gol, pe"tr# a m$"ca
#" ato" 'e ciocolat%, iar apoi, $" graa mome"t#l#i, si-a #itat portmo"e#l i gea"ta. C$"' a a4#"s acas%,
a 'escoperit m%rimea pier'erii@ a"i, acte, c%r!i 'e cre'it. S-a agitat, i-a imagi"at ce era mai r%# i a
$"cep#t s% se chi"#ie c# repro#ri. Apoi s-a g$"'it mai i"e, i-a asc#ltat tr%irea i a $"!eles c% poate ci"e/a
a g%sit portmo"e#l ei, i mai ales actele, i si-a petrec#t rest#l 'imi"e!ii $"tr-o stare po2iti/%. Mai t$r2i# a
'eclarat@ ,e#, care tocmai pier'#sem ce/a, m% sim!eam $" 'ispo2i!ia 'e a drui"B Spre pr$"2 a s#"at
telefo"#l i ci"e/a a a"#"!at-o c% tot#l a fost g%sit i"tact@ portmo"e#l, actele, c%r!ile 'e cre'it i a"ii lichi2i.
Era /ora 'espre #" c#pl# t$"%r care f#sese la acelai co"cert i care /%2#se portmo"e#l si gea"ta #itate
s# sca#". A mai a'%#gat@ ,6#p% aceea am 'e/e"it priete"i, am sim!it #" /al 'e afi"it%!i fa!% 'e %rat#l si
femeia 'i" acel c#pl# i astfel $" /ia!a mea a# i"trat "oi priete"i..
C$"' "e co"fr#"t%m c# "eca2#ri, tracas%ri sa# ostacole, c$"' "i se $"t$mpl% #" acci'e"t, c$"' "e
$mol"%/im, c$"' o fii"!% i#it% "e p%r%sete, la $"cep#t "e este gre# s% $"!elegem $" ce co"st% partea
po2iti/% a acestor e/e"ime"te i c#m "e pot ele a'#ce #" 'ar. 9aptele $" si"e, /iole"!a pe care "e-o
a'#c "e re/olt%, "e $"al% sa# "e 'e2echilirea2%. Ee pro/oac% atit#'i"i reacti/e sa# 'efe"si/e. U"eori chiar
"e r%"esc, "e m$h"esc, "e pot ati"ge $" 2o"ele se"siile, pot 'istr#ge o parte ese"!ial% 'i" "oi $"i"e. ?a fi
"e/oie 'e o re/e"ire, 'e #" efort 'e i"teriori2are i 'e co"tie"ti2are pe"tr# a 'escoperi sc$"teia 'e /ia!%
care ar'e, posiilitatea #"ei 'eschi'eri i a #"ei schim%ri '#p% perioa'a 'e 'e2echilir# pe care o tra-
/ers%m, $"ai"te 'e a 'escoperi partea 'e miracol pe care o co"!i"ea ceea ce se oferise "#mai pri/irii
"oastre, mi"#"ea 'e 'i"colo 'e apare"!ele 'e /iole"!%, 'e haos, 'e "e'reptate sa# 'e co"f#2ie
i"acceptaile.
,C$"' m-a p%r%sit priete"#l me#, am cre2#t c% /ia!a mea s-a termi"at. M-am percep#t ca i c#m "# mai
a/eam "ici o /aloare, "ici #" rost pe l#me, "# mai /e'eam "ici #" moti/ ca s% tr%iesc. i c$"' o priete"%
mi-a prop#s s% o /i2ite2 $" str%i"%tate, am f%c#t-o pe"tr# ea, sa# cel p#!i" aa cre'eam. ase l#"i mai
t$r2i# o f%ceam pe"tr# mi"e, $"cep$"' o formare. S$"t co"/i"s% c% "# a fi femeia care s$"t a2i 'ac% "# as fi
a#2it sem"alele care m% chema# 'i"colo 'e mi"e... 'i"colo 'e gra"i!ele !%rii mele..
,Aceast% oal% a fost o a'e/%rat% re/ela!ie. Mi-am schimat mo'#l 'e /ia!%, mo'#l 'e a m% $mr%ca,
'istrac!iile a# 'e/e"it a'e/%rate s%r%tori. :i"e$"!eles, am pier'#t o parte 'i"tre priete"i, 'ar am $"t$l"it
al!ii "oi..
U" e/e"ime"t tra#mati2a"t poate fi 'ecla"ator#l #"or re/ela!ii 'espre posiilit%!i "ee5plorate, 'espre
aspecte "ec#"osc#te 'i" "oi $"i"e.
O cri2%, #" co"flict ac#t pot fi #" catali2ator care s% re#"easc% e"ergii risipite pe"tr# a moili2a og%!ii
"ec#"osc#te, pe"tr# a 'etepta pote"!ial#ri "eateptate.
?ia!a are m#lte 'ar#ri. Se pare c% meca"ism#l f#"c!io"ea2% '#p% c#m #rmea2%. Sem"alele po2iti/e, c$"' s$"t
rec#"osc#te ca atare i s$"t c#lti/ate, "e 'a# e"ergie, iar aceast% e"ergie se tra"sform% oarec#m $"tr-o
str%l#cire 'e #"%stare, $" i#ire, $" se"s i"/ers, sem"alele "egati/e pot fi percep#te ca /iole"!e care
re'eschi' r%"i, care secret% la r$"'#l lor s#feri"!%. S#feri"!a, resetime"t#l 'e/itali2ea2%, co"s#m% e"ergia.
Astfel, "e p#tem imagi"a o #ce"icie $" rela!iile i"ter#ma-"e care s% "e permit% s% primim c# rec#"oti"!%
/ia!a care e5ist% $" orice e/e"ime"t, $" orice $"t$l"ire, $" orice schim.
*e"tr# c% tocmai 'espre aceasta este /ora. E# primim /ia!% 'oar $" mome"t#l co"ceperii "oastre sa#
al "aterii, ca #" capital 'efi"iti/ pe care /a tre#i s%-1 gestio"%m 'e-a l#" g#l $"tregii e5iste"!e terestre.
Cre' c% p#tem primi si 'i"ami 2a /ia!a care /i"e $" $"t$mpi"area "oastr% s# toate formele, aa c#m "i
se pre2i"t% ea $" /ia!a 'e 2i c# 2i.
0=
1" orice $"t$l"ire, pri" stim#lii care "e /i" $" acelai timp 'e la "at#r%, 'e la fii"!e, 'e la e/e"ime"te i 'e
la sit#a!ii care i"terac!io"ea2% c# "oi, /ia!a este pre2e"t% peste tot. S$"tem $"tr-o oarecare m%s#r%
relee, tra"sportori 'e /ia!%.
Se"s#l trecerii "oastre pe *%m$"t poate fi tocmai acela 'e a primi /ia!a, 'e a-i 'a /aloare, 'e a o
amplifica i 'e a o tra"smite mai 'eparte la r$"'#l "ostr#. Astfel p#tem re"#"!a la m#lte il#2ii, la m#lte
mitologii 'espre i#ire, $"/%!$"' s% "e i#im, "e p#tem e5ti"'e rela!iile $" se"s#l ,ecologiei rela !io"ale..
*rimim 'ar#ri 'e la /ia!%, 'ac% tim s% le accept%m, 'ar p#tem s% le si oferim, s% le r%sp$"'im, s% le
cre%m. 9iecare 'i"tre "oi ar p#tea s% se $"tree seara $"ai"te 'e c#lcare@
,e dar de !ia am oferit ast'i. ,e cu!nt, ce pri!ire, ce surs, ce gest, ce acceptare, ce confirmare am oferit, am
primit sau am de'!luit.
Ci"e poate oferi $" fiecare 2i cel#i pe care-1 $"t$l"ete se" time"t#l c%-i sporete /ia!a, c%-i $"se"i"ea2%
pri/irea, c% re#ete s% se e5prime, c% se simte mai amail, mai /i#Q
Ci"e $i poate prop#"e s% accepte mai i"e, s% $"'r%2"eas c% s% se i#easc% i s% i#easc% pe 'e-a
$"treg#lQ
i s% 'e/i"% astfel #" sem%"%tor 'e ?ia!%. Viaa este un fel de dar pe care l deinem pentru un scurt
moment""" numai" (E-:J8-T _ASSMO
Cap. 12 )cnteia de divinitate care se ascunde n fiecare dintre noi
Mesa4#l celor mai m#l!i 'i"tre $"!elep!i si mai ales al l#i :#''ha, aa c#m "e-a par/e"it el, co"!i"e o
i"/ita!ie a'resat% fiec%r#ia 'i"tre "oi@ aceea 'e a trece 'i"colo 'e l#mea apa re"!elor pe"tr# a 'escoperi
se"s#l prof#"' al oric%rei e5is te"!e, a"#me respect#l pe"tr# /ia!%, s# toate formele ei.
Mi se pare #til s% s#li"ie2 c$t 'e act#al i #rge"t este acest mesa4 ac#m, $" 2orii cel#i 'e-al treilea
mile"i#.
*e"tr# c% e# cre' c% partea cea mai maltratat% i 'eci cea mai ame"i"!at% 'i" fiecare fii"!% /ie 'e pe
aceast% pla"et% "# este at$t se"s#l, c$t mai ales trirea) $" orig. !i!annce, c#/$"t format 'i" "ecesit%!i
co"te5t#ale, )E. trad"?"/ie!ii
E#mesc trire a /ie!ii aceast% calitate 'e a /ira $" 4#ila re, aceast% a#"'e"!% /ital% i frem%t%toare,
aceast% prof#"2ime gra/%, acest 'i"amism pli" 'e for!% i 'e p#tere care se afl% $" fiecare $"
mome"t#l co"ceperii sale i pe care este 'e 'atoria "oastr% s%-1 $"tre!i"em i s%-1 amplific%m $" cicl#l
#"ei e5iste"!e. Aceast% e"ergie ale c%rei partic#le eter"e s$"- tem "e leag%, $"ai"tea "oastr%, 'e
str%moi mai $"'ep%rta!i sa# mai apropia!i, i '#p% "oi 'e mote"itorii c%rora le-o tra"smitem.
Ea circ#l% i se propag% $" i pri" /ia!a 'e pe pla "eta *%m$"t sa# se cristali2ea2%, se coag#lea2% c$"'
ritm#l /ie!ii este $"ceti"it, locat, $"chistat, $"f#"'at, atrofiat sa# ste rili2at, '#p% c#m mi se pare c% este
ca2#l 'i" ce $" ce mai 'es $" fel#l "ostr# 'e a tr%i, $" practicile "oastre 'e pr%'%tori, $" goa"a 'i" ce $"
ce mai "est%p$"it% spre f#"c!io"al i /irt#al.
A/em "#meroase sem"e care ar tre#i s% "e alerte2e $" pri/i"!a acestor ra/agii. ?ia!a este r%"it%,
agresat% 'e /iole"!ele $mpotri/a "at#rii, 'e fel#l $" care "e hr%"im i loc#im. *ri" co"s#matorism#l
e5agerat legat 'e 'i/ertisme"te, pri" 'eertificarea rela!io"al% i pri" "o"-co"/ie!#irea 'i" marile
metropoleB pri" s%r%cia i s%r%cirea emo!io"al% i afecti/% a #"#i "#m%r 'i" ce $" ce mai mare 'e %ra!i,
femei i copii, pri" /iole"!ele fi2ice, materiale i morale care apas% as#pra a peste K8` 'i" oame"i, $" sf$rit,
pri"tr-#" fe"ome" mai p#!i" /i2iil i toto'at% mai s#til@ r#pt#ra "oastr% c# simolic#l. )A se /e'ea
,Simolic#l@ 'e la r#pt#r% la reailitare., pag. O0.+
1"tr-o prim% fa2% rec#perat 'e marile religii, acesta este ast%2i golit 'e toat% se/a sa creatoare 'e c%tre
compa"iile m#lti"a!io"ale f%r% scr#p#le, care "i-1 prop#" )"i-1 imp#", ar tre#i s% sp#"+ s# forma #"or
s#rogate i"sipi'e.
Cei care a# /%2#t )apte ani n &ibet )9ilm ap%r#t $" 1OO=.+, film#l l#i Jea"-Jac&#es A""a#', a# remarcat f%r%
$"'oial% ca i mi"e aceast% sce"%@ c%l#g%rii a# preg%tit o ma"'ala c# oca2ia sosirii misi#"ii chi"e2e care
a/ea s% fie primit% 'e t$"%r#l 6alai-Lama. Ei asist% la 'istr#gerea acestei crea!ii pe care o /%' c%lcat% $"
picioare, sf%r$mat%, ar#"cat% c# 'ispre!, ca #" oiect i"#til i lipsit 'e /aloare, 'e c%tre ge"eral#l $"s%rci"at
c# misi#"ea.
0K
$mi imagi"e2 c% fiecare spectator s-a sim!it ati"s, r%"it, poate chiar m#r'%rit 'e acest gest, f%r% a ti prea
i"e ce era r%"it sa# m#r'%rit $" el.
L#mea mo'er"% este pli"% 'e feti#ri, 'e fleac#ri i agatele, 'e oiecte rit#ali2ate care "e s$"t pre2e"tate
ca p#rt%toare 'e p#teri sa# 'e mesa4e la a'resa 'i/i"it%!ii 'e care s$"t legate. Aceste oiecte, legate 'e
c#lt#ra 'e apropriere i rec#perare care a 'e/e"it c#lt#ra "oastr%, !i" mai m#lt 'e registr#l l#i a face 'ec$t 'e
cel al l#i a fi.
9#"c!ia simolic%, /ital% pe"tr# aspira!ia "oastr% la o rela!ie c# 'i/i"itatea, mi se pare 'i" ce $" ce mai ase"t%
'i" /ia!a "oastr%. Ea este oiect#l #"ei gra/e omisi#"i si a #"ei "ec#"oateri regretaile 'i" e'#ca!ia
act#al%.
6ac% ia# ca e5empl# rit#al#rile 'e trecere si 'e i"i!iere care e5ist% $" toate c#lt#rile 'e la $"cep#t#rile #ma"it%!ii,
oser/ c% ele "# mai s$"t practicate sa#, c$"' este ca2#l, s$"t 'et#r"ate 'e la sem"ifica!ia lor i"i!ial%.
6ispari!ia lor /a 'eschi'e calea #"or somati2%ri si #"or cri2e gra/e, s$"t sig#r 'e acest l#cr#. C$te oli "# s$"t
echi/ale"t#l metaforic al ase"!ei simolic#l#i 'i" /ia!a #"#i copil, mai ales 'i" /ia!a #"#i a'olesce"t sa# a'#lt,
$" rela!ia r%"it% pe care o are c# #"i/ers#lI
*ri" prisma acestor fe"ome"e, #"ii 'i"tre "oi /or sim!i mai m#lt sa# mai p#!i" clar c% trirea /ie!ii se
'eteriorea2% pe 2i ce trece mai m#lt, c% s$"tem pe cale s% "e pier'em /italitatea.
?oi sp#"e ac#m ce/a ce poate p%rea #" para'o5@ mi se pare c% e5ist% i palpit% mai p#!i"% /ia!%
a'e/%rat% $" cele ci"ci miliar'e opt s#te 'e milioa"e 'e fii"!e #ma"e care pop#lea2% ast%2i pla"eta 'ec$t $"
cei #" miliar' i 4#m%tate 'e %ra!i si femei care loc#ia# aici ac#m "#mai <88 'e a"i. ?ia!a era c# sig#ra"!%
mai co"ce"trat%, mai i"te"s%, chiar 'ac% co"'i!iile 'e /ia!% era# m#lt mai 'ificile, chiar 'ac% '#rata 'e /ia!%
era 'e trei ori mai sc#rt%.
6a, /ia!a se ep#i2ea2% si se sterili2ea2% c$"' r%'%ci"ile i f#"'ame"tele ei ese"!iale s$"t prea tare
maltratate i r%"ite, c$"' "# mai s$"t hr%"ite i #'ate.
C$"' S>3Pam#"i, 'e/e"it :#''ha, ime'iat '#p% re/ela!ie, a a"#"!at ceea ce $" #''hism a a4#"s s% se
"#measc% ,cele patr# a'e/%r#ri., cre' c% pri" ele prop#"ea o a'e/%rat% etic% 'e /ia!% la care fiecare fii"!%
#ma"% 'e a2i se poate raporta. *e"tr# c% aceste pri"cipii fo"'atoare ale #''hism#l#i se a2ea2%, '#p%
p%rerea mea, pe #" c#/$"t-cheie@ respo"sailitate. ?oi reami"ti aici co"!i"#t#l lor@
,e cale trebuie s urmm pentru a descoperi realitatea unei boli sau a unei stri proaste.
:oala si s#feri"!a e5ist% c# sig#ra"!%, fiecare fii"!% le poate $"t$l"i la 'iferite "i/el#ri i s# 'iferite forme,
specifice fiec%reia. 6ar a/em posiilitatea s% "# le c#lti/%m i mai ales s% "# le $"tre!i"em $" "oiI
,e drum s strbatem pentru a nelege sensul suferinei.
S#feri"!a are $"tot'ea#"a o ca#2%, o origi"e legat% 'e actele, 'e g$ml t i ri l e "oastre, 'e mo'#l "ostr# 'e
/ia!% i mai ales 'e co"flictele m#stre i"ter"e.
,e cale s tra!ersm pentru a accepta s ne !indecm i s renunm la suferin.
*e"tr# c% s#feri"!a se poate sf$ri, 'ac% accept%m s% "e as#m%m r%sp#"'erea c# pri/ire la primele 'o#%
e"#"!#ri.
Pe ce drumuri s ne adncim pentru a gsi cile de acces ctre nelegerea unei !iei a#ate pe ascultarea
interdependenei i a compasiunii, pe sensibilitatea fa de efemeritatea oricrui lucru.
Aici, c%ile si 'r#m#rile s$"t "#meroase. ai"e 'e fiecare s% le #rme2e pe cele care $l /or '#ce cel mai aproape
'e propri#l s%# a'e/%r.
C"ai"te 'e a fi #" om, poate "# e i"#til s% ami"tim c% :#''ha a fost copil, $"tr-o carte foarte p#!i"
/ol#mi"oas%) -D/nant 4ouddha (4uddha copil?, Ali" Michel, 1OO;+, am $"cercat s% ar%t ce mi s-a p%r#t
"emaipome"it 'e prolific $" acest copil@ capacitatea sa 'e a se respo"saili2a $" fa!a e/e"ime"telor i a
program%rii /ie!ii sale, 'efi"it% i trasat% 'e p%ri"!ii s%i, 'e me'i#l $" care tr%ia i 'e origi"ile saleB 'e ase-
me"ea, capacitatea l#i 'e a 'emistifica apare"!ele si mo'elele care i-a# fost pre2e"tate ca fii"' real#l.
:#''ha, si aceasta mi se pare 'e aseme"ea o atit#'i"e e5emplar%, $" $"treaga l#i /ia!% "# a /orit 'ec$t
'espre si"e, 'espre c%#t%rile sale, 'espre e5perie"!a i 'espre practica sa. i chiar 'ac% #''hism#l pare
s% a/a"se2e i'eea c% "# e5ist% lier aLritr# si c% fiecare este oarec#m s#p#s 'etermi"ism#l#i 3armei sale,
0O
e# simt, 'impotri/%, c% i"/ita!ia care "e este a'resat% pri" copil%ria acest#i om /i"e s% reco"si'ere orice
e5iste"!% ca #" 'emers elierator.
:#''ha "e $"/a!% c% liertatea "# "e este 'at%, ci este o c#cerire, o co"str#c!ie perma"e"t% $" acel aici i
ac#m al cicl#l#i "ostr# 'e /ia!% i c% ea "# se ati"ge i "# se c#cerete 'ec$t pri" respo"saili2are.
Mi s-a p%r#t importa"t s% 'isc#t 'espre aceast% respo"saili2are, posiil% pe"tr# fiecare 'i"tre "oi, s#
'iferitele ei aspecte i s% o i"tro'#c $" /ie!ile "oastre.
Ee re/i" $" mo' oligatori# patr# respo"saili2%ri f#"'ame"tale, cre' e#, 'ac% accept%m s% le $"!elegem.
(esponsailizarea contiinei
Este echi/ale"t#l #"ei asce2e perso"ale, rig#roase i '#raile. 6i"colo 'e toate co"'i!io"%rile "oastre, 'e
c#lt#ra sa# 'e cre'i"!ele "oastre, accept$"' $" acelai timp partea 'e efort i"/i2iil a i"co"tie"t#l#i
"ostr#, este 'e 'atoria "oastr% s% c#lti/%m l#ci'itatea si /igile"!a care s% /eghe2e as#pra calit%!ii percep!iilor
i sem"alelor pe care le trimitem si le primim 'i" e5terior. 6ar i as#pra 'irec!iei pe care o co"ferim rela!iei
"oastre c# "oi $"i"e $" raport#rile c# l#mea, pe"tr# a 'escoperi c% persoa"a c# care "e petrecem cea
mai impresio"a"t% parte a /ie!ii s$"tem "oi $"i"e.
C" ce m% pri/ete, am co"tie"ti2at foarte t$r2i# c% "# am fost #" #" parte"er pe"tr# mi"e $"s#mi i c% era
'e 'atoria mea s% repar aceast% greeal% co"tie"ti2$"' $" prim#l r$"' aceast% "egli4e"!% fa!% 'e mi"e
$"s#mi.
Ceea ce co"si'er%m 'e oicei c% este o stare #"%, sa# chiar fericit%, "# este 'e cele mai m#lte ori 'ec$t
forma ate"#at% sa# a'ormit% a #"ei s#feri"!e sa# a #"ei letargii. Ee cre'em li"iti!i, calmi, c$"' 'e fapt
co"s#m%m m#lt% e"ergie pe"tr# a "e re'#ce s#feri"!ele la t%cereB sa# p#r i simpl# s#feri"!ele si r%"ile
"oastre s$"t calmate si !i"#te $" li"ite pri"-tr-#" mo' 'e /ia!% sa# pri" rela!ii care "# le reacti/ea2% 'ec$t
foarte p#!i". E# este "ici 'e 'orit, "ici s%"%tos s% re'#cem starea 'e i"e sa# chiar fericirea la aceast% #"ic%
'ime"si#"e a pielii t%%cite.
6impotri/%, mi se pare importa"t s% reami"tesc c% !i"e 'e respo"sailitatea fiec%r#ia s% /a'% si s% $"!eleag%
c% origi"ea acestor s#feri"!e este $" el $"s#i, $" strat#l $"c% pre2e"t al r%"ilor sale primiti/e A sa# /echi,
c#m $mi place s% le "#mescA, al r%"ilor /echi care se re'eschi' i se reacti/ea2% #"eori /iole"t c$"' "e
co"fr#"t%m c# 'ecep!ii, fr#str%ri, pri" i2#c"irea #"or co"flicte sa# a #"or /iole"!e $" /ia!a 'i" pre2e"t. Ele
pot fi $"!elese pe trei "i/el#ri@
U" "i/el arhaic sa# pre"atal, care se sit#ea2% $" timp#l sarci"ii. -%"ile legate 'e aceast% perioa'% se
artic#lea2% $" 4#r#l r#pt#rii, al pier'erii, al 'ori"!ei 'e simio2% sa# 'e f#2i#"e c# cel%lalt, c# a"goase legate
'e teama 'e aa"'o".
J U" "i/el primiti/. Aceste r%"i apar $" primele l#"i 'e /ia!% e5tra#teri"%, ca#2ate 'e lips% sa# 'e
pri/a!i#"e, $" leg%t#r% 'irect% c# "esatisfacerea "e/oilor f#"'ame"tale )foame, sete, c%l'#r%, sig#ra"!%,
rec#"oaterea i'e"tit%!ii i stailitatea me'i#l#i $"co"4#r%tor+.
J U" "i/el primar. Aceste r%"i se formea2% $" timp#l primei copil%rii pri" e5perie"!a co"fr#"t%rii sa# a
$"t$l"irii c# trei tip#ri 'e fe"ome"e@ "e'reptatea, #milirea sa# "ep#ti"!a.
Aa'ar, este 'e 'atoria fiec%r#ia s% "# se mai chi"#ie si s% $"cete2e s%-1 ac#2e pe cel%lalt c% ar fi
respo"sail 'e s#feri"!a sa# 'e lips#rile sale. Frecerea 'e la /ictimi2are la afirmarea 'e si"e, i 'eci la
respo"saili2are, $"seam"% s% accept%m s% "# "e mai compl%cem $" 'epe"'e"!% sa# $" "ep#ti"!%. Acce-
'erea la rec#"oaterea r%"ilor si "e/oilor proprii, $"/%!area meto'elor 'e 'e2/oltare a capacit%!ilor 'e
a#to"omie si 'e co"trol as#pra propriei persoa"e, g%sirea #"or mi4loace 'e satisfacere a "e/oilor
perso"ale, acestea s$"t f#"'ame"tele #"ei liert%!i 'e a fi mai i"e 'irec!io"ale si $" acelai timp mai
'eschise. Aceast% respo"sailitate a co"tii"!ei este #" pas ese"!ial c%tre respect#l 'e si"e.
(esponsailizarea fa de calitatea relaiilor cu cellalt
*ri" "at#ra "oastr% s$"tem fii"!e rela!io"ale, implicate sa# a"ga4ate $" rela!ii m#ltiple a c%ror 'isp#"ere /a
!ese re!ea#a $"!elegerii sa# "e$"!elegerii "oastre c# l#mea. Aceste rela!ii "e /or hr%"i sa# "e /or
$"str%i"a.
1" mo' "ormal, primim 'o#% tip#ri pri"cipale 'e mesa4e 'i" partea cel#ilalt si este 'e 'atoria "oastr% s%
$"/%!%m s% le i'e"tific%m@
G8
J Mesa4e po2iti/e 'e rec#"oatere, 'e #"%/oi"!% sa# mesa4e 'ar#ri care /or fi hr%"itoare i
stim#latoare pe"tr# 'e2/oltarea i creterea "oastr%. Aceste mesa4e "e co"firm%, "e /alori2ea2% si "e
e5ti"', c# toate posiilit%!ile "oastre, p$"% la ceea ce e mai #" $" "oi i $" cel%lalt.
J Mesa4e "egati/e, 'escalificatoare sa# pol#a"te care /or fi a'e/%rate otr%/#ri pe"tr# e5iste"!a
"oastr%. Aceste mesa4e i"hi%, m#tilea2% si r%"esc pote"!ial#l i res#rsele "oastre. Ee $mpi"g c%tre po2i!ii 'e
f#g%, 'e agresi/itate sa# 'e /iole"!% $"'reptat% c$"' spre si"e, c$"' spre cel%lalt.
Aceste mesa4e se 'ifere"!ia2% pri" "at#ra lor, po2iti/% sa# "egati/%, care /a 'epi"'e par!ial 'e cel care le
emite. S% preci2%m tot#i c% se"s#l co"ferit $" mome"t#l emiterii, '#p% i"te"!iile emi!%tor#l#i, "# /a fi
$"tot'ea#"a percep#t ca atare. *e"tr# c% receptor#l mesa4#l#i este cel care $i '% #" se"s. Altfel sp#s, #"
mesa4 care a fost emis c# o i"te"!ie po2iti/% poate s% pro'#c% #" impact "egati/I
i "# este s#ficie"t "ici ca cel%lalt s%-mi trimit% #" mesa4 po2iti/ pe"tr# ca e# s%-1 percep ca atareI Fre#ie i s%
ti# s%-1 primesc, s%-1 $mr%!ie2. i poate chiar s%-1 amplific la r$"'#l me#I
Ei se ofer% astfel fiec%r#ia 'i"tre "oi trei alter"ati/e rela!io"ale i tot at$tea alegeri 'e care s$"tem $" $"tregime
respo"saili@
J 6ac% ti# s% primesc #" mesa4 po2iti/, $"al! i m%resc /italitatea /ie!ii mele, $mi stim#le2 si $mi
re$""oiesc e"ergiile, 'e/i" e"ergoge", 'e2/olt o i#ire 'e calitate fa!% 'e mi"e $"s#mi, a'ic% acea parte a
i#irii 'e si"e cl%'it% pe $"cre'ere stim% si c%l'#r% i"e/oitoare.
6ac% $mi alime"te2 astfel /italitatea, s$"t respo"sail 'e calitatea /ie!ii, a s%"%t%!ii i a creati/it%!ii pe care
mi le ofer i toto'at% le prop#" celor 'i" 4#r pri"tr-o pre2e"!% 'e calitate, pri" str%l#cirea pe care o ra'ie2
'irect sa# i"'irect.
J 6ac% permit prea a'esea mesa4elor "egati/e s% /i"% spre mi"e, $mi pier' /italitatea. E"ergiile
mele s$"t re!i"#te pe"tr# aceast% l#pt% i"terioar%, im#"itatea mea sl%ete, 'e/i" e"ergofag. 1#irea 'e
si"e sca'e si #"eori se sterili2ea2%.
Co"seci"!a e c% m% afl# $" stare 'e s#pra/ie!#ire. At#"ci 'e/i" tot mai /#l"erail la agresi#"i, la oli, m% pot
comporta chiar ca #" parte"er lame"tail sa# terorist pe"tr# mi"e $"s#mi. Maltrat$"' pri" pasi/itate sa#
pri" ceea ce e# "#mesc fals% tolera"!% res#rsele mele f#"'ame"tale, 'istr#g trirea 'i" /ia!a mea i-mi
'e"at#re2 pote"!ial#l 'e /ia!%.
J 6ac%, 'impotri/%, am $"/%!at si mi-am $"s#it i'eea c% $i pot $"apoia cel#ilalt orice mesa4 care $mi
a'#ce o /iole"!%, $mi me"!i" i-mi $"tre!i" coere"!a. 6ac% 'a# $"apoi cel#i lalt orice atit#'i"e, orice gest sa#
comportame"t pe care $l percep ca pe o /iolare moral%, /eral% sa# fi2ic% a i"tegri t%!ii mele perso"ale sa#,
p#r i simpl#, 'ac% $i re'a# cel#i lalt tot ce "# $mi face i"e, m%car permit res#rselor mele s% r%m$"% i"tacte
i "etirite.
E# am mai m#lt% e"ergie, 'ar cel p#!i" "# pier' 'i" eaI E# simt mai m#lt% i#ire pe"tr# mi"e, 'ar cel p#!i"
m% respectI E# am 'e"at#rat trirea 'i" mi"e.
tii"' c% "# am "ici #" mi4loc 'irect pri" care s% co"trole2 tot ce $mi par/i"e 'e la cel%lalt sa# 'i" e5terior, e#
m% a2e2 pe prima si pe a treia 'i"tre aceste po2i!ii rela!io"ale pe"tr# a crea a2a respo"saili2%rii fa!% 'e
orice rela!ie c# cel%lalt i pe"tr# a $"tre!i"e sa# a $"s#fle!i trirea 'i" /ia!a mea.
i "# las $" seama "im%"#i altc#i/a gri4a 'e a ac!io"a pe" tr# i"ele me#I
$mi as#m respo"sailitatea pe"tr# satisfacerea "e/oilor mele i astfel pot a4#"ge la mai m#lt% a#to"omie
rela!io"al% i la o /aloare m#lt mai pre!ioas%@ liertatea 'e a fi.
A'mi!$"' c% liertatea $"seam"% s% alegi i c% a alege $" seam"% s% re"#"!i, pot astfel e/ita capca"ele 'e
tip#l totul sau nimic i 'eci prete"!iile teroriste as#pra cel#ilalt. i astfel pot iei 'i" a#topri/a!i#"ea reacti/%
i c#lpaili2a"t% pe care mi-o imp#" #"eori.
A alege mai $"seam"% i s% me"!i"em la cote mi"ime il# 2ia atotp#ter"iciei i"fa"tile care "e st%p$"ete $"c%
'i" primii a"i 'e /ia!%.
Aici rec#"oatem premisele "ecesare oric%rei $"cerc%ri 'e mat#ri2are pe"tr# a tr%i /ia!a 'i" pli".
(esponsailizarea asumrii angajamentelor
Ea coresp#"'e 'ep%irii a"#mitor cre'i"!e care "e otr%/esc si care implic% acces#l la relati/itate. 6ac% "# mai
co"f#"' se"time"tele c# rela!iile, $mi 'a# seama c% pot a/ea se"time"te i"te"se i pasio"ale pe"tr# ci"e/a
si tot#i s%-i prop#" sa# s% accept 'i" partea l#i o rela!ie imposiil%. E# tre#ie s% m% asc#"' $" spatele
G1
atotp#ter"iciei se"time"telor mele pe"tr# a $"cerca s%-mi re2ol/ 'ific#lt%!ile rela!io"ale, ci /a tre#i s% aplic
c$te/a reg#li 'e igie"% rela!io"al% pe"tr# a co"str#i rela!ii a2ate pe $mp%rt%ire, rela!ii creati/e si reciproce.
Astfel pot 'escoperi c% este 'e 'atoria mea s% $"/%! s% i#esc pe"tr# a fi i#it, ca s% "# r%m$" c# "e/oia
imperioas% sa# c# prete"!ia 'e a fi i#itB accept$"' 'e e5empl# i'eea c% $" spatele oric%rei temeri se
asc#"'e o 'ori"!%, accept$"' c% pol#l op#s al #"ei temeri este o 'ori"!%, $"cet$"' s% m% mai las h%r!#it 'e
a"goas% si limitat 'e i"hii!ie, i"tro'#c $" /ia!a mea micare si fa"te2ie.
*ot astfel $"!elege c% la pol#l op#s al ref#2#l#i, al /iole"!ei sa# al pri/a!i#"ii 'om"ete i#irea.
C$"' i#im, 'ep#"em armele, ri'ic%m arierele i l%s%m s% p%tr#"'% $" i"ima a tot ce este mai /#l"erail $"
"oi impre/i2iil#l 'i" cel%lalt.
*e"tr# c% m#lt prea a'esea $" i#ire, care !i"e $" ese"!% $" acelai timp 'e registr#l re/ela!iei i al crea!iei,
fro"tiera 'i"tre ceea ce s$"t i ceea ce "# s$"t e# risc% s% 'ispar%.
C"tre aceast% parte 'i" mi"e care simte ceea ce este 'i"colo 'e mi"e ca 'ifere"!%, ca alteritate, i ceea ce eti
tu sa# cel%lalt se reg%sete tot spa!i#l #"ei rela!ii, a'ic% o posiil% co"fr#"tare reglat% sa# reglail% pri"
tolera"!%.
C#m cel%lalt este tot ce "# s$"t e#, risc#l sa# capca"a este ca, $" "#mele i#irii, s% c%#t%m s% $"tre!i"em
co"f#2ia $"tr-#" noi care m#lt prea a'esea se 'o/e'ete a fi $"el%tor.
Fot aa, $"cercarea 'e reco"ciliere c%tre #" tot, care este specific 'ar#l#i i#irii primite i amplificate, "#
$"seam"% f#2i#"e, co"f#"'are sa# $"str%i"are i pier'ere 'e si"e $" acest tot. -espo"sailitatea implic%rii se
refer% la aceast% 'escoperire f#"'ame"tal%@ s% po!i i#i f%r% s% te r%t%ceti $" cel%lalt, s% te po!i i"tegra $"tr-
#" tot i tot#i s% "# te pier2i sa# s% te af#"2i $" acest tot, p$"% la a "# mai a/ea o i'e"titate proprie. *e"tr#
a sim!i c% fac parte 'i"tr-#" $"treg, f%r% a fi e# totalitatea, c% apar!i" #"#i tot mai ampl# 'ec$t re#"irea
t#t#ror p%r!ilor sale, c% 'i/i"#l e5ist% $" mi"e, f%r% ca e# s% fi# $"treg#l 'i/i".
E# "#mesc 'i/i" p#"ct#l 'e co"ce"trare $" care se #"ific% orice l#cr#. Este $" acelai timp o for!%, o leg%t#r%
atemporal% fragil% si tot#i i"cre'iil 'e re2iste"t%, care m% leag% pe"tr# tot'ea#"a 'e #" $"treg,
respect$"'#-mi #"icitatea.
(esponsailizarea n a aciona
C" co"fr#"tarea c# /ia!a i c# impre/i2iil#l ei, co"tie"ti2area "# este "icio'at% s#ficie"t%. Ea se cere
prel#"git% pri" capacitatea 'e a tra"sp#"e propriile 'eci2ii sa# a"ga4ame"te s# forma #"#i co"trol 'irect i
co"cret al realit%!ii.
:#''hism#l, care pare s% se fi $"temeiat pe o tii"!%, o practic% i o $"!elepci#"e mai /echi A pe care le-
am p#tea "#mi primor'iale A, "e-a a'#s 'e aseme"ea #" i"str#me"t fa"tastic@ !i"#ta i me'ita!ia. 6i"colo
'e corp#l "ostr#, po2i!ia 'e me'ita!ie a"tre"ea2% toate sim!#rile si fac#lt%!ile "oastre@ a"saml#l fii"!ei
prof#"'e se moili2ea2% $" 4#r#l i"te"sit%!ii t%cerii si asc#lt%rii.
Me'ita!ia este o practic% a liert%!ii care "# implic% "ici o 'epe"'e"!%, $" acest se"s este mo'er"%, pe"tr#
c% "# "e face s% 'epi"'em 'e "ime"i, 'ec$t 'e propria rig#ro2itate perso"al% $" a o aplica.
A sta $"tr-o a"#mit% po2i!ie si a me'ita "# !i"e 'e /reo co"str$"gere e5terioar%, 'ec$t $" m%s#ra $" care
pres#p#"e g%sirea #"#i spa!i# i"tim, li"itit i i2olat, ce/a ce ast%2i pare 'i" ce $" ce mai gre# 'e g%sit, a
chiar #" l#5I
Me'ita!ia este pe"tr# mi"e o cale 'e a ac!io"a si 'e a-mi reg%si e"ergiile, pe"tr# a m% repo2i!io"a, pe"tr#
a r%m$"e $" a5a propriei mele e5iste"!e, pe"tr# a alime"ta i a respecta aceast% leg%t#r% c# 'i/i"#l.
*or"i"' 'e la po2i!iile pe care e# le e"#"! poate prea sc#rt si co"cis, e5ist%, firete, "#meroase "#a"!e i c%i
posiile.
Cel care por"ete la 'r#m se a"ga4ea2% fa!% 'e "ite mi2e care la $"cep#t i-a# p%r#t clare sa# chiar
"ecesareB 'ar ceea ce /a 'escoperi i /a $"t$l"i pe parc#rs $l pri/ete "#mai pe el. Las c%#tarea #"ei st%ri
'e gra!ie sa# 'e i"fi"it#'i"e, c# alte c#/i"te 'e il#mi"are, $" seama celor care $i /or g%si mi4loacele
"ecesare.
C" ce m% pri/ete, m% percep foarte #ma", pli" 'e $"tre%ri, pe 'r#m#l c%tre ce e mai #" $" mi"e, 'or"ic
s% $"t$l"esc, 'ac% se poate, si ce e mai #" $" cel%lalt. M% /%' aseme"ea #"#i po'ar al /ie!ii, $"s%rci"at s%
G<
apere i s% tra"smit% aceast% f%r$m% 'e /ia!% pre!ioas% care mi-a fost $"cre'i"!at%. M% rec#"osc ca #"
ap%r%tor $"focat al acest#i 'ram 'e i#ire i al acest#i pote"!ial 'e e"ergie pe care le-am primit la co"-
ceperea mea, pe care le-am chi"#it o #"% parte a e5iste"!ei mele i pe care ast%2i $"cerc s% le respect si
s% le 'e2/olt pe c$t se poate, pe"tr# a tra"smite p#!i" mai m#lt% tr%ire.
Si cre' c% fiecare 'i"tre "oi este #" pote"!ial tre2itor 'e co"tii"!e i #" p#rt%tor 'e /ia!%, $" asc#ltarea
acestei p%r!i 'e 'i/i" care este $" el i pe care o poate amplifica i tra"smite la r$"'#l s%#.
Dac a primi este n centru,
a da este sus, a refu'a este $os"
:ai rmn de o parte si de cealalt
renunarea care nal,
tolerana care mbogete"
Concluzii
*e"tr# om#l care s$"t "# cre' c% e5ist% #" sta'i# 'e co" tie"ti2are fi"al. Ceea ce co"tea2% cel mai m#lt
"# este re2#l tat#l. Cele mai importa"te s$"t 'escoperirile 'e-a l#"g#l 'r# m#l#i 'e c%#t%ri.
C%#tarea i efort#l 'e co"tie"ti2are "# repre2i"t% "ici o'at% #" scop pri" ele $"sele, ci 'oar #" 'r#m
care se 'es chi'e f%r% $"cetare c%tre "oi $"tre%ri, c%tre "oi $"'oieli. i tocmai pri" $"l%"!#irea lor
"eoosit% se 'eap%"% po/estea c# ra4oas% a #"ei tra"sform%ri, cea pe care "oi o $mpli"im 2il"ic, "#
pe"tr# a s#pra/ie!#i, ci pe"tr# a tr%i /ia!a la cea mai mare i"te"sitate.