Sunteți pe pagina 1din 9

Capitolul VII

M SURAREA STATISTICA A INFLA IEI


7.1 ASPECTE GENERALE
Inflatia este perceputa ca o scadere a valorii sau puterii de cumprare a
monedei naionale.Ea este expresia unui dezechilibru macroeconomic de natur
monetar-material i este receptat de populatie ca o cretere general i susinut a
preurilor.
Preurile impuse sau controlate nu au constituit soluii perene !mpotriva
inflaiei"astfel incat aceasta s-a manifestat si in cadrul economiei de comanda.
Inflaia poate fi determinat excesul emisiunii monetare- inflaia prin moned"
de excesul de cerere solvabil- inflaia prin cerere" de excesul de cerere nominal-
inflaia prin credit" de excesul !n costuri -inflaia prin costuri" mai rar din cauza
insuficienei produciei -inflaia prin ofert Pentru statistica se pune problema de a
gasi o masura a nivelului inflatiei prin indicatori de o buna precizie"obtinuti in tr#o
perioada de timp cat mai redusa si cu cheltuieli minime.
7.2.INDICATORI STATISTICI PENTRU MSURAREA
INFLAIEI
$el mai frecvent pentru masurarea inflatiei se utilizeaza indicii
preturilor.%lcatuirea acestor indici ai preturilor se realizeaza prin unele abateri de
la metodologia clasica &"in principal din cauza dificultatilor de obtinere a
informatiilor necesare in timp util si la costuri rezonabile ' recomandam lectura
capitolului indici statistici din cursul (tatistica )enerala *.
$ei mai utilizai indici statistici in masurarea inflatiei sunt +Indicele
preurilor bunurilor de consum- IPBC. %cesta masoara evoluia de ansamblu a
preurilor mrfurilor cumprate i a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie .El
este considerat principalul instrument de evaluare a inflaiei,
IPPI Indicele preurilor produciei industriale. %cesta exprim !n mod
sintetic evoluia sau schimbrile medii ale preurilor produselor fabricate i livrate de
productorii interni" practicate efectiv !n primul stadiu al comercializrii acestora. El
este utilizat in principal la deflarea valorii produciei industriale evaluat !n preuri
curente" c-t i la determinarea inflaiei !n sfera unde se practica preurile cu
ridicata .
IU .Indicele valorii unitare a exportului/importului caracterizeaz
dinamica preurilor din contractele de export#import" extinderea variaiei preurilor
mrfurilor considerate reprezentative asigur-nd !n final o rat de acoperire maximal
de peste /o0" ceea ce permite deflatarea prin intermediul su a indicatorilor ce
caracterizeaz schimburile externe i chiar calcularea raportului de schimb,
IC indicele de cost al vieii masoara care este costul' la preurile
pieei* !n perioada curent" pentru meninerea standardului de via atins !n perioada
de baz. El este calculat ca raport !ntre acest cost ipotetic i costul efectiv 'de consum*
al perioadei de baz .Este utilizat "in principal" !n determinarea salariilor "respective a
veniturilor reale.
IPAM .Indicele preurilor cu amnuntul masoara modificarea preurilor
la mrfurile v-ndute prin reeaua comerului cu amnuntul.$a masura a inflatiei
prezinta importanta in urmarirea miscarii preturilor in zona comertului cu
amanuntul. ICC .Indicele costurilor in constructii masoara modificarea preurilor in
principal" !n construciile de locuine" IPPA . Indicele preurilor produselor agro-
alimentare msoar evoluia preurilor produselor agro-alimentare pe piaa
rneasc.(e utilizeaza atat distinct"cat si in determinarea IP1$

DEFLATORUL PIB . numit si indice implicit al preurilor produsului


intern brut " nu se calculeaz !n mod direct prin modificarea preurilor" ci ca rezultat
al raportului !ntre PI1 nominal ' deci !n preuri curente* i PI1 real' deci exprimat !n
preuri comparabile *$alculul PI1-real se face prin deflatarea separat a fiecrei
componente a acestui indicator macroeconomic.2eflatorul PI1 are o sfer de
cuprindere mai mare ca a IP$-ului"cuprinzand miscarea preturilor in intrega
economie nationala"dar este un indicator &tardiv"avand in vedere perioada de timp
dupa care informatiile privind marimea PI1-ului sunt disponibile"cat si variantele
successive de cacul din punct de vedere al preciziei 'provizorie"semidefinitiva si
respective definitiva *.
3n afara indicilor interpret prezentai apar o mulime de indici specializai ai unor
piee semnificative utilizai !n mod diferit ca frecven a solicitrilor. Exemplul cel mai
cunoscut este 4cursul mediu lunar 'anual* de schimb5.
6 relaie deosebit exist !ntre IP$ i I$7. Ea poate fi succint caracterizat
astfel+
IP1$ reprezinta o aproximare a I$7 ca instrument ce estimeaz &costurile
de consum
IP$ 'prin 4formula 8aspe9res5* furnizeaz o limit superioar pentru
I$7 'I$7: IP$*,
IP$ i I$7 msoar modificarea cheltuielilor i nu modificarea !n venituri
necesar pentru meninerea standardului de via,
;elaia de calcul a I$7 !n rile cu economie avansat bazat pe varianta
Paasche" este utilizat pentru a verifica sau confrunta coeficienii de ponderare ai
perioadei de baz" prin perioada curent+

=
<
<
<
v
i
v
I
p
I$7
'=.<*
v
<
> volumul vanzarilor in perioada baza de referinta
i
p
> indicii individuali de pre
IP$ i I$7 nu sunt afectate de modificrile impozitelor pe venit" dar
includ impozitele pe v-nzri prin preul efectiv practicat i alte impozite indirecte.
Baza oficial de referinta exprim-nd o perioad fix' sau de baza *este i
prima problem teoretic nelipsit din elaborarea tuturor indicilor sintetici.%legerea
corect a bazei i actualizarea ei periodic prin &!nlnuiri&asigur o precizie si o
continuitate in alcatuirea seriilor lungi de date privind evolutia preturilor.
!legerea sistemului de ponderare Este o problema metodologica
deosebita..In present si I?( lucraza dupa metodologia E@;6(A%A si foloseste ca
ponderi greutatile specifice ale diferitelor categorii de cheltuieli'pentru cere se
urmaresc preturile* in bugetul unei familii.%ceste informatii se colecteaza in baza
ancchetei %I)' sau %1BCancheta bugetelor de familie *.!legerea formulei de calcul
depinde !n mod esenial de natura datelor statistice disponibile.In present se utilizeaza
un indice de tip 8aspe9res "cu ponderi din perioada de baza.
"etoda de culegere tipul de pre #i descrierea varietilor constituie o alta
problem metodologica.(oluionarea ei necesita eforturi deosebite.8a noi in tara
singura institutie care determina indici ai preturilor este I?(.
$c%imbarea calitii produselor genereaz problemele aDustrilor calitative
soluionate !n general prin aDustarea direct sau prin imputare. $ezonalitatea Este o
preblema legata de scimbarea structurii consumului populatiei . Metodele de ajustare
a sezonalitii sunt directe 'cu caracter de excepie* i indirecte sau 4agregative5
'pornind de la indici cu nivel mai sczut de detaliere p-n la indicele general al
produsului" grupei*. ciclurile de producie i de marEeting,Bactorii cu caracter
sezonier pot fi +factori climatici,evenimente religioase"vacante scolare si universitare,
moda,
reduceri de preuri,
concediile. &rezentarea reprezentarea #i publicarea dein o
semnificaie important prin frecvena legturii cu opinia public "sindicatele"sau
procesele de privatizare.
3ntre </F= i </G/ !n perioada economiei planificate" activitatea statistic"
drept efect al generalizrii preurilor unice" s-a restr-ns la culegerea i prelucrarea
acelor preuri la care s-au aprobat modificri. (e pot distinge"ca etape distincte +
</F= - </H< - (e caracterizeaz prin culegerea i prelucrarea unui numr
restr-ns de preuri !ntr-un numr redus de localiti" indicele de prIt folosind
ponderi doar din bugetele familiilor de muncitori"diminuandu#se caracterul
national al masurii inflatiei,
</HJ-</HF - (e calculeaz indice naional prin intermediul unui nomenclator
de JKK de produse cu preuri unice ,
</HH-</=F - (e extinde acoperirea observrii" dar treptat ea devine tot mai
indirect,
</=H-</G/ - (e generalizeaz observarea indirect" singurele excepii fiind
preurile pieei rneti i tarifele serviciilor micilor meseriai.
2iversificarea este totui prezent" utiliz-ndu-se un !ntreg sistem de indici de
pre 'de producie" de livrare" etc.*.
2in <//K i p-n !n prezent Institutul ?aional de (tatistic a fost intr#o
actiune de perfectionare a metodologiei"de adaptare a metodologiei E@;6(A%A la
particularitatile ;omaniei si la actiunea declansata in 6ct.l//K"denumita
&liberalizarea preturilor & Letodologia"pusa la punct intr#un termen scurt !ntr-un
termen scurt a fost si rapin implementata"astfel incat !n decembrie <//K se public
deDa primul indice tip IP1$.In tabelul alaturat datele referitoare la evolutia
preturilor in luna noiembrie l//K.
Tabelul 7.l
Indic!"! #$!%&$i"'$ d! c'ns&( a" #'#&"a%i!i )n "&na n'i!(*$i!+ c'(#a$ati, c&
"&na 'ct'(*$i! 1--.
/ #! t'ta" 0i #! cat!1'$ii d! c2!"t&i!"i /
- n procente -
Indic!
A6A%8 )E?E;%8 123+4
Lrfuri alimentare <JK"F
Lrfuri nealimentare <JF"=
(ervicii <J="K
7.3.INDICI PENTRU MSURAREA STATISTICA A INFLAIEI
P$inci#a"!"! inst$&(!nt! statistic! de tip indice interpret utilizate !n
msurarea inflaiei sunt indicele preurilor bunurilor de consum 'IP1$* indicele
implicit al preurilor produsului intern brut 'deflatorul PI1-ului* i indic!"!
#$!%&$i"'$ #$'d&s!"'$ ind&st$ia"! 'IPPI*.
$aracterizarea metodologiei determinarii indicelui preurilor bunurilor de
consum are ca elemnte principale+ definirea" avantaDele i dezavantaDele utilizrii"
sfera de cuprindere" sursele de date" eantioanele utilizate !n construcie" sistemul de
ponderare" calculul efectiv" inflaia calculat ca ritm al IP1$" indicatori specifici ai
inflaiei" utilizri ale IP1$ i relatia cu indicele puterii de cumprare a monedei
naionale.
D!5ini$!a. IP1$ este instrumentul statistic care msoar evoluia de ansamblu
a preurilor mrfurilor cumprate i a tarifelor serviciilor utilizate de populaie !ntr-o
anumit perioad 'curent* !n raport cu o perioad anterioar 'de baz*.
A,anta6!"! 0i d!7a,anta6!"! &ti"i78$ii acestui indice se efectueazat !n raport
cu alti indici" respectiv IPPI i deflatorul PI1-ului. Indicele preurilor bunurilor de
consum are ca principale avantaDe+ promptitudinea mai bun comparativ cu aceea a
deflatorului PI1-ului i sfera de cuprindere mai extins !n raport cu aceea a IPPI-
ului" iar ca principale dezavantaDe sfera de cuprindere mai redus' doar la bunurile de
consum-asa cum arata si denumirea* i exactitatea relativ mai mic" ambele fa de
deflatorul PI1-ului.
S5!$a d! c&#$ind!$! vizeaz numai elementele care intr !n consum direct"
fiind excluse autoconsumul sau consumul din resurse proprii" cheltuielile cu caracter de
investiii i acumulare" dob-nzile la credite" amenzile" impozitele i cheltuielile aferente
muncii pentru producia agricol a gospodriilor individuale conform metodologiei
anuale de calcul publicate de Institutul ?aional de (tatistic 'I?(* !n 1uletinul
statistic de preuri.
S&$s!"! d! dat! sunt constituite din rezultatele cercetrilor selective efectuate de
I?( at-t !n domeniul preurilor 'culegerea decadal de preuri cu amnuntul i de tarife
ale serviciilor" culegerea decadal de preuri de pe piaa agroalimentar" culegerea
centralizat de preuri i tarife unice pe ar 'M%;6L" ?%7;6L (?
$B;";E?E8"$6?E8";6L)%N";6LAE8E$6L etc.* i !n domeniul cantitilor sub
forma final de coeficieni de ponderare 'preluarea datelor %nchetei integrate !n
gospodrii . %I)" iar dup JKK< din %ncheta bugetelor de familie . %1B*.
E0anti'an!"! utilizate !n construcia indicelui se refer la+a* eantionul
localitilor' FJ de capitale de Dude* b* al centrelor de observare 'OG de
centre*"c*eantionul punctelor sau unitilor de observare 'circa OKKK de astfel de
puncte" din care aproximativ GK"K0 aflate !n proprietate privat,d*eantionul de
mrfuri i servicii" structurat pe P niveluri 'primul nivel este reprezentat de cele P
grupe de mrfuri+ alimentare" mrfuri nealimentare i servicii" al doilea nivel de cele
J<F posturi . HF alimentare" <<J nealimentare i FG servicii . i al treilea nivel de cele
<FOK de posturi . P<J alimentare" ==K nealimentare i P=G servicii*. $ulegerea
efectiv se face practic la un al patrulea nivel" respectiv acela de varietate" numrul
maxim de varieti fiind dat de numrul maxim de centre de observare 'OG*.
;ezult c numrul maxim lunar de varieti observate !n cele P decade ale
lunii pentru cele OG de centre de observare este de circa PKK.KKK 'QP x OG x <FOK*" la
care se mai adaug varietile rezultate din culegerea preurilor produselor
agroalimentare !n cele /H de piee aflate !n cercetare 'circa PKKKK de preuri lunar*"
fapt ce conduce !n final la aproximativ P"O . F milioane de preuri i tarife observate i
transformate ulterior !n indici" ca numr maxim anual. 3n paralel" se face apel i la
eantionul multizonal teritorial 'ELN6A* utilizat !n anchetele %I) i %1B pentru
selectarea anual a celor POK=J de adrese aferente celor HK< centre urbane i rurale
existent !n acest eantion tip master sample ale statisticii naionale.
Sist!(&" d! #'nd!$a$! practicat !n construcia indicelui preurilor de consum
este 8aspe9res" respectiv
IP1$ >

* '
* '
K K
K K
q p
q p I
p
" unde p

q p
q p
=

* '
* '
K K
K K
'=.J*
iar+
I
p
> indice de pre al nivelului de agregare specific 'pentru postul sau grupa
de mrfuri i servicii*
$
p
> coeficient de ponderare specific 'postului sau grupei de mrfuri i
servicii*
$oeficienii de ponderare utilizai pentru anul JKK< provin din rezultatele
anchetei %I) . <///" respectiv pentru grupa de mrfuri alimentare FP"/0" pentru
grupa de mrfuri nealimentare FK"J0 i pentru grupa serviciilor <H"/0
Exemplificarea calculului agregat la nivelul lunii decembrie JKK< !n raport cu
luna anterioar este prezentat !n continuare+
IP1$ > '<"KJORFP"GG *S'<"K<FRFK"JJ *S '<"KJ/RlH"/ * # loo ><"KJJ sau <KJ"J 0"unde +
<KJ"O0 reprezinta indicele preturilor produselor alimentare"<K<"F0 indicele preturilor marfurilor
nealimentare iar<KJ"/0 indicele preturilor la servicii"
iar $
p
sunt aceiai cu cei menionai mai sus pe tot parcursul unui an de calcul
'JKK<*.
$oeficienii de ponderare pentru anul JKKJ sunt ultimii preluai din %I) .
JKKK" iar !ncep-nd cu anul JKKP se vor utiliza coeficienii rezultai din %1B . JKK<.
Ca"c&"&" !5!cti, al indicelui preurilor de consum debuteaz cu calculul
preului mediu la nivel de varietate ca medie aritmetic simpl a preului mediu al
celor P decade+
P
P J < ! ! !
!t
+ +
= '=.P*
= P " J " < " ! !t pre mediu lunar 't* sau decadal '<"J"P*
@rmat de calculul indicelui individual al varietii ca raport !ntre preul mediu
'
t ! * i preul mediu aferent anului corespunztor %I) sau %1B din care s-au extras
coeficienii de ponderare 'pentru anul JKK<" anul anchetei %I) este <///*+
"
<///
</// #
!
!
i
t pv
t
= '=.F*
unde
pv
t
i
</// #
> indicele individual al varietii !n luna t !n raport cu anul <///
% doua etap practic de calcul const" !ncep-nd cu JKK<" din calculul
indicelui mediu la nivel de sortiment" ca medie geometric simpl a indicilor
individuali ai varietii din cele n centre de observare '
OG
max
= n
*+
" </// #
n pv
ps
t i I = '=.H*
unde+
ps
t I </// #
> indicele mediu la nivel de sortiment !n luna t !n raport cu anul <///.
% treia etap de calcul este agregativ conduc-nd la calculul indicelui de nivel
de post" grup sau general" conform formulei de calcul a indicelui de tip 8aspe9res+
"
* '
* '
K K
K K </// #
</// #


=
q p
q p I
I
p
t p
t
unde p

q p
q p
=

* '
* '
K K
K K
'=.O*
iar
p
t
I
</// #
> indicele la nivel de post" grup sau general !n luna t !n raport cu anul <///

p
> coeficient de ponderare specific 'sortimentului" postului sau grupei* conform
anului anchetei %I) sau %1B" respectiv %I) . <///.
3n concluzie" IP$ este un indice sintetic calculat cu o medie aritmetic
ponderat a indicilor pe diverse niveluri inferioare de agregare 'grup" post"
sortiment*.
IP1$ se poate calcula si ca un indice cu baz mobil+
</// <
<///
<

=
t
t
t
t
I!
I!
I!
'=.=*
(au cu baz fix" de regul luna decembrie a anului precedent+

</// K
<///
K I!
I!
I!
t
t
=
'=.G*
In5"a%ia ca"c&"at8 ca $it( a" IPBC este soluia utilizata ca modalitate de
exprimare statistic.
%tunci c-nd IP1$ este calculat ca un coeficient" rata inflaiei este+ ;inf. >
IP1$ x <KK . <KK
Iar atunci c-nd IP$ este calculat ca un procent" rata inflaiei este+ ; > IP1$ .
<KK
Indicat'$ii s#!ci5ici ai in5"a%i!i+ publicai !n 1uletinul statistic de preuri" !n
cazul unui IP$ exprimat ca procent" sunt urmtorii+
a* rata lunar a inflaiei sau creterea preurilor !ntr-o lun t fa de luna
precedent t-<
<KK <KK
< <
=
t t t t
I! "
'=./*
b* rata medie lunar a inflaiei determinate ca medie geometric a indicilor
lunari pentru o anumit perioad +
<KK <KK * ' =
n
I! " '=.lo*
c* rata inflaiei la sf#ritul perioadei 'anului* sau creterea preurilor !n luna
decembrie curent fa de luna decembrie a anului precedent +
<KK <KK =
decembrie t decembrie t
I! "
'=.<<*
d* rata anual a inflaiei masoara creterea medie a preurilor !ntr-un an fa
de anul precedent si se calculeaza ca un raport !ntre indicele mediu al preurilor dintr-
un an i cel al anului precedent" am-ndoi fiind determinati ca medii aritmetice simple
ale indicilor lunari din fiecare an" calculai fa de aceeai baz 'octombrie <//K >
<KK*
<KK <KK
* < '
* < ' =

t $%
$%t
t $% $%t
I!
I!
" '=.<J*
2intre uti"i78$i"! IPCB9ului.$alculul salariului real +9S; > (?#IP1$ T <KK*" a
pensiei reale 'P; > P?IP$ T <KK*", indexarea c-tigurilor salariale i a pensiilor" la
determinarea consumului real al populatiei etc
Indic!"! #&t!$ii d! c&(#8$a$! a ('n!d!i na%i'na"! :IPCMN* constituie
inversul valorii IP1$" semnal-nd diminuarea puterii de cumprare a monedei
naionale !ntr-o anumit perioad de timp+
IP$L? >
I!
<
'=.<P*
Indic!"! ;i(#"icit< a" #$!%&$i"'$ P$'d&s&"&i Int!$n B$&t :;d!5"at'$&" PIB<
/ &"&i*este un instrument statistic care msoar evoluia de ansamblu a preurilor din
!ntrega economie naionala" respectiv a preurilor i tarifelor produselor i serviciilor
finale la nivelul unui teritoriu eonomic !ntr-o anumit perioad de timp" de regul un
an.
Principalul avantaD al deflatorului PI1-ului este completitudinea sau sfera sa
de cuprindere" mai extins !n comparaie cu toate celelalte instrumente statistice de
msurare a inflaiei" iar dezavantaDul maDor este lipsa promptitudinii sale sau tardivitatea
specific. Produsul Intern 1rut s-a calculeat in ;omania anual" iar din JKKK se
estimeaz i trimestrial. Evaluarea PI1 este+
- provizorie 'la sf-ritul anului"fiind disponibil in luna februarie a anului
urmator celui de referinta*
- semidefinitiv 'la <-J ani distan de anul de referin*,
- definitiv 'la J-F distan de anul de referin*.
$u toat valoarea exact a deflatorului PI1 . ului !n raport cu IP$"
tardivitatea sa !l exclude !n raport cu IP$ din utilizarea lunar specific agenilor
economici i altor beneficiari sociali.
2eflatorul PI1-ului este un indice de tip Paasche" calculat prin raportarea
indicelui nominal al PI1-ului la indicele real al PI1-ului+
2eflatorul PI1-ului >
real
!I&
nominal
!I&
I
I
>

= =
< K
< <
K K
< K
K K
< <
q p
q p
q p
q p
q p
q p
I
I
fizic volumului
valoric

'=.<F*
Indicele implicit al preurilor PI1 .ului se calculeaz i la nivelul
componentelor acestuia conform utilizrii finale+ consumului public" consumului
privat" investiiilor brute" modificrii stocurilor" exportului i importului" deflatorul
PI1 . ului fiind rezultatul agregrii acestor componente.
Indic!"! #$!%&$i"'$ #$'d&s!"'$ ind&st$ia"! - IPPI msoar evoluia de
ansamblu a preurilor produselor i serviciilor industriale fabricate i livrate de
productorii interni !ntr-o anumit perioad 'curent fa de o perioad anterioar . de
baz* !n primul stadiu de comercializare a produselor i serviciilor 'conform
metodologiei publicate !n 1uletinul lunar de preuri*.
(fera sa de cuprindere este constituit din ansamblul produselor fabricate i
comercializate la intern de ctre inteprinderile industriale a cror activitate comercial
se !nscrie !n cadrul diviziunilor $%E? specific industriale U<K"<<"<P"<F"<H-P=V "
UFK"F<V. 3n calculul IPPI nu se cuprind+
extracia i prepararea minereurilor radioactive
producia industrial cu ciclu lung de fabricaie
producia de nave i aeronave
producia de unicate din ramurile construciei de maini
producia fabricat i livrat !n cadrul aceleiai !ntreprinderi 'consumul
intern*
$lasificrile i nomenclatoarele utilizate pentru construcia IPPI sunt $%E?"
P;62I?2" nomenlatorul produselor industriale nomenclatorul de sortimente i
nomenclatorul agenilor economici. Principiul de reprezentativitate este OK#OK sau
asigurarea minim a OK0 din clasa de activitate a OK0 din produsele clasei asigurate
anterior !n procent minim de OK0 a OK0 din sortimentele produsului etc.@rmarirea
preturilor se face pe baza unui nomenclator unic ce cuprinde aproape J=oo de produse
industriale"care caracterizeaza activitatile 2"E" si B din $%E?. )radul de acoperire
realizat este cuprins intre OK 0 si <KK0"pe total industrie rezultand =O 0.
(istemul de ponderare este stabilit pe destinaii conform rezultatelor ultimei
anchete structurale disponibile '%(% <//G pentru anul JKK<*" iar formula de calcul
efectiv este un indice de tip 8aspe9res av-nd anul <//G ca baz. Pentru asigurarea
continuitii datelor se utilizeaz un coeficient de racordare. IPPI rm-ne un indice al
inflaiei !n sfera livrrilor industriale sau a preurilor cu ridicata" anticip-nd inflaia
msurat cu IP$.
(pecialistii apreciaza nivelul inflatiei determinate ca ritm procentual astfel +.
+
- inflatie subnormal 'cuprins !ntre K i P0*,
- normal' P i H0 anual*,
- moderat '!ntre H i <K0*,
- !ntreinut '<K i JK0 anual*,
- persistent '!ntre JK i <KK0*,
- energica '!ntre <KK i JKK0 *,
- accelerat '!ntre JKK i PKK0 *
- excesiv 'peste PKK0 anual*.
=NTREB>RI DE CONTROL
2escrieti principalele instrumente statistice destinate mWsurWrii inflaiei i
comentati avantaDele si dezavantaDele acestora .
$are sunt cele trei construcii instrumentale de mWsurare a
inflaiei,metodologie"relatii de calcul"obtinerea informatiilor .
$are este succesiunea operatiilor pentru determinarea IP1$ X.
$um se realizeazW calculul efectiv al indicelui preurilor de consum X
$are sunt principalii indicatori ai inflaiei publicai !n 1uletinul statistic de
preuri"!n cazul unui indice de tip IP$ X
In luna decembrie JKK< indicele preturilor bunurilor de consum 'IP1$* a fost de
<=<KFJ"P 0 fata de luna octombrie l//K.$astigul salarial mediu brut pe economie a
fost in luna decembrie JKK< de FJGJOJJ lei.2eterminat salariul real si dinamica lui
fata de octombrie <//K.