Lobby-ul sau Influenta grupurilor de interese in UE

Denisa Lazar, Grupa 962

1



Cresterea gradului de integrare europeana, sporirea rolului Comisiei Europene in
proiectarea legislatiei comunitare cu efecte directe asupra tuturor categoriilor de actori
implicati, au determinat de-a lungul anilor proliferarea grupurilor de interese la nivel
european. Asa se face ca, in prezent, lobby-ul nu mai reprezinta un concept de neinteles, iar
profesia de lobby-ist nu mai constituie un cuvant bizar pentru cei ai caror interese se impun a
fi reprezentate la nivelul organelor comunitare.
Conceptul de lobby s-a dezvoltat la inceputul secolului al XX-lea in America cand se incuraja
participarea unui numar mare de oameni la guvernare.
In prezent, lobby-ul reprezinta promovarea legitima a intereselor unor companii, prin activitati
de comunicare profesionista, care implica expertiza legislativa, tehnici discursive si abilitati
strategice astfel incat deciziile autoritatilor sa concorde, in sectoarele de activitate ale firmelor
reprezentate cu interesele economice ale acestora si, bineinteles, cu interesul societatii.
Putem sustine ca lobby-ul european s-a nascut la sfarsitul anilor `70 la Bruxelles cand au fost
realizate primele alegeri directe din cadrul Parlamentului European, pana atunci e fiind
alcatuit din delegati ai parlamentelor nationale. Prin aceasta schimbare, procesul decizional al
UE a devenit mai complex, iar companiile au simtit nevoia prezentei unui expert local pentru
a afla ce se intampla la Bruxelles. Motivatia aparitiei lobby-ului a fost, prin urmare,
necesitatea de a furniza informatie. Din acest lucru s-a dezvoltat treptat nevoia de a influenta
luarea deciziilor intr-un mod activ si eficient.
Odata cu extinderea UE din 2004-2007, aceasta dezvoltare a facut un pas mai departe,
aducand nu numai mai multi jucatori si parti interesate, dar, de asemenea, o gama larga de
culturi si traditii politice diferite.
Lobby-ul poate fi direct si indirect si totodata poate fi legiferat sau reglementat prin
coduri de conduita sau coduri de bune practici, cel mai important fiind transparenta
decizionala.
Un exemplu de lobby indirect realizat sub forma comunicarii institutionale, sa relatiilor
publice si a marketingului: modernizarea garilor din Romania astfel incat acestea sa dispuna
de spatii comerciale moderne si alte facilitati, astfel rezulta conditii mult mai bune pentru
calatori si automat venituri mai mari la bugetul statului.
Totusi, activitatea de lobbying este deseori asociata cu traficul de influenta si a relelor
practici. In acest context, institutiile europene au incercat sa reglementeze cresterea rapida a
numarului de lobbyisti de la Bruxelles, de aici rezultand un spatiu mult mai competitiv. Insa
aceste practici au dus la dezvoltare unui lobby secundar in cadrul UE, ceea ce inseamna ca
organizatiile mai putin influente fac lobby pe langa cei presupusi de a avea acces la Comisie.
In articolul 157 din Tratatul Uniunii Europene se prevede independenta Comisiei, care in
Lobby-ul sau Influenta grupurilor de interese in UE
Denisa Lazar, Grupa 962
2


perioadele de lucru nu poate primi instructiuni de la niciun guvern sau persoana si cere
membrilor sai respectarea acestui principiu.
Ce se intampla, insa, in realitate? Este greu de crezut ca aceste reguli sunt respectate in
totalitate, chiar daca, nu de putine ori, guvernele nationale isi acuzau comisarii de
indepartarea de tara lor de origine. Insa, consider ca o impartialitate totala ar fi imposibila.
In ultimii ani, cresterea exploziva a activitatilor de lobby a adus dupa sine probleme
noi la nivelul oficialilor Comisiei. Nu exista retete standard pentru depasirea acestor
dificultati. Natura relatiei care se naste intre oficiali si grupurile de interese la nivel comunitar
variaza considerabil in functie de politicile vizate.
In Europa ultimilor ani, lobby-ul a devenit o activitate cu un grad sporit de profesionalism in
conditiile in care consultanti in PR, birouri de avocatura specializate pe drept comunitar pot fi
intalniti in mod frecvent la Bruxelles sau Strasbourg. Totodata, diferite organizatii au
descoperit rolul hotarator al politicilor comunitare in cele mai diverse domenii si de aici
nevoia de a influenta aceste politici.
Lobby-ul actioneaza transparent si se bazeaza pe o comunicare argumentata si strategii
discursive exceptionale, precum si pe cunostinte tehnice si legislative solide. La nivel
comunitar exista asa numitele Eurogrupuri ce sunt in fapt reprezentantele organizatiilor
nationale ale intereselor sectoriale cum ar fi fermierii, sindicatele, consumatorii, patronatele
etc. Cele mai importante de mentionat ar fi Comitetul Organizatiilor Agricole (COPA),
Uniunea Confederatiilor Industriale si Patronale Europene (UNICE), Confederatia Sindicateor
Europene (ETUC) si Biroul European al Uniunii Consumatorilor (BEUC).
Aproximat 400 de multinationale si peste 3000 de lobbyisti au sediul la Bruxelles.

Argumente pro si contra lobbying
Activitatea de lobby realizata intr-un mod profesional are o serie de avantaje precum efecte
benefice asupra transparentei actului decizional si a participarii active din partea societatii
civile la procesul decizional, cresterea calitatii deciziilor adoptate prin furnizarea profesionista
de informatii decidentilor cu privire la domeniul asupra caruia se opereaza suplinidu-se astfel
limitele de timp, bani sau chiar cognitive ale decidentilor, cresterea eficientei in aplicarea
deciziilor adoptate, rezultat al posibilitatii de cointeresare a celor carora li se adreseaza inca
din stadiul de proiect, schimbarea mentalitatii de abordare a raporturilor intre emitentii
deciziilor legislative si administrative si adresantii acestora, prin responsabilitate autoritatilor
publice si cresterea corespunzatoare a increderii societatii civile in procesul decizional.
Pe de alta parte, lipsa unui sistem legislativ potrivit, face ca actiunile de lobbying sa aiba
conotatie negativa in Europa. In acest sens si in ceea ce priveste publicul european,
organizatiile de lobby trebuie sa incerce sa isi creeze o imagine pozitiva, sa adune publicul si
Lobby-ul sau Influenta grupurilor de interese in UE
Denisa Lazar, Grupa 962
3


sa ii comunice adevaratele scopuri astfel incat sa nu mai fie asociate cu jocurile de culise si
coruptie.
Rolul lobby-ului nu ar trebuie sa fie supraestimat. Nimeni nu poate pune la indoiala ca lobby-
ul nu este un pericol pentru democratie, insa este necesar sa se stie ca exista totusi o lipsa de
transparenta in special a organizatiilor cu scop lucrativ si nu toate grupurile de interes sunt
audiate de Comisie.
Se poate spune ca in anumite sectoare, grupurile de interese au jucat un rol extrem de
important in aplicarea programului de concretizare a Pietei Interne Unice. Marele merit al
acestei activitati specifice de a concetra informatiile atat de necesare oricarei guvernari si de a
facilita cristalizarea intereselor in arena politica, constituie un fapt indiscutabil, recunoscut de
insasi decidentii politici. Lobby-ul este necesar in UE, iar in unele situatii, chiar vital pentru
procesul de elaborare a politicilor, precum si punerea lor in aplicare.
Totusi, in UE, lobby-ul joaca un rol dublu: pe de o parte, este un instrument pentru
grupuri de interese sa reprezinte prioritatile asociatiilor lor si de a influenta procesul
decizional, pe de alta parte, acesta poate constitui un remediu important si decisiv pentru asa
numitul deficit de informatie suferit de catre institutiile UE. De exemplu, daca cetatenii
percep UE ca un complex institutional indepartat de ei si de nevoile lor, nestiind cum
functioneaza, grupurile de interese pot reprezenta o cale intre Bruxelles si cetatenii europeni.
Exemple de cazuri practice:
1. Polonia este a treia tara fosta comunista ce a reglementat lobby-ul. Dupa caderea
comunismului, Polonia a interzis avortul, exceptand situatii in care viata mamei este in
pericol. De aici au rezultat un numar scazut de avorturi, dar si un numar ridicat de abandonuri.
Majoritatea femeilor privesc aceasta politica a statului drept o amenintare personala, iar
populatia poloneza se imparte in doua tabere pro si contra avortului. S-a desfasurat astfel o
campanie de lobby numita Polish Women Lobby in 1990 ce militeaza pentru legalizarea
avortului si foloseste urmatoarele tehnici de lobby:
- Redactarea unor scrisori deschise prin care se solicita politicienilor sa sprijine campania
pentru legalizarea avortului facand referire la drepturile femeii;
- Realizarea de coalitii si aliante cu alte organizatii feministe;
- Lansarea guvernului polonez cu privire la organizarea unei dezbateri publice, propunere
astfel refuzata;
- Campanii in mass-media nationala si internationala;
- Mitinguri, marsuri si proteste;
- Transmiterea unei scrisori catre Parlamentul European adresata presedintei Comitetului
pentru Drepturile Femeii si Egalitatii intre sexe.
Lobby-ul sau Influenta grupurilor de interese in UE
Denisa Lazar, Grupa 962
4


Lupta pentru legalizarea avortului continua si in prezent deoarece legea avortului este inca in
vigoare.
2. In 2005, o organizatie care lansase Campania Creativitatii, un reprezentant al artistilor,
muzicienilor, designerilor de software era orchestrata de o companie de PR. Lobbist activ la
Parlamentul European, ea a stimulat adoptarea unor masuri rigide de protectie a patentelor de
software evident in favoarea multinationalelor din domeniu. Campania in aparenta sustinuta
de catre indivizii creatori, era in realitate finantata de catre Microsoft, SAP si asociatia
industriala CompTIA.

Concluzii: In timp ce activitatea de lobby este expresia maturitatii unei democratii pe care
tarile foste comuniste nu o au, in tarile Europei Centrale si de Sud-Est pare sa existe si sa
persiste un tabu referitor la transparenta, mai ales atunci cand se discuta despre sume de bani
implicate in actiuni bine intentionate, transparent comunicate si profesionist coordonate de
specialisti in lobby sau PR. Lipsa de transparenta si de credibilitate cu care este asociat
sistemul decizional comunitar, la care se adauga si conotatia negativa asociata acestei profesii,
au determinat acordarea unei atentii sporite activitatilor specifice de lobbying. Adica se facea
simtita necesitatea intocmirii unor coduri de conduita, Comisia hotarand ca si conduita
generala sa nu acorde grupurilor de interese privilegii particulare um ar fi accesul preferential
la informatii. Activitatea de lobby poate fi considerata realizarea unei democratii mature, mai
ales daca exista o legislatie clara si coerenta in vigoare care sa o reglementeze.