INTEGRAREA SOCIALA POST-TERAPIE A COPIILOR CU

TULBURRI DE CONTACT (INTERACTIUNE) I COMUNICARE

ABORDAREA MIFNE
Cuprins
Not !"p#i$%ti&%
Intro'u$!r!
() Fi#oso*i!
+) Pro,r%-u# MIFNE '! int!r&!n.i! ti-puri!-Tr%t%-!ntu#
/) A0or'%r!% MIFNE %supr% int!,rrii so$i%#! 1
M%instr!%-in, s%u in$#u'!r!% 2n $ir$uitu# pu0#i$(2n -%s)
3) A0i#it.i !"ist!n.i%#!-%) Autosu*i$i!n.%
-0) Li-it!#!
-$)T!st%r!% r!%#it.ii
-')R!$ipro$it%t!%
-!)D!4&o#t%r!% &4ut $% pro$!s
5)Int!,r%r! &!rsus An!"%r!
6)Cr!%r!% unui sist!- in$#u4i&
7)Int!,r%r!% 8r!%#it%t! 9i %$$!pt%r!:%'%pt%r!%
%) Copi#u# 0) Grupu# $) Pro*!sorii ') Printii
;)Supr%&!,<!r!%(Monitori4%r!%) int!,rrii - ro#u# -!'i%toru#ui
(int!r-!'i%ru#ui)
=)Spri>in p!ntru *%-i#ii#! $%r! %u *ost tr%t%t! #% $!ntru# Mi*n!
(?)C@n' nu !st! r!$o-%n'%t int!,r%r!%
(()Mrturii %'!&%r%t!
(+)Pr!,tir!% t!r%p!u.i#or
(/)Mu#.u-iri
1
Not !"p#i$%ti&
1.Termenul copil special se refer la un copil diagnosticat in spectrul autismului
2.Termenul adult se refer la o figur reprezentativ a autoritii (printe,
pedagog, educator, lider, ghid, terapeut)
.!umele au fost schim"ate pentru a ascunde identitatea indivizilor citai #n
capitolul $ %rturii adevrate
&.'ceas carte prezint o metod de integrare a copiilor care au fost tratai la
centrul %ifne
(.)ronumele genul masculin este folosit pe parcirsul crii din pur convenien.
INTRODUCERE
*entrul %ifne a introdus conceptul de integrare total a copilului special #n
+colile pu"lice de mas din ,srael +i a acumulat muli ani de e-perien #n utilizarea acestui
proces. .nfiinat #n 1/01, *entrul %ifne a perfectat( dezvoltat) un program intervenionist
pentru copii cu varste su" ( ani care fuseser diagnosticai cu o form de autism.
'ceast carte trateaz pro"leme2#ntre"ri ridicate de prini, profesori +i ali
profesioni+ti care sunt implicai #n mod curent #n procesul de integrare #n normalitate a
copiilor cu nevoi speciale.
3unt prezentate de asemenea programul %,4!5 de intervenie timpurie precum +i
a"ordarea %,4!5 asupra programului.
)u"licarea acestei cri este rezultatul e-perienei acumulate #n efortul de spri6inire
a familiilor de7a lungul programelor educaionale ce au servit drept la"oratoare #n procesul
de integrare.5ste dedicat tuturor celor implicai #n aceast strdanie din dragoste.
%aterialul prezentat aici are la "az un simpozion desf+urat la *entrul %ifne #n
martie 2882 intitulat ,ntegrarea *opiilor 3peciali #n 3istemul 5ducaional !ormal()u"lic,
de mas ).
'cesta a fost conceput spre a servi at9t profesorilor, prinilor,
administratorilor2managerilor educaionali, c9t +i celor a cror viziune este #n concordan
cu conceptul de integrare social a copiilor cu autism , dup tratament.
2
)rogramul de intervenie timpurie %ifne e un proces secvenial ce cuprinde
segmente$
)rimul segment2prima secven$ ,ncu"atorul terapeutic e o perioad de
tratatment rezidenial cu o durat de sptm9ni. 'cest tratament presupune participarea
#ntregii familii nucleare. Tratamentul dinamic include o terapie relaional
individual(terapeut7copil) cu fiecare copil, dar +i terapie de cuplu +i de familie, incluz9nd
totodat dialoguri +i discuii, dar +i sesiuni de lucru foarte intense.
Tratamentul vizeaz dezvoltarea a"ilitilor cognitive +i sociale #ntruc9t copilul
demonstreaz c este pregtit pentru aceste a"iliti( le prezint de6a).
'l 2 lea segment : se refer la un tratatment ce se aplic acas, perioad #n care
familia "eneficiaz de spri6in +i supraveghere clinic de specialitate din partea unui
terapeut desemnat de %ifne. %a6oritatea familiilor aleg s continue terapia individual
pentru copil p9n devine evident c acesta e pregtit pentru integrarea social.
'l lea segment 7 ,ntegrarea social cu semenii( persoane #n situaii similare) #ntr7
o +coal de mas devine efortul primordial, cu toate o"stacolele pe care le presupune.
)ersoanele care a6ut prinii sunt profesioni+ti a"ili din domeniul educaional care
consider integrarea copiilor +i interaciunea (relaionarea) acestora cu copii normali ca
fiind o provocare +i o misiune valoroas(preioas).
'cest efort implic #ntre"ri, dileme +i strdanii e-traordinare ce presupun
hotr9re, perseveren zilnic +i devotament total , toate #n slu6"a +i de dragul progresului
copilului. 5i merit s fie a6utai la fiecare pas al procesului.
)rogramul %ifne de intervenie timpurie #ncearc mai #nainte de toate s distrug
"ariera de comunicare e-istent, pentru a scoate copilul din izolare.
,ntegrarea total e un proces gradual ce #ncura6eaz #ncet, u+or
dezvoltarea2cre+terea interaciunii sociale, suscitarea la copil +i la semenii si a interesului
+i a plcerii de a se 6uca #mpreun. 'ceasta presupune o pregtire foarte temeinic.
)entru a facilita procesul integrrii, *entrul %ifne s7a dedicat oferirii de asisten
+i spri6in profesioni+tilor din domeniul educaional ce lucreaz cu acei copii care au fost
tratai #n *entrul %ifne.

() Fi#oso*i%
)entru familie, convieuirea cu un copil cu nevoi speciale ridic #ntre"area dac
tul"urarea rezid #n centrul e-istenei lor, sau dac e-ist o alternativ.
.n mod o"i+nuit, suntem incon+tieni cu privire la ritmul respiraiei noastre. Totu+i,
#n situaii e-cepionale, c9nd suntem stresai sau suprasolicitai, devenim con+tieni de
respiraia noastr +i #ncepe s ne preocupe. 't9ta vreme c9t ritmul nu este
o"strucionat(influenat), nu #l o"servm. ;"strucionarea +i proasta funcionare conduc la
o atenie concentrat.
,n mod o"isnuit, suntem inconstienti relativ la ritmul respiratiei noastre. Totusi, in
situatii e-ceptionale, cand suntem stresati sau surescitati, devenim constienti de respiratia
noastra si incepe sa ne preocupe. 'tata vreme cat ritmul nu este o"structionat( influentat),
nu il o"servam. ;"structionarea si proasta functionare conduc la o atentie concentrata.
<egula, in masura in care e-ista, ne a6uta sa ne rezolvam pro"lemele zilnice si ne
permite sa ne concentram asupra activitatilor noastre rutinante.
*and se naste un copil, cautam confirmarea faptului ca e intreg, normal. 'vem
nevoie de o imediata asigurare ca totul e "ine. *a si parinti, ne trezim uneori e-aminand
dezvoltarea motorie, emotionala, intelectuala si a lim"a6ului copilului nostru.
=n copil cu nevoi speciale ii confrunta pe mem"rii familiei sale cu o situatie
complet neo"isnuita si dificila, ce provoaca an-ietate.
*and se primeste diagnosticul de autism, copilul special devine centrul e-istentei
domestice. 5nergia parentala se canalizeaza inspre gasirea unor solutii. >intr7o data se
intrerupe procesul normal de dezvoltare, care pana in acel moment, le7a permis mem"rilor
familiei sa relationeze si sa interactioneze fara sa fi luat in considerare aspecte ale unei
conditii speciale. =n o"stacol a aparut "rusc in vietile lor.
)arintii se vad nevoiti sa se concentreze asupra pro"lemei, si e-perimenteaza o
stare comple-a de neliniste, in care coe-ista negarea, speranta si am"itia7 sentimente
amestecate( comple-e) ce oscileaza intre disperare si atotputernicie.
>e o"icei, cand un copil incepe gradinita( caminul), situatia devine mai evidenta
intrucat se pot face comparatii cu alti copii de varsta sa iar accentul cade mereu pe ceea ce
e neo"isnuit la el. ?ietile parintilor se schim"a iar aceste schim"ari incepe sa ii afecteze si
pe ceilalti mem"ri ai familiei.
&
4actorul TIMP este vital. )arintii se confrunta cu luarea unei decizii in momente
critice, cum ar fi alegerea unei gradinite( pentru copii intre 7( ani), integrarea copilului
intr7un program social si apoi plasarea lor intr7o scoala in care se va tine cont de nevoile
sale speciale.
Consu#t%tii#!7 in masura in care ele pot aduce consolare si asigurari de "ine7 pot in
acelasi timp sa conduca la o confuzie ce7i impiedica pe parinti sa se simta increzatori in
propriile a"ilitati de a lua decizii corecte. 'ceasta situatie reduce eficienta rolului lor unic
si valoros de figuri primare din viata copilului lor, intrucat capacitatea lor de a7l intelege
scade pe masura ce simptomele sale devin mai severe, mai accentuate.
,n general, parintii nu precupetesc nici o resursa pentru a face tot posi"ilul sa7si
a6ute copilul, sa7l a6ute sa devina egalul semenilor sai. 'desea, e-ista tendinta de a nu
o"serva manifestarea calitatilor unice ale copilului lor7 unicitate care ar putea fi
caracterizata prin a"ilitati si talente uimitoare. ;chiul are tendinte de a o"serva doar
e-ceptia( negativul) si esueaza in a o"serva im"unatatirile( progresele) ce se produc, incet
dar sigur, in diverse campuri$ lim"a6, relatie, contact, atingere, imitare, a"ilitati motorii
etc.
5ste important de retinut ca toata lumea are aptitudini unice. =n copil cu o
tul"urare de dezvoltare are si a"ilitati neafectate, care ar putea fi uimitor de "enefice,
pozitive. 4iecare persoana detine a"ilitati( capacitati) innascute.
>aca ei se pot lega de aceste puncte tari printr7un tratament care le consolideaza,
atunci ei vor putea sa se concentreze pe ceea ce e-ista, si nu pe ceea ce lipseste. *opilul
poate fi a6utat sa invete cum sa7si dezvolte un simt al sinelui, al propriei persoane si cum
sa ai"a mai multa incredere in el insusi. ; tul"urare de dezvoltare nu e neaparat un
o"stacol nesurpasi"il( de nedepasit). )oate fi doar o deviere care in cele din urma va duce
la crestere. >e aceea, e a"solut esential ca parintii sa nu aseze comportamentul copilului
lor in centrul universului lor, ci sa accentueze2 sa insiste pe a"ilitatile interioare innascute
ale copilului.
5ste important sa se evite asteptarile e-cesive care ar putea impiedica sa ramana
concentrat pe talentele si a"ilitatile copilului care e-ista in ciuda a tot ceea ce pare sa fie
contrar.
>esi e-ista tendinta de a permite tul"urarii sa afecteze stilul de viata al familiei in
asa masura incat devine trasatura functionala definitorie, parintii detin
resursele( capacitatea) necesare pentru a cauta forte pozitive in ei insisi si in copilul lor
(
special, pentru a se ingri6i( intari) si pentru a comunica increderea lor in nucleul pozitiv
e-istent in copilul lor.
*entrul %ifne ofera spri6in parintilor in acest proces.
+) Pro,r%-u# Mi*n! '! int!r&!nti! ti-puri!- Tr%t%-!ntu#
<ecunoasterea faptului ca fiul2 fiica lor sufera de o tul"urare de dezvoltare ii
arunca pe parinti intr7o cautare frenetica a oricarei forme de a6utor disponi"ila ce promite
sa7i dezvolte a"ilitatile e-istentiale ale copilului lor.
!u e-ista cursuri care sa te invete cum sa fii un parinte ideal. ,n consecinta,
parintii invata cum sa se comporte in acest rol pe masura ce copilul lor creste si se
dezvolta.
)rogramul %ifne 7 ce include tratament de integrare pentru familie7, presupune ca
parintii sa fie implicati 188@ in ingri6irea copilului si sa se dezvolte in acelasi timp cu el,
incura6and o profunda legatura emotionala reciproca.
5senta a"ordarii terapeutice o constituie reactia pozitiva la a"ilitatile latente si
manifestate ale copilului. )rovocarile emotionalesi cognitive cu care este confruntat
copilul nu sunt prezentate ca si cerinte didactice, ci sunt incorporate( incluse) in
activitatile de 6oaca ce sunt agrea"ile si placute atat pentru copil cat si pentru terapeut.
Tratamentul terapeut7 copil are loc in mediul controlat al unei camere de 6oaca
prote6ate timp de 0 ore pe zi, 1 zile pe saptamana.
'"ordarea terapeutica la %ifne sustine ca, un copil care e fle-i"il, poate invata si
poate sa7si dezvolte a"ilitatea de a comunica. )e parcursul intalnirii terapeutice, un
terapeut sensi"il si a"il raspunde2 reactioneaza corespunzator la impulsurile copilului si
lucreaza cu initiativele sale, incura6andu7l sa le interteasca in 6ocul lor, tinand totodata
cont de ritmul copilului. 'ceasta metoda de tratament numita Terapia <eciproca prin 6oc,
a fost dezvoltata la *entrul %ifne.
)entru a a6uta copilul sa se implice in mod spontan, stadiul initial al terapiei este
devotat increderii.
Terapeutul vine la intalnire cu o sincera dorinta de a oferi acceptare neconditionata
si afectiune, aspecte pe care se poate construi cu usurinta o relatie interpersonala.
4olosind Terapia <eciproca prin Aoc , terapeutul il tenteaza( im"oldeste) pe copil
sa7si sporeasca motivatia de a raspunde.
B
)e parcursul tratamentului, parintii il o"serva pe terapeut la lucru, printr7o oglinda
falsa. *and ei insisi se intalnesc cu copilul in camera de 6oaca, ei au oportunitatea de a
e-ersa un nou mod de a reactiona la actiunile copilului, un mod diferit de cel cu care ei
erau o"isnuiti inainte.
3esiunile de feed"acC cu o echipa de profesionisti le ofera parintilor oportunitatea
de a7si intelege sentimentele. )arintii do"andesc din dialoguri si sesiuni de terapie mai
multe cunostinte pe care ei le pot e-ersa si aplica atunci cand se intrunesc seara ca o
familie, in locuinta temporara pe care o detin la *entru, pe parcursul segmentului
rezidential. 'ceasta ii a6uta sa do"andeasca noi instrumente de a7si o"serva copilul si de a
reactiona intr7un fel nou la actiunile lui. 4ratii si surorile pot fi inclusi in terapia
individuala pentru a le oferi spri6in si acceptare atunci cand se simt coplesiti de emotii, fie
ele pozitive sau negative.
Terapia de familie e o componenta importanta a programului. ,n cursul terapiei,
mem"rii familiei isi pot e-amina2 o"serva interactiunile pe masura ce acestea se petrec in
varii situatii. )arintii sunt a6utati sa inteleaga cum functioneaza familia ca o unitate in
timpul activitatii de rela-are( activitati creative, inotul, activitati pe terenul de 6oaca,
calaritul si activitati in aer li"er).
,n timpul tratamentului rezidential intensiv, se o"tine de o"icei o reusita, in sensul
ca se suscita capacitatea( interesul) copilului de a intra in contact si de a comunica. =n
copil care e pregatit sa depaseasca "arierele micutei sale lumi are nevoie de multa
incura6are pentru a7si cultiva increderea in lumea mare din 6urul sau. >e aceea se
recomanda ca terapia reciproca prin 6oc ce are loc in camera de 6oaca, sa fie continuata
acasa, in timp ce, simultan se incepe procesul de integrare intr7o gradinita pu"lica
normala( de masa) care raspunde nevoilor copilului in mare masura( a se vedea cap. /7
)rogramul de spri6inire al familiilor ce au fost tratate in *entrul %ifne).
Da terminarea incu"atorului terapeutic7 care constituie primul segment al
programului7 sunt facute recomandari parintilor, recomandari ce la vor fi de folos atunci
cand vor de"uta in segmentul de tratament pentru acasa.
,n timpul tratamentului la domiciliu7 care e al doilea segment al programului de
interventie timpurie, un mem"ru al echipei %ifne este desemnat sa faca vizite la
domiciliu pentru a acorda supervizare( supraveghere) continua parintilor. >e asemenea,
un terapeut care e anga6at va continua sa lucreze cu copilul. 'ceasta situatie va continua
pana cand parintii vor considera ca nu mai e necesara prezenta specialistilor.
1
,n timpul tratamentului la domiciliu, supraveghetorul %ifne va evalua progresul
copilului si va fi disponi"il sa7i a6ute pe parinti sa se adapteze la nevoile speciale pe
masura ce acestea vor aparea ca o replica la progresul copilului.
Terapeutul supraveghetor va vizita gradinita care a fost aleasa pentru a discuta
progresul copilului cu personalul de referinta care va fi consultat asupra modului in care
se va desfasura integrarea copilului.
/) A0or'%r!% Mi*n! %supr% int!,r%rii so$i%#!- Int!,r%r!% in in&%t%-%ntu# '!
-%s%

*onceptul de integrare sociala e o caracteristica integranta a filosofiei de tratament
%ifne. 1@ din copii tratati la %ifne de7a lungul anilor, frecventeaza in prezent scoli
o"isnuite ( de masa).
7 ,n mod o"isnuit, integrarea in sistemul educational da masa inseamna
doar integrare partiala. >iferite institutii din ,srael integreaza copii in calsa o"isnuite
pe perioade de la o ora pana la 172 zile. *onceptul %ifne despre integrare pledeaza
pentru dreptul copilului de a fi printre copii o"isnuiti, astfel incat el va putea
invata( deprinde) un comportament social pe care si7l va insusi in totalitate, gradual,
pe masura ce se produce dezvoltarea sa.
7 )entru a profita de aceasta oportunitate, copilul ar tre"ui sa fie in mod
regulat e-pus unui grup de copii de varste apropiate, astfel incat el sa poata sa se
adapteze acestuia si sa castige incredere in sine, nu doar in perioadele presta"ilite7
parti integrante din terapie.
,ntegrarea e potrivita in cazurile in care munca de spri6inire se desfasoara acasa,
intrucat tratamentul de acasa care foloseste terapia reciproca prin 6oc continua cateva ore pe
zi, in paralel cu orele petrecute dimineata la gradinita.
7 Pro,r!su# $opi#u#ui in %$!st st%'iu: !t%p% po%t! *i !&%#u%t potri&it
ur-%tori#or p%r%-!tri1
7 arata interes in mediul social
7 poate sa distinga diverse persoane
0
7 incepe sa7si foloseasca a"ilitatile intelectuale
7 e capa"il sa imite un model comportamental
7 incepe sa7si dezvolte lim"a6ul
7 P!ntru $% %$!st! pro,r!s s% s! pro'u$%A tr!0ui! ,%sit% o s$o%#%
potri&it%A in $%r! in&%t%r!% si pro&o$%ri#! so$i%#!( $%r! &or $onso#i'%
i-0un%t%tiri#! -!ntion%t! in p%r%-!tri '! -%i sus) &or r!pr!4!nt% $o-pon!nt%
$!ntr%#% % pro,r%-u#ui) In %nu-it! $%4uriA posi0i#it%t!%'! % %&!% un %'u#t $%r! s%
insot!%s$% $opi#u# p%n% #% ,rup( un -!'i%tor) po%t! *i un #u$ru potri&it)
A&%nt%>!#! si '!4%&%nt%>!#! !"ist!nt!i unui -!'i%tor tr!0ui! s% *i! %t!nt $%nt%rit!
in *i!$%r! $%4 p%rti$u#%r)
5-istenta asistentei regulate n7ar tre"ui sa devina un automatism. =n mediator poate
uneori sa o"tina un rezultat nedorit ce poate duce la dependenta si comportament pasiv, sau
poate accentua faptul ca respectivul copil e diferit. ,ntegrarea ii forteaza pe toti cei implicati
sa fie vigilenti in permanenta. >ezvoltarea constransa poate duce la fi-atii si poate cauza
daune imense.
)entru a evita riscul unei integrari gresite, tre"uie mentinut contactul regulat intre casa
si scoala pentru a facilita schim"ul de informatii. ,n timpul procesului de integrare, este
esential sa se consolideze cooperarea intre parinti si profesori.
Timpul necesar pentru ca un copil sa se adapteze la programul scolar depinde de
fiecare copil, de profesori, de terapeut si de potentialul specific al fiecarui copil. >iferenta
intre un copil si urmatorul poate fi e-traordinar de mare.
5ste multumitor( satisfacator) sa stii ca s7a o"tinut un succes2 o realizare si multi copii
care au fost tratati la %ifne sunt acum integrati in sistemul scolar normal2 de masa. 'ceasta e
o realitate noua ce sugereaza ca integrarea totala este intr7adevar posi"ila, cu a6utorul
specializat corespunzator.
3) A0i#it%ti '! &i%t%
>ezvoltarea unui copil poate fi canalizata intr7o directie pozitiva daca e-ista conditii
propice dezvoltarii si cresterii. Tratamentul pentru autism ridica intre"ari referitoare la
conditiile care l7ar putea a6uta pe copil sa manifeste interes fata de mediul incon6urator si sa se
anga6eze in interactiunea sociala.
/
'"ilitatile de viata sunt invatate pe masura ce este de asteptat ca un copil sa inteleaga
notiunile sociale elementare si sa le proceseze( perceapa) ca si pietre de temelie( capatai) ale
evolutiei personalitatii sale.
'"ilitatile de viata sunt o"tinute si insusite gradual, in etape. '"ilitatile ii asigura
copilului instrumente care il vor a6uta sa se descurce cu sarcilile cu care se confrunta zilnic.
>ezvoltarea a"ilitatilor de viata la ma6oritatea copiilor depinde de increderea si
optimismul adultului, precum si de a"ilitatea adultului de a comunica un mesa6 clar si un
e-emplu personal care e in egala masura realist si sincer.
!ivelul de dezvoltare al copilului, varsta si mediul in care traieste tre"uie luate in
considerare in totalitate. Da fiecare cotitura e necesar sa se reanalizeze modalitatile de
consolidare ale a"ilitatilor copilului si de a le aplica atat la nevoile sale cat si la e-igentele
scolare( e necesar sa se evalueze progresul copilului, a"ilitatea sa si dificultatile intampinate).
A0i#it%ti#! '! &i%t% '!pin' '! un nu-%r '! &%ri%0i#!1
%) Auto-su*i$i!nt%B
0) Li-it!B
$) T!st%r!% r!%#it%tiiB
') R!$ipro$it%t!B
!) D!4&o#t%r!% $% si pro$!s)
%) Auto-su*i$i!nt%
,ndependenta e o functie a increderii in sine a copilului. ,ncrederea in sine depinde de
constientizarea a"ilitatii proprii a copilului si a stimei de sine, am"ele spri6inite de feed"acC
din partea mediului care ii confera incredere, acceptare si acumularea de e-periente ce permit
atingerea si insusirea unui anumit grad de intelepciune.
*ultivarea independentei e posi"ila intr7un mediu sta"il. Toti copii au nevoie de
indrumare si spri6in pentru a7si dezvolta un simt al auto7suficientei care e conditionata de
personalitatea lor.
'ceasta e vala"ila cu atat mai mult pentru copii speciali al caror inceput in lume a fost
marcat de confuzie. 'cesti copii sunt mai e-pusi si mai sensi"ili la stimulii din mediu si li se
pare dificil sa7si inteleaga impulsurile, adica senzatiile, emotiile si asocierile( analogiile), sa le
aran6eze rational si sa le transforme in unelte utile.
18
*opilul special care incearca sa se adapteze in astfel de impre6urari se afla prins in
modele comportamentale fi-e si nonadaptive care au scopul de a7l a6uta sa evite situatiile
amenintatoare. 'cestea pot fi e-primate in raspunsuri functionale, motorii sau de comunicare.
,n ceea ce7l priveste pe outsider( cel din afara), copilul pare sa7si conserve propriul
spatiu interior, minimizeaza e-primarea si e-ternalizarea sentimentelor, initiativelor si
functioneaza ca un handicapat. ;amenii din 6urul sau incep sa se raporteze la el ca atare( sa7
l perceapa ca fiind handicapat). =n copil de 2 ani care se comporta ca unul de un an va fi
prote6at si tratat in conformitate cu nivelul lui de functionare. 4iind perceput astfel, copilul
capata 6ustificarea pentru a se comporta in continuare asa. 5l devine astfel mai ezitant si
capata prostul o"icei de a7si su"estima propriile resurse si posi"ilitati. *uriozitatea lui scade si
treptat va deveni mai incapa"il de a face fata provocarilor. ;"servam astfel o accentuare
( prevalenta) a modelului comportamental caracterizat prin dependenta, timiditate, an-ietate,
dezamagire si teama.
'ceste componente emotionale afecteaza raspunsurile( reactiile) din mediul apropiat si
in consecinta, ii afecteaza independenta.
,n plus, se poate vor"i de manifestarea presiunii sociale si familiale atunci cand copilul
special este comparat cu alti copii sau cu statistici( harti) ale cresterii. 'ceasta poate deveni o
profetie implinita de la sine. )entru ca acest model statistic sa se schim"e, mai intai de toate
tre"uie sa fie constientizat si tre"uie recunoscuta valuarea auto7suficientei ca "aza pentru
cresterea copilului. >aca parintii aleg sa lucreze din greu pentru a o"tine o schim"are, primul
element asupra caruia tre"uie sa actioneze il constituie independenta copilului. *and parintii
invata sa transfere responsa"ilitate partiala asupra copilului lor, ei se pot eli"era de corvoada
unor sarcini si pot resimti o im"unatatire a stilului lor de viata. ,nsistarea asupra construirii
( cresterii) independentei copilului lor, il vor a6uta pe acesta sa7si dezvolte si sa7si consolideze
a"ilitati innascute.
3e poate o"tine un progres vizi"il cand i se transmite copilului mesa6ul ca ceilalti au
incredere in a"ilitatile lui. 'ceasta accentueaza faptul ca el e un individ valoros si ca e nevoie
de el ca partener in reteaua familiala.
'cest mesa6 il provoaca sa incerce sa realizeze lucruri care mai inainte ii pareau
imposi"ile, neatragatoare, neinteresante sau amenintatoare.
)rocesul atingerii independentei depinde in mare masura de felul in care mediul se
raporteaza la copil si de masura in care oamenii din 6urul copilului sunt pregatiti sa7i identifice
a"ilitatile si sa investeasca in sporirea si consolidarea acestor a"ilitati.
11
7 *and solicitarile adresate copilului corespund a"ilitatilor si cand i se
arata cum sa realizeze grupat activitatile programate, pas cu pas7 este mai usor pentru
copil sa depaseasca linia2 "ariera si sa devina suficient de cura6os2 indraznet pentru a
actiona si a o"tine succes.
7 *and activitatea e structurata intr7o maniera clara care ii stimuleaza
motivatia de a incerca din nouE daca unui copil i se acorda suficient timp pentru a
analiza o situatie si pentru a se o"isnui2 familiariza cu ea, pentru ca apoi sa o a"ordeze
din nou, fara teama de esec, de critica si fara sa se astepte la frustrare, a"ia atunci el
atinge un simtamant al satisfactiei si increderea in sine este confirmata.
7 *and i se inmaneaza copilului un o"iect in timpul 6ocului si i se spune
clar$)oti sa faci si tu asta, definind astfel pentru el 6ocul, atunci copilul poate duce o
activitate la "un sfarsit independent, fara a6utor.
7 *and un adult se 6oaca alaturi de el, dar nu realizeaza sarcina in locul
copilului, copilul vede in adult un model pe care7l poate imita, curiozitatea creste o
data cu sentimentul apartenentei si e-ercitiul devine astfel o activitate impartasita.
7 *and un adult este implicat in 6oc si se "ucura de acesta (se distreaza),
el transmite un mesa6 prin care invita copilul sa i se alature si sa incerce si el 6ocul,
astfel anga6and2 antrenand copilul prin suscitarea2 starnirea motivatiei.
)entru a spri6ini procesul dezvoltarii independentei, este important ca adultul sa fie
tolerant, constient de nivelul real de functionare a copilului si sa evite asteptarie2 e-pectantele(
care s7ar potrivi mai "ine cu propriile dorinte personale, dar nu cu nivelul de pregatire al
copilului).
*ompararea duce la retragere( inchistare). ,n acelasi timp, cand adultul insoteste
copilul si interpreteaza semnalele dependentei sale ca pe tactici ale evitarii, acesta nu il a6uta
pe copil sa creada in a"ilitatea de a se e-prima si manifesta. *opilului special ar tre"ui sa i se
impuna sa respecte aceleasi reguli care se aplica tuturor copiilor din grup. 'r tre"ui sa se ai"a
incredere in el, insa ar tre"ui sa se analizeze2 evalueze cu atentie nivelul capacitatii copilului
de a realiza o activitate, aceasta cu scopul atingerii unei anumite fle-i"ilitati in ceea ce
priveste asteptarile fata de copil. )entru a incura6a acest proces, adultul ar tre"ui sa planifice
activitatile treptat si sa7l faca pe copil sa i se alature transmitand o invitatie "landa, dar in
acelasi timp sigura, plina de incredere.
12
Spre exemplu, atunci cand un copil o trage pe educatoare de mana pentru ca vrea ca
ea sa-i dea o ceasca, educatoarea ar trebui sa-i ceara sa-si insoteasca cererea de un sunet
spontan( dar sa nu se astepte ca acel copil sa-i repete cuvintele). In alta situatie, cand un
copil se plictiseste de stat la masa de lucru, se ridica si pleaca, atunci el trebuie sa primeasca
un raspuns care-l va incuraja sa se intoarca la activitatea sa.
*and scopul nostru este sa sporim simtul independentei copilului, tre"uie sa sta"ilim
un echili"ru intre li"ertatea copilului de a o"serva, (aspect care7l a6uta pe copil sa perceapa
lumea din 6urul sau) si intre a"ilitatea sa de a actiona intr7o maniera care7i va permite sa
devina organizat si sa ai"a un scop, pentru ca apoi sa7si foloseasca cunostintele do"andite.
5-perientele la mai multe niveluri permit internalizarea2 insusirea completa a invatarii
( emotionala si cognitiva).
*and copilul are o e-perienta de invatare ce implica a"ilitati senzoriale, motorii si
cognitive, perceptia sa devine mai fina, mai ascutita. 4iecare e-perienta concreta, care l7a
a6utat sa capete incredere in sine, va deveni o parte din el si va avea mai multa importanta
pentru el.
*and se desfasoara un 6oc, e-perimental, conceptele de spatiu si relativitate sunt
invatate prin actiune. '"ia dupa ce invata sa faca discriminari, copilul poate trece la un stadiu
superior, si anume clasificarea didactica a conceptelor.
Spre exemplu: Intr-un joc jucat in pauza in curtea gradinitei, copilului ar trebui sa i
se dea sansa de a-i observa- netulburat- pe ceilalti copii in timpul jocului, dar dupa un scurt
timp, copilul ar trebui sa fie pregatit sa i se ceara sa dea o mana de ajutor in gradina de
legume.Cu ajutorul unui adult si a unui alt copil, copilului i se va arata cum sa foloseasca o
grebla, cum sa impinga o roaba si cum sa stivuiasca buruienile in roaba. ai tarziu, li se
poate povesti celorlalti copii din grup despre aceasta activitate sau li se poate citi o poveste
despre activitati asemanatoare. !a fiecare stadiu, e important sa fie incurajat copilul si sa fie
laudat pentru ca a incercat, pentru ca a facut eforturi repetate, pentru ca a ajutat si pentru ca
a participat la efortul comun. "upa ce a incercat sa faca ceva in mod repetat pe parcursul
unei saptamani, i se poate arata copilului cum sa faca acel lucru singur si cum sa-i ajute pe
ceilalti copii de varsta lui sa faca acel lucru, fara interventia constanta a adultului.
1
Toate aceste componente sunt parte dintr7o terapie individuala(unu la unu) care il
a6uta pe copil sa7si cultive increderea in sine, intr7un mediu sigur si familiar.'cesta e scopul
muncii intensive din camera de terapie din timpul stadiului de tratament aplicat acasa.
*and generalizeaza si se face referire la mediul mai vast al gradinitei, limitele sunt mai
putin clare si mesa6ele sunt mai a"undente. >ar cand se acorda o atentie sporita acestor unelte
si crearii conditiilor ce implica interactiune sociala, atunci increderea copilului in sine poate
spori in situatii neclare. 5 foarte important ca parintii sa7l spri6ine mai mult ca niciodata pe
copil atunci cand el incearca sa se adapteze programului scolar, continuand simultan teraia
individuala de acasa.
#xemplu: activitatile repetate se desfasoara in mod curent la gradinita.
Spre exemplu, dupa micul dejun li se spune copiilor sa ia farfuriile de pe mese si sa le
puna in carutul pentru spalat. # mai usor pentru adult sa faca singur acest lucru, dar
invatandu-i pe copii sa-si asume responsabilitatea pentru aceasta activitate constituie o
reusita, o valoare in sine. $iecare copil invata dupa exemplu. Sunt copii carora li se pare
dificil sa duca la bun sfarsit o activitate. %n copil special are nevoie de mai multa asistenta
la inceput, pana cand poate fi treptat indrumat sa duca sarcina la bun sfarsit de unul singur.
&celasi lucru poate fi facut cu sarcini precum: aranjatul jucariilor, spalatul mainilor,
imbracatul si dezbracatul, mersul la toaleta. 'rincipalul mesaj care ar trebui comunicat este
acesta:( #sti baiat mare , poti face asta si noi avem incredere in tine ca vei reusi(.
,ndependenta se materializeaza atunci cand capilul demonstreaza ca are a"ilitatea de a
respecta instructiunile sau ca poate realiza singur sarcini, sau poate sa mentina un echili"ru
intre alegerea unui 6oc independent si a unui 6oc cu o alta persoana, putand sa treaca cu
usurinta de la unul la altul.
0) Li-it!#!
Dimitele creeaza ordine si siguranta. 5le ofera indrumare si intarire, constituind
totodata un mediu spri6initor ce7l va a6uta pe copil sa7si defineasca un spatiu personal si sa7si
creeze clasificari, atat in interior cat si in e-terior. =nui copil special i se va parea uneori
dificil sa clasifice stimulii care7l invadeaza si de aceea uneori va parea ca7si pierde increderea
in sine.
*and mesa6ele transmise de adult sunt am"igue, copilul devine confuz. 3ituatia e mai
critica in cazul unui copil caruia ii e greu sa7si controleze si sa7si ascunda emotiile. *and
1&
propriile limite sunt neclare, copilul are o nevoie constanta de a testa cele ce i se impun, ceea
ce serveste la a7i conferi auto7definirea si il a6uta sa prinda mediul social si sa atraga atentia.
!esiguranta poate fi de asemenea rezultatul unor nevoi emotionale nesatisfacute.
'desea, nevoia enorma de atentie a copilului il face pe acesta sa se poarte in stil
provocator, fapt ce poate duce la reactii de manie, pedeapsa, respingere si agresiune. =n copil
care trece prin e-perienta unor astfel de reactii, va atrage atentia, insa intr7o maniera negativa
si suparatoare care7i va zdruncina increderea. Tocmai in aceste situatii e important ca adultul
sa7si manifeste autoritatea intr7un mod ce va denota clar ce nu ar tre"ui sa faca, aratand
totodata o alternativa de comportament pozitiv.
Spre exemplu, el poate spune:()asele trebuie sa ramana aici, dar te poti juca cu
acest sertar(.
Simpatia si concesiile nu-l ajuta pe copil sa progreseze in dezvoltarea potentialului
sau. *otusi, nici frustrarea si dezamagirea nu sunt de vreun ajutor. "e aceea, e important sa
se stabileasca un ec+ilibru intre strictete si flexibilitate. # important ca adultul sa ofere un
exemplu personal atunci cand stabileste limite si reguli.
Spre exemplu: In timpul perioadei de desenat, adultul ar trebui sa-i reaminteasca
copilului- si sa-i arate in acelasi timp- ca trebuie sa picteze doar pe +artie.
3ta"ilind limite, adultul defineste normele sociale si regulile pe care copilul tre"uie sa
le invete. ,n acelasi timp el il a6uta pe copil sa realizeze ca e un individ ca toti ceilalti dintr7un
grup social, fapt care7l a6uta sa7si dezvolte o sensi"ilitate sociala si sa7i pese de ceilalti.
Dimitele care reflecta ce se intampla si ce se merita sa faca intr7un moment special, il
conecteaza pe copil la realitatea de aici si acum si7l a6uta sa se concentrezeasupra a ceea ce
face. 'cest lucru are efect linistitor asupra copilului.
Spre exemplu: cand un adult zice:( &cum sunt cu tine, te tin in timp ce-ti spun o
poveste. Imi face placere ceea ce fac.(. Copilul este facut sa se simta sigur, fapt ce-i satisface
nevoile emotionale. Cand adultul continua sa explice:(Cand terminam povestea , eu voi
pregati ceva pentru pranz si tu ma poti ajuta sau te poti juca cu masinutele de jucarie(,
atunci adultul transmite un mesaj clar despre propriile limite, nevoi si dorinte. Copilul invata
atunci sa distinga intre sine si ceilalti. 'rin comunicare directa copilul poate invata sa-i
respecte pe ceilalti, in timp ce nevoile ii sunt respectate. Cand nevoile unui copil sunt
satisfacute, el resimte satisfactie emotionala si atunci va reactiona mai curand, mai degraba
la mediul social.
1(
>aca se foloseste un ton negativ sau crtic al vocii, acest fapt poate zgudui increderea
copilului pentru ca nu e-ista mesa6ul prin care i se spune ce ar tre"ui sa faca( spre
e-emplu$folosirea unor e-presii precum$nu tre"uie, nu fa asta).
Spre exemplu: asa e o activitate zilnica ce reprezinta un model de intalnire sociala,
reflectand un sistem acceptat de reguli. In timpul unei mese, sunt multe cauze care produc
bucurie, placere: cauze senzoriale: gust, miros, culoare, satisfacerea foamei- cauze sociale-
ocazia de a sta de vorba, atingere, contact vizual, crearea spiritului de ec+ipa. . masa
servita intr-o maniera relaxata ofera cel mai bun prilej de a se lucra la acceptarea limitelor.
In eventualitatea in care copilul se ridica si pleaca de la masa inainte de a termina sau se
ridica si se joaca cu mancarea, atunci i se poate spune clar si pe un ton pozitiv: /0oi,
mancam stand la masa(, /Imi place sa stau cu tine(, evitand un ton agresiv sau pro+ibitor,
cum ar fi:(0u te ridica atunci cand mananci(.
!egativismul( interzicerea) poate cauza retragere sau rezistenta si poate de asemenea
sa distruga am"ienta sociala rela-ata.
5 important de retinut ca multe reguli sociale au fost create ca o avertizare asupra
pericolului. *and simtul de precautie al copilului nu s7a dezvoltat in totatlitate, e important sa
fie prote6at pana ce invata sa7si asume responsa"ilitatea pentru actiunile sale. 'rmonizarea cu
a"ilitatile copilului e o limita ce tre"uie inteleasa logic, realist si neechivoc, nicidecum
ar"itrar. *and adultul se "ucura de li"ertatea de a fi-a limite intr7o maniera pozitiva,
consistenta, autoritara si incura6atoare, el il a6uta pe copil sa7si dezvolte a"ilitatea de a
surprinde esenta mesa6ului cu claritate si de a7si insusi2 internaliza acest mesa6.
$) T!st%r!% r!%#it%tii
=n copil a"sor"it de propria persoana( un copil inchis) isi "azeaza intreaga cunoastere
pe e-periente specifice care deriva din nevoia lui pentru gratificatie( satisfacere) imediata. 5l
are tendinta sa manifeste preferinta pentru acele activitati pe care le poate savarsi usor si fara
efort, sau de a continua acele activitati cu care e de6a o"isnuit. 5l se va indeparta instinctiv de
noile initiative pentru a evita provocarilei unei confruntari, precum si potentialele sentimente
de frustrare si esec pe care aceste confruntari le7ar putea produce. )referintele sale
comportamentale( comunicative sau de folosire a unor o"iecte) sunt repetitive si o"sesive.
1B
,n schim", cand se afla intr7un mediu( spatiu) sigur neamenintator, in care el este
e-pus unui numar de posi"ilitati si e incura6at sa aleaga intre acestea, copilul va fi capa"il sa
ia o decizie "ogata pe modul in care el isi identifica preferintele personale. *and un copil
special e e-pus la mai multi stimuli, el isi pierde a"ilitatea de a alege si, in ma6oritatea
cazurilor, va prefera sa se retraga si sa se izoleze. Da gradinita, mai multe activitati diferite au
loc simultan.
*opii incep 6ocuri diferite, personalul de la gradinita le da diverse instructiuni si totul
se petrece in acelasi timp. =n copil incapa"il sa se organizeze, va avea tendinta de a repeta o
activitate specifica ce7l va a6uta sa se rela-eze. >ar de fapt ce urmareste elF 5l cere astfel sa
fie a6utat sa gaseasca echili"rul intre stimulii e-terni( gradinita) si stimulul internal( lumea
lor). )entru ca un copil sa scape de un anumit comportament fi-ist si pentru ca progresul sau
sa fie generalizat ar tre"ui sa i se ofere un numar minim de variante ce i7ar putea starni
curiozitatea, dar nu vor cauza totusi o supraaglomerare. 'cest fapt ii va permite sa actioneze
la alegere si sa ia o decizie care7i satisface dorinte.
'dultii au tendinta de a astepta de la copil o e-primare spontana a dorintelor sale.
Totusi, intre"area *u ce vrei sa te 6ociFde o"icei ramane fara raspuns atunci cand este
adresata unui copil cu o pro"lema de comunicare, pentru ca acel copil nu poate opera o
alegere atunci cand sunt o multitudine de factori in 6urul sau. 5l se simte stan6enit si nea6utorat
si devine incapa"il sa faca fata, sa se adapteza.
'desea, adultul ar dori sa7i cedeze copilului si sa raspunda imediat nevoilor sale in
scopul mentinerii aliantei lor. 5l va decide rapid in numele lui. *and copilul reactioneaza prin
tacere si retragere, acest lucru poate fi interpretat de adult ca o lipsa a interesului sau
neputinta2 incapacitatea de a raspunde, dar de fapt capilului ii vine greu sa se concentreze sau
poate ezita sa inceapa o sarcina pentru care el nu se simte inca pregatit.
*opii au nevoie de instructiuni si practica atunci cand vine vor"a de pro"leme de
alegere ( optiune), astfel incat ei sa invete cum sa ia decizii. *opilului special ii e mai usor sa
aleaga intre 27 alternative specifice, decat sa raspunda la o intre"are deschisa.
Testarea realitatii e afectata2 influentata de capacitatea copilului de a imita atunci cand
o"serva impre6urimile( mediul incon6urator)si cand invata felul in care adultii sau ceilalti
copii se comporta, creaza, e-ploreaza si isi e-prima entuziasmul.
*and copilului ii este prezentat un mediu activ si plin de provocari, asa cum e
gradinita, el este e-pus de fapt unui model de comportamente regulate. !ormative pe care el
le poate imita. >e asemenea, el isi poate dezvolta treptat a"ilitatea de a face diferenta intre
11
activitati, fapt ce7l a6uta sa dezvolte preferinte si sa invete cum se comporta oameni diferiti in
6urul sau.
3e poate lua ca e-emplu felul in care copilul special primeste feed"acC de la
intalniri(termen cunoscut in unele gradiniteca si cercul de dimineata). 'ceste intalniri au
loc in fiecare zi si, in multe gradinite, se repeta intr7o forma sau alta pe o anumita perioada de
timp. <utina il a6uta pe copil sa7si canalizeze atentia, permitandu7i sa se simta mai sigur
( prote6at), in special in timpul intalnirilor "azate pe miscare( dans, 6ocuri cu degetele) sau
atunci cand participa la 6ocuri ce implica ritm, imitarea altora si interactiunea cu alti copii.
*opilul special poate simti ca apartine grupului cand un alt copil ii cere sa i se alature,
sau cand priveste alti copii cum se 6oaca impreuna, aceasta poate stimula dorinta2 nevoia de
apartenenta a copilului special.
=neori, terapeutii specialisti se simt frustrati de comportamentul necooperant al
copilului pe parcursul terapiei individuale. Totusi, cand terapeutii vin la gradinita"in calitate
de o"servatori, ei sunt uimiti de felul in care copilul special se comporta in acel mediu. =n
copil care nu este pregatit sa deseneze in cardul terapiei individuale, sta acum la masa cu alti (
copii din gradinita, modeland argila si 6ucandu7se intr7un mediu social. >e ceF )entru ca in
gradinita, aceste activitati au o semnificatie. Toata lumea face aceste activitatiE e-ista un scop
comun care7l leaga pe copil de realitate. 'ceasta reprezinta o verita"ila provacare intr7o
maniera naturala iar copilul va incerca sa se implice din proprie initiativa. ,n terapia
individuala el are tendinta de a resimti presiunea din asteptarile terapeutului, care ii cere sa
actioneze.
*and copilul de simte egal cu ceilalti, el este motivat$*eea ce fac e important, e
valoros atata vreme cat imi folosesc propria initiativa. 'cest lucru se va intampla, desigur,
atunci cand copilului i se de oportunitatea de a alege sa se alature semenilor atunci cand e
pregatit, si nu cu forta sau din o"ligatie, din necesitate.
%otivatia este intarita2 sporita de e-perientele care starnesc interesul personal si
"ucuria. 5-perientele "une, pozitive produc sentimentul succesului, al reusitei, fapt care ii va
spori motivatia si il va face sa incerce din nou. >ezvoltarea spiritului de initiativa a copilului
special se "azeaza pe a"ilitatea lui de a percepesi de a interpreta universul lui imediat ca o
reflectie a propriei persoane.
=n copil va face acest lucru atunci cand i se da sansa de a creste2 de a se dezvolta in
propriul ritm, de a investiga spatiul fizic in maniera proprie. 4acand asta, el poate sa adune
informatii despre felul in care functioneaza lumea din 6urul lui. =n copil a carui evolutie in
lume nu s7a produs su" presiune sau coercitie, ci prin o"servatie si prin e-perienta, acel copil
10
isi va insusi2 va receptiona mai e-act informatiile referitoare la conceptia lui despre forma7
orizontal2 vertical, concav2 conve-, mai sus2 mai 6os, aproape2 departe.
>in e-perienta fizica a constientizarii spatiale, copilul poate sa perceapa2 sa inteleaga
e-perienta propriului corp, a sinelui si a impre6urimilor.
;"servand fiecare etapa a dezvoltarii copilariei de foarte timpuriu, vom deveni
constienti de a"ilitatea copilului de a7si consolida dominatia( folosirea mainii drepte sau a
mainii stangi) de a identifica diferite parti ale corpului si controlul pe care acestea i7l ofera, de
a7si dezvolta un simt al echili"rului si al precautiei, si de a7si im"unatati a"ilitatile motorii.
)rin intermediul 6ocurilor de creatie senzoriale si motorii, copilul isi da seama care
actiune e corecta, potrivita pentru o anume situatie, care actiune aduce un rezultat specific si
astfel isi consolideaza un test al realitatii pentru sine insusi.
Spre exemplu:
7 %n copil isi planifica numarul treptelor de care are nevoie pentru a
urca pe o scara pentru a ajunge la tobogan si se uita la prietenul sau cum urca cate 1
trepte odata. #l incearca sa-si imite prietenul si, in timp ce face asta, copilul isi
testeaza abilitatea functionala in diverse situatii.
7 %n copil alege si numara farfuriile care trebuie asezate pe masa pentru
pranz, isi da seama ca stiva de farfurii e grea si cere ajutorul prietenului sau pentru a
cara farfuriile. &stfel, el isi testeaza propria forta, dar si pe cea a unei alte persoane.
>e asemenea, e important de retinut ca esecul nu inseamna neaparat un dezastru. %ai
degra"a, un esec poate fi folosit pentru a7i dezvolta a"ilitatile de adaptare. *and un copil
incearca sa arunce o minge intr7un cos, el nu va reusi intotdeauna acest lucru. '"ordarea unui
adult in astfel de cazuri poate influenta in mare parte dispozitia copilului de a7si testa
a"ilitatile si de a le im"unatati.
*and un adult ii lauda si incura6eaza incercarea, cand reactioneaza in mod pozitiv,
descrie realitatea si ii da copilului mingea inapoi(ii da feed"acC), adultul il invata pe copil ca
stiinta, cunoasterea deriva din e-periente cumulate.
5 important ca adultul sa7si ia timp li"er pentru o"servarea atenta si regulata a
copilului special si a celorlalti copii. ;"servarea unei situatii, il a6uta pe adult sa evite reactiile
spontane si ofera copiilor posi"ilitatea de a7si rezolva singuri pro"lemele si neintelegerile.
'stfel, copii castiga incredere si invata sa se "azeze pe propriile decizii.
1/
'ctivitatile zilnice pe care le desfasoara fara o planificare preala"ila pot deveni 6ocuri
de invatare atunci cand sunt conduse de initiativa unui adult si atunci cand responsa"ilitatea
pentru desfasurarea lor e incredintata copilului.
<utina evenimentelor zilnice il a6uta pe copil sa e-erseze luarea unei decizii, fapt ce va
spori2 intari, treptat capacitatea lui de a 6udeca. *opilul special are tendinta de a dezvolta un
model, dar atunci cand e-perimenteaza creativitatea si vitalitatea( energia), el va avea
oportunitatea de a se adapta la o multitudine de optiuni2 variante. )entru a lasa copilul sa se
rela-eze si sa raspunda2 sa reactioneze la schim"are, adultul tre"uie sa creeze oportunitati ca
acest lucru sa se intample. 'dultii care sunt pregatiti sa7si reanalizeze actiunile, sa7si
recunoasca greselile cu onestitate si sa incerce sincer sa faca schim"ari2 modificari, aceia vor
putea oferi copilului un model care faciliteaza dezvoltarea a"ilitatii de a testa realitatea.
') R!$ipro$it%t!%
3ocia"ilitatea reprezinta cea mai mare provocare pentru un copil ce se confrunta cu o
tul"urare de comunicare.
)entru a se confrunta cu aceasta provocare, copilului i se cere sa renunte la stilul sau
o"isnuit de a se retrage si de a se izola. =n copil va fi pregatit sa socializeze atunci cand
prezinta un sentiment primar al stimei de sine.'cest lucru poate fi facilitat de un proces
dinamic de miscari constante, intre diferite elemente cum ar fi inspiratia si e-piratia, un
continuu de activitati care se produc si se repeta, creand astfel o e-perienta totalaE un echili"ru
intre eu7tu, odihna si activitate, oferire si primire, a face ceva si a verifica rezultatul. 3tima de
sine e im"unatatita si de dezvoltarea unui sentiment individual al apartenentei la grup. 'cest
aspect e foarte important, in special atunci cand vine vor"a de integrarea in invatamantul de
masa.
>aca petrece mai mult timp in compania copiilor normali, copilul are posi"ilitatea de a
invata diferite comportamente si sa e-erseze$ generozitatea, impacarea,
a6utorarea( altruismul), reciprocitatea, dezvoltatrea capacitatilor atunci cand e-ista cooperare
etc. ,n acest fel, comportamentul stereotip care7l izoleaza pe copil poate fi diminuat iar copilul
poate invata comportamente noi care sunt guvernate de alte reguli, sunt mai sociale si mai
comple-e.
Spre exemplu: In timp ce se joaca la masa cu plastilina, adultul poate transforma
aceasta activitate intr-un joc ce presupune construirea unui perete( zid) din cercuri in care
28
fiecare copil adauga o biluta( o bucatica de plastilina cu o forma neregulata) si astfel ei
construiesc impreuna o structura unita( puternica). !a un anumit stadiu, adultul poate sugera
copiilor sa faca un tren sau o carare ce duce de la un copil /a( la alt copil /b( sau ii poate
incuraja sa sc+imbe intre ei bile de diferite culori.
*opilul este treptat invatat cu egalitatea2 asemanarea si cu diferentele din grupul sau
de semeni. *and adultul arata respect pentru eterogenitate si individualitate si promoveaza si
accepta diferenta dintre copii si adulti, atunci diversitatea si mediul social sustinator sunt
promovate si incura6ate.
; componenta esentiala pentru im"unatatirea relatiilor interpersonale o reprezinta
acceptarea2 recunoasterea unor nevoi personale diverse precum si respectarea nevoilor
celorlalti(respect mutual). >e aceea, implicarea unui adult in calitate de intermediar poate fi
foarte importanta.
3pre e-emplu$ >aca 2 copii ce se 6oaca intr7o cutie cu nisip doresc aceeasi stropitoare,
iar copilului special ii vine greu sa renunte la acel o"iect anume( din cauza preferintei
personale, a fi-atiei sau din cauza ca se simte amenintat), adultul ar tre"ui sa7i e-plice situatia
copilului special si celor din 6ur intr7o maniera pozitiva. 5l poate spune$ ;"serv ca7ti face
placere sa te 6oci cu stropitoarea rosie, >annG ar vrea si el sa se 6oace cu ea, impreuna cu
tinesau >annG are o stropitoare al"astra si vrea sa faca schim" cu tine. >e ce nu mai umpli
o data stropitoarea rosie si apoi sa faci schim" cu >annGF
*and intermedierea se face folosind un ton rela-at, ra"dator si prietenos,( foloseste o
multitudine de fraze posi"ile), e-ista sansa deschiderii copilului in fata posi"ilitatii de a face
schim"ari in modul sau de a se 6uca.
<eciprocitatea creste atunci cand e-ista o "aza a acceptarii, cand o"iectiile sunt
legitime si testarea realitatii e tratata corect. 'cestea reprezinta o cautare a definirii si a
identitatii. *orecta interpretare a comportamentului poate duce la un rezultat productiv in
situatii care pot fi pro"lematice, dar care sunt de fapt puncte intr7un continuum al relationarii
sociale. 3e poate ca un copil sa ai"a nevoie de o a"ordare directa pentru a7si defini( trasa clar)
ceea ce are de facut la un moment dat, atunci cand intregul grup e antrenat intr7o activitate.
,nstructiunile generale rostite in acel spatiu sunt ineficiente in ceea ce7l priveste pe copil.
Spre exemplu: un copil se simte amenintat si putin confuz atunci cand incep sesiunile
de dimineata.#l trage, taraie un scaun. %neori el face asta ca sa atraga atentia sau ca un
strigat de ajutor in efortul de a-si defini spatiul. Cand adultul reactioneaza in maniera
21
pozitiva( privind acest comportament dintr-un ung+i pozitiv), oferind ajutor copilului special,
acest fapt il poate ajuta pe copil sa ramana cu ceilalti copii si incurajeaza contactele dintre
ei. &dultul poate instrui un alt copil sa-l ajute, promovand astfel interactiunile sociale. #l
poate spune:("ann2, o poti ruga pe "ori sa stea alaturi de tine(.
*and adultul este entuziast, optimist si7ii aduna pe copii in 6urul sau sa se 6oace, nu
doar ca incura6eaza interactiunea sociala, dar contri"uie totodata la crearea unui mediu ce
promoveaza invatarea sociala si reciprocitatea, fapt ce reprezinta un model sanatos,(demn de
urmat) al muncii in grup si al prieteniei.
5 important sa se comunice cu copilul la nivelul ochilor. Aocul in grupuri mici, cu
medierea unui adult, il a6uta pe copil sa se o"isnuiasca cu siguranta si confortul unui mediu
structurat. ,n limita posi"ilitatilor in 6ocurile zilnice de grup in 2 sau in ar tre"ui incura6ate
6ocurile in care copilul poate e-perimenta reciprocitatea. ,ntr7un grup mic, se poate lucra intr7
un ritm al schim"arii locurilor, accentuand aspectul da si primeste sau reflectarea de situatii
ce implica cooperarea. 3atisfactia si "ucuria pe care le aduce acest 6oc reprezinta un e-tra
"onus.
; alta componenta importanta ce spri6ina consolidarea relatiei de reciprocitate dintre
copilul special si mediul sau social o reprezinta un sistem al comunicarii deschise intre toti cei
implicati in tratament7 parinti,profesori si terapeuti. ; atmosfera placuta ce incura6eaza
cooperarea reflecta un model sanatos al relatilor interpersonale, creand astfel pentru copil un
sistem ce incura6eaza comunicarea "azata pe interactiune.
!) D!4&o#t%r!% $% si pro$!s
>ezvoltarea copilului poate fi considerata un proces ce se petrece cu o viteza specifica
fiecarui individ intr7o varietate de domenii$ crestere fizica, perceptie, intelegere,
internalizarea( insusire a cunostintelor) si aplicarea cunostintelor, maturitate emotionala.
5 important sa se profite de fiecare stadiu al procesului dezvoltarii pentru a o"tine
ma-imum de "eneficii, deoarece fiecare stadiu e o importanta treapta de acces pentru
urmatorul. >aca un stadiu este sarit sau este gra"it, atunci se poate crea un deficit ce ar putea
afecta do"andirea a"ilitatilor in stadiile urmatoare.
Pro,r!su# nu ! n!%p%r%t #in!%r)
,n calitate de terapeuti si profesori e important sa admitem faptul ca procesul de
crestere include pauze, rela-ari, regresii si interludii.
22
%ulti copii se tem de succes sau de esec. Teama de esec e mai usor de intelesE totusi,
teama de succes domeniul( teritoriul) multor copii diagnosticati cu autism. =n copil special se
simte amenintat de nevoia e a actiona, de a o"tine performante. )entru a putea face fata,
copilul tre"uie sa se simta in siguranta. 5l este pregatit sa7si testeze doar cateva a"ilitati de
fiecare data. 'cest lucru e realizat prin concentrarea asupra fiecarui stadiu al activitatii7
sarcina( inceput7 final7 mi6loc) si prin constientizarea faptului ca metoda pas cu pas va duce
in final la un rezultat nou si placut. *and e-perienta de invatare e placuta si fascinanta, copilul
poate incepe sa faca diferenta intre realitate si fantezie. 'stfel copilul invata sa7si depaseasca
temerile. *and un adult ii cere unui copil sa indeplineasca o sarcina in etape si intr7un mediu
controlat, copilul se o"isnuieste treptat cu o munca de rutina si constientizeaza clar ceea ce i
se cere lui si celorlalti. *and o"iectivul e clar pentru adult si cand acesta lucreaza impreuna cu
un copil, el va crea un model ce poate fi imitat si cultiva o atmosfera prietenoasa de
cooperare.
*and un adult e cu un pas inainte in acest proces, ei il conduce pe copil spre scopul
final, astfel incat sa poata percepe continuitatea. 'dultul ii ofera copilului provocari pe care el
e in stare sa le accepte si sa le indeplineasca.
Spre exemplu: Cand un copil se plimba pe scandura de lemn, i se poate spune ca la
capatul scandurii, poate sa sara si sa fuga inapoi la capatul celalalt. Cand adultul merge
alaturi de el, il poate incuraja pe copil cu entuziasm si-l invita sa continue acea activitate.
# foarte important ca adultul sa asculte ideile si planurile sugerate de copil si sa
interpreteze comportamentul copilului cu simt de raspundere. %nii copii au tendinta de a
desconsidera ceea ce se intampla si de a se distanta de mediul lor. #i gasesc moduri diferite
de a-si exprima sentimentele de goliciune care-i napadesc uneori. %nii copii sunt uneori, in
mod deliberat, provocatori in efortul lor de a atrage atentia( spre exemplu, a arunce obiecte
de pe fereastra).
Cand un copil fuge afara din curte sau pretinde ca il doare ceva, adultul ttebuie sa
analizeze cauzele, problemele interne si externe ce afecteaza copilul.
'dultul tre"uie sa gaseasca modalitati de a folosi 6ocuri si povesti sim"olice pentru a7l
a6uta pe copil sa se raporteze la aspecte ce sunt semnificative pentru el si relevante pentru
rutina lui zilnica( e-periente familiare, cum ar fi$mersul la pla6a, la cumparaturi, la "unica,
opritul la "enzinarie, o petrecere de ziua cuiva), precum si la aspecte cu incarcatura
2
emotionala( sunt placut si acceptat de ceilaltiF 3unt ei receptivi la nevoile meleF 3unt eu
capa"ilF)
;cazional, incapacitatea copilului de a7si e-prima emotiile zguduia increderea
adultului in capacitatea lor( a copiilor) de a simti sau intelege situatii sociale comple-e. *and
adultul e atent si ii demonstreaza clar copilului ca are incredere in a"ilitatile sale, el(adultul)
va avea mai multe sanse de a identifica nevoile copilului si de a7l a6uta sa7si e-prime aceste
nevoi prin raspunsuri de adaptare sociala. 5l si le va putea insusi mai usor. *and se fac
cone-iuni cu aspectele reale si concrete din viata copilului, aspecte ce au relevanta pentru el,
atunci copilul va putea sa se conecteze la realitate, sa o inteleaga si sa do"andeasca a"ilitati de
adaptare.
'r tre"ui retinut ca procesul de crestere se petrece la mai multe niveluri in acelasi
timp. )entru a7l a6uta pe copil sa se maturizeze si sa7si dezvolte o atitudine ra"datoare si
intelegatoare, este important ca adultul sa fie familiarizat cu raspunsurile2 reactiile sale in
toate situatiile sociale. )entru a asista la progresul copilului, ar tre"ui definite dinainte
sarcinile pe care el le poate indeplini de unul singur, precum si acele sarcini la care el va avea
nevoie de a6utor2de asistenta. Da intervaluri regulate, nivelul lui functional ar tre"ui analizat
pentru a determina daca sarcinile sunt potrivite nivelului lui functional , in scopul coordonarii
dintre suportul pe care7l primeste si nivelul a"ilitatii sale.
5 important sa se redefineasca in permanenta prioritatile si scopul si, de asemenea sa
se hotarasca daca este esential sa se concentreze asupra dezvoltarii a"ilitatilor motorii, sociale
sau cognitive. >e asemenea, e important sa se sta"ileasca daca se va adopta o atitudine mai
rela-ata in ceea ce priveste cererile constiente si realiste. <ezultatul va fi o e-perienta de
succes.
%ai 6os se regaseste o schema ce rezuma procesele de invatare care promoveaza
dezvoltarea a"ilitatilor de viata.
2&
DECDOLTAREA ABILITATILOR DE DIATA
5) Int!,r%r! &!rsus An!"%r!
*and un copil cu dificultati de comunicare frecventeaza o scoala pu"lica, acest fapt e
cunoscut ca si integrare, dar aceasta definitie nu poate surprinde de una singura esenta
integrarii.
)rima intre"are care se ridica este modul in care e perceput copilul de catre autoritatile
de la scoala( profesori2 sistem). 'partine copilul grupului in mod firesc, chiar daca el are
nevoi speciale, asa cum alti copii au propriile lor personalitati uniceF 5ste el o adaugire a unui
grup de copii, prezent in acelasi spatiu fizic, dar actionand la un nivel diferitF
5ste el parte integranta a grupului, functionand laolalta cu ceilaltiF 3au este pur si
simplu acolo, facand doar act de prezenta fizicaF
'ceasta e o chestiune critica( serioasa) deoarece va determina modul in care
invatatorii2 educatorii se vor raporta la el. ,n practica, daca nu e-ista recunoasterea dreptului
copilului de a se afla in grup in calitate de mem"ru, atunci se creeaza piedici atat in perceptie
cat si in practica. *a si oameni, ce se petrece in noi atunci cand intalnim un copil al carui
comportament e diferitF
Da unii oameni, se va starni interesul si curiozitatea, precum si o dorinta de a7l a"orda
si de a comunica cu el. 'ceasta duce imediat la acceptarea faptului ca eterogenitatea este
principiul guvernant ce e practicat si im"ratisat( acceptat).
)e de alta parte, unii oameni pot vedea copilul ca pe o ciudatenie si, in consecinta, ei
pot resimti teama, respingere sau compasiune pentru copilul ce prezinta nevoi diferite de ale
celorlalti din grup.
;ricare ar fi motivul, acest lucru va insemna ca educatoarea2 invatatoarea are greutati
in a accepta copilul care e diferit ca si persoana, si in consecinta, ii va veni greu sa transmita
mesa6ul integrarii catre ceilalti copii si parintii lor.
>esigur, atunci cand educatoarea2 invatatoarea e dispusa sa7si testeze aceste
sentimente neplacute si sa e-amineze cauzele acestora, atunci el poate dezvolta un proces de
constientizare si sa foloseasca introspectia( intoarcerea spre sine) ca un instrument(o parghie),
de a7si schim"a atitudinea fata de copil, fapt ce ar putea afecta felul in care grupul social se va
raporta la el.
2(
A0or'%r!% int!,r%ti&% se "azeaza pe principiul ca e-istenta unui copil special intr7o
scoala o"isnuita este "enefica celorlalti copii, facandu7i constienti de diferentele dintre ei si
ceilalti.
A0or'%r!% 'in pun$tu# '! &!'!r! %# %n!"%rii percepe prezenta copilului ca pe o
tul"urare.
5ste ca si cum o parte din atentie a fost rapita celorlalti copii, in favoarea copilului
special.
=n copil cu dificultati de comunicare isi e-prima uneori incercarile de a sta"ili un
contact social, iar alteori isi e-prima frustrarile, folosind un comportament ce e ciudat( "izar)
si pare sa implice reactii( raspunsuri) e-treme( detasare, strigate, agresiune). 5ducatorii2
invatatorii ce au a"ilitati de controlare, vor receptiona semnale ale nelinistii si vor incerca sa
inteleaga situatia dificila a copilului si vor incerca sa gaseasca un raspuns productiv la mesa6ul
proiectat al copiluluiF
Totusi, cei carora li se pare dificil sa accepte diferenta, se vor raporta la el ca la un
copil pro"lema. 5i vor percepe comportamentul lui ca fiind ciudat si amenintator7 deci ca
ceva ce ar tre"ui impiedicat. 5-ista tendinta de a transfera responsa"ilitatea la parinti sau la
mediator, in loc sa se caute solutii creative ce ar putea sa rezolve pro"lema stresului printr7un
comportament adaptativ si sa7l a6ute pe copil sa7si asume responsa"ilitatea pentru actiunile
sale.
O0s!r&%r!% %n!"%t% se concentreaza pe ceea ce lipseste, pe ceea ce copilul nu poate
face, pe cat de mult are de recuperat.
; a"ordare pesimista ca aceasta conduce la o frustrare reciproca si crescanda, pentru
ca intotdeauna se urmareste o"iectivul pe termen lung, in loc sa se ai"a in vedere progresul
o"tinut de copil. *onstientizarea limitelor copilului poate deveni un o"stacol in gasirea unor
modalitati de a integra copilul intr7un grup de semeni pentru ca se presupune de la "un
inceput ca orice sarcina reprezinta prea mult pentru el. 'stfel, sunt ratate oportunitatile unei
participari spontane, iar copilul si mediatorul vor face mai putine eforturi de a crea situatii
care vor permite rezolvarea unor pro"leme cu grupul social.
In $!!% $! pri&!st! %n!"%r!%- parintii copilului special s7ar putea simti inferiori
atunci cand li se cere sa ofere e-plicatii si scuze pentru comportamentul sau neo"isnuit. 5-ista
putine oportunitati de a dialoga cu parintii. 5ducatorul2 invatatorul e cel catre care sunt
indreptatea plangerile, iar el ar putea deveni canalul prin care sunt transmise mesa6ele
negative catre parintii copilului, situatie ce poate conduce la alienare, la un sentiment de
izolare sau neputinta.
2B
,ntr7o situatie ce presupune ane-area, educatoarea2 invatatoarea are toate sansele sa
simta ca e constrans si ca lucreaza su" stres. 'ceasta situatie duce cel mai adesea la retragere
si la declinarea( reducerea) a"ilitatii de a comunica a tuturor celorlalti, fapt ce inhi"a
potentialul de crestere, reduce gasirea unor posi"ilitati aditionale de a se adapta si de a7si
asuma responsa"ilitatea pentru provocari.
Observatie$ ,ntegrarea faciliteaza o concentrare pozitiva, foloseste o a"ordare
optimista, a6uta la unificarea intereselor comune de a construi o legatura,
intareste( consolideaza) a"ilitatile speciale ale copilului, a"ilitati pe care le poate arata si
celorlalti( imitare, 6ocul de7a ceva, cantatul, miscarile).
=n invatator poate contri"ui in mare masura daca se va cola"ora cu parintii in procesul
de integrare. *ooperarea poate incura6a crearea(formarea) unui grup social de spri6in pentru
copil si parintii sai. =n educator2 invatator cu o atitudine integrativa ar tre"ui sa profite de
autoritatea sa in intalnirile zilnice cu copii pentru a crea o legatura intre parintii copilului
special si alti parinti, in care el poate vedea potential pentru cooperare si sa incura6eze astfel
vizitele sociale pentru copii in orele de dupa7amiaza. *and parintii cola"oreaza cu educatorii2
invatatorii si devin constienti de avanta6ele si dificultatile cu care se confrunta, atunci este mai
usor sa le ofere spri6in si sa le fie alaturi in situatii dificile.
4actori diferiti afecteaza felul in care copilul este a"sor"it in scoala.
*el mai important e faptul ca integrarea tre"uie sa fie un concept la care sistemul e
receptiv si pe care e interesat sa7l promoveze.
7 5 important ca participantii la efortul de integrare sa fie constienti de
posi"ilele dificultati ce pot fi intampinate de7a lungul zilei si sa fie pregatiti sa se
ocupe de ele cu responsa"ilitate, ra"dare si creativitate.
7 *ooperarea e esentiala intre toti mem"rii echipei, inclusiv acceptarea
mediatorului ca si partenerE de asemenea, e important sa se mentina o comunicare
clara intre profesori2 invatatori si parinti, astfel incat sa fie cu totii la curent cu tot ce se
intampla, atunci cand interactioneaza cu copilul acasa si la scoala.
7 *and toti particitantii la efortu de integrare au incredere a"soluta in
eforturile lor si sunt plini de optimism, atunci se creeaza un fundament solid pentru
succesul viitor al procesului.
7 )erseverenta in munca individuala incura6eaza copilul si ii intareste
capacitatea de a interactiona din punct de vedere social.
21
A0or'%r!% Mi*n! recomanda un program ce implica integrare totala. 4iecare copil
are nevoie de sta"ilitate si rutina in mod regulat pentru a7si dezvolta increderea in sine si in
lumea incon6uratoare. 'cest aspect e mult mai semnificativ pentru un copil care are dificultati
in a face fata tranzitiei si schim"arii.
=n copil a carui perceptie asupra lumii e confuza, are nevoie de claritate.
)entru ca un copil special sa se o"isnuiasca cu mediul si sa fie acceptat de acesta, el
tre"uie sa simta ca apartine unui grup care7l im"ratiseaza neconditionat.
,ntegrarea totala incura6eaza atat sistemul cat si copilul sa7si asume responsa"ilitatea.
6) Cr!%r!% unui sist!- in$#u4i&
=n sistem ce pune accent pe dezvoltarea personalitatii si care ia in considerare nevoile
speciale si invatarea prin e-periente, e un sistem ce va reusi sa7i includa2 sa7i integreze pe
copiii cu pro"leme sociale si de comunicare.
Totusi, un sistem ce se concentreaza pe performantele didactice devine un sistem
preocupat cu competitia si astfel poate avea dificultati in implementarea unei integrari
verita"ile.
=n copil care e "ine adaptat si spri6init, accepta provocarile de "una voie si se "ucura
ca poate crea si poate fi parte integranta dintr7un sistem clar definit atata vreme cat regulile
acestuia sunt clare si sunt corespunzatoare nevoilor sale. *and cerintele sunt noi, copilul va
opune rezistenta temporar si intr7un mod specific, dar la analiza finala el va accepta consensul
final si va fi fericit sa se supuna cerintelor si sarcinilor.
=nui copil special ii e greu sa faca fata si sa accepte cerinte. 3ensi"ilitatea lui e-trema
si lipsa increderii in sine il vor face aproape incapa"il de a se supune regulilor. =n mediu care
amplifica e-ceptiile il vor face pe copilul special sa se retraga, sa refuze sa emita contacte.
3entimentul restrictionarii si al frustrarii este impartasit de toti cei implicati( sistem, parinti,
copil). =neori e-ista o diferenta mare intre asteptarile educatorilor si cele ale parintilor.
)arintii isi doresc ca, copilul lor sa fie perceput ca si ceilalti copii. 5i se asteapta uneori ca
scoala sa ai"a pretentii de la copilul lor, pretentii ce sunt dincolo de nivelul lui functional.
)e de alta parte e-iste parinti care sunt mult prea protectori si le vor cere educatorilor
sa7si limiteze pretentiile( cerintele educationale), fapt ce l7ar putea face pe copil sa resimta o
lipsa a directiei. <elatia ce se dezvolta intre copil si educatori reprezinta "aza pentru crearea
unei punti intre e-pectantele lor individuale si a"ilitatile copilului. )e masura ce relatia se
intensifica iar increderea si afectiunea cresc, totodata cresc si sansele conformarii voluntare a
20
copilului la mediul social. 5ducatorul ar tre"ui sa profite de aceste oportunitati pentru a
incura6a copilu sa se implice mai mult, pentru a identifica succesele marunte si a le
lauda.*and cerinta este formulata clar, copilul poate simti ca educatorul il spri6ina si este
alaturi de el.
5ducatorul tre"uie sa stie cand sa ridica si cand sa co"oare plafonul asteptarilor, cum
sa suscite interesul copilului si in acelasi timp sa previna o atmosfera tensionata ce ar putea
e-ercita presiuni asupra copilului si l7ar putea impinge sa opuna rezistenta. *and un copil se
simte amenintat, el incepe sa simta nevoia de a testa hotararea educatorului si cerintele
persistente ale acestuia. *and educatorul este constient de a"ilitatile copilului si se adapteaza
la ele, dar nu este e-tra ingri6orat de comportamentul copilului, nici nu7l lasa sa plece fara un
motiv clar, el poate mari treptat nivelul cerintelor sale, in functie de cooperarea copilului si de
stadiul progresului sau. 5ste de a6utor daca o sarcina este divizata in faze mai mici, pentru a
permite copilului sa le indeplineasca.
<eusita aduce cu sine satisfactie. *and succesul este insotit de consolidare pozitiva,
aceasta poate duce la dorinta copilului de a face acel lucru din nou si produce un sentiment al
implicarii. 5ducatorul tre"uie sa cultive a"ilitati pe care le do"andeste copilul, in timp ce ii
starneste curiozitatea de a e-perimenta lucruri noi. 5l ar tre"ui sa fie foarte atent si sa o"serve
situatia in care copilul nu poate sa indeplineasca cerintele care au fost adresate si altor copiiE
educatorul ar tre"ui sa gaseasca solutii alternative pentru a mentine in copil sentimentul
succesului.
,ata o dilema ce ilustreaza un e-emplu al acestei situatii$7 ar tre"ui ca un copil cu
tul"urari de lim"a6 sa participe la orele de lim"a straina, sau ar fi prefera"il sa gaseasca o alta
alternativa pentru a7i oferi copilului un sentiment al apartenentei si al valorii personaleF =n
copil poate o"tine satisfactii din realizarea unei sarcini ce este "enefica tuturor, cum ar fi$
aran6area scaunelor pentru o intalnire, stropitul gradinii, aducerea echipamentului dim camera
personalului, distri"uirea cartilor celorlalti copii.
2/
I%t $u- pot %rt% ,r%*i$ p%9ii $%r! *%$i#it!%4 int!,r%r!% $opi#u#ui $u %utis- 2n
2n&.-@ntu# '! -%s)
Sarcinile copilului Sarcinile educatorului
cu autism
8
*uno+terea a"ilitilor
proprii
,nvit copilul s
participe
<spunde invitaiei de a
participa, se conecteaz
>efine+te sarcinile )articip la activiti
#ncerc9nd s le fac fa
Dezvoltarea unei realii
bazat pe :
ncredere
Satisfacie
Parteneriat
Hse+te satisfacie #n
activiti
;fer spri6in gradual,
scvenializ9nd sarcinile
5ste motivat s participe
la aciuni viitoare
.ntre+te comportamentul
pozitiv al copilului.
3=**53
7) Int!,r%r!%- r!%#it%t! si %'%pt%r!
,n paginile urmatoare vom analiza echili"rul dintre provocari si dificultatile ce ara in
procesul integrarii.
%) Copi#u#
Pro&o$%ri1
7 ;portunitatea de a e-perimenta si imita ceea ce e normativ( regulat),
creativ si comunicativ.
7 3timularea conformarii la reguli si a motivatiei.
7 )osi"ilul sentiment al satisfactiei atunci cand sunt realizate sarcini
unite, similare.
7 'partanenta la grup si o"isnuinta cu comparatiile facute cu alti copii.
7 ,nvatarea si e-ersarea relationarii sociale(reciprocitate).
7 5-perimentarea unei multitudini de sentimente.
7 'daptarea la schim"are si o"isnuinta cu spontaneitatea.
7 ,nsusirea a"ilitatilor de a intampina situatii dificile.
Posi0i#! 'i*i$u#t%ti$
7 supra accentuarea diferentei si disparitatii( deviere)E
7 frustrarea si sentimentul eseculuiE
7 investirea efortului intr7o mai mare masura decat investirea a"ilitatii
personaleE
7 o"isnuinta cu stimuli e-cesivi, sporind confuzia si tensiuneaE
7 folosirea unui comportament negativ ce se datoreaza lipsei a"ilitatii de a
face fata presiunii.
0) Grupu#
Pro&o$%ri1
7 )osi"ilitatea de a face cunostinta, e-perimentarea si acceptarea celui
diferit( a diferentei).
7 5-ersarea fle-i"ilitatii si adaptarii, o"isnuinta cu o varietate de situatii.
1
7 5-tinderea orizontului din punct de vedere social
7 )racticarea supravegherii(asistarii) reciproce
7 ; atitudine deschisa si atenta din partea personalului educational
7 ,nvatarea modului in care se realizeaza adaptarea la situatii dificile ca
parte o vietii in general.
Posi0i#! 'i*i$u#t%ti1
7 'paritia geloziei, a compatimirii, a agresivitatii si a confuziei cand se
fac comparatii intre diferitele modalitati de a"ordare ale copilului special.
7 !elinistea grupului ce poate duce la un comportament agresiv intre
copii.
7 3entimentul frustrarii si nea6utorarii datorat dificultatii de a gasi canale
de comunicare cu copilul special.
7 <espingere si lipsa respectului pentru copil, neacceptarea
comportamentului sau unic.
7 ,mitarea comportamentului anormal al copilului pentru a atrage atentia.

$) E'u$%torii
Pro&o$%ri1
7 >ezvoltarea tolerantei, fle-i"ilitatii si a sensi"ilitatii.
7 'chizitionarea instrumentelor pentru introspectie.
7 ,ntelegerea si acceptarea nevoilor personale.
7 >ezvoltarea creativitatii prin sta"ilirea unor limite clare pentru toti
copii, ca o componenta a construirii increderii in sine.
7 3pecificarea o"iectivelor educationale si a modalitatilor de atingere a
acestora.
Posi0i#! 'i*i$u#t%ti1
7 'daptarea si rezolvarea nelinistii din grup.
7 'cumularea unui sentiment al nea6utorarii, frustrarii si izolarii.
7 >ificultati in adaptarea standardului invatarii la nivelul nevoilor
copilului.
7 3entimentul amenintarii provenite din supra implicarea parintilor.
7 'cordarea atentiei unilaterale si neechili"rate canalizata spre copilul
special.
2
7 >ezamagire din partea educatorului atunci cand nu7si intalneste
propriile e-pectante.
') P%rintii
Pro&o$%ri1
7 *onstruirea increderii in a"ilitatile copilului, sentimentul sperantei.
7 Hasirea de prieteni pentru copil in vederea incura6arii vizitelor
reciproce.
7 ,mplicarea si influentarea progresului copilului.
7 <educerea diferentelor si umplerea golurilor.
7 3entimentul satisfactiei si al succesului.
7 3entimentul apartenentei si al normalitatii.
7 >o"andirea spri6inului comunitatii.
Posi0i#! 'i*i$u#t%ti $
7 'ccentuarea sentimentului anormalitatii si a diferentei.
7 Teama de respingere si neacceptare.
7 *onfruntarea cu sentimente de disperare, an-ietate si ingri6orare.
7 *riticarea sistemului ca urmare a neputintei acestuia de a raspunde
asteptarilor.
7 3entimente de dezamagire provocate de progresul marunt al copilului
ce nu poate raspunde asteptarilor.
7 5puizarea provocata de efortul de a o"tine recunoastere si spri6in din
partea autoritatilor.
7 <eactia la provocarea unita din partea copilului care este incapa"il sa se
conformeze cerintelor sistemului.
;) Supr%&!,<!r!% pro$!su#ui '! int!,r%r!
Ro#u# -!'i%toru#ui
)otrivit a"ordarii %ifne referitor la integrare, un copil care incepe sa7si dezvolte
a"ilitatile sociale si comunicative de "aza si care incepe sa coopereze, are dreptul de a
apartine unui grul social, care ii confera un model in vederea accelerarii dezvoltarii sale.
Tre"uie sa se faca tot posi"ilul sa i se dea copilului aceasta oportunitate. =n copil
special are adesea nevoie de intermediere pentru a do"andi acele instrumente necesare

devenirii unui mem"ru al grupului social in care mesa6ele sunt multe si variate. <olul
mediatorului este creat pentru a7l a6uta pe copilul special sa fie inclus in invatamantul de
masa, si de a7i oferi spri6in in scoala, institutie ce a luat asupra sa responsa"ilitatea integrarii
totale.
>esi acest rol e foarte solicitant, e-ista tendinta de a acorda acest rol unei persoane
care nu face parte din sistem sau unei persoane fara e-perienta. *omponenta7 personalitate7 e
foarte importanta si poate deveni uneori factorul ce determina succesul sau esecul procesului
de integrare. *erintele de "aza ale acestui rol sunt responsa"ilitatea si devotamentul, precum
si o mare doza de fle-i"ilitate.
7 mediatorul tre"uie sa stie cum sa fie prezent, dar uneori cum sa
actioneze din culise si sa fie invizi"il
7 mediatorul tre"uie sa fie langa copil cand acesta are nevoie de el, dar
tre"uie sa stie sa se retraga si sa se ocupe de altceva atunci cand e cazul. 'ceasta
activitate e similara mersului pe gheata su"tire si presupune o sensi"ilitate speciala.
7 4iind in permanenta deschis fata de oportunitatile de a crea interactiuni
intre copii si sa se constituie intr7un model pe care copii sa7l imite in vederea
comunicarii corecte in grupul social.
7 5l tre"uie sa ofere asistenta cand este nevoie, dar ar tre"ui sa evite sa
devina prea protector
7 *a parte din rolul sau, el ar tre"ui sa7l a6ute pe copil sa inteleaga si sa
asimileze rutina zilnica si cerintele acesteia, sa7l invite pe copil sa se alature in 6ocuri,
asteptand ca acesta sa actioneze in functie de capacitatile sale si dispozitia lui in acel
moment.
7 *and un copil da peste un o"stacol sau are nevoie de lauda si incura6are,
mediatorul tre"uie sa7si puna in aplicare creativitatea pentru ca acel copil sa gaseaca o
cale de a iesi din situatia tul"ure. )rezenta sa il poate calma pe copil si il poate a6uta sa
e-perimenteze iu"ire si respect.
7 ,n procesul de adaptare si de introducere in societate mediatorul ar
tre"ui sa specifice nevoile speciale ale copilului si sa su"linieze ceea ce ar fi prefera"il
in a"ordarea evenimentelor viitoare.
7 5l ar tre"ui sa actioneze ca persoana de contact intre scoala si parinti,
punandu7i in situatia de a impartasi e-periente zilnic.
7 5ste important ca rolul sau in scoala sa fie definit, astfel incat el sa
simta ca indeplineste un rol important, chiar si atunci cand copilul reuseste sa se
&
descurce singur sau cu a6utorul unui alt mem"ru al echipei. <olul sau ar tre"ui definit
atat in ceea ce priveste personalul educational de a relationa cu copilul special. 5l
tre"uie sa faca uz de discretie in mod competent, sa dea dovada de ra"dare si
optimism, a"ilitate de a actiona, spirit de initiativa si 6udecata o"iectiva. <olul
mediatorului presupune e-celente a"ilitati de comunicare, precum si a"ilitatea de a
e-ersa autocontrolul, intrucat mediatorului i se cere intr7adevar sa fie foarte atent in$
a mentine contactul vizual cu educatorul si sa fie constient de semnalele
acestuia
a oferi asistenta copilului doar daca acesta nu se descurca singur
in a recunoaste cand e momentul sa7i permita copilului sa se odihneasca
in a evita criticile la adresa celorlalti mem"ri ai echipei si in a asigura
asistenta reciproca, astfel incat el insusi sa nu fie do"orat de presiune si sa permita
copilului sa7si creeze relatii personale cu o gama larga de persoane
,ntrucat rolul sau este atat de comple- pot aparea uneori neintelegeri, proaste
interpretari ce pot dauna procesului de integrare.
7 3upra implicarea mediatorului poate fi in detrimentul a"ilitatii copilului
de a avea incredere in propriile forte atunci cand incearca sa se descurce singur.
*opilul poate deveni dependent de adult si poate deveni nesigur cand adultul lipseste.
7 =neori echipa insasi poate deveni dependenta de mediator si sa nu faca
fata nevoilor copilului atunci cand mediatorul lipseste. %em"rii echipei se asteapta ca
mediatorul sa rezolve toate dificultatile si sa7i eli"ereze de responsa"ilitatea fata de
copilul special.
7 =neori mediatorului ii este greu sa7si defineasca anga6amentul fata de
diferiti parteneri( copil7 parinte7 sistem) si ii vine greu sa7si coordoneze toate
responsa"ilitatile.
7 =n mediator a carui inalt nivel de sensi"ilitate ii poate provoca gri6i
atunci cand se confrunta cu opunerea copilului, poate interpreta comportamentul
copilului ca pe un act menit sa7l supere si poate deveni agresiv fata de copil, in loc sa
priveasca comportamentul copilului ca pe un semnal al nefericirii( supararii) si sa se
raporteze corespunzator la acest comportament.
(
7 5-ista riscul ca mediatorul sa prezinte parintilor situatia copilului prin
prisma e-perientelor sale su"iective, fapt ce nu ofera o interpretare realista si o"iectiva
a situatiei.
7 =n mediator stresat a"soar"e energie din sistem pentru a se spri6ini pe
sine insusi, uneori cu riscul de a nu mai fi atent la nevoile copilului.
7 Dipsa cooperarii intre mediator si profesor( educator) poate duce la
crearea unei atmosfere nesanatoase cu efect asupra relatiilor dintre ei si copii.
"e exemplu: o ruptura intre partenerul bun si cel rau, intre cel care impaca si cel
care solicita. &stfel de rupturi sunt nocive pentru un copil cu dificultati in a-si gasi locul intr-
o situatie emotionala instabila.
5-perienta arata ca ma6oritatea copiilor care incep sa apartina unui grup
social sunt acei copii care au reusit sa faca fata dificultatilor de pe parcurs si care
functioneaza independent, fara supravegherea personala a unui adult.
>aca este posi"il procesul de integrare ar tre"ui sa inceapa fara supraveghere in timp
ce se verifica daca e nevoie de a6utorul unei alte persoane sau daca ar fi prefera"il sa se
inlocuiasca un mediator cu adultul.
*el mai "un caz ar fi ca persoana care mediaza sa provina din sistemul scolar si sa
faca parte din echipa terapeutica. 3arcina lui principala este de a fi atent la nevoile speciale ale
copilului, dar in acelasi timp tre"uie sa fie atent si disponi"il pentru toti.
*and persoanele provin din afara sistemului ar tre"ui sa se faca tot posi"ilul ca aceste
persoane sa devina parte integranta din echipa, sa mentina contactul cu toti copii si sa a6ute la
activitatile de grup.
3olicitarea de a oferi copilului spri6in individual in cadrul scolii vine uneori de la
parinti carora le este greu sa ai"a incredere in independenta copilului lor sau atunci cand ei
vor sa7l prote6eze si sa se implice in programul scolar. 'ceasta solicitare poate veni si din
partea scolii, care este constienta de propriile limitari atunci cand are de7a face cu sarcina
integrarii, folosind mi6loacele de care dispune si atunci cand scoala este ingri6orata ca nu va
putea sa7i ofere copilului ma-imum de atentie pe care acesta il cere.
3upravegherea este esentiala in cazurile in care copilul este incapa"il sa se e-prime,
cand acesta este handicapat din punct de vedere fizic sau cand a avut o e-punere sociala foarte
limitata.
B
=) Pro,r%-u# '! spri>inir! % *%-i#ii#or $! %u *ost tr%t%t! in $!ntru#
Mi*n!
)entru a face fata provocarii integrarii, tre"uie luata in considerare si analizata intreaga
realitate, o data la cateva luni. )entru acest scop, echipa de supraveghere %ifne a construit un
program de spri6in profesional.
Stadiul 1: Alegerea unei scoli potrivite
5 prefera"il sa se aleaga o gradinita ce are un numar mai mic de copii, cu un educator
e-perimentat, receptiv la ideea integrarii si deschis la ideea de a fi supravegheat. 'r tre"ui sa
fie o institutie in care directorul este deschis la ideea integrarii totale, iar educatorul are o
personalitate calda.
5chipei educationale i se face urmatoarea pregatire$
1) )rezentarea generala a spectrului autismului la copii.
2) )rezentarea si familiarizarea cu educatorul si prezentarea educatorului
copilului in casa lui.
) ,ntroducerea2 includerea educatorului in procesul integrarii treptate in
gradinita pu"lica in primele 2 saptamani.
&) *oordonarea asteptarilor scolii si ale parintilor.
() )rezentarea retelei de suport pentru acasa( munca individuala),
indrumare parentala, tratament paramedical.
B) )reluarea de catre %ifne a responsa"ilitatii de a spri6ini, consulta si
superviza echipa de integrare si parintii. *oordonarea sesiunilor de supervizare si
definirea relatiilor optime intre parinti, profesori si supraveghetorul profesionist.
Stadiul 2: Procesul de integrare
'sigurarea vizitelor si consultatiilor de catre un mem"ru al echipei %ifne ce e
familiarizat cu copilul si cu familia si care ii supravegheaza pe acestia si acasa. ,n timpul
acestor vizite regulate$
7 mem"rii echipei discuta pro"leme reciproce, o"servatii pozitive, analize
de caz si progrese relevanteE
1
7 clarifica premisa acceptarii copilului ca si partener deplin in tot ce se
petrece, ca o preconditie a succesului integrariiE
7 nivelul necesar al asteptarilor de la copil este definit in concordanta cu
a"ilitatile sale si cu ceea ce se asteapta2 se cere de la ceilalti copii din grup.
7 sesiunile de supervizare individuala au loc cu fiecare mem"ru al
echipei, oferind posi"ilitatea procesarii emotionale a e-perientelor ce se produc in
timpul muncii.
7 are loc o intalnire intre parinti si educatori sau echipa de terapeuti,
intalnire al carei scop e coordonarea opiniilor si sta"ilirea unei a"ordari comune,
uniforme.
,ntalnirile echipei reunite ce au loc in mod regulat, creaza temelia pentru contact
continuu( progresiv) si prin iscarea unei tensiuni inutile sau a strigatelor de a6utor in caz de
urgenta.
'stfel de intalniri canalizeaza fortele mem"rilor echipei in directia fortifierii, a
sperantei, a dezvoltarii personale, a eficientei si a im"unatatirii instrumentelor profesionale.
>upa ce sentimente de neputinta si frustrare au fost e-primate, pot fi aduse in discutie
posi"ile solutii prin eforturi reciproce, solutii potrivite atat pentru scoala cat si pentru cei ce
lucreaza acolo.
O*!rir!% in*or-%tii#or$
7 o descriere ampla a pro"lemelor de interactiune si comunicare( autism
)>>), precum si a a"ordarii %ifne fata de aceasta tul"urare
7 oferirea unui feed"acC pozitiv si intaririlor mem"rilor echipei cu privire
la munca lor
7 definirea rolurilor mem"rilor echipei7 realizarea unor punti in cazul
pro"lemelor de comunicare
7 clasificarea pro"lemei limitelor
7 definirea su"iectelor ce ar tre"ui a"ordate in viitorul apropiat
7 alegerea pro"lemelor asupra carora ar tre"ui sa se insiste mai mult si
alegerea scopurilor si a metodelor folosite pentru atingerea lor
7 accentuarea importantei dezvoltarii relatiilor interpersonale cu copilul
7 e-tinderea accesi"ilitatii emotionale ca un fundament pentru
dezvoltarea viitoare a a"ilitatii de viata
0
7 oferirea unor propuneri practice cu privire la crearea oportunitatilor
pentru mediere( "azate pe o"servatiile supraveghetorului).
>aca toti parametri implicati vor transmite rapoarte regulate la centrul %ifne cu
privire la dezvoltarea si progresul copilului, precum si la alte aspecte ce7l afecteaza, atunci se
va crea o legatura intre cele 2 sisteme7 casa si scoala. 4amilia supraveghetorului are
responsa"ilitatea de a actualiza si de a oferi feed "acC.
Stadiul 3, spre sfarsitul anului: Continuare sau schimbare?
7 *ontemplarea imaginii prezente7 epuizarea echipei vs. motivatia de a se
revigora.
7 'naliza modului de functionare a copilului, a nivelului sau de
functionare si a progresului sau in cadrul grupului social.
7 3a se verifica daca e-ista posi"ilitatea de continuare a procesului
pentru copil sau daca este necesara cautarea unui aran6ament alternativ mai potrivit.
7 *and gradinita locala solicita plasarea copilului intr7un
mediu( institutie) recomandat de un comitet de plasare, parintii sunt invitati la %ifne
pentru a lamuri ceea ce isi doresc pentru copilul lor si pentru a sta"ili pasii relevanti
ce tre"uie facuti pentru atingerea scopului. *entru %ifne ofera spri6in familiei,
pledand pentru ea in cadrul intalnirilor comitetului.
(?) C%n' nu !st! r!$o-%n'%t% int!,r%r!%
Da sfarsitul anului scolar se face o evaluare a progresului facut de copil in toate
campurile mentionate in partea a treia$ '"ordarea %ifne fata de integrarea totala7 ,ncluderea
in invatamantul de masa.
>aca nu se o"serva o im"unatatire in ciuda eforturilor facute atat acasa cat si la scoala,
atunci ar tre"ui sa se reanalizeze relevanta integrarii.
'r tre"ui sa se puna o intre"are importanta$
7 5ste "ine pentru copil sa se afle in acel mediuF
7 5ste el fericit acoloF
7 *e are el de castigat din a ramane acoloF >aca e nefericit, de ceF
/
In situ%ti% in $%r!1
7 >istanta dintre el si ceilalti copii nu poate fi redusa, atunci prezenta lui
continua in acel cadru ar tre"ui reconsiderata.
7 >aca ceilalti copii nu7l plac, rad de el, sau sunt agresivi fata de el, ar
tre"ui sa se afle motivul.
7 >aca el loveste copii si nu este un adult in prea6ma care sa7l calmeze,
atunci ar tre"ui sa se ia in considerare si interesele celorlalti copii din grup
7 >aca capacitatea intelectuala a copilului este limitata, ar tre"ui sa se
analizeze mai atent daca integrarea promoveaza intotdeauna progresul copilului
7 >aca parintii resimt un sentiment de nea6utorare si rusine, ar tre"ui
cantarite argumentele pro si contra
7 >aca nu e-ista munca de sustinere acasa iar capacitatea copilului de a
se integra este afectata in sens negativ, ar tre"ui analizate implicatiile acestui
aspect( lipsa spri6inului)
7 >aca mem"rii echipei de la scoala li se pare prea dificil sa se ocupe de
copil, daca li se pare ca aceasta e o adevarata povara si nu sunt prea optimisti in ceea
ce priveste provocarea integrarii, contri"utia lor la proces ar tre"ui reanalizata si de
asemenea ar tre"ui sa se verifice daca ei sunt suficient de puternici pentru a continua
procesul integrarii.
Toate acestea pot constitui motivul deciziei de a intrerupe procesul de integrare al
copilului si de a7l muta la o scoala speciala. 5chipa %ifne ofera spri6in si poate face
recomandari cu privire la gasirea unei scoli mai adecvate, dupa ce s7au facut investigatii si s7
au e-aminat impre6urarile cu strictete.
%ifne va spri6ini parintii in eventualitatea ca acestia vor hatari sa transfere copilul.
*entru %ifne va continua sa spri6ine parintii in toate deciziile lor si de fiecare data cand
acestia vor cere a6utor. <olul centrului pare sa fie da a7i intari pe parinti la fiecare stadiu si de
a transmite un mesa6 incura6ator$ ,nvestiti totul spre "inele copilului vostru, ati facut totul si
inca mai faceti totul pentru a7i oferi posi"ilitatea de a fi cu semenii sai. ,n ceea ce7l priveste pe
el tre"uie incura6at sa faca tot ce poate, in fiecare clipa.
,n timpul programului de integrare, echipa intra in contact cu sisteme educationale
speciale si cu cadre didactice care includ in programul lor copii de la centrul %ifne.
&8
'cesti oameni devotati au de7a face cu greutati, depun eforturi imense si isi dedica
vietile dezvoltarii si evolutiei copiilor, integrandu7i alaturi de semenii lor in scoli de masa.
4ie ca acesti oameni sa devina tot mai numerosi, astfel incat sa putem oferi posi"ilitati
tuturor copiilor si sa oferim un raspuns potrivit dorintelor arzatoare ale parintilor7 integrarea.
MARTURII ADEDARATE
Scrisoare de la parintii unui copil tratat la ifne
,n 288 se vor implini ( ani de cand copilul nostru invata la o scoala de masa,
normala.
,ata7ne la inceputul unui an nou7 mai e-perimentati, mai versati, inotand cu mai multa
usurinta intr7o apa in care am intampinat o multime de o"stacole. 3i totusi, suntem mai
nelinistiti, mai ezitanti, mai indoielnici. 3i cel mai important7 respiram adanc pentru a iesi din
aceasta calatorie epuizanta cu zam"etul pe fata.
,ntegrarea unui copil cu nevoi speciale intr7o gradinita o"isnuita7 ce usor de zisI 3i
totusi ce dificil de pus in practica. >ar totusi, de unde incepemF )oate cu credinta ca fiul
nostru e inainte de toate un copil ca ceilalti7 are sentimente, are a"ilitatea de a gandi, de a
intelege si de a se comporta, are simtul umorului. ,n plus, el are cateva dificultati in
comunicare, vor"ire, concentrare si miscare, dar in ciuda a toate acestea, el are dreptul de a fi
alaturi de copii normali.
Jilnic, in cadrul familiei integrarea se produce constant, intr7un sens al normalitatii. 5l
se trezeste dimineata intr7o familie normala, isi serveste mesele cu o familie normala, se
intalneste cu vecinii, merge la cumparaturi, la sinagoga, se 6oaca pe terenul de 6oaca din
cartier. *opilul nostru traieste intr7o comunitate normala, face fata cerintelor ei, asa ca de ce
nu ar frecventa o gradinita normalaF 'r fi corect sa fie trimis la o gradinita pentru copii cu
nevoi speciale pentru ca a"ia atunci cand merge la scoala sa fie inclus in invatamantul
normalF ;are aceasta miscare nu va fi prea a"rupta atunci7 sa mearga de la o gradinita cu 1
copii la o scoala cu 88 de eleviE de la o gradinita in care programul de invatare este creat
individual pentru fiecare copil, la o scoala in care sunt teme, teste, sarcini de studiu de facutF
3au poate ar tre"ui sa studieze intr7o scoala pentru copii cu nevoi speciale, iar procesul de
integrare sa inceapa cand el va avea 21 de ani si va locui intr7un camin al comunitatii. !oi
&1
credem ca, daca vrem sa7l integram intr7o societate o"isnuita in viitor, copilul ar tre"ui sa
inceapa de astazi sa imite modelele comportamentale normale si sa invete regulile unui
program, sa cunoasca limitele, comunicarea interpersonala, o"iceiurile. !e consideram
responsa"ili de faptul ca institutia educationala frecventata de fiul nostru ar tre"ui sa fie
potrivita pentru el. ,n caz contrar eforturile noastre se anuleaza.
'm aflat astfel ca mediul potrivit nevoilor sale este acela in care educatorul vede in
integrare o provocare personala si intelege "eneficiul ce rezulta pentru ceilalti copii din
gradinita. 'm aflat ca asezamantul Ci""utz este potrivit pentru integrare deoarece acolo se
afla mai putini copii decat in oras, dar e-ista mai mult personal.
,n asezamintele Ci""utz anul scolar este continuu si neintrerupt de vacantele scolare,
iar zonele deschise ale Ci""utz7ului permite e-periente in mediul natural precum si implicarea
in activitati zilnice cum ar fi mersul la magazin, la posta, la spalatorie, administratie. Toate
acestea il familiarizeaza pe copil cu o larga gama de activitati interesante si atractive din
cadrul impre6urimilor o"isnuite.
' fost foarte important pentru noi sa sta"ilim un o"iectiv clar al sederii fiului nostru la
gradinita. ;"iectivul nostru includea comunicarea, socia"ilitatea, adaptarea la regulile
gradinitei si intelegerea limitelor si regulilor la care copii si in special fiul nostru tre"uiau sa
se conformeze.
*onceptia care a stst la "aza alegerii noastre a fost aceea ca, aceste aspecte sunt
a"solut esentiale si sunt necesare pentru copil pentru ca el sa se integreze intr7o cocietate
creativa si prograsiva.
!oi am ales sa nu ne concentram pe competentele invatarii, avand increderea ca
invatarea se poate realiza si intr7o etapa mai tarzie a vietii sale, cand este mai deschis din
punct de vedere emotional si dupa ce a do"andit autodisciplina si motivatie. ' fost important
pentru noi sa includem un mediator in proces, desi fiul nostru parea ca e in stare sa faca fata
la tot ce se petrecea in gradinita. Da fel cum noi, parintii, eram mediatori intre el si mediul
incon6urator ( impre6urimile) in fiecare zi acasa. !e7am dat seama ca un educator ar putea
sa fie de a6utor reprezentand mediatorul dintre el si copii de la gradinita sau intre el si
activitatile de acolo. )rezenta unui educator( mediator) a facut posi"ila impartirea activitatilor
intre mem"rii personalului educational .*and mediatorul lucreaza cu un grup de copii,
educatoarea de la gradinita sau alt mem"ru al personalului putea sa relizeze activitati in
grupul de copii ce7l includeau si pe fiul nostru.
*ooperarea dintre educator si echipa ii permit fiului nostru sa e-erseze
interactiunea cu toti mem"rii personalului ca un proces normal in care copiii se intalnesc cu
&2
adultii. <ezultatul acestei interactiuni este ca fiul nostru devine mai putin dependent de
mediatorul sau si toata echipa isi imparte responsa"ilitatea pentru tot ce i se intampla lui si
celorlalti copii, minimalizand astfel eventuala epuizare fizica si psihica.
' fost important sa spri6inim mediatorul si personalul de la gradinita. ,n fiecare
zi, fiul nostru ia cu el un caiet in care noi mentionam si raportam echipei tot ce se petrece
acasa si, la randul sau, echipa ne tine la curent cu tot ce se intampla la gradinita. !oi ne
impartasim astfel gandurile si impresiile, folosind acel caietel de o"servatie. ,n plus, la
inceputul fiecarei luni au loc intalniri ale intregii echipe si o data la cateva saptamani
inregistram activitatea de la gradinita pe casete video. 'cest lucru ne permite sa o"servam si
sa devenim mai constienti de a"ilitatile si dificultatile fiului nostru in cadrul asezamantului.
5chipa %ifne are un rol important in supervizarea personalului de la gradinita, e mereu in
alerta si incura6eaza vizitele reciproce.
,n plus, fata de cele de mai sus, tratamentul are loc in orele de dupa7amiaza
acasa, dar si in alta parteE fiul nostru merge la terapie ocupationala, si pana recent a fost tratat
de un logoped. 'casa avem o camera de 6oaca amena6ata in stil %ifne, in care fioul nostru se
intalneste o data pe saptamana cu un voluntar, o data pe saptamana cu un student si de 2 ori pe
saptamana cu un mediator si cu un educator de la o institutie educationala speciala.
Toate aceste activitati sunt "azate pe a"ordarea %ifne. 5chipa de la gradinita
este supravegheata de parinti si de echipa de la *entrul %ifne. ,n timpul sedintelor de terapie,
fiul nostru trece printr7o varietate de e-periente ce reprezinta o "aza pentru intalnirile si
e-perientele ulterioare de la gradinita. 'ceasta camera de 6oaca de acasa este un fel de
incu"ator in care aceste intalniri si e-periente sunt mai usoare pentru el si ii ofera mai multa
siguranta.
'cest proiect unic este un proiect de viata.
,n afara de numeroasele activitati legate de integrarea practica, se pot realiza mult mai
multe lucruri ca urmare a parteneriatului dintre *onsiliul Docal si inspectorul de la %inisterul
5ducatiei. !oi consideram *onsiliul Docal ca fiin un partener de nade6de in acest efort.
Da inceput, reprezentantilor *onsiliului Docal le venea greu sa accepte metoda noastra
si modul nostru de gandire putin diferit, dar o data cu trecerea timpului au invatat sa ai"a
incredere in noi, sa ne aprecieze convingerile si sa remarce progresul pe care l7a facut copilul
nostru. ,n prezent, *onsiliul Docal cooereaza cu noi in tot ceea ce priveste aspectul tehnic,
material al integrarii.
<eprezentantii %inisterului 5ducatiei au acceptat foarte greu metoda diferita
pe care am ales7o, precum si refuzul nostru de a ne trimite copilul intr7o institutie
&
educationala speciala autohtona.=neori , parea ca preocuparea lor ma6ora nu era indreptata
spre "inele copilului, ci era "azata pe considerente politice sau economice.
)e parcursul celor & ani petrecuti in invatamantul de masa, fiul nostru a
do"andit si si7a insusit reguli si cutume sociale, largindu7si totodata voca"ularul spontan.
*omunicarea dintre el, ceilalti copii si adulti s7a schim"at. >e aceea, in ciuda
dificultatilor si a numeroaselor eforturi, consideram integrarea ca fiind un real succes.
3aptamana aceasta am sar"atorit incheierea anului de la gradinita. 'm fost
foarte emotionati vazandu7ne copilul luand parte alaturi de alti copii, intr7o piesa de teatru,
cantand si dansand, tarandu7se cand era necesar , fluierand cand era cazul, dar cel mai
important, fiin fericit ca se afla pe picior de egalitate cu ceilalti copii.
)arintii lui Kair
S$riso%r!% %t%s%t% #% $%s!t% &i'!o '! *!!'0%$E tri-is% '! -!'i%toru# #ui F%ir
>ragi parinti si echipa %ifne,
)e 22 ianuarie 2882, Kair a fost filmat intr7o zi o"isnuita la gradinita. ,ntrucat camera
a surprins doar o mica parte din ceea ce se petrece la gradinita, am ales sa dezvolt incidentele
din acea zi.
37au petrecut 2 evenimente semnificative in acea zi. )rimul eveniment a fost nevoia de
a demonstra cevaE Kair a ales sa demonstreze in fata aparatului de filmat cat de usor poate el
sa atraga atentia7dez"racandu7se si plangand enervant. '-estea sunt fenomene o"isnuite, dar
relativ rare, pentru ca personalul de la gradinita a invatat sa le ignore si in plus, a invatat sa
impuna limite clare lui Kair7'cum poti sa plangi, dar in ( minute poti sa ni te alaturi la masa
de lipit. 'm incercat de cateva ori sa scurtez acest spectacol, aceasta demonstratie inceputa
de Kair, dar se pare ca aparatul de filmat a reusit mai multe decat mine.
'l doilea eveniment arata activitatea dintr7un atelier. 3ituatia este multumitoare. ,n
ziua aceea, la gradinita noastra a avut loc o intalnire, in sensul ca fata de echipa o"isnuita de
la gradinita, au mai venit inca / copii de la camin si 2 adulti. *and toata lumea a intrat in
gradinita, mi7am spus ca Kair se va simti cu siguranta dezorientat si va refuza sa lucreze, insa
nu s7a intamplat asa. Kair s7a asezat la masa de lipit, care era aproape complet ocupata si a
inceput sa lucreze cu ardoare la lipit. ,n mod normal, el se simte amenintat de o atemosfera
supraincarcata, dar de data aceasta a reusit sa depaseasca aceasta temere si sa7si controleze
comportamentul.
,n timpul 6ocului de dimineata din aceasta lume miniaturala, lui Kair i s7au
alaturat mai multi copii pe care el i7a acceptat "ucuros, fara sa o"iecteze. >upa parerea mea,
&&
6ocul in lumea miniaturala, alturi de alti copii reprezinta un progres mare intrucat Kair i7a
respins pe copii de mai multe ori din acest 6oc, care , de data aceasta , a continuat mai multa
vreme.
,n gradinita noastra avem cativa hamsteri intr7o cusca. =neori copiilor li se da
voie sa ii scoata si sa se 6oace cu ei. ,n acea zi copiii mangaiau hamsterii, si Kair, care ar fi
vrut sa faca la fel, m7a rugat sa merg cu el sa mangaiem hamsterii impreuna.5l isi dorea foarte
mult sa faca acest lucru, dar parea sa fie fericit doar privindu7ma pe mine si pe ceilalti copii
mangaind hamsterii.
4aptul ca Kair poate asista la a o activitate spontana desfasurata de alti copii,
mi7a intarit convingerea ca el isi doreste foarte mult sa fie apropiat si prietenos cu ceilalti
copii.
,n atelier. ; alta reusita a lui Kair a fost cea de la masa de pictat cu goase. Da inceput,
cand Kair termina de pictat cu goase, eu luam un suport si puneam lucrarea lui pe suport sa se
usuce.'cum Kair face acest lucru de unul singur, corect.
>e asemenea , voiam sa mentionez acordurile, intelegerile, care reprezinta un
instrument pentru sta"ilirea limitelor. )arintii mi7au sugerat sa folosesc intelegeri, invoieli si
eu am acceptat "ucuros sugestia lor. ,ntelegerile sunt folosite doar in anumite cazuri la
gradinita. 4iind un copil matur si disciplinat, Kair respecta toate intelegerile. <especta7mi
intelegerea , iar eu o voi respecta pe a ta. 4olosirea invoielilor rezolva nenumarate
pro"leme , fara sa intampine neaparat rezistenta sau sa devieze in certuri.
>atorita acestor intelegeri, limitele sunt mai clare iar nivelul de creativitate este
mai mare.
S$riso%r!% %sist!nt!i !'u$%to%r!i '! #% ,r%'init% (pr!#u%t% 'in $%i!tu# '!
$o-uni$%r! 'intr! *%-i#i% #ui F%ir si !$<ip% '! #% ,r%'init%)
>ragi parinti,
%ai intai vreau sa va multumesc pentru scrisoarea voastra. 5ra foarte important pentru
mine sa stiu ce se intampla cu Kair acasa si am fost foarte fericita sa aud atatea lucruri "une.
,n plus, sfaturile voastre imi sunt de mare a6utor pe parcursul muncii mele. 3imt ca am invatat
mult din ele si incerc pe cat posi"il sa le pun in practica. ?a rog sa tinem legatura.
Kair al nostru a inceput sa7si formeze o rutina. )e parcursul ultimelor 2 zile am
o"servat o schim"are in "ine( o im"u"atatire) atunci cand vine la gradinita si in timpul
&(
servirii micului de6un. 'stazi, comportamentul sau a fost remarca"il in timpul intalnirii caci a
fost foarte linistit si a"ia a ridicat vocea.
S$riso%r! '! #% 'ir!$toru# un!i s$o#i 'in r!,iun!
,n scoala noastra studiaza 2 copii din programul %ifne. %aGa, cea mai in varsta dintre
cei doi, se afla in scoala noastra din clasa 1 iar acum intra in clasa a (a . 5a a fost integrata in
ultimii & ani, fara a6utorul unui mediator. ,n primii ani, ea a fost acceptata de ceilalti copii si a
fost cooptata la 6ocuri in pauze, iar ea a incercat sa7i imite. 5a avea si o prietena "una cu care
se vizita in timpul dupa7amiezelor. ,n ultimul an, insa, am remarcat o oarecare izolare din
partea %aGei, petrecandu7si mai mult timp in camera personalului. *and se afla in alte clase,
%aGa o"isnuia sa stea in coltul de lectura. *and se afla in propria clasa, parea sa stea mai
degra"a #%n,% copii, in loc sa stea $u acestia.
Da nivelul invatarii, %aGa a do"andit aptitudini de "aza, a reusit sa invete sa citeasca
singurE ii place foarte mult sa citeasca si foloseste lectura cu scopul de a evada uneori.
; materie ce a fost pro"lematica pentru %aGa de7a lungul anilor a fost matematica. ,n
consecinta, dupa7amiaza a facut ore de matematica in particular. ,n ultimii & ani, %aGa a fost
tratata de un psiholog clinician de 2 ori pe saptamana, precum si de un terapeut ocupational.
!e7am asigurat sa sta"ilim intalniri periodice cu echipa care o insotea pe %aGa la scoala,
acasa si cu parintii, pentru a sta"ili directia ce tre"uie urmata in continuarea integrarii.
,n ultima intalnire organizata, s7a hotarat ca ar tre"ui sa se gaseasca un grup de terapie
in care %aGa sa7si dezvolte a"ilitatile sociale.
,tai a venit la scoala noastra a"ia anul acesta si a incheiat clasa a 2 a insotit de
un mediator ales de parintii sai. ,tai a fost "ine acceptat de copii, care vor sa stea langa el si
sa7l a6ute cand e cazul. ,n timpul pauzei, el se 6oaca uneori cu unul sau doi prieteni sau isi
gaseste ocupatie de unul singur. ,n ceea ce priveste studiile, el progreseaza o data cu clasa, iar
lipsurile sunt completate de parinti acasa. )e parcursul anului a tre"uit sa rezolvam pro"lema
violentei lui ,tai, in special fata de mediator. %esa6ul era$ ,ndepartati7l de activitati si luati7l
din camera personalului si daca e necesar , chemati unul din parintiI( intelegere pe care noi
nu am respectat7o).
,n timpul anului ne7am intalnit pentru consultari cu parintii, cu psihologul care7l trata
pe ,tai, precum si cu reprezentantii *entrului %ifne, cand era cazul.
&B
)entru anul viitor, ne7am gandit sa organizam intalniri in mod regulat, nu doar
atunci cand sunt pro"leme.
,n ultimul an scolar am cola"orat cu un supervizor de la %inisterul 5ducatiei, care ii
insoteste pe copiii cu )>> in scolile de masa.
3copurile cola"orarii sunt$
1. 4amiliarizarea cu copiii si cu nevoile lor la nivel de supervizareE
2. >o"andirea indrumarii o"tinuta din e-perientele altora, in sensul
invatarii unei modalitati de a continua integrarea in sistem.
&1