Slanic Moldova

Oraul Slnic-Moldova este aezat n partea de sud-vest a judeului Bacu, ntr-o mic
depresiune, ngust i lung, mrginit de culmi nalte, pe valea rului Slnic de unde i-a luat i
numele, ru care i trage izvorul de la 7 m de localitate, n muntele !andru Mare "#$%&' m($
)ste situat la *%+&7, longitudine estic i -%+#7, latitudine nordic i .&/ m altitudine$
0ocalitatea a 1ost ntemeiat i s-a dezvoltat datorit numeroaselor izvoare de ap mineral cu
compoziii variate i valoroase, primind ast1el statutul de staiune 2alneoclimateric$
Se nvecineaz cu comuna 3o1teana la nord, comuna Oituz la sud, la vest cu judeul
4ovasna i la nord,nord-est cu oraul 5rgu Ocna$
Supra1aa total a localiti este de ##$.'. 6a dintre care numai pdurile ocup o supra1a de
'$*%. 6a$
7rul Slnic str2ate pn la con1luena lui cu 5rotuul, pe o lungime de circa *. m, o
regiune muntoas, acoperit cu pduri$)ste un pru repede i zgomotos, alimentat de numeroase
praie i priae care co2oar o di1eren de nivel de peste .// m, de la izvoare pn la
con1luena cu 5rotuul$ 7n n aval de staiune, are un curs torenial i o vale strmt$ 3e aici,
valea se mai lrgete i malurile a2rupte scot la iveal, prin locurile neacoperite de verdea,
pturile de gresie masiv$
0a nord de staiune, se ridic, cu pante puternice, muntele 7u1u "'&% m(, care las n jurul su o
larg supra1a "8./ m( de la care pleac o culme sla2 ondulat, 9area 46ec6eului, ce se las
spre valea 3o1teanei, iar spre nord-vest o alt culme, de aceeai nlime, ce duce spre marile
altitudini ale munilor !andru Mare i :emira$
5ot pe partea stng a vii Slnicului, de la vr1ul 7u1u, peste prul cu acelai nume,
se ntinde 4oama 46ec6eului, un plai neted ce duce, prin dou trepte, tot la muntele !andru
Mare, punctul de altitudine ma;im a regiunii$
7e partea dreapt a vii Slnicului, n dreptul con1luenei cu prul 7escarul, se ridic vr1ul
4ernica "'.. m($ 7e aceeai parte, c6iar lng staiune, se des1oar o culme scurt, cu vr1ul
4er2u "'#/ m(, 7ltiniul "#/#. m( i plaiul neted al 3o2rului "8&* m($
<n tot lungul vii Slnicului, urcuul spre munte este 1oarte anevoios, uneori c6iar imposi2il,
pantele 1iind accentuate, nct de multe ori este nevoie de un mare ocol al acestora, de ctre cei
care vor s a2ordeze nlimile ma;ime$
3e la %//-7// m n sus, partea a2rupt devine domoal, pn la culmile nalte ale :emirei Mari
"#%-' m(, care despart apele Slnicului de apele 3o1teanei i de ale Oituzului la sud$
Date geologice
<ntreaga vale a Slnicului este tiat n depozite teriare vec6i$ 3e la gura prului, pn
dincolo de staiune, gresia de =li>a sau 5iseti "1ormat din cimentarea nisipurilor de plaje
marine ale mrii care, n vremurile teriare vec6i, se a1la n necontenit retragere( alterneaz cu
isturile disodilice, straturi su2iri, impregnate cu 2ogate su2stane organice, diverse sruri i alte
elemente ca sul1ul etc$, n care se pstreaz urme de peti 1osili, n special sc6elete i solzi$
Bogate n su2stante 2ituminoase, ele au provenit din mluri sapropelice de la ?rmul mrii,
trans1ormate prin presiunea i cldura la care au 1ost supuse, n condiiile micrilor din scoara
terestr$ @m2ele 1ormaii aparin Oligocenului, 2ogat n izvoare saline i 1eruginoase$
Spre izvoarele Slnicului, ntlnim o alt 1ormaie mai vec6e, reprezentnd, ca vrst, )ocenulA
gresia de Bzu sau de 5arcu, n straturi groase i dure, alctuind mai ales masivul !andru Mare$
Staiunea Slnic Moldova este aezat n ntregime pe isturi disodilice$ @pele ploilor i
cele provenite din topirea zpezilor de pe muntele 7u1u i 7iciorul 3o2rului se scurg n valea
Slnicului circulnd prin straturile de gresie i isturi disodilice i aduc n disoluie o mare
varietate i 2ogie de sruri$ )le se m2ogesc n acelai timp cu 2io;idul de car2on care eman
prin crpturile scoarei, ca o rsu1lare ndeprtat a mo1etelor din zona lanului eruptiv al
4arpailor Csriteni, dizolvnd n mersul lor srurile minerale a1late n roci$
<n valea Slnicului e;ist peste */ de izvoare cu ape minerale$
Clima
)ste o sta iune cu sezon permanent, cu o climD intramontanD-depresionarD temperatD, cu
un aer pur, lipsit de pra1 i particule ce pot provoca alergii, i 2ogat n aerosoli rD ino i i ioni
negativi$ 5emperatura medie anualD este de 7,- +4 $
7resiunea atmos1erica este in general redusa, media anuala 1iind de 7*/mm$:e2ulozitatea
este relativ scDzuta , cu #./ zile senine anual , ##. cu cer par ial acoperit si #// zile noroase$
Media anuala a precipita iilor este de 7./ mm$ 7loile de vara sunt de scurta durata , solul
uscndu-se reped $ @ ezata intr-o vale adnca , cu versan i impaduriti , orientata de la sud-vest
la nord-est , sta iunea este adDpostita de vanturi $ 4rivatul nu este resim it niciodatD deoarece
este oprit de culmile nalte dinspre nord-est Suru si SecDtura$
@erul este pur, 2ogat in aerosoli rasinosi, in ioni negativi de o;igen datorita circula iei
zilnice a maselor de aer ozonat si aerosoli aroma i de pDdure $Eegeta ia este a2undenta si
pDdurea co2oarD pana la marginea sta iunii $@cest lucru con1erD Slanicului-Moldova si caracter
de sta iune climaterica , o1erind vizitatorilor posi2ilitatea de cura de aer de o deose2ita puritate$
Ce eaua 6idrogra1ica
7araul SlDnic isi aduna apele din #* izvoare de pe muntele andru Mare si este con1luent
cu 5rotu ul, la poalele muntelui MDgura, in partea de sud a ora ului 5rgu Ocna$
@1luen ii, in zona sta iunii , sunt A pe tanga, paraul 46esc6esului , 7u1ului, Sasului,
paraul lui Fgnat , 7iatra, paraul lui 5udorac6eG iar pe dreapta, paraul 7escaru , SDrata , 3o2ru ,
7iscului , 4er2ului si paraul Surei$
Sta iunea SlDnic Moldova este renumitD pentru izvoarele sale de ape car2onate,
2icar2onatate, u or sul1uroase, clorate, sodice, 6ipertonice, 6ipotonice i oligominerale, izvoare
descoperite ncD din anul #8/#$ <n #8.* s-au e1ectuat primele teste c6imice, iar n #877 au apDrut
primele instala ii 2alneare$
3e-a lungul timpului, calitD ile apelor minerale descoperite aici au 1ost con1irmate prin
medaliile o2 inute la e;pozi iile interna ionale de la 7aris, Eiena, Hran1urtIMain etc$
Speciali tii le-au comparat cu apele minerale de la =arlovJ EarJ, Eic6J, @i;-les-Bains etc$
BotezatD K7erla MoldoveiK, SlDnic Moldova asigurD tratament pentru tul2urDri digestive
"gastrite cronice 6ipo- i 6iperacide, ulcere gastrice i duodenale, la un interval de cel pu in &
ani de la 1aza dureroasD, a1ec iuni stomacale postc6irurgicale, colite cronice atipice, colon
in1lama2il, constipa ie cronicD(, 2oli 6epato2iliare "disc6inezie 2iliarD, colecistitD cronicD cu sau
1DrD calculi, stDri postoperatorii n 2oli ale 1icatului(, 2oli meta2olice i nutri ionale "dia2et
melitus, 1orme u oare i intermediare, o2ezitate(, 2oli ale rinic6iului i urinare "stDri de dupD
tratamentul in1ec iilor urinare, acolo unde nu au e;istat leziuni sau dereglDri renale($
4ura e;ternD cu apele minerale de la SlDnic Moldova ajutD la tratamentul 2olilor
reumatismale degenerative i diartritice, al celor cardiovasculare i respiratorii " astma alergicD,
tra6eo2ron ite cronice, rinosinuzite cronice, em1izem pulmonar(, tratamentul 2olilor endocrine
"stDri prepu2ertale la copii 6iperreactivi(, al 2olilor ginecologice "sindrom ovarian menopauza( i
al altor 2oli$
7entru cura internD cu apD mineralD se recomandD izvoarele nr$l, nr$8 i 8 2is "a1late n
acela i pavilion( i izvoarele nr$ # 2is, nr$& i nr$ #/ "a1late ntr-un alt pavilion($ @ici e;istD
instala ii pentru 2Di calde n cada cu apD mineralD, instala ii pentru terapie respiratorie "aerosoli
i in6ala ii(, electroterapie i 6idroterapie, 2azine pentru inetoterapie, mo1ete, instala ii pentru
tratamentul anumitor 2oli vasculare peri1erice, i pentru gimnastica medicalD$ 7acien ii pot
ajunge cu autocarul la 5rgu Ocna "#8 m(, unde e;istD un sanatoriu 2alnear su2teran, cu un
microclimat de salinD"sta ie de m2uteliere a apei minerale($
3in cele peste */ de izvoare din valea Slnicului, sunt 1olosite n mod curent urmtoareleA
- Fzvorul &// de scriA ap oligo-metalic, cu mineralizare 1oarte redus, a crui ap este 1olosit
n cura de diurez$
- Fzorul nr$ # iese dintr-o stnc de la 7iciorul Boroiului, pe malul drept al prului Slnic, la
circa # m de staiune$ )ste o ap clorurat car2ogazoas 2icar2onatat, sodic, sla2 sul1uroas,
6ipoton$
- Fzvorul nr$ # 2isA ap clorurat 2icar2onatat, sodic, car2ogazoas, sla2 sul1uroas, 6iperton$
- Fzvorul nr$ &A ap clorurat, 2icar2onatat, sodic, car2ogazoas, sla2 sul1uroas, 6iperton$
- Fzvorul nr$ .A ap car2ogazoas, vitriolic, 6ipoton$ :u se utilizeaz n cur intern$ Se
utilizeaz numai n in6alaii i local$
- Fzvorul nr$ % iese la supra1a din muntele 7u1u MareG ap clorurat, 2icar2onatat, sodic,
1oarte sla2 sul1uroas, 6iperton, 1oarte concentrat$ :u se 2ea dect cu cu prescrip?ie medical$
- Fzvorul 8A ap clorurat, 2icar2onatat, sodic, car2ogazoas, sla2 sul1uroas, 6iperton$
- Fzvorul 8 2isA ap vitriolic, 1eruginoas, sla2 sul1urat, car2ogazoas, 6ipoton$
- Fzvorul #/A ap clorurat, 2icar2onatat, sodic, car2ogazoas, sla2 sul1uroas, 6iperton$
- Fzvorul nr$ #.A ap cloruro-2icar2onatat, sodic, car2ogazoas, sul1uroas, 6iperton$
- Sonda nr$ * este un izvor alcalin pur$ )ste mai puin 1olosit n cura 2alnear$
- Fzvorul nr$ * L numit i 4locotiul dup zgomotul pe care-l 1ace degajarea n cantiti mari de
dio;id de car2on, se a1l la ./ m de izvorul nr$ #$
Eegetatie si 1auna
<n regiunea vii Slnicului, dei nlimea munilor nu este aa de mare, datorit ns
orientrii crestelor, 1ormei vilor i condiiilor climaterice, sunt eprezentate mai multe etaje de
vegetaieA pduri de 1ag, pduri de 2rad i pajiti su2alpine$
O limit ntre pdurile de 1ag i pdurile de 2rad nu se poate sta2ili$ 7e coastele nsorite
ori pe plaiuri, pdurile de 1ag se urc pn la #/// m$ 0a limita superioar a acestora, se ivesc
arinii i mesteacnul al2$
7rimvara, pdurile de 1ag sunt pline de plante er2acee cu 1loriA 2rndua de primvar
"4rocus 6eu11elianus(, ciu2ica cucului "7rimula veris(, clopoei "4ampanula patula(, garo1ie
"3iant6us(, viorele "Scilla 2i1olia($
O plant rar, cu 1lori al2urii, care crete n regiune este Sa;i1raga cJm2elaria, numit n
popor Moc6ii oriceluluiN$
0a marginea pdurilor crete lumnrica "Oentiana asclepiadea(, pe coasta de1riat,
zmeuriurile "Cu2us idaeus(, iar pe malurile priaelor, alturi de sgeata-apei "Sagittaria
sagitti1olia(, sunt tu1e de izm "Ment6a piperita($
<n pdurile de coni1ere este atta um2r, nct solul rmne gol de vegetaie ier2oas$
)senele principale sunt 2radul i molidul care m2rac nlimile, mai ales de la ##// m pn la
#-// m$ !andru Mare "#%&' m( i :emira-Piganca "#%*%( sunt punctele de ma;im altitudine a
vii Slnicului$
<n pdurile din valea Slnicului, triesc vieuitoare speci1ice pdurilor de munteA uri
"Brsus carpat6icus(, lupi "4anis lupus(, vulpi "Eulpes vulpes(, mistrei "Sus scro1a(, veverie
"Sciurus vulgaris( $a$
<n locurile umede, pe vile priaelor a1luente Slnicului, vie?uiesc vipere "Eipera
2erus(, guteri "0acerta viridis( i oprle de munte "0acerta viviparia($
<n apele repezi ale Slnicului triesc pstrvul "Salmo trutta 1ario(, lipanul "56Jmallus
t6Jmallus( i alte specii ale apelor repezi de munte$
3atini si o2iceiuri
Ealea 5rotu ului este o zona 2ogata in tradi ii, iar turi tii care aleg sa petreacD
Cevelionul la SlDnic Moldova au ocazia sa participe la datinile care se des1asoara in ajunul
@nului :ou in localitati vecine sta iunii precum A 5rgu Ocna, 3o1teana, 3armane ti, @sDu$
Fn aceste zone au loc cele mai 1rumoase o2iceiuri populare care au incantat localnicii an
de an, din cele mai vec6i timpuri A 7lugul, Frozii, Qianul, Masca ii, Qocul Brsului, Qocul 4aprei,
etc$$$
3intre toate aceste datini, cele mai spectaculoase sunt jocurile cu masti, cel mai interesant
si inedit 1iind R Qocul Brsului S$ 0a originea acestui o2icei sta lupta ancestrala dintre om si 1iarele
naturii, ndeose2i ursul care co2ora in gospodarii cauznd pagu2e si uneori atacnd omul$ 3e aici
se trag unele strigDturi ale jocului$
Bn alt 1ilon al R Qocului Brsului S este reprezentat de ursarii care colindau satele cu ursii
R tDmDduitori S care ii calcau pe cei ce su1ereau de dureri de spate si ast1el ii vindecau$
Fn timp, Qocul Br ilor din 3o1teana, 3armane ti, @sDu a evoluat de la un simplu o2icei la
un spectacol de mari propor ii, reprezentnd o mndrie pe plan local$ 4eata ur ilor este condusa
de un cDpitan 1iind compusa din A ursi, ursari, irozi, masca i si to2o ari$
Brsii sunt juca i de persoane im2racate in 2lana de urs mpodo2ita cu inte, curele si
cana1i mari ro ii$
Brsarii sunt cei care conduc ursii printr-un lan legat de capDtul ciomegelor ce se prinde
apoi de capul ursului$
5o2o arii dau ritmul jocului prin to2ele gigantice prinse de trunc6i pe care le 2at cu doua
2ete de lemn$
Ce este de vizitat la Slanic Moldova?
Zona Izvoarelor Minerale - impresioneaza atat prin peisajele deosebite cat si
prin calitatile terapeutice ale izvoarelor minerale.



Parcul din Slanic Moldova - o oaza de liniste si relaxare in mijlocul naturii.


Cheile si cascada Slanicului - fac parte din traseul "300 de scari
Potecile inguste si pe alocuri abrupte de pe malul stang al Slanicului, umbroase
si tacute, ofera un peisaj salbatic si captivant amatorilor de mici escapade, fiind insa
usor de parcurs, si alcatuiesc un traseu preferat de multi dintre turistii ce adora sa
imortalizeze o parte din spectacolul oferit de statiune, acompaniati de susurul Cascadei.
Trasee montane cel mai usor si mai recomandat fiind traseul "300 de scari"
Biserica Catolica din Slanic !oldova - impresioneaza prin ar"itectura
avangardista
.
#argu $cna este un reper important in configurarea rutei catre Slanic !oldova,
ca urmare am adaugat cateva obiective turistice din zona si de pe traseul #argu $cna -
Slanic !oldova
Mina Salina din #argu $cna.

%ona desc"isa vizitatorilor este baza de agrement din mina #rotus, unde puteti vizita
urmatoarele obiective turistice
&iserica "Sfanta 'arvara" - amplasata la ()0 m in subteran, singura biserica din
*uropa construita aproape integral din sare+ !uzeul Sarii+ lacul cu apa sarata si
cascada+ terenuri de sport si spatiu pentru gimnastica+ spatii de joaca pentru copii+
bufet+ cabinet medical.
#emperatura in subteran este de ,(-,3 grade.

Monumentul Eroilor si Manastirea Magura Ocnei se afla pe -ealul !agura din
#argu $cna.

Cale de acces dupa ce treceti de intersectia catre Slanic !oldova, la cateva sute
de metri, gasiti spre dreapta un drum asfaltat de (,. /m care urca in serpentine spre
varful -ealului !agura.
Manastirea "Stean cel Mare" de !e Muntele "Bolovanu"Cale de acces din
satul Cerdac se urmeaza un drum forestier de 0 1ilometri pentru a ajunge la
manastire.

Zona "alea #zului situata la ,( 1ilometri vest de orasul -armanesti.

Pentru cei cazati la Slanic !oldova traseul pana la &arajul "Poiana 2zului" are o
lungime de aproximativ .0 /m.
%ona 'alea 2zului are un potential turistic remarcabil, desi, tipic romanesc
turismul este slab dezvoltat.Principalul reper al zonei este barajul "Poiana 2zului",
construit in anul ,343, inalt de 5( m si lung de .00 m, cu o lungimea a lacului de 3,5
1m, suprafata de 33) "a, un volum de 35 mil. m cubi apa si cu adancimea maxima de
0) m.
&arajul "Poiana 2zului" este rezervatie sanitara, avand ca scop aprovizionarea cu
apa potabila a oraselor -armanesti, #g.-$cna, $nesti si partial a &acaului.
Ca unitati de cazare in zona se pot gasi cateva pensiuni si cabane situate la "Coada
6acului", taberele 'alea 2zului 7situata la baza barajului8 si tabara Salatruc 7situata in
amonte la granita cu judetul 9arg"ita