Chiria n provinie

de Vasile Alescandri
Vasile Alecsandri 1818-1890, poet, prozator i dramaturg. Se nate la Bacu ntr-o amilie
!oiereasc. "rimete o educa#ie aleas, nt$i la #ara, apoi la "aris, unde i ia !acalaureatul,dar
nu-i nc%eie studiile de medicin. &ste considerat '(poet na#ional(( naintea de apari#ia lui
)i%ai &minescu pe undalul litreaturii rom$ne el este unul dintre cei mai citi#i i studia#i poe#i
rom$ni.
Alecsandri are meritul de-a i creatorul pastelului rom$nesc, nu numai ca specie literar, ci
i ca termen literar, tiut iind aptul c termenul este cunoscut ca iind al artelor plastice.
Ale*andri surprinde n pastelurile sale un col# din natur pa care-l in+idiaz.
,a ndemnul lui )i%ail -oglniceanu , Alecsandri pu!lic n numarul al treilea al re+istei
'(.acia literara(( nu+ela(( Buc%etiera de la /loren#a((.
0omediile lui Alecsandri au n centru un caracter, cu o singur trstur de caracter
par+enitismul, zg$rcenia, gelozia, etc.
A luat parte la micarea re+olu#ionist de la 1818 n )oldo+a, redact$nd unul dintre
documentele ei pragmatice 2(("rotesta#ie n numele )oldo+ei, a omenirei i a lui .umnezeu(.
Autorul pu!lic poezii3 '(Ba!a 0loan#a((, Sora i %o#ul((, )iori#a((, )iezul ierni(,etc.
Scrieri n proz3((4storia unui gal!en si a unei parale(, '(,egende(, Balta al!a((.
5eatru3 '0%iri#a n 4ai((, '(0%iri#a n pro+in#ie(,(( 0ucoana 0%iri#a n +oia6((. ((0%iri#a n
!alon((.
,a 9 iunie 1878 pu!lic n Steaua .unrii a lui ). -ogalniceanu c$ntecul'(9ora :niri((,
care cunoate o rapid i larg rsp$ndire. .ata de 1; ianuarie i +a aduce lui Alecsandri
unc#ia de ministru al aacerilor de e*terne. ,a 1 iulie 1890, !olna+, Alecsandri re+ine la
)irceti '(am ne+oie de mare linite<'( airma scriitorul.
=n anul 1877, su! conducerea sa apare >om$nia literar, re+ist care continu programul
.aciei literare i "ropirea.
,a 9 iulie 1878 pu!lic n Steaua .unrii a lui ). -oglniceanu c$ntecul 9ora :nirii, care
cunoate o rapid i larg rsp$ndire.
=ntreaga oper a lui Vasile Alecsandri, ie ea poezie, proza, dramaturgie a contri!uit la
consolidarea i dez+oltarea literaturii rom$ne, ntr-un moment n care era ne+oie de un spirit
no+ator. =ntr-o epoc plin de contraste, !radul de la )irceti desc%ide noi drumuri pentru
scriitorii ce +or urma.
0omedia este specia genului dramatic, in +ersur isau in proza, care satirizeaza intamplari,
aspecte sociale, mora+uri.
"rincipalul mi6loc artistic este comicul. o categorie estetica ce include situatii si persona6e
ridicole, +icii si mora+uri, iind sanctionate prin ras si urmarindu-se, astel, indreptarea
acestora. 0omicul ilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta dintre serios si derizoriu,
dintre iluzie si realitate, dintre eort si rezultatele lui, dintre scopuri si mi6loace etc.
/ormele de maniestare ale comicului sunt oarte +ariate3 comicul de situatie, comicul de
caracter, comicul de lim!a6, comicul de mora+uri, comicul de intentie, comicul de nume.
4n literatura romana, precursorii comediei au ost 0ostac%e 0onac%i si 4ordac%e ?olescu,
care au reprezentat epoca pasoptista. 4nsa primul care a scris comedii cu +aloare artistica
deose!ita a ost insa Vasile Alecsandri, care a inceput cu canticele cornice, arse, +ode+iluri,
eerii pana la comediile atat de cunoscute, @0%irita in 4asi@ si @0%irita in pro+incie@. 4n
literatura romana moderna si contemporana, comedia a a+ut un larg camp de maniestare, prin
dramaturgii3 )i%ail Se!astian, Victor 4on "opa, Al.-iriAescu, 5udor )usatescu, Aurel
Baranga, 5eodor )azilu, 4on Baiesu si altii.
B0%irita in pro+intieC este structurata pe doua acte. Dumita initial B4nturnarea cucoanei
0%iritaC, aceasta comedie este urmarea B0%iritei in 4asiC sau B.oua ete si o neneacaC.
Actul intai prezinta persona6ele, si pe 0%irita ceartandu-se cu taranii. &a primeste un ra+as de
la 4asi prin care sotul ei o anunta ca a ost a+ansat in unctia de ispra+nic. 4n actul doi, 0%irita
se plictisise de pro+incie si %otaraste sa plece la "aris, unde +a incearca sa ii logodeasca pe
?ulita si ,uluta. 0%irita este un prototip al micului proprietar dornic sa par+ina in
protipendada, e o cucoana cu teri!ile andoseli cosmopolite, de!itand cu candoare un
stupeiant 6argon rantuzit. 0%irita poate i socotita ca o caricaturizare a tendintelor e*agerat
sau pretins ino+atoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conser+atorismul
sclerozat in +ec%i ta!ieturi.
5ema comediei este critica institutiilor si mora+urilor societatii eudale, iar ideea care se
desprinde din continul ei este ca o societate parazitara, !azata pe a!uz, tre!uie sa dispara.
Su!iectul apartine comicului si critica ari+ismul micilor !oieri rurali, care isi dau aere de
no!ili.
0%irita, comedie de mora+uri surprinde modul de +iata, mora+urile unei epoci.
Autorul apare in mod indirect in te*t prin intermediul actiunii si al persona6elor. 0%irita
este structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta persona6ele si 0%irita se cearta cu
taranii. &a primeste un ra+as de la 4asi prin care sotul ei o anunta ca a ost a+ansat in
unctia de ispra+nic. 0%irita incearca sa il logodeasca pe ?ulita cu ,uluta, tanara
oraana ramasa la casa 0%iritei, insa aceasta il iu!este pe ,eonas, un prieten din
copilarie. ,eonas apare intr-un moment neplacut pentru 0%irita, care il da aara de la
mosia Barzoieni. 4nainte de a pleca, acesta ii promite 0%iritei ca se +a intoarce si ii +a
ace multe sotii.
4n actul doi 0%irita, deoarece se plictisise in pro+intie %otaraste sa plece la "aris. 4n
+ederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas !un. 0u ocazia petrecerii urma sa il
logodeasca pe ?ulita cu ,uluta, insa aceasta logotna nu a mai a+ut loc deoarece ,eonas
apare deg%izat in actrita iar ,uluta care se preace ca a inne!unit cere sa ie logodita cu
actrita in ata tuturor celor +eniti la logodna lui ?ulita. 4n urma acestui apt 0%irita si
Barzoi sunt o!ligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece ,eonas o!tine unctia
de ispra+nic.
0%irita e o cucoana cu teri!ile andoseli cosmopolite, olosind un als 6argon rantuzit.
&a poate i socotita ca o caricaturizare a tendintelor e*agerat sau pretins ino+atoare, asa
cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conser+atorismul in +ec%i ta!ieturi si +ra6mas
oricarei primeniri. ?ulita, iul 0%iritei, este un !aiat lipsit de minte si de educatie care
+rea sa para oarte manierat si inteligent.
0omedia este realista prin spiritul critic, prin aptul ca eroii, conlictul, su!iectul sunt
luate din +iata sociala. 0%irita este tipul ari+istului, Barzoi este tipul ispra+nicului
a!uzi+, ,eonas este tipul tanarului inteligent.
0omicul este mi6locul prin care autorul realizeaza critica aspectelor a!ordate. Epera
aceasta este in primul rand o comedie de mora+uri. )i6loacele de realizare a comicului
sunt +ariate 3
F comicul de lim!a6 - persona6ele +or!esc o ranceza modernizata G?ulitza urculision,
ripturision, trantitionH, utilizarea calcului ling+istic G0%irita @leurs du coucou@H ,
utilizarea unor neologisme cu orma gresita sau cu sens gresit G0%irita @nu sunt
ipocondra@HI
F comicul de caracter - persona6ele sunt ridicule prin contrastul dintre esen# i aparenta
G0%irita care se ddea o doamna cu idei noi, are nc o!iceiuri orientaleHI
F comicul de nume - cele mai multe sunt diminuti+e - ,ulu#a, ?ulit, 0%iri#a I
F comicul de mora+uri - ipocrizia , incultura, sno!ismul, corup#ia.
/ormele comicului sunt umorul si ironia.
0a moduri de e*punere, autorul oloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea
persona6elor se ace in mod indirect, prin +or!ele, aptele si gandurile lor, ori direct de
catre alte persona6e.
E alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi @misca@
persona6ele, le da +iata, olosind comicul ca principal mi6loc artistic.
Epera @0%irita in pro+intie@ se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul
satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu a6utorul persona6elor ridicule,
starnind rasul, cu scopul de a le indeparta.
5itlul este nominal i cuprinde numele persona6ului principal precum i cadru
ac#iunii.
>ela#ia cu B$rzoi3
/emeie +oluntar, 0%iti#a se olosete de B$rzoi, comod i lipsit de ini#iati+ ca s par+in i
il o!liga s-i sc%im!e o!iceiurile +estimentarei culinare dup mod. =mpins de ne+ast s
o!#in ispr+nicia, pro+incialul tie s o!ina a+anta6e materiale din unc#ia sa cu scena
repetat a curcanului. /emeia se pl$nge c sa plictisit la tar i +rea s plece la "aris C s m
mai rcoresc c m-am uscat aici n pro+in#ie C
>ela#ia cu ,ulu#a
0%iri#a este tutorele ,ulu#ei, aceasta rm$n$nd oran de mam, 0%iri#a se preace c #ine la
ea i dore#te s o cstoreasc cu iul ei ?uli# , doar pentu c este motenitoarea unei
importante a+eri.
>ela#ia cu ?uli#
0%iri#a este o mama lipsit de responsa!ilitate, nu stie s-i educe copii, l rsa# pe ?uli#
e*agerat 2((mon odor((, i d lec#i de rancez, dar toate eorturile sunt zadarnice, il crede
oarte detept i inc%ide oc%ii la apteJe rele ale iului i i ia aprarea.
.incolo de contraste, 0%iri#a nu este un persona6 respingator, !a c%iar este iu!it de pu!lic.
0%iar dac este atras de noua mod ea pstreaz !unul sim# natural, urate c ?uli# st toat
ziua, mersul la !aluri, +ia#a monden i pare n ond o pierdere de +reme. Dici clritul nu i-se
pare ?%iri#ei interesant, dar l practic pentru a i la mod ca i umatul.
Vor!irea 0%iri#ei atrage desigur aten#ia cititorului, ea m!in lim!a matern cu o lim! care
i d mereu dureri de cap. 0a s n+e#e oarte !ine rancez, 0%iri#a il anga6eaz pe ((
monsiu Karl((
,im!a6ul ei mpestri#at, dar plin de sa+oare o caracterizeaz, o prezint n esen#a ei
supericial cu o spoial de cultur , o snoa!.
>sturnrile de situa#ie men#in dinamismul i sporesc comicul dar, creeaz i imaginea unei
lumi %aotice.
"entru ?eorge 0linescu '( 0%iri#a e o coc%et !atr$na, dar i o mam !un , o !urg%ez cu
dar de par+enire, dar i o inteligen# desc%is pentru idea de progres, o !on6urist ((.
4nluen#e ale comicului !urg%ez din teatrul rancez e*ist iindui oarte cunoscute lui
Alecsandri, ns acest lucru nu nseamn c dramaturgul a copiat pur i simplu modelele
ranceze.