CUTIA DE VITEZE

ESENTIALA IN MECANISMUL DE TRANSMISIE

NUME: CHIORALIA CAMIL
GRUPA:112B
1
CUPRI NS CUPRI NS
CUTIA DE VITEZE
A. Destinaie, condiii impuse, clasificare 3
B. Cutia de ite!e clasic" #
1. $ecanismul reductor al cutiei de ite!e #
%. $ecanismul de comand", fi&are 'i !"or(re
a treptelor cutiei de ite!e 1)
a. $ecanismul de comand" a treptelor 1)
*. $ecanismul de fi&are a treptelor de ite!" 1%
c. $ecanismul de !"or(re a treptelor 1%
3. Tipuri constructie de cutii de ite!e clasice 13
a. Cutii de ite!e pentru autoturisme 13
*. Cutii de ite!e pentru autocamioane 'i auto*u!e 1+
C. Cutii de ite!e planetare 1,
D. Cutii de ite!e continue %1
1. -eneralit"i. Transmisii continue %1
%. Cutia de ite!e .idrodinamic" %3
E. materiale utili!ate /n construcia cutiei de ite!e %+
0. 1ntreinerea 'i repararea cutiei de ite!e %+
1. 1ntreinerea cutiei de ite!e %+
%. Defecte /n e&ploatare 'i /nl"turarea lor %2
BIB3I4-5A0IE %,
%
CUTI A DE VI TE CUTI A DE VI TE ZE ZE
A. D A. DESTINAIE ESTINAIE, , CONDIII CONDIII IMPUSE IMPUSE, , CLASIFICARE CLASIFICARE
Cutia de ite!e este al doilea or6an al transmisiei automo*ilului, /n sensul de transmitere a
mi'c"rii de la motor, permi(nd7
8 modificarea forei de traciune /n funcie de aloarea re!istenelor la /naintare9
8 mersul /napoi al automo*ilului, f"r" a inersa sensul de rotaie al ar*orelui cotit al
motorului9
8 /ntreruperea /ndelun6at" a le6"turii dintre motor 'i restul transmisiei, /n staionare, cu
motorul /n funciune.
Principalele condiii imp!e unei cutii de ite!e sunt7
8 s" asi6ure automo*ilului calit"i dinamice 'i economice *une9
8 s" pre!inte si6uran" /n funcionare :s" nu cuple!e sau s" decuple!e f"r" interenia
conduc"torului auto;9
8 s" ai*" construcie simpl", re!isten" 'i s" fie u'or de manerat9
8 s" funcione!e f"r" !6omot 'i s" ai*" un randament mecanic c(t mai ridicat9
8 s" pre!inte re!isten" mare la u!ur" 'i s" fie u'or de /ntreinut.
Cla!i"icarea c#iilor de $i#e%e se poate face dup" modul de ariaie a raportului de transmitere
'i dup" modul de sc.im*are a treptelor de ite!".
Dup modul de variaie a raportului de transmitere, se deose*esc7
8 cutii de ite!e discontinue :/n trepte;, la care raportul de transmitere aria!"
discontinuu9 la r(ndul lor, acestea se pot clasifica dup" num"rul de trepte :cu 3, #,
sau + trepte; 'i dup" mi'carea a&ei ar*orilor :normale, c(nd a&ele ar*orilor sunt fi&e
'i planetare, c(nd a&ele unor ar*ori sunt mo*ile;9
8 cutii de ite!e continue :pro6resie;, la care raportul de transmitere aria!" /n mod
continuu.
Dup modul de schimbare a treptelor de viteze, se deose*esc7
8 cutii de ite!e cu comand" direct", la care, pentru sc.im*area treptelor se utili!ea!"
efortul conduc"torului auto9
8 cutii de ite!e cu comand" semiautomat", la care conduc"torul auto sta*ile'te numai
treapta de ite!", declan'(nd un seromecanism care de!olt" efortul necesar9
8 cutii de ite!e cu comand" automat", la care sc.im*area treptelor se face automat,
prin anumite mecanisme, /n funcie de ite!a automo*ilului 'i de sarcina motorului.
3
&. C &. CUTIA UTIA DE DE 'ITE(E 'ITE(E CLASIC) CLASIC)
<"rile principale ale unei cutii de ite!e clasice sunt7 mecanismul reductor 'i mecanismul de
comand", fi&are 'i !"or(re a treptelor.
*. Mecani!ml redc#or al c#iei de $i#e%e
$ecanismul reductor sere'te la transmiterea momentului motor 'i permite modificarea
raportului de transmitere. El se compune, /n 6eneral, din patru ar*ori :primar, intermediar, secundar 'i
cel de mers /napoi; 'i un anumit num"r de perec.i de roi dinate cu care se face transmiterea
momentului /ntre ar*ori.
Construcia mecanismului reductor difer" dup" modul de cuplare a treptelor 'i dup" sc.ema de
or6ani!are.
a. Modul de cuplare (realizare) a treptelor. Treptele mecanismului reductor al unei cutii de
ite!e se pot cupla astfel7
8 prin roi dinate cu deplasare a&ial" :culisante;9
8 prin roi dinate an6renate permanent 'i mufe de cuplare :simple sau cu
sincroni!ator;9
1n figura 1. este sc.emati!at modul de cuplare a unei trepte de ite!", prin roi dinate cu
deplasare a&ial".
<entru cuplarea treptei, se a deplasa, cu a=utorul unei manete, roata 2, montat" pe canelurile
ar*orelui condus 4 p(n" c(nd dantura ei intr" /n an6renare cu dantura roii 1, fi&at" prin pan" pe
ar*orele conduc"tor .
!igura 1. > ?c.ema cupl"rii unei trepte de ite!", prin roi dinate cu deplasare a&ial"
De!aanta=ul principal al acestei soluii de or6ani!are este !6omotul mare la cuplare, datorit"
'ocurile ce se produc din cau!a ite!elor un6.iulare diferite, ceea ce duce la u!ura lateral" a dinilor
roilor. Din acest moti se utili!ea!" numai pentru treapta I de ite!" 'i mersul /napoi, la autocamioane
'i auto*u!e.
#
1n figura 2. este pre!entat modul de cuplare a unei trepte de ite!", prin roi dinate an6renate
permanent 'i muf" de cuplare simpl". <entru a cupla treapta de ite!" :deci pentru a putea transmite
mi'carea de la ar*orele conduc"tor la ar*orele condus ", prin roilor dinate 1 'i 2 an6renate
permanent;, tre*uie deplasat" mufa 4, montat" pe canelurile ar*orelui ", cu a=utorul unei manete p(n"
c(nd dantura e&terioar" a mufei cuplea!" cu dantura interioar" a roii 2, prin ar*orele ". <rin aceast"
soluie, 'ocurile n8au fost eliminate, ele mut(ndu8se de la dantura roilor :care constituie o parte mai
sensi*il" a mecanismului reductor; la dantura mufei :care, cupl(nd cu toi dinii, este mai re!istent";.
Eliminarea 'ocurilor se o*ine folosind, pentru cuplare, mufe cu dispo!iti de sincroni!are, la
care, /nainte de cuplarea mufei cu roata dinat", ite!ele un6.iulare ale roii 'i ar*orelui pe care aceasta
este montat" li*er se e6ali!ea!", astfel /nc(t cuplarea se face f"r" 'ocuri.
$ufele de cuplare cu sincroni!ator pot fi f"r" *locare 'i cu *locare.
!igura 2. > ?c.ema cupl"rii unei trepte de ite!", prin roi dinate
an6renate permanent 'i muf" de cuplare simpl"
1n figura . este repre!entat" sc.ema cupl"rii unei trepte de ite!" prin roi dinate an6renate
permanent 'i muf" de cuplare cu sincroni!ator f"r" *locare.
<entru a cupla treapta de ite!" :roile # 'i $; se a aciona asupra inelului 1 :pre"!ut cu
de6a=area 2;, deplas(ndu8l spre dreapta. ?u* aciunea arcurilor 1, *ilele % o*li6" man'onul s" se
deplase!e odat" cu inelul 1, iar conul 4 intr" /n contact cu contraconul man'onului . Cele dou"
suprafee conice au rol de am*reia= sincroni!ator, e6al(nd ite!ele un6.iulare ale roii # 'i ar*orele &.
Deplasarea /n continuare a inelului 1 nu este posi*il" dec(t dup" desolidari!area cu man'onul , ceea ce
se produce dup" ce *ilele % /nin6 tensiunile arcurilor 1 'i p"trund /n loca'urile man'onului. Astfel,
culis(nd pe dantura 11, inelul 1 cuplea!" :cu dantura sa interioar" 1'; dantura " a roii #. ?8a cuplat,
astfel o treapt" de ite!". <rintr8o operaie similar" se cuplea!" o alt" treapt" de ite!" dac" inelul 1 este
deplasat spre st(n6a.
+
!igura . > ?c.ema cupl"rii unei trepte de ite!", prin roi dinate an6renate permanent 'i muf"
de cuplare cu sincroni!are f"r" *locare
De!aanta=ul soluiei const" /n aceea c", la manerarea *rutal" a manetei, dinii cupla=ului pot
a=un6e /n an6renare f"r" ca sincroni!area prin contactul suprafeelor conice s" fie reali!at 'i deci,
sc.im*area ite!elor se face cu !6omot.
?incroni!atoarele cu *locare reali!ea!" /ntotdeauna cuplarea f"r" !6omot /ntruc(t cuplarea nu
poate /ncepe dec(t dup" reali!area sincroni!"rii, indiferent de fora de!oltat" la manet".
1n figura 4. este repre!entat sincroni!atorul cu *ol de *locare. <entru a sc.im*a o treapt" de
ite!", se a deplasa, spre st(n6a, mufa 4, solidari!at" la rotaie cu ar*orele &, prin caneluri :figura
4.a.;. 1n momentul c(nd mufa trece prin seciunea mic'orat" a *olului :format din doi semicilindri 1'
'i arcurile lamelare 11;, acesta fi&ea!" elastic de mufa 4 ansam*lul format din *olurile de *locare " 'i
discurile conice de friciune 'i %, care se deplasea!" /mpreun" cu mufa 4. C(nd discul ine /n
contact cu suprafaa de frecare a discului 2, su* aciunea forei a&iale se produce un moment de frecare
ce fr(nea!" discul 'i elementele le6ate de el. Datorit" le6"turii elastice dintre mufa 4 'i ansam*lul
discurilor 'i %, su* aciunea momentului de frecare, se produce o deplasare tan6enial" relati" /ntre
*olul " 'i mufa 4, a(nd drept consecin" descentrarea *olului " /n ale!a=ul din mufa 4 :figura 4.b.;. 1n
acest fel, deplasarea mai departe a mufei este oprit" de um"rul *olului ". Blocarea durea!" p(n" /n
momentul e6ali!"rii turaiilor, c(nd *olul poate reeni /n po!iia sa normal", fiind acionat de arcurile
11. ?u* aciunea forei a&iale !, cei doi semicilindri 1' se apropie, comprim(nd arcurile lamelare
:figura 4.c.;, 'i mufa 4 se deplasea!" spre st(n6a, an6ren(nd roata dinat" 1.
b. (cheme de organizare ale mecanismului reductor
?c.ema de or6ani!are a unui mecanism reductor depinde de destinaia automo*ilului 'i de
cerinele de e&ploatare ale acestuia.
?e deose*esc mecanisme reductor cu 3, #, + sau mai multe trepte de ite!", a(nd roile
deplasa*ile sau /n an6renare permanent".
2
!igura 4. > ?c.ema cupl"rii unei trepte de ite!" , prin roi dinate an6renate permanent 'i muf"
de cuplare cu sincroni!ator cu *locare7
1 'i #8 roi dinate an6renate permanent9 28 disc solidar cu roata dinat" 19 'i %8 discuri de friciune9 48 muf"9 "8
*ol de *locare9 &8 ar*ore9 $8 man'on9 1'8 semicilindrii9 118 arcuri lamelare9 128 disc solidar cu roata #.
!igura ". > ?c.ema de or6ani!are a unui mecanism reductor pentru o cutie de ite!e cu patru
trepte de mers /nainte 'i una de mers /napoi
1n figura ". este repre!entat" sc.ema de or6ani!are a unui mecanism reductor pentru o cutie de
ite!e cu patru trepte de mers /nainte 'i o treapt" de mers /napoi :pri!a direct" corespunde treptei a IV8
a;, pentru toate treptele, roile dinate sunt deplasa*ile, montarea lor fiind f"cut" prin caneluri, pe
ar*orele secundar ( :roile ) ") #;. <e ar*orele intermediar *, roile 2) 4) % 'i & sunt fi&ate prin pan".
5oata 1 de pe ar*orele primar + este, de asemenea, fi&at" prin pan". <e ar*orele de mers >/napoi M*,
roile $ 'i 1' sunt deplasa*ile pe caneluri.
0uncionarea mecanismului reductor este dat" /n tabelul 1, semnul , indic(nd roile /n an6renare
pentru o*inerea treptei respectie. <o!iia neutr" a manetei sc.im*"torului de ite!" corespunde
punctului mort :+M;. 5e!ult" c", pentru a reali!a treapta * de ite!", se a deplasa roata #, de pe
ar*orele secundar (, p(n" intr" /n an6renare cu roata & de pe ar*orele intermediar *.
-abelul 1. > 0uncionarea mecanismului reductor, cu patru trepte
Treapta de
ite!"
5oi
1 % 3 # + 2 @ , A 1) d
<$
I
II
B
B
B
B
B
B
B B
@
III
IV
$I
B
B
B
B
B
B
B B
B B B B
B
Astfel, mi'carea de la ar*orele primar + :care este 'i ar*orele am*reia=ului; se transmite prin
roile 1 'i 2, an6renate permanent, la ar*orele intermediar * 'i de aici prin roile $ 'i # la ar*orele
secundar ?, care transmite mi'carea mai departe, prin transmisia cardanic", la roile motoare ale
automo*ilului. <roced(nd similar, se reali!ea!" celelalte trepte de ite!" :tabelul 1;. <ri!a direct" se
o*ine deplas(nd roata de pe ar*orele intermediar p(n" c(nd dantura ei lateral" se cuplea!" cu o
dantur" similar" a roii 1 :cupla=ul d;. Astfel mi'carea se transmite direct de la ar*orele primar la
ar*orele secundar.
Treapta de mers /napoi :M*; se o*ine prin intercalarea unor roi dinate :$ 'i 1'; /ntre roile # 'i
& ale treptei I. Deci, ar*orele de mers /napoi, se a 6"si /ntre ar*ori secundar 'i intermediar. Deplas(nd
6rupul de roi $, 1' :figura ".b.; pe ar*orele $I, roata $ a cupla cu roata & 'i roata 1' cu roata #.
?ensul de rotaie al ar*orelui secundar se a inersa 'i deci 'i sensul de mers al automo*ilului.
5apoartele de transmitere :i
s
; /n treptele de ite!" I8IV 'i $I se determin" astfel7
8 /n treapta I7
unde n
p
este turaia ar*orelui primar9 n
s
> turaia ar*orelui secundar9 .8 num"rul de dini ai roilor care
se afl" /n an6renare /n treapta 1 :tabelul 1;.
8 /n treapta a II8a7
8 /n treapta a III8a7
8 /n treapta a IV8a7
,
, 1
,
@
%
1
= =
.
.
.
.
n
n
i
s
p
s*
, 1
2
+
1
%
= =
.
.
.
.
n
n
i
s
p
s**
, 1
#
3
1
%
= =
.
.
.
.
n
n
i
s
p
s***
1 = =
s
p
s*/
n
n
i
8 /n treapta de mers /napoi7
Unele soluii de or6ani!are pre"d pe ar*orele de mers /napoi o sin6ur" roat" dinat" :figura
".c.;, dar care are o l"ime mai mare, /n care ca!, /n relaia :+;, se consider" .
$
C.
1'
.
?c.ema de or6ani!are a unui mecanism reductor cu cinci trepte de mers /nainte 'i o treapt" de
mers /napoi :pri!a direct" /n treapta a IV8a; este repre!entat" /n figura %. Cu e&cepia treptei I 'i a celei
de mers /napoi, celelalte trepte se reali!ea!" cu mufe de cuplare, roile dinate fiind /n an6renare
permanent" :tabelul 2;.
!igura %. > ?c.ema de or6ani!are a unui mecanism reductor pentru o cutie de ite!e cu cinci
trepte de mers /nainte 'i una de mers /napoi
5apoartele de transmitere or fi7
1n treapta a V8a, raportul de transmitere este su*unitar :deci ar*orele secundar are o turaie mai
mare dec(t ar*orele primar;.
Treapta de
ite!"
5oi
1 % 3 # + 2 @ , A 1) 11 1% 13 m
A
, 1
1)
@
,
A
1
%
= =
.
.
.
.
.
.
n
n
i
s
p
sM*
1
1)
A
1
%
= =
.
.
.
.
i
s*
1
,
@
1
%
=
.
.
.
.
i
s**
1
2
+
1
%
=
.
.
.
.
i
s***
1 =
s*/
i
1
#
3
1
%
=
.
.
.
.
i
s/
1
13
A
11
1%
1
%
=
.
.
.
.
.
.
i
sM*
<$ B B
I B B B B
II B B B B
III B B B B
IV B B B
V B B B B B
$I B B B B B B
+. Mecani!ml de comand,, "i-are .i %,$or/re a #rep#elor c#iei de $i#e%e
Cu acest mecanism se pot reali!a7
8 comanda cupl"rii 'i decupl"rii treptelor9
8 fi&area treptelor :nepermi(nd decuplarea sau cuplarea dec(t la interenia
conduc"torului auto;9
8 !"or(rea treptelor :/mpiedic(nd cuplarea simultan" a dou" trepte de ite!";.
Condiia esenial" pe care tre*uie s" o /ndeplineasc" acest mecanism, este ca roile dinate s"
cuple!e pe toat" lun6imea dinilor, pentru eitarea u!urii neuniforme.
a. Mecanismul de comand a treptelor. Comanda treptelor se poate face manual sau cu
serocomand". Comanda manual" poate fi direct", cu maneta pe capacul cutiei de ite!e, sau la
distan", cu maneta pe coloana olanului.
1n figura #. este repre!entat mecanismul de comand" a treptelor cu maneta pe capacul cutiei de
ite!e.
!igura #. > $ecanismul de comand" a treptelor
de ite!" cu maneta pe capacul cutiei de ite!e
$aneta 1 este pre"!ut" cu nuca sferic" ( pentru a putea oscila /n loca'ul sferic al capacului #.
Ti=ele " 'i %, pe care sunt fi&ate furcile 4 'i respecti , pot culisa /n loca'urile respectie din capac. 3a
r(ndul lor, furcile sunt pre"!ute cu loca'uri /n form" de U, /n care poate p"trunde cap"tul inferior al
manetei. 0iecare furc" poate comanda succesi dou" trepte. Duca sferic" este ap"sat" /n loca'ul s"u de
arcul 2.
1)
<entru a cupla o anumit" treapt" de ite!", este necesar s" se deplase!e maneta, /n plan
transersal :s"6eile A8A;, astfel /nc(t cap"tul ei s" p"trund" /n loca'ul furcii de pe ti=a " sau %
:corespun!"toare treptei respectie;. Apoi, prin deplasarea manetei /n plan lon6itudinal :s"6eile B8B;,
ti=a culisea!" /mpreun" cu furca fi&at" pe ea, care intr" /n loca'ul roilor sau mufelor treptei respectie,
deplas(ndu8se 'i reali!(nd astfel cuplarea treptei de ite!".
1n figura &. este repre!entat mecanismul de comand" cu maneta pe coloana olanului.
1n suporturile $ 'i 1%, pe coloana olanului, este montat a&ul 11, pe al c"rui cap"t superior, /n
suportul 1, se montea!" maneta 14 de sc.im*are a treptelor de ite!". Bolul 1", /n'uru*at /n suportul
1%, sere'te ca rea!em manetei 14. 3a cap"tul inferior al a&ului 11 este montat 'tiftul 1', care8l lea6"
cu p(r6.ia #. 3a rotirea manetei 14, din po!iia neutr", /n sensul acelor de ceasornic, se cuplea!" treapta
a III8a de ite!", iar /n sens contrar, treapta a II8a. <entru cuplarea treptei I 'i de mers /napoi, maneta 14
se ridic" 'i, ca urmare, a&ul 11 se deplasea!" /n sus, comprim(nd arcul 12, iar 'tiftul 1' lea6" p(r6.ia (
cu a&ul 11. 1n aceast" po!iie, la rotirea manetei 14 /n sensul acelor de ceasornic se cuplea!" treapta I,
iar la rotirea /n sens contrar se reali!ea!" mersul /napoi.

!igura &. > $ecanismul de comand" a treptelor de ite!" cu maneta pe coloana olanului
De la p(r6.iile # 'i $, mi'carea se transmite prin ti=ele 4 'i " la p(r6.iile % 'i 3, fi&ate pe ni'te
fusuri, /n capacul lateral 1 al cutiei de ite!e. <e capetele interioare ale fusurilor sunt fi&ate p(r6.iile cu
sectoarele 2', precum 'i furcile % de sc.im*are a ite!elor. 0urca din fa" p"trunde /n 6ulerul mufei de
sincroni!are, iar cea din spate /n 6ulerul roii dinate pentru treapta I 'i cea de mers /napoi. 1ntre
sectoare este montat dispo!itiul de fi&are, compus din pistonul plon=or 1# cu dou" *ile 1$ 'i arcul 1&.
11
b. Mecanismul de fi,are a treptelor de vitez. <entru fi&area treptelor :figura $.;, fiecare ti="
culisant" are pe partea superioar" trei loca'uri semisferice /n care poate intra *ila 1, ap"sat" de arcul
2. 3oca'urile e&treme corespund celor dou" trepte pe care le reali!ea!" furca fi&at" pe ti=a respecti",
iar cel din mi=loc corespunde po!iiei neutre. Distanele dintre aceste loca'uri tre*uie astfel alese, /nc(t
s" asi6ure an6renarea roilor pe toat" lun6imea dinilor. Tensiunea arcului tre*uie s" nu permit"
deplasarea de la sine a ti=ei culisante respectie :datorit" i*raiilor sau forelor a&iale produse la
an6renarea roilor;, ci numai datorit" efortului depus de conduc"torul auto.
!igura $. > $ecanismul de fi&are a treptelor de ite!"
c. Mecanismul de zvor0re a treptelor. Z"or(rea treptelor de ite!" :figura 1'.;se o*ine prin
practicarea unui loca' /n fiecare ti=" 2, astfel /nc(t *olul :!"orul; 1 s" /mpiedice cuplarea simultan" a
dou" trepte. Unele sc.eme de or6ani!are pre"d /n locul *olului 1 c(te dou" *ile.
!igura 1'. > $ecanismul de !"or(re a treptelor de ite!"
?c.ema de funcionare a mecanismului de !"or(re :*locare; a treptelor unei cutii de ite!e cu
patru trepte este pre!entat" /n figura 11. Ti=ele culisante e&treme 1 'i " au practicate, /n plan ori!ontal,
pe partea interioar" c(te un loca' semisferic, iar ti=a central" are dou" asemenea loca'uri pe p"ri
diametral opuse. 1n dreptul loca'urilor, ti=a central" are un orificiu /n care se montea!" 'tiftul 4. 1ntre
ti=a central" 'i cele e&treme se 6"sesc c(te dou" *ile :!"oare; 2 'i %.
1n po!iia neutr", toate loca'urile se afl" pe aceea'i linie, iar /ntre *ile 'i loca'uri e&ist" un mic
=oc. Acion(ndu8se asupra ti=ei centrale :figura 11.a.;, ea a determina *ilele 2 'i % s" ias" din
loca'urile ei 'i s" intre /n loca'urile ti=elor e&treme. Astfel, acestea se or !"or/ p(n" c(nd ti=a central"
1%
este readus" /n po!iia neutr". Acion(ndu8se asupra ti=ei 1 :figura 11.b.;, *ilele 2 ies din loca'ul lor 'i
p"trund /n loca'ul ti=ei centrale , unde deplasea!" 'tiftul 4 /n loca'ul s"u c"tre cealalt" parte a ti=ei .
<rin aceasta, se acionea!" asupra *ilelor %, care or fi o*li6ate s" intre /n loca'ul ti=ei ". Astfel, ti=ele
'i " or fi !"or(te. Acion(ndu8se asupra ti=ei ", se or !"or/ ti=ele 1 'i :figura 11.c.;.
!igura 11. > ?c.ema de funcionare a mecanismului de !"or(re a treptelor de ite!"
0. Tipri con!#rc#i$e de c#ii de $i#e%e cla!ice
a. 1utii de viteze pentru autoturisme. Cutiile de ite!e pentru autoturisme se construiesc, /n
6eneral, cu trei, patru sau cinci trepte /n funcie de capacitatea cilindric" a motorului. 3a autoturismele
cu motoare de cilindree medie 'i mare, cutiile de ite!e sunt pre"!ute cu trei trepte, deoarece,
dispun(nd de o mare re!er" de putere, nu necesit" sc.im*"ri dese ale treptelor. ?pre deose*ire de
acestea, autoturismele ec.ipate cu motoare de mic litra= au cutii de ite!e cu patru :mai rar cu cinci >
4ltcit8A&el; trepte.
3a autoturismele or6ani!ate dup" soluiile Etotul /n fa"F sau Etotul /n spateF, /ntruc(t nu se
poate reali!a coa&ialitatea ar*orilor primari 'i secundari, treapta de pri!" direct" lipse'te. 1n acest ca!,
mecanismul reductor al cutiei de ite!e este pre"!ut cu ar*orele primar, cuplat cu ar*orele
am*reia=ului printr8un man'on 'i, ar*orele secundar montat su* ar*orele primar. Ar*orele secundar este
'i ar*orele transmisiei principale, fiind pre"!ut cu pinionul de atac pe cap"tul de ie'ire din mecanismul
reductor al cutiei de ite!e.
1n figura 12. este pre!entat 6rupul cutiei de ite!e > punte motoare de la autoturismul DACIA
13)).

13
!igura 12. > -rupul de ite!e > punte motoare al autoturismului DACIA 13))7
a8 seciune lon6itudinal"9 b8 sc.ema cinematic"9 1))" 'i #8 roile treptelor de mers /nainte, fi&ate pe ar*orele primar9 2)4)% 'i
&8 roile de mers /nainte de pe ar*orele secundar (9 $) 1' 'i 1#8 roile treptei de mers /napoi9 118 man'on9 128 muf" de
cuplare cu sincroni!ator pentru treptele a III8a 'i a IV8a9 18 diferenial9 148 muf" de cuplare cu sincroni!ator pentru treptele
I 'i a II8a9 1"8 ar*orele am*reia=ului9 1%8 pinion de atac9 M*8 ar*ore de mers /napoi.
Cutia de ite!e este pre"!ut" cu patru trepte de mers /nainte, sincroni!ate, cu roi dinate
an6renate permanent, a(nd dantur" /nclinat", 'i o treapt" de mers /napoi, cu roat" dinat" deplasa*il",
a(nd dantura dreapt". Ar*orele primar + prime'te mi'carea de la ar*orele 1" al am*reia=ului prin
man'onul de le6"tur" 11. 5oile dinate de pe ar*orele primar sunt solidari!ate la rotaie cu ar*orele, iar
cele de pe ar*orele secundar ( sunt montate li*er, solidari!area lor cu ar*orele, /n timpul sc.im*"rii
treptelor, f"c(ndu8se cu a=utorul mufelor de cuplare cu sincroni!ator 12 'i 14.
1n figura 1. este repre!entat" cutia de ite!e de la autoturismul 43TCIT. Este constituit" dintr8
un mecanism reductor cu patru trepte de ite!" sincroni!ate pentru mersul /nainte 'i una pentru mersul
/napoi9 pri!a direct" lipse'te, autoturismul fiind or6ani!at dup" soluia Etotul /n fa"F.
1n carterul cutiei de ite!e se afl" montat 'i 6rupul transmisie principal"8diferenial.
1#
!igura 1. > Cutia de ite!e a autoturismului 43TCIT7
18 carter am*reia=9 28 ar*ore am*reia=9 8 semicarter cutie de ite!e9 48 *ile mecanism fi&are9 "8 arc elicoidal mecanism de
fi&are9 %8 articulaie sferic" manet"9 #8 leier selectare ite!e9 &8 ti=" culisant"9 $8 furc" de sc.im*are ite!e9 1'8 ar*ore
primar9 118 rulment cu *ile9 128 roat" dinat" ite!a a IV8a9 18 muf" de cuplare cu sincroni!ator cu presiune constant",
ite!ele III8IV9 148 roat" dinat" ite!a a III8a9 1"8 roat" dinat" ite!a a II8a9 1%8 muf" de cuplare cu sincroni!ator, ite!ele
I8II9 1#8 coroan" dinat" mers /napoi9 1&8 roat" dinat" ite!a I9 1$8 rulment cu rol"9 2'8 pinionul de atac al transmisiei
principale, fi&at pe ar*orele secundar 21.
$ecanismul reductor al cutiei de ite!e este format din ar*orele primar 1' care prime'te
mi'carea de la ar*orele de comand" 2 :ar*orele am*reia=ului;, 'i care este solidari!at la rotaie cu cinci
roi dinate corespun!"toare treptelor de ite!". Ar*orele secundar 21, solidar cu pinionul de ac al
transmisiei principale, are montate li*er roile 12, 14, 1" 'i 1&, corespun!"toare treptelor I8IV 'i mufele
de cuplare cu sincroni!ator 1 'i 1%, cea de a dou" serind ca roat" pentru mersul /napoi :1#;.
3a partea superioar" a mecanismului reductor este amplasat mecanismul de comand", format
din manet" 'i ti=e culisante :a&e; pe care sunt fi&ate furcile de sc.im*are a treptelor de ite!".
b. 1utii de viteze pentru autocamioane 2i autobuze. Autocamioanele 'i auto*u!ele sunt ec.ipate
cu cutii de ite!e pre"!ute cu patru, cinci sau mai multe trepte de ite!".
1n figura 14. este repre!entat" construcia cutiei de ite!e a autocamionului ?58131, care se
caracteri!ea!" prin patru trepte de mers /nainte 'i una de mers /napoi. Treptele II, III, IV, sunt
sincroni!ate. $ecanismul de comand", fi&are 'i !"or(re este montat /n capacul lateral al cutiei de
ite!e :figura 1".;
1+
!igura 14. > Cutia de ite!e a autocamionului ?581317
18 ar*ore primar9 2) 'i 1"8 rulmeni cu *ile9 arbore intermediar3 ") #) & 'i 118 roile dinate pentru trepte de mers /nainte,
de pe ar*orele intermediar9 %8 roat" dinat" pentru mersul /napoi9 $8 *locul roilor dinate de pe ar*orele de mers /napoi9 1'8
carterul cutiei de ite!e9 128 rulment cu role9 18 flan'a ar*orelui secundar9 148 tam*urul fr(nei centrale9 1#8 muf" cu
cuplare cu sincroni!ator pentru treapta a II8a9 2'8 ar*ore secundar9 218 muf" cu cuplare cu sincroni!ator pentru treptele a III8
a 'i a IV8a9 228 roat" dinat" a ar*orelui primar9 28 rulment cu role8arc.
!igura 1". > $ecanismul de comand", fi&are 'i !"or(re a treptelor cutiei de ite!e a autocamionului ?581317
18 manet" de sc.im*are a ite!elor9 28 arcul mecanismului de fi&are9 8 *ila mecanismului de fi&are9 48 furc" de cuplare
pentru treptele I 'i a II8a9 "8 ti=" culisant" pentru treptele I 'i a II8a9 %8 'tift9 #8 furc" de cuplare pentru treptele a III8a 'i a IV8
a9 &8 ti=" culisant" pentru treptele a III8a 'i a IV8a9 $8 *ila mecanismului de !"or(re9 1'8 ti=" culisant" pentru mersul /napoi9
118 furc" de cuplare pentru mersul /napoi..
3a automo*ilele 54$AD 'i DAC se utili!ea!" cutii de ite!e cu cinci trepte pentru mersul
/nainte 'i una pentru mersul /napoi, sau cu 'ase trepte, cu sau f"r" reductor8distri*uitor. Cele cu
reductor8distri*uitor se folosesc /n ca!ul autocamioanelor de mare tona= care lucrea!" /n condiii 6rele
de e&ploatare.
1n figura 1% este repre!entat" sc.ema cinematic" a cutiei de ite!e cu cuplarea f"c(ndu8se cu
mufele de cuplare cu sincroni!ator 1&, 1$ 'i 2'.
12

!igura 1%. > ?c.ema cinematic" a unei cutii de ite!e cu cinci trepte de mers /nainte 'i una de mers /napoi7
18 ar*ore primar9 28 ar*ore intermediar9 8 ar*ore secundar9 48 ar*ore de mers /napoi9 ") #) $)) 11 'i 18 roi dinate pentru
treptele de mers /nainte, montate pe ar*orele secundar9 %) &) 1') 12) 'i 148 roi dinate pentru treptele de mers /nainte,
montate pe ar*orele intermediar9 1") 1% 'i 1#8 roi dinate pentru mersul /napoi9 1&) 1$ 'i 2'8 mufe de cuplare cu
sincroni!ator
!igura 1# > Cutia de ite!e cu 'ase trepte pentru automo*ile tip 54$AD 'i DAC
a8 seciune lon6itudinal"9 b8 sc.ema cinematic"9 18 ar*ore primar9 2) 14) 1%) 'i 2$8 rulmeni9 8 roata dinat" de pe ar*orele
primar9 48 capacul cutiei de ite!e9 "8 ti="9 %) &) $) 11 'i 18 roile dinate de pe ar*orele secundar9 #) 1' 'i 128 furcile
mecanismului de comand" a treptelor9 1"8 ar*ore secundar9 1#8 roata dinat" de pe ar*orele de mers /napoi9 1&) 2') 21) 24)
2") 'i 2#8 roile dinate de pe ar*orele intermediar9 1$) 2 'i 2%8 mufe de cuplare cu sincroni!ator pentru treptele I 'i a II8a, a
III8a 'i a IV8a, respecti a V8a 'i a VI8a9 228 ar*ore intermediar9 2&8 carter9 '8 ar*ore de mers /napoi9 18 muf" de cuplare
cu sincroni!ator pentru mersul /napoi9 28 roat" dinat" pentru mersul /napoi montat" pe ar*orele secundar.
1n figura 1#. este repre!entat" construcia 'i sc.ema cinematic" a cutiei de ite!e cu 'ase trepte,
iar /n figura 1&. sc.ema cinematic" a cutiei de ite!e cu 'ase trepte cu reductor, care permite du*larea
num"rului de trepte de ite!".
Caracteristic cutiei de ite!e cu cinci 'i 'ase trepte, utili!ate la automo*ilele 54$AD, este
faptul c" roile dinate de pe ar*orele secundar sunt montate prin intermediul unor rulmeni cu role8ace.
Cuplarea tuturor treptelor de ite!" se face prin mufe de cuplare cu sincroni!ator.
1@
!igura 1& > Cutia de ite!e cu 'ase trepte, cu reductor8distri*uitor, pentru automo*ile tip 54$AD 'i DAC7
1) ) ") #) $ 'i 1#8 roi dinate pentru mersul /nainte, montate pe ar*orele secundar9 2) 4) %) &) 1' 'i 128 roi dinate pentru mersul /nainte
montate pe ar*orele intermediar9 1) 14) 1" 'i 1%8 roi dinate pentru mersul /napoi9 1# 'i 1&8 roi dinate /n an6renare permanent", de la
reductorul cutiei de ite!e9 1$ )2') 'i 218 mufe de cuplare pentru treptele I 'i a II8a, a III8a 'i a IV8a, 'i, respecti, a V8a 'i a VI8a9 228 muf"
de cuplare a treptelor I 'i a II8a ale reductorului9 28 muf" de cuplare a treptei de mers /napoi9 248 ar*orele primar al reductorului9 2" >
ar*ore intermediar9 2%8 ar*ore secundar9 2#8 ar*orele de mers /napoi9 2&8 carterul cutiei de ite!e9 2$8 carterul reductorului9 '8 ar*orele
intermediar al reductorului9 18 ar*orele secundar al reductorului.
C. C C. CUTII UTII DE DE 'ITE(E 'ITE(E PLANETARE PLANETARE
Cutiile de ite!e planetare se caracteri!ea!" prin aceea c" unele dintre roile dinate e&ecut" /n
acela'i timp o mi'care de rotaie /n raport cu propria lor a&" 'i o mi'care de reoluie /n raport cu a&a
central" a mecanismului. 5oile dinate sunt cilindrice 'i au dinii drepi sau /nclinai. ?c.im*area
treptelor se face cu a=utorul unei fr(ne, al unui am*reia= sau com*inat :cu fr(n" 'i am*reia=;, roile
dinate fiind permanent an6renate.
1n raport cu cutiile de ite!e normale, cele planetare pre!int" aanta=ele7
8 trecerea de la o treapt" la alta se face mai u'or9
8 ite!a medie a automo*ilului cre'te, sc.im*area treptelor f"c(ndu8se f"r" pau!e9
8 funcionare silenioas"9
8 se pretea!" la automati!are9
8 permit o*inerea unor rapoarte de transmitere mari, la dimensiuni de 6a*arit mici.
1n acela'i timp, /ns", cutiile de ite!e planetare au construcie complicat" care cere preci!ie
mare de e&ecuie, ec.ili*ra= perfect, monta= de preci!ie.
4 cutie de ite!e planetar" este format" din mai multe mecanisme planetare simple. Un
mecanism planetar simplu :figura1$.; se compune din pinionul central sau planetar 4 montat pe
ar*orele conduc"tor 1. El an6renea!" un num"r aria*il :%G#; de pinioane " identice, numite satelii,
reparti!ai /n mod e6al pe circumferina sa. <inioanele satelii se rotesc li*er pe a&ele lor, care sunt
1,
fi&ate pe discul #, numit platou portsatelit, solidari!at la rotaie cu ar*orele condus 2, coa&ial cu
ar*orele conduc"tor 1. ?ateliii se pot roti pe circumferina interioar" a coroanei %, solidari!at" la rotaie
cu ar*orele coa&ial cu ar*orele 1.
!igura 1$. > ?c.ema constructi" a unui mecanism planetar simplu
<entru ca un mecanism planetar simplu s" poat" constitui o transmisie, tre*uie ca unul din cei
trei ar*ori s" dein" ar*ore conduc"tor, altul ar*ore condus, iar al treilea s" poat" fi imo*ili!at :cu
a=utorul unei fr(ne sau al unui am*reia=;.
$ecanismele planetare pot fi cu an6renare interioar" 'i cu an6renare e&terioar".
1n mi'carea lor comple&", un punct de pe circumferina pinioanelor satelii descrie o cur*"
epicicloid" :la an6renarea e&terioar"; sau .ipocicloid" :la an6renarea interioar";.
1n figura 2'. este repre!entat" sc.ema cinematic" a unui mecanism planetar cu an6renare
interioar", compus din7 ar*orele conduc"tor 1, ar*orele condus 2, pinionul planetar +, platoul
portsatelii +
&
, coroana 1, am*reia=ul 4 'i fr(na !.
Acest mecanism planetar se poate 6"si /n una din urm"toarele situaii7
8 poziia neutr7 fr(na este li*er", iar am*reia=ul decuplat. Ar*orele conduc"tor
transmite mi'carea de rotaie prin pinionul planetar la satelii. Ace'tia se rotesc /n =urul
a&elor lor pun(nd /n mi'care coroana. <latoul portsatelii este imo*ili!at datorit"
re!istenelor la /naintare ale automo*ilului :ar*orele condus este /n le6"tur" cu roile
motoare;9
8 treapta de demultiplicare7 fr(na *locat", am*reia=ul decuplat. $i'carea de la ar*orele
conduc"tor, prin pinionul planetar, o*li6" sateliii s" se roteasc" /n =urul a&elor lor 'i s"
rule!e pe coroan", antren(nd platoul portsatelii 'i odat" cu el 'i ar*orele condus, care a
aea o turaie mai mic" dec(t ar*orele conduc"tor :n
2
<n
1
;9
1A
8 priza direct7 fr(na li*er", am*reia=ul cuplat. $i'carea de rotaie se transmite de la
ar*orele conduc"tor la satelii, at(t prin pinionul planetar, c(t 'i prin coroan". Aceasta
determin" ca sateliii s" ai*" numai o mi'care de reoluie /mpreun" cu /ntre6 sistemul,
care se rote'te ca un tot unitar /mpreun" cu platoul portsatelii. Deci, turaia ar*orelui
condus a fi e6al" cu cea a ar*orelui conduc"tor :n
2
5n
1
;.
!igura 2'. > ?c.ema cinematic" a unui mecanism planetar cu an6renare interioar"
!igura 21. > ?c.ema cinematic" a unui mecanism planetar cu an6renare e&terioar"
1n figura 21. este repre!entat" sc.ema cinematic" a unui mecanism planetar cu an6renare
e&terioar". Acest tip de mecanism planetar nu mai are coroan" :elimin(ndu8se dificult"ile la centrarea
coroanei pe ar*ore;, din care cau!" momentul de inerie este mai mic. $ecanismul este pre"!ut cu7
pinioanele planetare +
1
'i +2, solidari!ate la rotaie cu ar*orele conduc"tor 1, respecti condus 29
sateliii du*li (
1
'i (
2
9 platoul portsatelii +
s
, care poate fi imo*ili!at cu fr(na !, iar prin am*reia=ul 4,
poate fi solidari!at cu ar*orele conduc"tor 1.
Cu acest mecanism planetar se poate reali!a una din urm"toarele situaii7
8 poziia neutr7 am*reia=ul decuplat, fr(na li*er". $i'carea de la ar*orele conduc"tor
se transmite, prin pinionul planetar +
1
la sateliii du*li, care se or roti /n =urul pinionului
planetar +
2
, imo*ili!at de re!istenele la /naintare a automo*ilului. Astfel este antrenat
platoul portsatelii +
s
.
%)
8 treapta de demultiplicare7 am*reia=ul li*er, fr(na *locat". $i'carea de la ar*orele
conduc"tor se transmite, prin pinionul planetar +
1
, la sateliii du*li, care se or roti/n
=urul a&elor lor proprii :platoul portsatelit fiind fr(nat;, pun(nd /n mi'care pinionul
planetar +
2
, dar cu o turaie mai mic" :n
2
<n
1
;9
8 priza direct7 am*reia=ul cuplat, fr(na li*er". $i'carea de la ar*orele conduc"tor se
transmite la sateliii du*li, at(t prin pinionul planetar +
1
, c(t 'i prin platoul portsatelii,
sistemul rotindu8se ca un tot unitar, iar pinionul planetar +
2
a antrena ar*orele condus cu
o turaie e6al" cu cea a ar*orelui conduc"tor :n
2
5n
1
;.
$ecanismul planetar cu an6renare e&terioar" este folosit ca reductor la unele cutii de ite!e
normale.3a cutiile de ite!e planetare se folosesc, de o*icei, com*inaii de mai multe mecanisme
planetare simple.
5aportul de transmitere al mecanismelor planetare se e&prim" prin raportul turaiilor ar*orilor
conduc"tor 'i condus7
D. C D. CUTII UTII DE DE 'ITE(E 'ITE(E CONTINUE CONTINUE
*. 1enerali#,i. Tran!mi!ii con#ine
Datorit" num"rului limitat de trepte, cutiile de ite!e cu trepte pre!int" de!aanta=ul c"
adaptarea momentului motor, a c"rui ariaie este redus", la momentul re!istent, care are o ariaie
foarte mare, se face discontinuu, ceea ce contri*uie la sc"derea calit"ilor dinamice 'i economice ale
automo*ilului.
<uterea la roile motoare ale automo*ilului se determin" cu relaie7
+
r
5!
t
/,
1n care7 !
t
este fora de traciune a automo*ilului9 /8 ite!a de deplasare. Hin(nd seama de puterea
efecti" a motorului, relaia anterioar" deine7

t
+
e
5!
t
/
unde
t
este randamentul automo*ilului.
Consider(nd c", /n timpul transmiterii mi'c"rii de la motor la roi, puterea efecti" este
constant" 'i admi(nd c"
t
r"m(ne constant, se poate scrie7

t
+
e
5!
t
/5constant.
%1
%
1
n
n
i =
5epre!entarea 6rafic" a acestei relaii este o .iper*ol" :,65constant este ecuaia unei .iper*ole
ec.ilaterale;. Deci, repre!ent(nd 6rafic ariaia forei de traciune cu ite!a, se o*ine caracteristica de
traciune de forma din figura 22.a. Dac" puterea meninut" constant" este c.iar puterea ma&im" la plin"
admisie a motorului, cur*a o*inut" se nume'te .iper*ol" ideal" de traciune.
!igura 22. > Caracteristica de traciune a unui automo*il cu transmisie continu"
Transmisia care are drept caracteristic" de traciune o .iper*ol" ideal" se nume'te transmisie
continu" :pro6resi";. 4 asemenea transmisie este pre"!ut" cu cutie de ite!e continu". 5epre!ent(nd
6rafic caracteristica de traciune a unui automo*il cu cutie de ite!e /n trepte, suprapus" peste cea a
unui automo*il cu cutie de ite!e continu", corelat" cu suma re!istenelor la /naintare (7;, se o*ine
dia6rama din figura 22.b. ?uprafeele .a'urate repre!int" a*aterile caracteristicii de traciune /n ca!ul
automo*ilului cu cutie de ite!e /n trepte, fa" de cea a unui automo*il cu cutie de ite!e continu".
Transmisia continu" se c.eam" 'i pro6resi" deoarece la fiecare aloare a forei de re!isten"
e&ist" un raport de transmitere corespun!"tor la care se o*ine un ec.ili*ru /ntre fora de traciune :!
t
;
'i suma re!istenelor la /naintare (7;.
Transmisia continu" ofer" un num"r infinit de rapoarte de transmitere, la o ite!" ma&im" :/
2
;
mai mare dec(t ite!a ma&im" :/
1
; a unei cutii de ite!e cu trepte :/
2
>/
1
;.
5e!ult", pentru transmisiile continue, urm"toarele aanta=e7
8 u'urin" /n conducerea automo*ilului, permi(nd reducerea parial" sau total" a
sc.im*"rii comen!ilor, m"rind 'i si6urana circulaiei9
8 posi*ilitatea m"ririi capacit"ii de trecere, deoarece fora tan6enial" la roat" este mai
mare :flu&ul de putere c"tre roi nu este /ntrerupt9
8 cre'terea dura*ilit"ii transmisiei :frec"rii interioare mici;.
+. C#ia de $i#e%e 2idrodinamic,
Cutia de ite!e .idrodinamic" este un ariator de cuplu cu autore6lare, adic" reali!ea!" ariaia
momentului motor 'i a raportului de transmitere automat, f"r" seromecanism.
%%
?pre deose*ire de am*reia=ul .idraulic care transmite un moment e6al cu momentul motor,
cutie de ite!e .idrodinamic" transmite un cuplu care se modific" cu turaie, adic" transmiterea
mi'c"rii se face cu transformarea momentului. Dina aceast" cau!", cutia de ite!e .idrodinamic" se mai
nume'te 'i .idrotransformator.
1n principiu, un .idrotransformator simplu :monofa!at; se compune din trei elemente .idraulice
cu palete7 pompa <, tur*ina T 'i reactorul :difu!orul; 7 :figura 2.a.;, dispus /n amonte de pomp".
!igura 2. > ?c.ema 'i caracteristica .idrotransformatorului simplu :monofa!at;
De o*icei, elementele .idraulice se e&ecut" prin turnare de preci!ie, din alia=e de aluminiu
re!istente. <aletele celor trei elemente se fac cu profil cur*at. <rin a'e!area /n serie a pompei, tur*inei
'i reactorului, se include o caitate inelar" :tor;, /n care circul" un lic.id :ulei special;. <ompa < este
fi&at" de carcasa 1, solidari!at" la rotaie cu ar*orele # :conductor;. Tur*ina - este solidari!at" la
rotaie cu ar*orele 2 :condus;. 5eactorul 7 este montat fi& pe man'onul , fi&at de carterul
.idrotransformatorului.
C(nd pompa este pus" /n mi'care prin ar*orele # de c"tre motorul automo*ilului, lic.idul din
interior este antrenat de c"tre palete 'i proiectat de fora centrifu6", de la centru spre e&terior. Din
pomp", lic.idul trece cu mare ite!" /n tur*in", pun(nd8o /n mi'care /mpreun" cu ar*orele condus 2.
Datorit" profilului mai cur*at al paletelor tur*inei :/n raport cu ale pompei;, momentul receptor la
tur*in" M
t
este mai mare dec(t momentul motor M
p
ai pompei :M
t
I M
p
;, iar turaia tur*inei este mai
mic" dec(t cea a pompei :n
t
In
p
;. Din tur*in", lic.idul trece printre paletele fi&e ale reactorului, /n
scopul sc.im*"rii direciei sale :paletele reactorului sunt iners orientate dec(t cele ale tur*inei 'i
pompei;, a'a /nc(t la ie'irea dintre paletele acestuia, lic.idul are din nou aceea'i direcie 'i aceea'i
ite!" :ne6li=(nd pierderile prin tur*ionare;, cu cea de intrare /n pomp". ?c.im*area direciei lic.idului
/n reactorul fi& determin" asupra paletelor acestuia, un moment de reacie, care este preluat de carterul
.idrotransformatorului. Deci, reactorul este folosit pentru a transforma aloarea momentului receptor.
$omentul de reacie proine din diferena dintre momentul receptor al tur*inei 'i momentul motor al
pompei, adic"7
%3
M
r
5M
t
8M
p
$omentul receptor aria!" cu turaia tur*inei, /n funcie de re!istenele la /naintare pe care le
/nt(mpin" automo*ilul.
1n figura 2.b. este repre!entat" caracteristica .idrotransformatorului monofa!at, o*inut" prin
ariaia momentului receptor, deci 'i a turaiei ar*orelui condus 'i p"str(nd constant momentul la
pomp", deci 'i turaia pompei. Caracteristica .idrotransformatorului este repre!entat" prin urm"torii
parametri7
8 coeficientul de transformare, i9
h
7
8 inersul raportului de transmitere cinematic i:7
8 randamentul .idrotransformatorului
h
7
3a demara= turaia tur*inei este nul" iar momentul la tur*in" este ma&im :din cau!a pierderilor
prin frecare 'i tur*ionare aloarea sa este numai de %,+G+ ori mai mare dec(t cea a momentului
motor;. Cresc(nd turaia tur*inei, momentul receptor se mic'orea!" 'i odat" cu el 'i coeficientul de
transformare.
3a turaia ma&im" a pompei, turaia tur*inei este 'i ea ma&im", pierderile prin tur*ionare sunt,
practic, nule, iar randamentul .idrotransformatorului este ma&im. 1n acest moment, se poate considera7
M
t
M
p
'i
?ituaie /n care .idrotransformatorul lucrea!" ca un .idroam*reia=. Acest punct de funcionare al cutiei
de ite!e .idrodinamice se nume'te punct de am*reia=, /n care momentul de reacie e&ercitat pe reactor
este nul :M
t
5';, reactorul put(nd fi decuplat de carterul fi&. De aceea, pentru /m*un"t"irea
randamentului .idrotransformatorului, reactorul se montea!" pe un dispo!iti tip roat" li*er" :cupla=
unisens;, /n care ca! .idrotransformatorul se nume'te comple& monofa!at. Dispo!itiul tip roat" li*er"
se *loc.ea!" /n sensul efectu"rii reaciei, dar /ncepe s" se roteasc" li*er, /n acela'i sens cu pompa 'i
tur*ina, atunci c(nd M
t
M
p
. Din acest moment, .idrotransformatorul funcionea!" ca un am*reia=
.idraulic, iar randamentul s"u
h
deine e6al cu randamentul am*reia=ului
a
, la un consum economic
de com*usti*il /n condiii de funcionare normal" a automo*ilului.
%#
+
t
h
M
M
i =
J
+
t
h
n
n
i =
J
J J i i
n M
n M
M
M
+
+
h
p p
t t
p p
t t
p
t
h
= = = =

1 =
p
t
n
n
Valoarea ma&im" a randamentului unei cutii de ite!e .idrodinamice moderne, /n re6im de
.odrotransformator, este ),,+G),A), iar /n re6im de .idroam*reia= ),A@G),A,.
E. M E. MATERIALE ATERIALE UTILI(ATE UTILI(ATE 3N 3N CONSTRUCIA CONSTRUCIA CUTIEI CUTIEI DE DE 'ITE(E 'ITE(E
5oile se e&ecut" din oeluri aliate. Dup" prelucrare, ele sunt supuse unui tratament termoc.imic
:cementare sau cianurare;, precum 'i unui tratament termic corespun!"tor. ?unt recomandate oeluri7 1+
C4 ,, 1, $C 1), %1 $o$C, 13 CD 3 4B pentru roile care se cementea!", respecti oelurile cu Cr8
Di8$o pentru cele care se cianurea!".
Ar*orii cutiei de ite!e sunt reali!ai tot din oeluri aliate pentru cementare, dac" sunt e&ecutai
dintr8o *ucat" cu roile dinate, sau din oeluri aliate de /m*un"t"ire de tipul #1 $oC 11 B9 #) C 1)
etc.
Carterul cutiei de ite!e se reali!ea!" din font" cenu'ie, de re!isten" medie. 1n unele soluii
constructie, pentru reduccrea 6reut"ii, carterele se fac din alia=e de aluminiu :Dacia, 4ltcit;.
F. 3 F. 3NTREINEREA NTREINEREA 4I 4I REPARAREA REPARAREA CUTIEI CUTIEI DE DE 'ITE(E 'ITE(E
*. 3n#reinerea c#iei de $i#e%e
1ntreinerea cutiei de ite!e const" /n urm"toarele7 controlul fi&"rii cutiei de ite!e de carterul
am*reia=ului sau al fi&"rii pe cadru7 erificarea str(n6erii piulielor9 erificarea etan'eit"ii carterului
prin o*serarea locurilor pe unde au loc pierderi9 controlul !6omotelor :cu stetoscopul;9 controlul
mecanismului de comand", fi&are 'i !"or(re9 re6larea mecanismului de comand"9 6resarea
articulaiilor mecanismului de comand"9 controlul 'i completarea nielului uleiului9 sc.im*area
uleiului din carter9 re6larea periodic" a lun6imii ti=elor intermediare /n cadrul comen!ii la distan".
Un6erea se face cu ulei special pentru transmisie.
1n ca!ul cutiei de ite!e a automo*ilului 4ltcit, uleiul de transmisie sta*ilit de constructor este
,) 1,+ K 'i se sc.im*" la fiecare 1+ ))) Lm parcur'i.
<eriodic, se controlea!" nielul uleiului /n carter, care tre*uie s" fie la nielul orificiilor de
alimentare.
+. De"ec#e 5n e-ploa#are .i 5nl,#rarea lor
Defectele /n e&ploatare se pot manifesta astfel7 *locarea cutiei de ite!e7 r"m(nerea /ntr8o
anumit" treapt" f"r" posi*ilitatea de a mai cupla alta9 autocuplarea7 sc.im*area cu !6omot a treptelor la
demara=, cu am*reia=ul complet decuplat9 !6omot continuu mai puternic la mersul /n plin" sarcin" a
motorului9 .uruit puternic sau trosnituri :cu intenii de *locare;9 *"taie ritmic"9 sc.im*area 6reoaie a
treptelor.
%+
Blocarea cutiei de ite!e se manifest", mai ales, la pornirea din loc sau la mersul /napoi, ca
urmare a deterior"rii mecanismului de !"or(re sau din cau!a ruperii danturilor.
Defectarea mecanismului de !"or(re a treptelor conduce la cuplarea simultan" a dou" trepte,
re!ult(nd *locarea cutiei de ite!e. Defectul se elimin" /nlocuindu8se piesele u!ate.
5uperea dinilor pinioanelor, atunci c(nd fra6mente din dantur" se /nepenesc /ntre dinii
pinioanelor /n an6renare, poate duce la *locarea cutiei de ite!e. Cau!ele ruperii dinilor pot fi7
solicit"ri mari date de am*reieri *ru'te, maner"ri 6re'ite ale manetei mecanismului de comand",
o*oseala materialului, u!uri aansate. Defectul se /nl"tur" numai la atelierul de reparaii, prin
/nlocuirea roilor cu dini rupi.
5"m(nerea /ntr8o treapt", f"r" posi*ilitatea cupl"rii alteia, se poate datora7 ruperii manetei de
comand", ruperii furcilor de cuplare sau a ti=elor culisante, defect"rii mecanismului de !"orire.
5uperea manetei de sc.im*are a treptelor se poate datora7 o*oselii materialului, manerelor
*ru'te, (sco!it"ii uleiului din carter. C(nd maneta s8a rupt deasupra articulaiei sferice, pentru a se
putea continua drumul p(n" la atelier, se poate folosi o ea" :sau c.eie tu*ular";, introdus" pe capa8
tul manetei, cu care se a face sc.im*area treptelor. Dac" ruperea s8a produs su* articulaia sferic",
tre*uie demontat capacul cutiei de ite!e 'i scos cap"tul rupt al manetei :pentru a preeni alte aarii;,
apoi, cu un leier, se introduce /n treapta I sau a II8a, se pune capacul 'i, de*reind, se porne'te
motorul, continu(ndu8se drumul f"r" a mai sc.im*a treapta de ite!". 5uperea furcilor de cuplare sau
a ti=elor culisante are drept cau!e o*oseala materialului 'i sc.im*"rile *rutale :mai ales c(nd uleiul
este con6elat;. Defectul se constat" prin aceea c", de'i maneta se poate manera, nu se reali!ea!"
sc.im*area treptelor. Buc"ile rupte din furc" pot p"trunde printre dinii roilor, produc(nd aarii.
<entru a preeni deteriorarea cutiei de ite!e se de*reia!" 'i se opre'te motorul.
Autodecuplarea cutiei de ite!e are drept cau!e7 defectarea mecanismului de !"or(re9 u!ura
accentuat" a danturii roilor sau a mufelor9 rulmeni cu =ocuri foarte mari9 =ocuri a&iale mari ale.
roilor pe ar*orele secundar.
Defectarea mecanismului de !"or(re este, produs" de sl"*irea arcurilor, ie'irea *ilelor din
loca'urile lor, u!area ti=elor culisante. Acestea determin" autodecuplarea cutiei de ite!e. Defectul se
elimin" /nlocuindu8se p"rile u!ate ale mecanismului de !"or(re.
U!ura e&cesi" a danturii pinioanelor se datorea!" funcion"rii /ndelun6ate 'i maner"rilor
incorecte. Defectul se elimin" /nlocuindu8se roile u!ate peste limit".
U!ura e&cesi" a rulmenilor conduce la =ocuri mari care determin" autodecuplarea cutiei de
ite!e. Cau!ele defectului sunt7 un6ere insuficient", impurit"i /n ulei, monta= prea str(ns, centrarea
incorect" a cutiei de ite!e fa" de motor etc.
%2
?c.im*area cu !6omot a treptelor la demara=, cu am*reia=ul complet decuplat, se datorea!"
u!"rii sau deterior"rii mufelor de cuplare cu sincroni!ator, ceea ce produce !6omot datorit" ine6alit"ii
la cuplare a turaiilor elementelor respectie.
Z6omotul continuu mai puternic la plin" sarcin" a motorului se datorea!" u!"rii sau deterior"rii
rulmenilor ar*orilor, monta=ului prea str(ns care determin" /nc"l!iri locale ale la6"relor, 6riparea
rulmenilor.
$anifest"rile 8 .uruit puternic sau trosnituri 8 sunt date de spar6erea corpurilor de rosto6olire a
rulmenilor.
B"taia ritmic" se, datorea!" ruperii danturii roilor dinate. Dac" *"taia este la fel de puternic" /n
orice treapt", re!ult" c" ruperea danturii s8a produs la roi permanent an6renate9 dac" *"taia apare
numai /ntr8o treapt" anumit" /nseamn" c" dinii rupi sunt ai roii li*ere pe ar*ore. Continuarea
drumului se face cu automo*ilul remorcat, p(n" la atelierul de reparaie.
%@
BI BLI OGRAFI E BI BLI OGRAFI E
An#one!c Elena,
4#e"lea Ale-andr ;*nstalaii 2i echipamente auto < tehnologia meseriei
electromecanic auto=, Editura Didactic" 'i <eda6o6ic",
Bucure'ti, 1AA%
%,